Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Prof.Vilaia Olga
Grdinia P.P. RndunicaTg. Mure
Nu tot ce spune se aude, nu tot ce se aude se nelege i ceea ce se nelege nu depinde
numai de noi (L. oitu)
Avem privilegiul de a tri ntr-o perioad a exploziei informaionale, generat de creterea
exponenial a cunotinelor umane. n acest univers se afl omul nsui, ca parte a sistemului
informaional. Adaptat acestor realiti, i procesul de nvmnt este un sistem dinamic complex,
cu cei doi poli ai si, ntre care se realizeaz comunicarea de tip bilateral, de transmitere i de
receptare a informaiei.
n cadrul procesului de nvmnt, comunicarea mijlocete realizarea fenomenului
educaional n ansamblul su; ea este definit ca relaia prin care interlocutorii se pot nelege i se
pot influena reciproc prin intermediul schimbului continuu de informaii, divers codificate. n
activitatea colar coexist mai multe forme ale comunicrii, care se completeaz reciproc. Aici nu
folosim niciodat un sigur tip de comunicare i nici mcar o singur form de comunicare.
Cunoaterea i stpnirea tehnicilor de comunicare corespunztoare diferitelor tipuri de comunicare
este indispensabil n viaa profesional.
Pentru c noi, educatorii, lucrm cu sufletul i cu mintea copilului i pentru c la
vrsta aceasta copilul este extrem de sensibil afectiv, suntem imperios obligai s utilizm cele mai
diverse forme ale comunicrii, toate avnd drept scop realizarea obiectivelor propuse ntr-o manier
fin i elegant, esnd o adevrat dantelrie din corzile sufletului uman, fcndu-l s vibreze i s
scoat la lumin ceea ce fiecare individ are mai valoros i mai inedit.
Comunicarea didactic are cteva trsturi generale: se desfoar ntre cel puin doi
parteneri de tipul: educator copil, copil copil; este o comunicare cu coninuturi purttoare de
instruire, mesajul este conceput, organizat i structurat logic de ctre cadrul didactic pe baza unor
obiective; are un efect de nvare, urmrete influenarea, modificarea i stabilitatea
comportamentelor individuale i de grup; genereaz nvare, educaie i dezvoltare n acelai timp,
prin implicarea activ a copilului n actul comunicrii; comunicarea se regleaz i se autoregleaz
cu ajutorul unei retroaciuni: feed-back i feedforward.
Copilul nva s comunice n familie, n mediu social general, dar mai ales n cadrul
activitilor de instruire i de educare organizate instituional. n grdini, educatorul trebuie s
O alt condiie care st la baza unei comunicri eficiente o constituie comunicarea pozitiv,
ca rezultat al gndirii pozitive. Altfel spus, nu trebuie s avem o gndire exagerat de critic, de a
penaliza necrutor orice greeal i de a trece cu vederea peste aspectele pozitive. Desigur aceasta
nu nseamn c trebuie s ncurajm performanele mai slabe ale copiilor ci s demonstrm c
suntem totdeauna deschii dialogului, chiar i atunci cnd copilul greete trebuie s comunicm
pozitiv gsind elementele demne de ludat.
Iat cteva din atitudinile mai frecvente ntlnite care nu doar inhib sau scad eficiena
comunicrii dar predispun apariia conflictelor i implicit a blocajelor n comunicare:
Ameninarea
Exemple:
Consecina: - dac afirmaiile se repet frecvent atunci copiii vor fi urmrii de aceast idee;
n subcontientul lor vor fi convini c sunt aa cum au fost etichetai i apare astfel complexul de
inferioritate.
Indiferena
Exemple:
Consecina: - copilul va ncerca s atrag atenia asupra sa chiar i prin fapte negative.
Ironia
Exemple:
Nemulumirea
Exemple:
- Am adunat jucriile!
- Mcar atta s faci i tu!
- D-na educatoare, am pictat singur!
- Era cazul pentru c de fiecare dat i rogi pe colegii ti s-i termine
lucrarea
Consecine: - i scade entuziasmul i motivaia pentru sarcinile colare i astfel apare
pasivitatea
Ridicarea vocii
Exemple:
Eti obraznic!!!
Niciodat nu eti atent!!!
Eti ru tot timpul!!!
BIBLIOGRAFIE
Slvstru, D., Comunicare i dezvoltare personal", Universitatea Ion Creang", Chiinu,
(2002)
Slvstru, D., Psihologia educaiei, editura Polirom, Iai, (2004)
Sucan, D.t., Comunicarea didactic, Ed. AOS, Bucureti, (2002)