Grdinaru Alexandru

Raportul Jurdic

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

3.1. Notiune, caractere si structura

3.1.1. Notiunea raportului juridic civil

Notiunea de raport juridic civil urmeaza a fi formulata plecnd de la definitia data

raportului juridic n general.

Raportul juridic, n general, reprezinta o relatie sociala reglementata de o norma

juridica.[1]

Avnd n vedere definitia data raportului juridic n general, vom retine ca raportul
juridic civil reprezinta o relatie sociala patrimoniala sau personal - nepatrimoniala, stabilita ntre
subiectul de drept juridiceste egale si reglementate printr-o norma juridica specifica de drept
civil,[2] spre exemplu, raporturile de proprietate, raporturile contractuale, raporturile izvorte din
savrsirea de fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, raporturile succesorale.
3.1.2. Caracterele raportului juridic civil

a)

Raportul juridic civil este un raport social

Prin caracterul social al raportului juridic civil se ntelege ca este un raport juridic care
se stabileste ntre oameni, aceasta n sensul ca normele juridice civile reglementeaza relatiile
dintre oameni priviti individual ca persoane fizice sau organizati n colective ca persoane
juridice.

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

b)

Raportul juridic civil are caracter volitional

Caracterul volitional al raportului juridic civil implica doua aspecte: primul ca iau
nastere pe baza unei norme juridice care exprima vointa si autoritatea de a elabora norme juridice
ale puterii legislative, iar cel de-al doilea ca, de regula, aceste raporturi juridice iau nastere pe
baza manifestarii de vointa a subiectelor sale sau a cel putin unuia dintre ele, n cazul actelor
juridice unilaterale.

c)

Raportul juridic civil are la baza pozitia de egalitate a subiectelor sale

Pozitia de egalitate a subiectelor constituie un caracter specific raporturilor juridice de

drept civil, pe cnd n celelalte raporturi, cum ar fi: raportul de drept administrativ sau drept
financiar, unul dintre subiecte se afla ntr-o pozitie de subordonare fata de celalalt subiect.

Retinem deci ca pozitia de egalitate a subiectelor raporturilor juridice civile se releva

prin aceea ca sunt subordonate unul fata de celalalt si ca aceste raporturi iau nastere, se modifica
sau se sting prin vointa lor libera si n mod egal manifestata.
3.1.3. Structura raportului juridic civil

Raportul juridic civil are ca elemente constitutive: partile, continutul si obiectul.

- Partile sau subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice sau juridice n
calitate de titular de drepturi subiective civile si obligatii civile.

- Continutul raportului juridic este alcatuit din totalitatea drepturilor subiective si a

obligatiilor civile pe care le au partile.

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

- Obiectul raportului juridic civil consta n actiunile sau inactiunile la care sunt ndrituite
partile sau pe care acestea sunt tinute sa le respecte.

Pentru a ne afla n prezenta unui raport juridic civil trebuie ntrunite cumulativ aceste
elemente.

3.2. Partile raportului juridic civil

3.2.1. Definitia subiectelor de drept civil

Prin notiunea de subiecte ale raportului juridic civil urmeaza sa nteleaga persoanele
fizice sau juridice care au calitatea de a fi titulare de drepturi si obligatii civile care constituie
continutul acestor raporturi.

innd seama de prevederile Decretului nr. 31 / 1954 vom defini persoana fizica si
persoana juridica astfel:

Persoana fizica este subiectul individual de drept, omul privit ca titular de drepturi
subiective civile si obligatii civile.

Persoana juridica este subiectul colectiv de drept, entitatea care, ndeplinind conditiile
prevazute de lege, este titulara de drepturi si obligatii.

Persoana care dobndeste drepturile civile subiective ce intra n continutul raportului

juridic civil poarta denumirea de subiect activ, iar persoana careia i revin obligatiile civile
corelative, poarta denumirea de subiect pasiv.
3.2.2. Categoriile subiectelor de drept civil
3

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Exista doua mari categorii de subiecte de drept civil:

- Subiecte individuale - n aceasta categorie intra persoanele fizice;

- Subiecte colective - n aceasta categorie intra persoanele juridice.

Aceste doua mari categorii se subclasifica dupa cum urmeaza:

Din categoria persoanelor fizice fac parte:

- minorii sub 14 ani, care sunt persoane fizice lipsite de capacitatea de exercitiu;

- minorii ntre 14 si 18 ani, care sunt persoane fizice cu capacitate de exercitiu restrnsa;

- majorii (persoane fizice cu vrsta peste 18 ani), care au capacitate de exercitiu;

Dupa criteriul cetateniei, ntlnim urmatoarele categorii de persoane fizice:

- persoane fizice care au cetatenie romna;

persoane fizice care au cetatenie straina. n aceasta categorie sunt incluse si

persoanele care nu au cetatenie (apatrizii), precum si persoanele care au dubla cetatenie, dintre
care nici una nu este romna;
4

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Din categoria persoanelor juridice fac parte:

- persoane juridice particulare sau private;

- persoane juridice cooperatiste sau obstesti;

- persoane juridice mixte;

- persoane juridice de stat.

Dupa criteriul nationalitatii, deosebim:

- persoane juridice care au nationalitate romna;

- persoane juridice care au nationalitate straina.

3.2.3. Determinarea, pluralitatea si schimbarea subiectelor raportului juridic civil

A.

Determinarea subiectelor raportului juridic civil

Determinarea subiectelor raportului juridic civil presupune cunoasterea partilor

raportului respectiv.

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Aceasta determinare se realizeaza n mod diferit, dupa cum este vorba despre
raporturi care au n continutul lo 10310x2323k r drepturi absolute si raporturi care contin
drepturi relative[3].

n cazul raporturilor civile care au n continutul lo 10310x2323k r drepturi absolute, este

cunoscut sau determinat numai subiectul activ, care este nsusi titularul dreptului subiectiv activ,
care este nsusi titularul dreptului subiectiv civil, subiectul pasiv fiind nedeterminat, alcatuit din
toate celelalte subiecte de drept.

n cazul raporturilor civile care au n continutul lo 10310x2323k r drepturi relative, este

determinat att subiectul activ (creditorul) ct si subiectul pasiv (debitorul).

B.

Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

De cele mai multe ori, raportul juridic civil se stabileste ntre o persoana ca subiect activ
si o alta persoana ca subiect pasiv.

Exista nsa si situatii n care raportul juridic civil este stabilit ntre mai multe persoane,
fie n calitate de subiecte active, fie n calitate de subiecte pasive.

n cazul raporturilor juridice civile nepatrimoniale, subiectul pasiv, fiind determinat,

este constituit din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil, cu exceptia subiectului activ.
Pluralitatea activa este mai rara, ntlnindu-se totusi n raporturile patrimoniale ce decurg din
creatia intelectuala, prezentndu-se sub forma coautoratului[4].

n cazul raporturilor juridice civile nepatrimoniale se va tine seama de continutul

acestora: drepturi reale sau drepturi de creanta.
6

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

n cazul drepturilor reale avnd n continut dreptul de proprietate, subiectul pasiv este
nedeterminat, fiind alcatuit din pluralitatea celorlalte subiecte de drept civil, cu exceptia
titularului dreptului de proprietate.

Subiectul activ este determinat, putnd fi o persoana, daca este vorba despre
proprietatea exclusiva sau mai multe persoane, daca este vorba de proprietatea comuna.

Proprietatea comuna mbraca urmatoarele forme:

- coproprietatea este proprietatea pe cote - parti care are ca obiect un bun individual
determinat. Fiecare coproprietar si cunoaste cota ideala din dreptul de proprietate, dar nu are o
parte determinata din bunul privit n materialitatea lui;

- indiviziunea este proprietatea pe cote - parti care are ca obiect o universalitate juridica.
Astfel, fiecare coindivizar si cunoaste cota parte ideala si abstracta din dreptul de proprietate,
dar nu are un anumit bun sau anumite bunuri pe care sa le detina n exclusivitate.

ntre coproprietar si indiviziune se face deosebirea tinnd seama de obiectul dreptului de

proprietate: coproprietatea priveste un bun individual, n timp ce indiviziunea presupune o
universalitate juridica.

- devalmasia este acea forma a proprietatii comune, caracterizata prin faptul ca partea
fiecarui proprietar comun nu este determinata, bunul apartinnd proprietarilor comuni fara cote parti. Aceasta forma de proprietate este specifica sotilor.

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

n toate cele trei cazuri, proprietatea comuna nceteaza prin mpartire sau partaj, cu
exceptia cazurilor de proprietate comuna pe cote - parti, fortata si perpetua, care se mentine
independent de vointa copartasilor.

n cazul raporturilor juridice civile obligationale ( de creanta), pluralitatea poate fi:

- activa, cnd exista mai multi creditori;

- pasiva, cnd exista mai multi debitori;

- mixta, cnd exista mai multi creditori si mai multi debitori;

n cazul de pluralitate n domeniul raporturilor obligationale, regula o reprezinta

divizibilitatea, obligatiile civil fiind conjuncte.

Obligatia conjuncta este aceea care leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,
respectiv subiecte active sau pasive, ntre care, dupa caz, creanta sau datoria este divizibila.

Astfel:

- n caz de pluralitate activa, fiecare dintre creditori nu poate pretinde de la debitor dect
partea sa;

- n caz de pluralitate pasiva, fiecare dintre codebitori nu este tinut dect pentru partea sa
din datoria comuna.
8

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Exemplu: Plata reparatiei acoperisului unei cladiri cu mai multe apartamente se face n
mod egal de fiecare locatar (proprietar).

Exceptia de la aceasta regula o reprezinta solidaritatea.

Obligatia solidara activa este aceea n care fiecare creditor poate cere debitorului
ntreaga datorie. Solidaritatea activa poate lua nastere printr-un act juridic (ex. un testament, o
conventie).

Obligatia solidara pasiva este aceea n care fiecare debitor este tinut sa plateasca
ntreaga datorie creditorului. Solidaritatea pasiva ia nastere, de regula, prin savrsirea unei fapte
ilicite, cauzatoare de prejudicii.

Desi ntre obligatia solidara si obligatia indivizibila exista asemanari, acestea nu trebuie
confundate, principalele deosebiri fiind urmatoarele[5]:

- n ceea ce priveste izvorul lor, numai conventia poate fi izvor att pentru solidaritate,
ct si pentru indivizibilitate, existnd si izvoare proprii, si anume: legea pentru solidaritate,
respectiv natura obiectului obligatiei pentru indivizibilitate;

- sub aspectul ntinderii, solidaritatea functioneaza numai fata de cei ntre care s-a
nascut, pe cnd indivizibilitatea se transmite si succesorilor;

n cazul indivizibilitatii pasive, debitorul chemat n judecata poate sa solicite

introducerea n cauza a celorlalti debitori, pentru a fi obligati mpreuna la executarea prestatiei

datorate, n vreme ce, n cazul solidaritatii pasive, debitorul chemat n judecata poate sa solicite
9

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

introducerea n cauza a celorlalti codebitori solidari, numai pentru a se ntoarce mpotriva lor,
pentru partea datorata de fiecare dintre ei.

C.

Schimbarea subiectelor raportului juridic civil

n aceasta analiza este necesara distinctia ntre raporturile patrimoniale si raporturile

nepatrimoniale.

n cazul raporturilor nepatrimoniale, subiectul activ este titularul unui drept

netransmisibil, iar subiectul pasiv este nedeterminat, iar n cazul raporturilor patrimoniale trebuie
distins ntre raporturile reale si raporturile obligationale (de creanta).

n cazul raporturilor patrimoniale care au n continutul lo 10310x2323k r un drept de

creanta, poate fi schimbat att subiectul activ, ct si subiectul pasiv (debitorul).

n ceea ce priveste raporturile juridice patrimoniale care au n continutul lor un drept

real, poate fi schimbat numai subiectul activ, nu si subiectul pasiv, deoarece acesta din urma nu
este determinat.

Schimbarea subiectului activ se poate realiza prin: cesiunea de creanta, subrogatia

personala, novatia prin schimbarea de creditor, iar schimbarea subiectului pasiv se poate face
prin: stipulatie pentru altul, novatie prin schimbare de debitor, delegatie proprie.
3.2.4. Capacitatea civila

Capacitatea civila reprezinta calitatea de a fi subiect de drept n raporturile juridice

civile.

10

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Capacitatea civila reuneste n continutul ei doua elemente: capacitatea de folosinta si

capacitatea de exercitiu.

Capacitatea de folosinta reprezinta acel aspect al capacitatii civile care consta n

aptitudinea generala si abstracta a unei persoane de a dobndi drepturi subiective si de a-si asuma
obligatii n cadrul unor raporturi juridice concrete.

A.

Capacitatea civila a persoanei fizice

a) Capacitatea de folosinta a persoanei fizice

n limbaj juridic, este considerata persoana fizica orice individ uman, luat izolat, n
calitatea sa de subiect de drept.

Orice persoana fizica, n calitatea sa de subiect de drept, se bucura de capacitatea de

folosinta si capacitatea de exercitiu, n conditiile prevazute de lege.

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este aptitudinea generala si abstracta de a

dobndi drepturi subiective si de a-si asuma obligatii civile.

Retinem n completarea acestei definitii si dispozitiile cuprinse n art. 6 din Decretul nr.
31 / 1954, potrivit carora, nici o persoana nu poate fi lipsita de capacitatea de folosinta si ca
persoana fizica nu poate renunta nici total, nici partial la capacitatea sa de folosinta.

Capacitatea civila a persoanelor fizice ncepe n momentul nasterii ei. De la aceasta

regula se face si o exceptie reglementata de art. 7 din Decretul nr. 31 / 1954, care dispune ca
drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptia lui, cu conditia de a se naste viu. Aceasta
11

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

conceptie este exprimata n adagiul infans conceptus pro nato habetur, quotios de commodis ejus
agitur (copilul conceput se socoteste nascut atunci cnd este vorba despre drepturile sale). Este
ceea ce numim capacitatea de folosinta anticipata a persoanei fizice.

Capacitatea de folosinta a persoanelor fizice nceteaza odata cu moartea acestora,

aceasta pe motiv ca moartea persoanelor fizice face sa nceteze capacitatea lor de a mai fi
considerate subiecte de drept (art. 7 din Decretul nr. 31 / 1954).

n ceea ce priveste data mortii, sunt de retinut doua situatii:

- n cazul mortii fizic constatata, data mortii este cea trecuta n actul de deces;

- n cazul mortii declarata judecatoreste, data mortii este aceea pe care a stabilit-o
instanta de judecata prin hotarrea ramasa definitiva.

b) Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Avnd n vedere ca participarea proprie la raporturile juridice civile implica dobndirea

unei maturitati n gndire si ca aceasta este conditionata potrivit legii de mplinirea unei anumite
vrste, capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este aptitudinea persoanei fizice de a-si exercita
drepturile si de a-si asuma obligatiile prin savrsirea de acte juridice proprii, conform art. 3 alin.
5 din Decretul nr. 31 / 1954.

Capacitatea de exercitiu nu poate fi recunoscuta dect acelor persoane care au vointa,

precum si experienta necesara pentru a-i da seama de semnificatia si consecintele actelor juridice
pe care le ncheie.

12

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Criteriul avut n vedere de legiuitor este vrsta. Drept urmare, n functie de vrsta,
persoanele juridice se mpart n :

- persoane cu capacitate deplina de exercitiu;

Capacitatea deplina de exercitiu se dobndeste la vrsta majoratului, respectiv 18 ani.

n mod exceptional, femeia care se casatoreste nainte de aceasta vrsta dobndeste

capacitatea deplina de exercitiu din momentul ncheierii casatoriei.

Capacitatea deplina de exercitiu dureaza, n principiu, tot timpul vietii; ct timp

persoana juridica se bucura de capacitatea de exercitiu deplina, ea poate ncheia acte juridice
civile prin manifestarea propriei vointe, fara a avea nevoie sa fie asistata sau reprezentata sau sa
obtina ncuviintarea prealabila din partea unui ocrotitor.

- persoane cu capacitate de exercitiu restrnsa;

Este recunoscuta persoana care se afla ntre vrsta de 14-18 ani.

Aceasta capacitate de exercitiu restrnsa este o capacitate intermediara, fiind cuprinsa

ntre cele doua extreme (capacitate deplina si lipsa totala de capacitate).

Persoanele cu capacitate de exercitiu restrnsa nu pot ncheia sub nici o forma, nici
chiar cu ncuviintarea prealabila ocrotitorilor legali, acte de donatie sau de garantare a
obligatiilor altuia. Anumite acte juridice pot fi ncheiate de persoanele cu capacitate restrnsa de
exercitiu si fara ncuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui (ex. ncheierea unui contract
de munca, depunerea unei sume de bani).
13

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

- persoane lipsite de capacitate de exercitiu;

Lipsa capacitatii de exercitiu are la baza prezumtia absoluta ca anumite categorii de

persoane fizice nu dispun de maturitatea psihica necesara pentru a participa singure si nici chiar
asistate, la raporturile juridice civile.

Sunt lipsite total de capacitatea de exercitiu urmatoarele categorii de persoane fizice:

- persoanele care nu au mplinit vrsta de 14 ani;

- persoanele care indiferent de vrsta, suferind de alienatie sau debilitate mintala au fost
puse sub interdictie prin hotarre judecatoreasca.

B.

Capacitatea civila a persoanei juridice

Ca si n cazul persoanelor fizice, capacitatea civila a persoanelor juridice trebuie

analizata tinnd seama de cele doua elemente ale sale: capacitatea de exercitiu si capacitatea de
folosinta.

a.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice este acea parte a capacitatii civile care
consta n aptitudinea generala de a avea drepturi si obligatii.

14

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Astfel, persoanele juridice pot fi mpartite n doua categorii, dupa cum sunt sau nu
supuse nregistrarii: Art. 33 din Decretul nr. 31 / 1954 prevede: "Persoanele juridice care sunt
supuse nregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data nregistrarii lor."

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice se sfrseste odata cu desfiintarea

(ncetarea) acesteia, prin unul din urmatoarele moduri:

- reorganizarea sub forma comasarii (absorbtie sau fuziune) sau sub forma divizarii
totale: - dizolvare;

- transformare.

Putem vorbi despre capacitate de folosinta anticipata si n ceea ce priveste persoana

juridica. Art. 33 alin. 3 prevede: "Cu toate acestea, chiar nainte de data nregistrarii sau de data
actului de recunoastere ori de data ndeplinirii celorlalte cerinte ce ar fi prevazute, persoana
juridica are capacitatea chiar de la data actului de nfiintare ct priveste drepturile constituite n
favoarea ei."

b.

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este acea parte a capacitatii civile care
consta n aptitudinea de a-si exercita drepturile civile si dea-si ndeplini obligatiile civile, prin
ncheierea de acte juridice de catre organele sale de conducere.

n conformitate cu prevederile art. 35 alin. 1 si 2 din Decretul nr. 31 / 1954, persoana

juridica si exercita drepturile si-si ndeplineste obligatiile civile prin organele sale de conducere
care ncheie acte juridice n numele acesteia.
15

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

nceputul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice este dat de momentul nfiintarii

acesteia, nsa realizarea efectiva a capacitatii de exercitiu astfel dobndita este conditionata, n
practica, de desemnarea organelor sale de conducere. Sfrsitul capacitatii de exercitiu a persoanei
juridice corespunde cu ncetarea capacitatii sale de folosinta[6].

3.3. Continutul raportului juridic civil

3.3.1. Drepturile subiective civile

3.3.1.1. Definitia drepturilor subiective civile

Putem defini dreptul subiectiv civil ca fiind posibilitatea recunoscuta subiectului activ
de a se comporta n limitele prerogativelor pe care legea le recunoaste, ct si posibilitatea de a
pretinde subiectului pasiv o comportare corespunzatoare, iar n caz de nevoie, putnd face apel
la forta coercitiva a statului.
3.3.1.2. Clasificarea drepturilor subiective civile

A.

Precizari prealabile

Drepturile subiective civile se pot clasifica dupa mai multe criterii. Le retinem pe cele
mai importante:

dupa gradul de opozabilitate, drepturile subiective civile sunt absolute si

16

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

dupa natura continutului, drepturile subiective civile se mpart n drepturi patrimoniale

si drepturi nepatrimoniale;

dupa siguranta oferita titularilor lor, drepturile subiective civile sunt drepturi pure si
simple si drepturi afectate de modalitati;

dupa corelatia dintre ele, drepturile subiective civile sunt drepturi principale si drepturi
accesorii.

B.

Drepturi subiective civile absolute si drepturi civile relative

Drepturile civile subiective se clasifica n raport de sfera persoanelor obligate, precum si

n functie de continutul obligatiilor corespunzatoare n drepturi absolute si drepturi relative.

a)

Drepturile absolute sunt drepturile subiective civile care exercita de catre titularii

lor si carora le corespunde obligatia generala a tuturor celorlalte persoane de a se obtine de la

ncalcarea lor.

Dreptul subiectiv civil absolut are urmatoarele caracteristici:

este determinat numai titularul sau, titularul obligatiei corelative fiind format din

toate celelalte persoane, acesta fiind nedeterminat;

i corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere;

17

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

este un drept opozabil tuturor - erga ommes, toate celelalte subiecte avnd

obligatia de a nu-l ncalca.

b)

Drepturile relative sunt acele drepturi civile subiective n temeiul carora titularii

lor au posibilitatea de a pretinde de la persoanele obligate, determinate odata cu nasterea

raportului juridic, de a da, de a face sau de a nu face ceva.

Dreptul subiectiv civil relativ are urmatoarele caracteristici:

este cunoscut att subiectul activ ct si subiectul pasiv;

subiectului pasiv determinat i corespunde o obligatie corelativa ce are ca obiect: a

da, a face sau a nu face ceva;

obligatia corelativa este opozabila numai subiectului pasiv determinat.

C.

Drepturi subiective civile patrimoniale si drepturi subiective civile

nepatrimoniale

Aceasta clasificare este facuta dupa criteriul, natura economica sau natura continutului
drepturilor civile.

a)

Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi subiective civile care au un continut

economic, oferind posibilitatea unei evaluari banesti.

18

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

Au un caracter patrimonial drepturile absolute (dreptul de proprietate) si drepturile

relative (de creanta).

Drepturile patrimoniale se clasifica n: drepturi reale si drepturi de creanta.

Dreptul real- jus in re - este dreptul civil subiectiv pe care titularul sau l exercita direct
si nemijlocit, fara concursul altor persoane, iar subiectelor pasive le revine obligatia generala
negativa de a nu face nimic care sa stnjeneasca exercitarea acestui drept de catre titularul sau.

Drepturile reale se clasifica la rndul lor: drepturile principale si drepturi reale accesorii.

Drepturile reale principale sunt drepturile civile subiective care au existenta de sine
statatoare, independenta de existenta altor drepturi (ex. dreptul de proprietate, dreptul de
abitatie).

Drepturile reale accesorii sunt drepturile civile subiective care sunt afectate unor
drepturi de creanta si a caror existenta depinde n mod direct de existenta drepturilor garantate
(ex. dreptul de gaj, dreptul de ipoteca, privilegiile).

Dreptul de creanta - jus ad personam - este dreptul civil subiectiv pe care titularul sau,
numit creditor l poate exercita numai fata de persoanele obligate, numite si debitori, respectiv sa
dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Sunt drepturi de creanta cele care izvorasc din contractele sau actele juridice unilaterale,
din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, precum si din alte izvoare de drepturi civile.

19

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

b)

Drepturile personal nepatrimoniale sunt drepturi civile subiective care nu au

continut economic si, prin urmare, nu sunt evaluabile n bani si care, fiind legate de persoana
umana, servesc la individualizarea acestora.

Drepturile personal nepatrimoniale privesc:

- existenta si integritatea fizica si morala ale persoanei: dreptul la viata, dreptul la

sanatate, dreptul la onoare, cinste sau reputatie, dreptul la demnitatea umana;

- identitatea persoanei: dreptul la nume, dreptul la domiciliu, dreptul la resedinta (pentru

persoana fizica), dreptul la denumire, dreptul la sediu (pentru persoana juridica);

- creatia intelectuala: ex. dreptul la paternitatea operei sau inventiei.

D.

Drepturi subiective civile pure si simple si drepturi afectate de modalitati si

drepturi eventuale

Aceste categorii de drepturi se deosebesc unele de altele prin siguranta oferita titularilor
de a le realiza sau nu n mod efectiv si beneficia de efectele lor.

a)

Drepturile pure si simple sunt drepturi civile subiective care confera titularilor

deplina putere si certitudine n exercitarea lor. Ca urmare, asemenea drepturi si produc efectele
imediat, definitiv si irevocabil. Aceste drepturi formeaza categoria cea mai cuprinzatoare a
drepturilor subiective civile.

b)

Drepturile afectate de modalitati sunt acele drepturi civile subiective a caror

nastere, exercitare sau stingere depinde de o mprejurare viitoare, certa sau incerta, care poate fi
20

Grdinaru Alexandru
Raportul Jurdic

termenul sau conditia. Aceste doua evenimente denumite n mod generic modalitati ale
drepturilor civile subiective afecteaza concomitent si continutul obligatiilor corelative n sensul
ca acestea vor fi sau nu ndeplinite, n functie de realizarea sau nerealizarea lor.

c)

Drepturile eventuale sunt drepturi subiective civile carora le lipseste fie obiectul,

fie subiectul activ, nestiindu-se daca acestea vor exista n viitor (ex. dreptul de a primi
despagubiri daca starea sanatatii creditorului care a suferit prejudicii se va agrava n viitor,
dreptul la o succesiune viitoare).

E.

Drepturi subiective civile principale, drepturi subiective civile accesorii

n aceasta clasificare se tine seama de corelatia dintre drepturile subiective civile.

a) Dreptul principal este acel drept civil subiectiv care are o existenta de sine statatoare,
soarta sa nedepinznd de existenta vreunui alt drept.

b) Dreptul accesoriu este acel drept civil subiectiv care nu are o existenta de sine
statatoare, soarta acestuia depinznd de existenta unui alt drept subiectiv civil, avnd calitatea de
drept principal.;

21