Inferenta

Definitie : Orice extragere din una sau mai multe propozitii date, numite
premise, a unei noi propozitii numite concluzie.
Exemple:
Toate albinele sunt insecte si Bondarii sunt albine concluzia Bondarii
sunt insecte
Data fiind premise 3x=9, putem infera concluzia x = 3

Inferen inductiv
Definitie : inferen in care concluzie este derivata in mod probabil din premise
(premisele nu sunt un temei sufiecient pentru concluzie).
Exemple:
Fluorul, clorul, bromul si iodul se gasesc n natura sub forma de compusi
Fluorul, clorul, bromul si iodul, si numai ei, sunt halogeni
Halogenii se gasesc n natura sub forma de compusi.
Toti oamenii care nu dorm destul peste noapte sunt obositi a doua zi
Vasile a dormit prost peste noapte
Deci Vasile este obosit

Inferen deductiv
Definitie : inferen in care concluzia este derivata in mod necesar din
premise. Premisele sunt un temei suficient pentru concluzie.
Exemple:
Toti sportivii sunt energici
Ionel este sportiv
1

Ionel este energic

Toate masinile au roti:

Motocicleta este masina
Motocicleta are roti

Notiunea
Definitie :
este o form a gndirii care reflect semnele, notele
generale,necesare i eseniale ale obiectelor gndite.
Raporturi intre notiuni : compatibile incompatibile
Compatibile sunt notiunile ale caror sfera au cel putin un element comun
1. De identitare :
Notiunile A si B sunt identice daca sferele lor constau din unele si
aceleasi elemente
Exemple:
(A) Grecu Mihail si (B) proprietarul revistei Cotidian
(A) Vladimir VOronin
si (B) presedintele p[artidului
communist.
A, B

2. De ordonare :
Noiunile A i B sunt n raport de ordonare, dac sfera uneia (B) este
inclus n total n sfera celeilalte (A), fr ca s o epuizeze pe aceasta.
2

Exemple:
(A) Copii si (B) copii cuminti
(A) Elev si (B) elev la liceul Spiru Haret

A
f
B

3. De intersecie.
Noiunile A i B se intersecteaz dac numai o parte dintre
elementele sferei noiunii A sunt i elemente ale sferei noiunii B, i
numai o parte dintre elementele sferei noiunii B sunt i elemente ale
sferei noiunii A .
Exemple:
(A)Femeie si (B) casnica;
(A)Cintareti (B) solisti ;

Incompatibile

1. De coordonare.
Noiunile A i B sunt n raport de coordonare dac exist o a
treia noiune C, astfel nct A i B s fie subordonate ei i sfera A s
nu aib elemente comune cu sfera lui B
Exemple:
(A)Ucraina , (B) Rusia, (C) tara
(A)Ochi, (B) Buze, (C) fata

2. De contradicie
Include raportul ntre noiunile care una afirm nsuirile ce
le posed, iar cealalt aceste nsuiri le neag.
Exemle:
(A)alb si (B) non-alb
(A)pregatit si (B) nepregatit

3. De contrarietate.
Noiunile A i B sunt contrare dac exist o a treia noiune C
astfel nct A i B, fiindu-i subordonate, sferele lor epuizeaz sfera
acesteia i sunt extremele calitii considerate.
Exemple:
(A)deal, (B)vale, (C)forme de relief.
(A)trandafir, (B) narcis) , (C) flori.

Judecata
Judecile dup cantitate i calitate sunt:
Universal-afirmative toi S sunt P (A)1;
Particular-afirmative unii S sunt P (I);
Universal-negative nici un S nu este P ( E );
Particular-negative unii S nu sunt P ( O ).
Exemple:
Universal affirmative
Toti oamenii sunt muritori
Toti ciinii sunt animale
Universal negative
Nici un om nu este nemuritor
Nici un ciine nu este neanimal
5

Particular afirmative
Unii militari sunt studenti
Unii oameni sunt lenesi
Particulat negative
Unele state ale Europei nu sunt member ale ONU
Unii studentii nu sunt eminenti

Judecata compusa :
Numim judecile ale cror componente logice sunt de asemeni judeci.
Exemple:
Judecata cu negatie exterioara
Nu este adevarat ca astazi va ploua
Nu este adevarat ca astazi no sad au examenu
Conjunctiva
Afara e cald si bine
Cartea este voluminoasa si interesanta
Disjunctiva
Persoana X este la orele de logica sau de filosofie
Persoana X este sau inginer sau profesor
Conditionala
Daca voi invata o sa primesc nota maxima
Daca o sa slabesc o sa arat mai bine

Obversiunea
Definitie : este operaia logic prin care, dintr-o judecat de forma SP asumat ca
premis, rezult o judecat de forma Sne-P. Astfel, n concluzie S este cel din
premis, iar P devine contradictoriu celui din premise.
Exemple:

Toate plantele sunt muritoare. Nici o planta nu este nemiritoare

Toate cartle sunt interesante. Nici o carte nu este neinteresanta
Schemele operaiei de obversiune:
(A) Toi S sunt P (I) Unii S sunt P
(E) Nici un S nu este ne-P (O) Unii S nu sunt ne-P
(E) Nici un S nu este P (O) Unii S nu sunt P
(A) Toi S sunt ne-P (I) Unii S nu sunt ne-P

Conversiunea
Definitie : este operaia logic prin care, dintr-o judecat de forma SP asumat ca
premis rezult o judecat de forma PS asumat ca concluzie. Astfel n concluzie S
este P din premis, iar P deriv n S din premis, copula nu se schimb.
Exemple:
Unii filosofi sunt ginditori
Toti serpii a singe rece

Toti ginditorii sunt filosofi

Toti ce au singe rece sunt serpi

Schemele operaiei de conversiune:

(A) Toi S sunt P (I) Unii S sunt P
(I) Unii P sunt S (I) Unii P sunt S
7

 (E) Nici un S nu este P

(E) Nici un P nu este S Judecile O nu se convertesc.

Contrapoziia
Definitie : este operaia logic complex format din obversiune i conversiune. Ea
este de dou feluri: parial i total.
Exemple:
Unii medici nu cunosc limba chineza. Unii dintre cei ce nu cunosc
limba chineza sunt medici
Toti oameni sunt imperfecti.Nici un om nu este neimperfect

Silogismul categoric simplu

Definitie : sau raionamentul deductiv este acel raionament, care din dou judecti
date (dintre care una trebuie s fie neaprat universal), formuleaz o a treia
judecat.
Este format din :
Premisa major, conine termenul major sau mediu i predicatul concluziei
Premisa minor, conine termenul minor sau mediu i subiectul concluziei
Concluzia, conine subiectul si predicatul

Exemple:
Toate rapitoarele au dinti mari
Richinul are dinti mari
REchinul este rapitoare

 Orice stiinta ofera cunostinte utile

Matematica este stiinta
Matematica ofera stiinte utile

Silogisme ipotetice
Definitie : Un silogism ipotetic este un silogism care conine la nivelul
premiselor cel puin un enun condiional.
Exemple:
Dac printr-un conductor trece curent electric,
atunci va lua natere un cmp magnetic
Dac va lua natere un cmp
magnetic,
atunci acul unei busole aflate n aproprierea
unui conductor va fi deviat

Silogisme
disjunctive

Dac printr-un conductor trece curent electric,

atunci acul unei busole aflate n apropriere va fi
deviat

Definiie
:
Un silogism disjunctiv este un
silogism care conine un enun disjunctiv, adic un enun de tipul sau ... sau la
nivelul premiselor.
Exemple:
Sau nclcarea unui contract este o ilegalitate sau
ea nu este pedepsit de stat
nclcarea unui contract nu este o ilegalitate
Prin urmare ea nu este pedepsita de stat

10