CONTABILITA

TEA
TREZORERIEI

CUPRINS
Argument
CAP I . DEFINIREA SI STRUCTURA TREZORERIEI UNITATII PATRIMONIALE
CAP II . EVALUAREA TITLURILOR DE PLASAMENT SI A DEVIZELOR

CAP III . CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT

CAP IV . CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE DE LA BANCI

4.1

CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

4.2 CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE

CURENTE LA BANCI
CAP V . CONTABILITATEA OPERATIILOR IN NUMERAR SI A ALTOR VALORI DE
TREZORERIE
CAP VI . CONTABILITATEA ACREDITIVELOR SI AVANSURILOR DE TREZORERIE
CAP VII. CONTABILIATEA VIRAMENTELOR INTERNE
Aplicatii
Bibliografie

CONTABILITATEA TREZORERIEI
CAP I . DEFINIREA SI STRUCTURA TREZORERIEI UNITATII PATRIMONIALE

Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii si activitatii

oricarui agent economic, avand influenta importanta in ceea ce priveste
desfasurarea normala a programului de activitate, pentru mentinerea permanenta
a echilibrului financiar.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea
operatiilor financiare cu caracter operational care asigura incasarile si platile
curente, care la randul lor reprezinta operatii de trezorerie.
In structura trezoreriei, asa cum prevede Regulamentul contabil si Planul
general de conturi, se cuprind, in ordinea stabilita prin intermediul acestuia din
urma, urmatoarele categorii sau feluri de operatii:
- titlurile de plasament sunt hartii de valoare care se pot transforma in
disponibilitati, dintre care se amintesc: actiunile si obligatiunile si alte titluri de
plasament si creante similare achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea
de profi;
- efecte comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontate la
banci;
- disponibilitatile banesti existente in conturile la banci, in lei si in devize;
- credite bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la
trezoreria statului;
- disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize.
Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate, cum este cazul actiunilor (cotate sau necotate)sau pot
asigura un drept de creanta, ceea ce se realizeaza prin intermediul obligatiunilor (cotate sau necotate). Indiferent de
categoria in care se incadreaza, prin intermediul lor se urmareste, pe de o parte, utilizarea temporara a unei parti din
disponibilitatile banesti de care dispune unitatea, iar pe de alta parte cresterea veniturilor acesteia prin obtinerea
dividendelor, dobanzilor si \ sau prin realizarea unui plus de valoare cu prilejul revanzarii.

Altfel spus, plasamentele financiare se efectueaza in scopul folosirii, cu

caracter temporar, a disponibilitalor banesti (de trezorerie) in operatiunile
speculative la bursa de valori, prin cumpararea si revanzarea de actiuni si

obligatiuni, ceea ce are ca scop obtinerea unor venituri din diferentele de curs
ale acestora.
Efectele comerciale, denumite si valori de incasat, se refera la diferite
titluri de credit, dintre care se amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata,
mandatul si warantul. Aceste instrumente de plata se emit de catre clienti, care,
in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor (creditorilor) in vederea
decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatii bancare.
Disponibilitatile banesti existente in conturi la banci, in lei si in
devize, asidura efectuarea operatiilor de decontare fara numerar, catre alti agenti
economici, buget, banci. Prin utilizarea conturilor de disponibilitati se asigura o
buna circulatie a banilor, precum si efectuarea decontarii drepturilor de creanta
(incasari) si a obligatiilor (plati). Se retine ca in majoritatea situatiilor, incasarile
sunt ami mari decat platile, iar soldul fiecarui cont reprezinta disponibilitatile
banesti pe care unitatea le detine la banci. Exista insa si situatii in care incasarile
sunt mai mici decat platile, stabilindu-se un sold creditor care reprezinta
creditele acordate de banca pe baza de contract incheiat anterior.
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la
trezoreria statuluiasigura complementarea surselor proprii necesare
desfasurarii activitatii de productie, de prestarii servicii. Pentru creditele care se
primesc este necesar sa existe o garantie din partea solicitantului, sub forma
valorilor materiale sau a resurselor banesti viitoare, sau din partea unui tert prin
care sa se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum si a dobanzilor
aferente. Unele conturi de credite pe termen scutr, pentru export si pentru nevoi
temporare, indeplinesc functia unor conturi de incasari si plati.
Disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize, permit
efectuarea decontarii obligatiilor si creantelor cu personalul unitatii si alte
persoane fizice si, de asemenea, cu alti agenti economici, in cadrul unor limite
legale, cu bugetul statului, reprezentandu-se regulamentar operatiilor de casa.
In grupa disponibilitatilor in numerar sunt incadrate si elementele
patrimoniale denumite "alte valori", unde se incadreaza timbrele fiscale si
postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie.
Acreditivele in lei si devize reprezinta disponibilitati banesti rezervate in
conturi distincte, la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura
livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii servicilor.
Avandu-se in vedere cele prezentate anterior se poate forma o imagine de
amsamblu asupra categoriilor sau componentelor trezoreriei unitatii
patrimoniale.
Totodata,
se
poate
aprecia
ca organizarea

contabilitatii elementelor patrimoniale in cauza reprezinta o problema relativ

complexa, fiid necesar, printre altele, sa se aiba in vedere mai multe obiective,
dintre care amintesc:
- realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor financiare
privind, pe de o parte activele circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de
plati astfel incat sa existe create premisele necesare pentru realizarea permanenta
a decontarii datoriilor.
- asigurarea uneievidente corecte si operative a tuturor operatiilor de
trezorerie care sa respecte prevederiile legale si 454q1611e sa permita efectuarea
controlului in ceea ce priveste incasarile si platile unitatii patrimoniale;
- respectarea legislatiei financiar-bancare si fiscale;
- alegerea si utilizarea eficinta a instrumentelor de trezorerie, precum si a
celor mai avantajoase forme de decontare;
- contractarea si utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate
si numai in masura in care acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si
mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru alte destinatii bine definite si
totodata eficiente;
- asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui
buget de trezorerie real, in deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale
unitatii patrimoniale.

CAP II . EVALUAREA TITLURILOR DE PLASAMENT SI A

DEVIZELOR
TITLURILE DE PLASAMENT, spre deosebire de cele imobilizate, se
achizitioneaza de unitate in vederea realizarii unui castig de capital sau de venit
pe termen scurt, de regula sub un an. Ele sunt denumite si investitii temporare si
se constituie din actiunile proprii rascumparate, actiunile emise de terti si
achizitionate de unitatea patrimoniala, obligatiunile proprii rascumparate,
obligatiunile apartinand tertilor si cumparate si alte titluri de plasament.
In ceea ce priveste evaluarea titlurilor de plasament se retine ca se au in
vedere cele patru reguligenerale sau momentele stabilite in acest sens.
a. La intrarea in patrimoniu,prin achizitionarea cu titlu oneros, titlurile
de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de
cumparare sau valoarea stabilita in baza unui contract de achizitie.

Totodata, se mentioneaza ca, spredeosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de
cumparare a titlurilor in cauza, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli aferente, nu se include in costul de achizitie,
inregistrandu-se direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.

b. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se face la

valoarea lor actuala, estimata in functie de pretul pietei si utilitatea lor pentru
exercitiu.
Valoare de utilitate este o valoare probabila de negociat care are in vedere costulmediu al ultimei luni, in cazul tutlurilor
cotate, sau valoarea posibila de negociere, pentru titlurile necotate. Aceasta ultima valoare se determina in functie de
pretul celor mai recente tranzactii cu asemenea titluri, a valorii matematice, maririi profitului, volumului creditelor.
c. Cu prilejul intocmirii bilantului contabil, evaluarea se face pe categorii de titluri de aceeasi natura si care confera
aceleasi drepturi, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, luandu-se in calcul valoarea cea mai mica. In
cazul diferentelor in minus (valoarea de inventar mai mica), care se stabilesc in urma acestei ultime operatii se constituie
provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament.
d. Evaluarea titlurilor de plasament la iesirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intare sau contabila.
Totodata, se are in vedere si pretul de vanzare (cesiune) care este inscris in actul de vanzare-cumparare si care nu este
influentat, in sensul diminuarii, de cheltuielile de vanzare ce se include in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
In cazul in care vanzarea se face numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar sa se
facaevalareainfunctie de pretul mediu ponderat de cumparare (intrare) sau prin folosirea metodei F.I.F.O., dupa caz.
In legatura cu evaluarea disponibilitatilor si implicit a operatiilor in devize se retin urmatoarele aspecte:
- creantele si datoriile unitatii patrimoniale, inclusiv cele in devize, se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor
nominala;
- operatiile comerciale de decontare in devize, precum si cele de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul
de schimb in vigoare la data cand se efectueaza, al zilei operatiunii;
- diferentele de curs valutar stabilite intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii, respectiv a
platii lor, influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creditelor in valuta pentru investitii, precum si furnizorilor externi de
imobilizari se inregistreaza in cheltuielile privind diferentele de curs valutar.
Totodata, se mentioneaza ca agentii economici au posibilitatea legala sa introduca in valoarea respectivelor active
corporale diferentele in cauza, precum si dobanzile aferente creditelor in valuta.
- la incheierea exercitiului, creantele si datoriile in devizese evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi anului, iar
diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii lor in contabilitate, sese reflecta in conturile de diferente de conversie
in activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz, si se reiau la deschiderea exercitiului urmator, neadmitanduse compensari intre ele. Pentru diferentele de conversie nefavorabile se constituie provizioane pentru deprecierea
creantelor. Referitor la aceste provizioane se retine ca sunt deductibile fiscal numai la nivelul pierderii nete din
diferentele de curs valutar, respectiv dintre valoarea creantelor si datoriilor evaluate la cursul din ultima zi a exercitiului
financiar;
- la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, iar
diferentele de curs valutar stabilite se inregistreaza in cheltuielile sau venitutilor financiare, dupa caz, fiind nedeductibile
si respectiv neimpozabile.
Fac exceptie de la aceasta regula diferentele aferente disponibilitatilor in devize reprezentand capitalul social, care se
inrtegistreaza in contul 1068 "Alte rezerve", analitic distinct, fara a influenta rezultatele financiare.
In situatia in care rezervele in cauza nu sunt suficiente, diferentele nefavorabile sunt mai mari decat rezervele
existente, se efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea diferentelor
constatate.
CAP III . CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT

Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig de capital sau de
venit pe termen scurt
Organizarea contabilitatii titlurilor de plasament se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I existente in
drupa cu aceeasi denumire si simbolul 50 a clasei a 5-a din Planul general de conturi, clasa denumita "Conturi de
trezorerie". Din grupa amintita fac parte conturile: 502 " Actiuni prorpii", 503 "Actiuni", 505 "Obligatiuni emise si
rascumparate", 506 "Obligatiuni", 508 "Alte titluri de plasament se creante asimilate", 509 " Varsaminte de
efectuat pentru titluri de plasament".

Contul 502 "Actiuni proprii"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate.
Contul 502 "Actiuni proprii" este un cont de activ.
In debitul contului 502 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 502 "Actiuni proprii" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor proprii anulate (101);
- valoarea actiunilor proprii cedate (512, 531);
- diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate existente.
Contul 503 "Actiuni"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate
in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.
Contul 503 "Actiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 503 "Actiuni" se inregistreaza:
- valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate existente.
Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate.

Contul 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" este un cont de activ.
In debitul contului 505 "Obligatiuni emise si rascumparate" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531).
In creditul contului
inregistreaza:

505

"Obligatiuni

emise

si

rascumparate"

se

- valoarea obligatiunilor emise si rascumparate anulate (161).

Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate
neanulate.
Contul 506 "Obligatiuni"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate.
Contul 506 "Obligatiuni" este un cont de activ.
In debitul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531).
In creditul contului 506 "Obligatiuni" se inregistreaza:
- valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664).
Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante
asimilate, cumparate.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" este
un cont de activ.
In debitul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cumparate (509, 512, 531);

- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie

cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la
incheierea exercitiului financiar (765).
In creditul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante
asimilate" se inregistreaza:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
cedate (512, 531, 664);
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie
cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la
incheierea exercitiului financiar sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si
creante asimilate existente.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru
investitii financiare pe termen scurt cumparate.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt"
este un cont de pasiv.
In creditul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe
termen scurt" se inregistreaza:
- valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate
(501, 502, 503, 505, 506, 508).
In debitul contului 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe
termen scurt" se inregistreaza:
-valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate
(512, 531).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe
termen scurt cumparate.
Conturile amintite, cu exciptia celui
multe trasaturi comune, dintre care se retin:
- au functia contabila de activ;

de

varsaminte,

au

mai

- sunt conturi de bilant, putand avea solduri finale debitoare care

reprezinta titlurile de plasament existente in patrimoniul unitatii;
- se inscriu in activul bilantului contabil in grupa a II-a "Active
circulante", in subgrupa a II-a "Alte active";
- soldurile finale debitoare, diminuate cu soldul creditor al contului 590
"Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament" se inscriu intr-un singur
post bilantier, denumit "Titluri de plasament".
In vederea organizarii contabilitatii titlurilor de plasament se utilizeaza
totodata contul corespunzator de provizioane amintit mai sus, care functioneaza
dupa regulile generale privind conturile de aceeasi natura.
Exemplu:
Se rascumpara 300 de actiuni de catre societatea comerciala emitenta,
referitor la care se cunosc:
-valoarea nominala unitara de 2 lei, deci in total 600 lei;
-costul unitar de achizitie de 1.7 lei rezultand un total de 510 lei;
-actiunile sunt rascumparate cu decontare imediata din contul de
disponibil pentru suma de 300 lei si cu decontare ulterioara pentru 210 lei;
-rascumpararea se face prin intermediul unei unitati specializate careia I
se datoreaza un comision de 10% din costul de achizitie;
-100 de actiuni se anuleaza;
-200 de actiuni se revand angajatilor proprii, la pretul unitar de 1.6, atat cu
incasare imediata in numerar (50 de actiuni), cat si cu decontare ulteriora (150
de actiuni);
-diferenta de minus intre costul de achizitie (mai mare) si pretul de
vanzare (redistribuire) este de 1 lei/ actiune, deci in total 20 lei.
Pe baza datelor de mai sus se inregistreaza operatiile economice care se
prezinta in continuare.
a. Rascumpararea actiunilor, folosindu-se borderoul acestora si extrasul de
cont:
502

510

Actiuni proprii

5121

300

Conturi la banci in lei

509

210

Varsaminte de efectuat

Pentru titluri de plasament

b. Evidentierea pe baza facturii, a comisionului datorat unitatii
intermediare:
622

Cheltuieli privind

401

51

Furnizori

Comisioanele si onorariile
c. Plata in numerar, conform registrului de casa, a actiunilor achizitionate
cu decontare ulterioara:
509

Varsaminte de efectuat

5311

210

Casa in lei

Pentru titluri de
Plasament
d. Anularea actiunilor, pe baza actelor legale de modificare a capitalului
si a notei de contabilitate:
1012
Capital subscris varsat

200

502

170

Actiuni proprii
1068

30

Alte rezerve
e. Revanzarea actiunilor, folosindu-se borderoul acestora, registrul de
casa si nota de contabilitate:

5311

502

340

Actiuni proprii

80

Casa in lei
456

240

Decontari cu asociatii
Privind capitalul
664

20

Cheltuieli privind titlurile

De plasament cedate
CAP IV . CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE DE LA BANCI
Operatiile de incasari si plati se efectueaza atat in numerar, cat si prin intermediul conturilor deschise de unitatea
patrimoniala la una sau mai multe banci, ceea ce este cunoscut sub denumirea de decontari fara numerar sau prin
virament.
De altfel, tendinta generala este ca decontarile in numerar sa-si piarda treptat popularitatea si sa fie inlocuite cu
alte mijloace de plata cunoscute sub denumirea curenta de instrumente de plata fara numerar. Acestea elimina
dezavantajele folosirii numerarului in sensul ca sumele mari in numerar necesita spatii voluminoase de depozitare si
prezinta riscuri de manevrare, cum este cazul distrugerilor accidentale, furtunilor.
In vederea realizarii unui asemenea deziderat s-a actualizat cadrul legislativ privind cecul, cambia si biletul la
ordin, avandu-se in vedere standardele internationale si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din tara
noastra.
Conturile deschise la banci asigura efectuarea categoriilor de operatii care se refera la: valorile de incasat, cum
sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt,
precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Pentru fiecare din categoriile de operatii amintite se utilizeaza cate un cont sintetic de gradul I si II, asa cum se
prezinta in continuare, in ordinea in care sunt simbolizate in Planul general de conturi, in grupa 51 "Conturi la banci".
4.1

CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT

In categoria valorilor de incasat sunt incluse efectele comerciale remise spre incasare, inclusiv spre scontare.
Organizarea contabilitatii valorilor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului sintetic cu aceeasi denumire si
simbolul 511, care se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5112 "Cecuri de incasat", 5113 "Efecte
remise spre scontare". Aceste conturi de bilant au functia contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care
reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare, inscriindu-se intr-un singur post
bilantier cu denumirea "Valori de incasat", existent in grupa activelor circulante.
In ceea ce priveste valorile de incasat si in speta efectele comerciale, unde se incadreaza cecul, cambia si
biletul la ordin, apreciem ca este util sa prezentam aspectele mai importante prin care acestea se caracterizeaza.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil creat din vanzari sau
credite. El reprezinta o instructiune scrisa, sub forma unui formular special, data unei banci de a plati unui tert sau insusi
emitentului valoarea pentru care este emisa (mentionata).

In procesul circulatiei cecului sunt puse in legatura trei persoane si: tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul
sau emitentul creeaza instrumentul de plata, prin procurarea de la banca, pe baza de cerere si in masura existentei
disponibilului in contul sau, a unui carnet de cecuri in alb, cu un anumit numar de file. Ulterior, pe baza fiecarei file de
cec completata, da ordin neconditionat bancii, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare o suma
determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar.
Posesorul carnetului de cecuri completeaza o fila de cec, o semneaza si o preda beneficiarului, care o prezinta
bancii sale spre incasare, scadenta fiind la vedere, iar cecul completat poate fi si la purtator, nefiind necesar sa fie
acceptat.
Cecul, prin forma sa, nu reprezinta un act de comert, insa este incadrat in legislatia referitoare la cambie, desi
in realitate este tratabil in contextul operatiilor de banca.
Cambia este ordinal dat de o anumita persoana in calitate de creditor , unei alte persoane numita debitor, de a
plati o anumita suma, la o anumita data si intr-un anumit loc. Cambia pune in legatura trei persoane: persoana care
ordona plata numita "tragator", persoana care va plati suma, numita "tras" si persoana care va primi suma,
numita "beneficiar". Cambia contine urmatoarele elemente: acceptarea, transmiterea, avalizarea, scadenta, plata,
scontul si protestul.
Acceptarea este angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta.
Acceptarea
poate
fi facultativa daca
este
facut
oricand
in
cadrul
termenului
de
scadenta,
sau obligatorie cand tragatorul a fixat prcis data in cadrul termenului.
Transmiterea cambiei poate fi facuta in doua moduri: prin gir sau prin cesiune de creanta ordinara.
Girul este actul prin care posesorul cambiei numit girant transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane
numita cesionar.
Avalul este angajamentul neconditionat prin care un tert devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de
cambia. Avalul se da utilizand expresiile "pentru aval" sau pentru "garantie", urmate de semnatura avalistului, acesta
fiind obligat sa indice persoana pentru care se da avalul.
Scadenta este termenul in care cambia trebuie platita, precizat prin ziua sau termenul maxim in interiorul
caruia trebuie facuta plata.
Scontul este dobanda cuvenita unitatii bancare sub forma taxei scontului, daca scontarea cambiei s-a efectuat
inainte de scadenta.
SCONTUL = ( V.N. x Nr.Z x Rs) / Nr. Z.a. unde:
V.N. = valoarea nominala a efectului comercial (cambiei )
Nr.z = numarul de zile intre termenul de scadenta si data scontarii inainte de scadenta.
R.s. = rata scontului (%)
Nr. z.. a. = numarul de zile dintr-un an (considerat 360)
Bilet la ordin este emis de debitor (client) si reprezinta un angajament la acestuia de a plati creditorului o
anumita suma la odata fixa sau la vedere, nefiind necesara acceptarea, cum este cazul cambiei. Altfel spus el este
subscris de un client infavoarea furnizorului si beneficiaza de aceleasi facilitati de circulatie si detransmitere prin
andosare ca si cambia.
Andosarea efectelor comerciale reprezinta transformarea de catre beneficiarul titului de valoare adreptului
de creanta pe care-l detine in favoarea unui furnizor creditor al sau in scopul decontarii partiale sau totale a unei datorii.
Astfel, titlul de valoare in cauza este scos din portofoliu de valori de catre cel care-l detine, aflat in situatia dedebitor, este
andosat prin indicarea (inscrierea) noului beneficiar (furnizorului sau creditorului), dupa care este predat acestuia.
Efectele comerciale, prin functia lor de instrumente de credit, pot fi scontate de catre creditor in sensul incasarii
lor inainte de scadenta. Aceasta operatie consta in aceea ca banca ii deconteaza creditorului efectul comercial neajuns
la scadenta, creditandu-I astfel suma pentru care este emis.

Scontarea se efectueaza de banca prin retinerea din valorea efectului comercial a dobanzii si comisionului
percepute, denumite scont, iar instrumentul de credit in cauza intra in portofoliul de valori al bancii.
Efectele comerciale amintite anterior, in masura in care ajuns la scadenta se remit bancii spre incasare, pe
baza de borderou. In intervalul de timp de la depunerea la banca si pana la incasarea lor in contul de disponibil sunt
urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 5113 "Efecte de incasat ", care se prezinta in continuare.
Contul 5113 "Efecte de incasat" inregistreaza in debit efectele comerciale primite de la clienti si depuse la
banca spre incasare, prin corespondenta cu creditul contului 413 " Efecte de primit", care a fost debitat in prealabil prin
creditul contului 411 "Clienti" si eventual 766 "Venituri din dobanzi", atunci cand clientul suporta o anumita dobanda.
In creditul contului analizat se reflecta efectele comerciale incasate, inscrise in extrasul de cont, prin debitul
contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize".
Soldul contului in cauza poate fi debitor si reprezinta efectele comerciale depuse la banca spre incasare, dar
neincasate.
Exemplu:
Se primesc si se accepta doua efecte comerciale in sume de 300 lei si 500 lei. Primul dintre cele doua titluri se
incaseaza la scadenta, iar ultimul devine nerecuperabil datorita insolubilitatii clientului. Pe baza titlurilor de valoare, a
borderoului si a extrasului de cont se inregistreaza operatiile economice care se prezinta in continuare.
a.

primirea si acceptarea efectelor comerciale:

413

Efecte de primit

411

800

Clienti

In cazul in care clientul datoreaza o anumita dobanda, aceasta mareste valoarea efectului comercial si se reflecta
in creditul contului 766 "Venituri din dobanzi" prin corespondenta cu debitul contului 403 "Efecte de platit".
In contabilitatea clientului, pentru efectele comerciale predate sau acceptate in favoarea furnizorului, se
debiteaza contul 401 "Furnizori" prin corespondenta cu creditul contului 403 "Efecte de platit".
b.

Depunerea la banca spre incasare a efectelor comerciale:

5113
Efecte de incasat

413

800

Efecte de primit

In situatia in care efectul comercial se plateste de catre client inainte de scadenta se debiteaza contul 5121
"Conturi la banci in lei" sau
In masura in care aceasta ultima creanta se reactiveaza, are loc debitarea contului 411 "Clienti" prin creditul
conturilor 754 "Venituri din creante reactivate" si 4427 "T.V.A. colectata", iar ulterior cand se incaseaza suma cuvenita se
efectueaza debitarea contului 512 "Conturi curente la banci", prin creditul contului 411 "Clienti".
In situatia andorsarii unui efect comercial, beneficiarul acestuia isi stinge obligatia pe care o are fata de
furnizorul sau, transferandu-I titlul de credit in cauza. Aceasta operatie se inregistreaza in creditul contului 413"Efecte de
primit" si debitul contului 401 "Furnizori", analitic distinct deschis pentru unitatea careia ii preda efectul comercial
andorsat. Noul beneficiar al efectului comercial efectueaza inregistrarea obisnuita de primire a unui asemenea titlu,
debitand contul 413 "Efecte de primit" prin corespondenta cu creditul contului 411 "Clienti", analitic distinct deschis
pentru unutatea predatoare aflata in situatia de client. In contabilitatea debitorului (trasului) nu se face nici o inregistrare
contabila deoarece datoria acestuia ramane nemodificata si totodata inregistrata in creditul contul "Efete de platit".
Contul 5114 "Efecte remise pentru scontare" reflecta in debit valoarea efectelor comerciale depuse spre
scontare la banca sau la bursa de valori, prin corespondenta cu creditul contului 413 "Efecte de primit". In
credit oglindeste valoarea efectelor comerciale scontate (vandute), prin corespondenta cu debitul conturilor 5121
"Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize", pentru suma efectiv incasata, si 667 "Cheltuieli privind
sconturile acordate", pentru scontul cedat din valoarea titlului in cauza.

Soldul este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale a caror scontare n-a fost finalizata sau altfel
spus, incasarea lor nu s-a efectuat.
4.2

CONTABILITATEA OPERATIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE CURENTE LA BANCI

Conturile deschise la banci asigura, pe de o parte, concentrarea disponibilitatilor banesti, iar pe de alta parte
efectuarea platilor fara numerar sau altfel spus prin virament. Pentru urmarirea in conatbilitate a acestor operatii se
utilizeaza contul sintetic 512 "Conturi curente la banci", care se dezvolta in urmatoarele conturi de gradul II: 5121
"Conturi la banci in lei", 5124 "Conturi la banci in devize" si 5125 "Sume in curs de decontare".
Conturile amintite au functia contabila de activ implicit solduri finale debitoare, care reprezinta disponibilitatile
banesti existente in conturile de la banci, inscriindu-se in grupa activelor circulante din cadrul bilantului contabil.
In ceea ce priveste conturile 5121 "Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in devize" se retine
particulartatea ca pot avea sold creditor atunci cand unitatea patrimoniala, pe baza de contract incheiat cu banca,
beneficiaza de credite de trezorerie sau pentru activitatea curenta in vederea diferentei in plus intre platile angajate la un
moment dat si disponibilitatile banesti pe care le are in cont, denumite si credite pentru plati. In asemenea situatii soldul
creditor reprezinta creditul acordat de banca prin contul de disponibil si in consecinta cele doua conturi in cauza,
analizate sub aspectul soldului, pot fi incadrate in categoria conturilor bifunctionale.
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente aferente conturilor amintite
anterior.
Conturile 5121 " Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in devize" functioneaza in mod similar,
inregistrand in debit sumele in lei si respectiv in devize, la cursul de schimb al zilei, aferente incasarilor prin banca, prin
creditul conturilor care arata natura incasarilor.
In creditul celor doua conturi se reflecta platile care se efectueaza prin banca, in lei si in devize evaluate la
cursul zilei, prin debitul conturilor corespunzatoare naturii acestora.
Dintre categoriile de incasari oglindite prin intermediul conturilor analizate se amintesc cele efectuate in mod
frecvent si care se refera la:
- primirile de numerar din casierie (581);
- primirea creditelor pe termen lung si mediu (162);
- incasarile de la clienti (411);
- taxa pe valoarea adaugata decontata in plus si recuperata de la bugetul statului (4424);
- incasarea aportului la capitalul social (456);
- incasarea debitelor de la terti (461);
- incasarea cecurilor s efectelor comerciale (511);
- dobanzile incasate pentru disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci (766)
La randul lor, categoriile sau felurile de plati efectuate in mod curent cu ajutorul conturilor de disponibilitati
prezentate anterior se refera la:
- sumele ridicate in numerar si depuse in casierie (581);
- rambursarea creditelor pe termen lung si mediu (162);
- achitarea datorilor catre furnizori (401, 403, 404, 405);
- decontarea contributiei unitatii la asigurarile sociale, inclusiv contributia salariatilor la pensia suplimentara
(431);
- plata contributiei unitatii si a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj (437);

- decontarea impozitului pe profit (441);

- decontarea taxei pe valoarea adaugata (4423);
- virarea impozitului pe salarii (444);
- plata comisioanelor bancare (627).
Exemple:
1.Se vand la export produse finite la pretul total de 200 dolari. Cursul de schimb din ziua vanzarii este de 10.800
lei, iar cel din data incasarii de 11.000 lei. Pe baza facturii si a extrasului de cont, se inregistreaza operatiile care
urmeaza:
a.

Facturarea produselor vandute:

411

Clienti

701

2.160.000

Venituri din vanzarea

Produselor finite
b.

Incasarea creantei de la clientul extern:

5124

2.200.000

Conturi la banci

411

2.160.000

In devize

Clienti
765

40.000

Venituri din diferente

De curs valutar
In cazul in care cursul de schimb din ziua incasarii este inferior celui de la data vanzarii, se crediteaza contul 411
"Clienti" prin debitul conturilor 5124 "Conturi la banci in devize" si 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".
2. O societate comerciala are in contul sau de la banca suma de 1.000 de dolari, evaluati la 10.800 lei, care se
vinde integral. Pe baza extraselor de cont si a notei de calcul se inregistreaza operatiile financiare care se prezinta in
continuare.
a.

Depunerea valutei spre vanzare prin licitatie la banca, in valoare de

10.800.000 lei (1.000 dolari x 10.800):

581

Viramente

5124

10.800.000

Conturi la banci

b. Incasarea in aceeasi zi, a contravalorii valutei vandute la cursul de

schimb de 10.800 lei, ceea ce reprezinta 10.800.000 lei:
5121
Conturi la banci

581
Viramente interne

10.800.000

In lei
In situatia in care unitatea bancara percepe un comision, acesta se retine in mod obisnuit, reflectandu-se in
creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", prin corespondenta cu debitul contului 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare
si asimilate".

4.3

CONTABILITATEA CREDITELOR PE TERMEN SCURT SI A DOBANZILOR AFERENTE

Creditele pe termen scurt, precum si dobanzile aferente se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi
sintetice distincte incadrate in grupa 51 "Conturi la banci" din cadrul clasei a 5-a "Conturi de trezorerie" deoarece
reprezinta elemente strcturale ale pasivelor de trezorerie. Pentru dobanzile aferente creditelor acordate de banci prin
conturile curente, asa cum s-a prezentat in paragraful anterior, se utilizeaza contul 518 "Dobanzi", iar pentru creditele
distincte, cu destinatie stabilita prin contractele incheiate cu banca, pentru activitatea de productie, comert, servicii, cu
termen de rambursare de maxim un an, se foloseste contul 519 "Credite bancare pe termen scurt", conturi care se
analizeaza in mod succint.
Contul 518 "Dobanzi" este bifunctional si are in structura sa doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5186
"Dobanzi de platit", de pasiv si 5187 "Dobanzi de incasat", de activ.
Contul 5186 "Dobanzi de platit" oglindeste in credit dobanzile datorate pentru creditele primite de la banca
direct in conturile curente, prin debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In debit reflecta dobanzile datorate si
platite, prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei". Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate de
unitate ca fiind datorate, dar neplatite.
Contul 5187 "Dobanzi de incasat" inregistreaza in debit dobanzile cuvenite unitatii patrimoniale, la sfarsitul
perioadei de gestiune si indeosebi la incheierea exercitiului, pentru disponibilitatile din conturile curente, prin creditul
contului 766 "Venituri din dobanzi". In credit se reflecta, in perioada de gestiune urmatoare dobanzile pe care unitatea
le primeste de la banca, prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei". Soldul este debitor si reprezinta dobanzile
pe care unitatea, la sfarsitul perioadei de gestiune, le are de primit de la banca.
Exemple:
1.

Pe baza notei de calcul, intocmita la sfarsitul perioadei de gestiune,

se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru creditele acordate de aceasta direct in conturile curente si nedecotata,
in suma de 75 lei.
666

5186

75

Cheltuieli privind
Dobanzile
2.

Dobanzi de platit
In perioada de gestiune urmatoare, pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont, se inregistreaza
plata dobanzii datorate bancii:

5186

5121

Dobanzi de platit
3.

75

Conturi la banci in lei

La sfarsitul perioadei de gestiune, pe baza notei de calcul, se

inregstreaza dobanda cuvenita unitatii patrimoniale pentru disponibilul din conturile curente si neincasata de la banca, in
suma de 50 lei.
5187
Dobanzi de incasat

766
Venituri din dobanzi

50

4. In primele zile ale perioadei de gestiune urmatoare, unitat ea bancara efectueaza calculul necesar si stabileste
ca datoreaza unitatii patrimoniale, pentru disponibilul din conturile curente o dobanda de 52 lei, facand viramentul
necesar si inscriind operatia in extrasul de cont:
5121

Conturi la banci
In lei

52

5187

50

Dobanzi de incasat
766

Venituri din dobanzi

In situatia in care dobanda calculata de banca este mai mica decat cea stabilita de unitatea patrimoniala se
debiteaza conturile 5121 "Conturi la banci in lei", pentru suma efectiv primita, si 666 "Cheltuieli privind dobanzile", pentru
diferenta determinata in plus de unitate, prin corespondenta cu creditul contului "Dobanzi de incasat".
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este de pasiv si este structurat in urmatoarele conturi sintetice
de gradul II: 5191 "Credite bancare pe termen scurt", 5192 "Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta",
5193 "Credite externe guvernamentale", 5194 "Credite externe garantate de stat", 5195 "Credite externe garantate de
banci", 5196 "Credite de la trezoreria statului", 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt".
Conturile sintetice de gradul II amintite mai sus, cu exceptia celui privind dobanzile (5198), functioneaza in mod
similar, reflectand in credit datoria creata din creditele pe termen scurt sau pentru nevoi temporare primite de unitate,
prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize". In debit se oglindesc creditele pe
care unitatea patrimoniala le ramburseaza, prin creditul conturilor de disponibilitati (5121 sau 5124). Soldul este creditor
si reprezinta creditele pe termen scurt nerambursate.
In ceea ce priveste conturile 5191 "Credite bancare pe termen scurt" si 5192 "Credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenta" se mentioneaza ca pot intra in corespondenta directa in sensul ca primul se poate debita prin
corespondenta cu creditul celui de al doilea si aceasta atunci cand unitatea nu-si poate rambursa la scadenta creditul
primit sau ratele acestuia.
Contul 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt" oglindeste in credit dobanda datorata
bancii pentru creditele primite pentru nevoi temporare, prin debitul contului 666 "Cheltuieli privind dobanzile". In
debit reflecta dobanda platita bancii, prin corespondenta cu creditul contului 512 "Conturi curente la
banci". Soldul poate fi creditor atunci cand unitatea patrimoniala are obligatii fata de banca (dobanda datorata si
nedecontata) referitoare la dobanda aferenta creditelor pe termen scurt.
Exemple:
1.

Se contabiliteaza creditul pe termen scurt acordat de banca in suma

de 2500 lei si consemnat in extrasele de cont:

5121

Conturi la banci

5191

2,500

Credite bancare pe

In lei

termen scurt

2. La scadenta din rata de 5.000.000 lei datorata bancii din creditul primit se ramburseaza numai 3.000.000 lei, iar
diferenta de 200 se trece la credite restante cu dobanda majorata care este nedeductibila fiscal:
5191
Credite bancare
Pe termen scurt

%
5121
Conturi la banci
In lei

500
300

5192

200

Credite bancare pe termen

scurt nerambursate la scadenta
3. Pe baza notei de calcul, se contabilizeaza obligatia de 40 lei care
reprezinta dobanda aferenta creditului pe termen scurt primit de la banca:
666

5198

Cheltuieli privind

Dobanzi aferente

Dobanzile

creditelor bancare pe

40

Termen scurt
4. Se inregistreaza decontarea dobanzilor datorate, de 40 lei, si a creditului restant in suma de 200 lei, sume
inscrise in extrasele de cont:
%

=
5198

5121

240
Conturi la banci in lei

40

Dobanzi aferente
Creditelor bancare
Pe termen scurt
5192

200

Credite bancare pe
Termen scurt
Nerambursate la
Scadenta
Creditele in valuta se inregistreaza prin intermediul contului 5124 "Conturi la banci in devize". Totodata, se retine
ca dobanda ce se deconteaza in luna la care se refera se reflecta in creditul contului de disponibil (512) si debitul
contului privind cheltuielile cu dobanzile (666).
CAP V . CONTABILITATEA OPERATIILOR IN NUMERAR SI A ALTOR VALORI DE TREZORERIE

Operatiile de incasari si plati in numerar, in lei si in valuta, se efectueaza cu respectarea regulamentului

operatiilor de casa si a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei, fiind urmarite in contabilitate cu ajutorul
contului 531 "Casa", care se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5311 "Casa in lei" si 5314 "Casa in
devize".
Prin intermediul casieriei unitatii patrimoniale se gestioneaza si alte valori de trezorerie, asimilate lichiditatilor in
numerar, care se reflecta in contabilitate prin intermediul contului 532 "Alte valori", incadrat in grupa 53 "Casa" din cadrul
clasei a 5-a a Planului general de conturi, denumita "Conturi de trezorerie". Acest cont se dezvolta in patru conturi
sintetice de gradul II, dupa cum urmeaza: 5321 "Timbre fiscale si postale", 5322 "Bilete de tratament si odihna", 5323
"Tichete si bilete de calatorie" si 5328 "Alte valori".

Conturile amittite au functia contabila de activ si implicit solduri debitoare, care reprezinta disponibilitatile
banesti si alte valori existente in casierie, solduri care se inscriu in grupa activelor circulante din cadrul bilantului contabil.
In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente aferente conturilor de mai sus.
Conturile 5311 "Casa in lei" si 5314 " Casa in devize" functioneaza in mod similar, inregistrand in debit sumele
in lei si in valuta evaluata la cursul de schimb al zilei, aferente incasarilor efectuate in numerar, prin creditul conturilor
corespunzatoare naturii incasarilor.
In creditul conturilor analizate se oglindesc platile care se efectueaza prin casierie, in lei si in devize evaluate la
cursul zilei, prin debitul conturilor care arata natura platilor.
Dintre categoriile de incasari in numerar se amintesc cele care se efectueaza in mod frecvent, dupa cum
urmeaza:
-

sume ridicate in numerar de la banca (581);

plusuri de inventar la unitati privatizate (7718);

- incasari de la clienti in limita unui anumit plafon, pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari
servicii (411);
-

avansuri primite de la clienti pentru diverse livrari ulterioare (419);

avansuri de trezorerie neconsumate si restituite (542);

incasari din vanzarea marfurilor in numerar (707 si 4427).

Categoriile de plati efectuate in mod curent prin intermediul casieriei se prezinta astfel:
-depuneri de numerar la banca (581);
-plati catre furnizori, in limita unui anumit plafon, pentru aprovizionari de imobilizari, marfuri si materiale,
precum si pentru lucrari si servicii asigurate de terti (401, 404);
-salarii platite personalului (421);
-ajutoare materiale si protectie sociala achitate angajatilor (423);
-avansuri spre decontare sau de trezorerie acordate in numerar (542).
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum sunt: cecul de numerar, chitanta
pentru incasari de la clienti, debitori, centralizatoare - monetare pentru vanzari de marfuri cu amanuntul, se
inregistreaza urmatoarele operatii de incasari in lei:
- ridicarea de numerar de la banca

100

-incasarea creantei de la beneficiarul

produselor livrate
- incasarea unui debit de la terti

20
15

-incasari din vanzari de marfuri cu amanuntul,

exclusiv taxa pe valoare adaugata
-T.V.A. aferenta vanzarilor de marfuri cu

200

Amanuntul

38

-plus de inventar constatat la inventariere

la unitatea cu capital de stat
5311

Casa in lei

377

581

100

Viramente interne
411

20

461

15

Clienti

Debitori diversi
707

200

4427

38

Venituri din
Vanzarea marfurilor

T.V.A. colectata
668

Alte cheltuieli
Financiare
2. Se inregistreaza operatiile de plati inscrise in registrul de casa si in documentele justificative adecvate (foaie
de varsamant pentru numerar depus la banca, chitante primite de la terti pentru diverse plati, state de salarii), astfel:
- depunerea de numerar la banca

150

-plata unui furnizor pentru aprovizionari cu

materiale

24

- plata salariilor nete cuvenite angajatilor

86

-achitarea indemnizatiilor suporatate din

contributia unitatii la asigurarile sociale

10

- acordarea unui avans spre decontare

%
581
Viramente interne

5311
Casa in lei

5
275
150

401

24

Furnizori

421

86

Personal
Remuneratii datorate
423

10

Personal - ajutoare
Materiale datorate
542

Avansuri de trezorerie
3. La sfarsitul lunii decembrie 2004, cu prilejul incheierii exercitiului, se reevalueaza cei 40 de dolari existenti in
casierie la cursul zilei de 220 lei, rezultand o diferenta favorabila de curs valutar de 8 lei.
5314

765

In urma acestei ultime inregistrari contabile, valuta existenta in cont este reflectata la cursul de reerinta al Bancii
Nationale a Romaniei de la dat de 31 decembrie 2004.

CAP VI . CONTABILITATEA ACREDITIVELOR SI AVANSURILOR DE TREZORERIE

Acreditivele reprezinta o forma de decontare care consta in rezervarea disponibilitatilor banesti, in lei sau in
devize, intr-un cont bancar distinct, la dispozitia unui furnizor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor,
executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor.
Acreditivul se deschide la cererea furnizorului, atunci cand, in mod repetat, clientul intarzie sa-si deconteze
obligatiile. El are un anumit disponibil banesc, convenit cu furnizorul, un termen de valabilitate si un singur beneficiar,
urmarindu-se in contabilitate cu ajutorul contului 541 "Acreditive", care contine doua conturi sintetice de gradul II si
anume 5411 "Acreditive in lei" si 5412 "Acreditive in devize".
Se pot deschide mai multe feluri de acreditive, fapt pentru care se impune clasificarea acestora dupa mai multe
criterii, astfel:
a. Dupa obiectul de activitate acreditivul poate fi commercial, adica pentru vanzari de bunuri si necomercial,
adica pentru alte activitati, in general pentru prestari servicii.
b. Dupa locul de deschidere acreditivele pot fi: acrditive deschise in tara cumparatorului, acreditive deschise
in tara vanzatorului, acreditive deschise intr-o alta tara.
c. Dupa clauzele cuprinse, acreditivele se impart in: acreditiv comercial transferabil, care consta in faptul
ca sumele inscrise pot fi utilizate si pentru plata altor furnizori indicate de beneficiar, acreditiv documentar
netransferabil, in care de sumele inscrise beneficiaza numai persoana care a deschis acreditivul; acreditiv pentru
livrari esalonate, in care acreditivul se deschide esalonat si platile se fac esalonat numai dupa livrarea unui lot de
marfa.
d. Dupa caracterul sau, acreditivul poate fi: nerevocabil, atunci cand se modifica numai cu acordul
partenerilor interesati si revocabil atunci cand acesta poate fi inchis, sau retras, la solicitarea platitorului.
Avansurile de trezorerie se refera la sumele depuse la banci, precum si cele in numerar puse la dispozitia
personalului si a tertilor, persoane juridice sau fizice imputernicite de unitate in vederea efectuarii unor plati in favoarea
acesteia pentru procurarea de bunuri, decontarea unor lucrari sau servicii, deplasari in interes de serviciu la reuniuni,
congrese, expozitii sau in alte scopuri. Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie".

In continuare se prezinta continutul economic si principalele corespondente privind conturile amintite.

Contul 541 "Acreditive" are functia contabila de activ si inregistreaza in debit atat sumele rezervate in conturi
bancare la dispozitia tertilor, cat si diferentele favorabile de curs valutar aferente soldului in devize existent la incheierea
exercitiului, prin creditul conturilor 581 "Viramente interne" si respectiv 765 "Venituri din diferente de curs valutar".
In creditul contului analizat se oglindesc sumele platite tertilor precum si diferentele nefavorabile de curs valutar
aferente soldului in devize existent la sfarsitul anului financiar, prin debitul conturilor 401 "Furnizori" si 404 "Furnizori de
imobilizari" si respectiv 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar". Totodata, se crediteaza la incetarea valabilitatii
acreditivului, cu sumele virate in conturile de disponibilitati, prin debitul contului 581 "Viramente interne".
Soldul contului analizat poate fi debitor atunci cand unitatea dispune de mijloace banesti in conturile de acreditive
deschise la banci.
In ceea ce priveste acreditivele deschise in devize se retine faptul ca se au in vedere si aspectele referitoare la
evaluarea operatiilor de incasari si plati si a disponibilului din cont si implicit a diferentelor de curs valutar care se
stabilesc, operatiuni care se efectueaza si se reflecta in contabilitate dupa metodologia prezentata anterior in legatura cu
utilizarea conturilor 5124 "Conturi la banci in devize" si 5314 "Casa in devize"
Exemple:
1. Se deschide un acreditiv de 1200 lei pentru un furnizor al uniatii, iar pe baza extraselor de cont se efectueaza
inregistrarile contabile:
581

Viramente interne

5121

1,200

Conturi la banci
In lei

5411

Acreditive in lei

581

1,200

Viramente interne

2. Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de furnizor in suma de 1,160 lei, ceea ce se inregistreaza
astfel:
401
Furnizori

5411

1,160

Acreditive in lei

Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este de activ si reflecta in debit sumele virate in conturi la banci sau
acordate in numerar administratorilor sau altor persoane fizice sau juridice, imputernicite de unitatea patrimoniala sa
efectueze plati in favoarea sa, prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" sau 531 " Casa". In credit se
oblindeste avansurile care se justifica pe baza documentelor de plati prezentate de administratori sau alte persoane
fizice sau juridice, prin debitul conturilor care arata natura platilor efectuate, dintre care se amintesc: 300 "Materii prime",
301 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri", pentru aprovizionarile cu valori materiale cu plata imediata, 623 "Cheltuieli
de protocol, reclama si publicitate", 624 "Cheltuieli cu transport de bunuri si de personal", 625 "Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari", pentru cheltuieli cu asemenea destinatii, 531 "Casa", cu sumele neconsumate si restituite, 665
"Cheltuieli din diferente de curs valutar", cu diferentele de curs valutar determinate cu ocazia lichidarii avansurilor de
trezorerie. Soldul poate fi debitor, reprezentand avansurile acordate si nejustificate de beneficiarii acestora.
In legatura cu organizarea contabiliatii avansurilor de trezorerie acordate in numerar mentionam ca nu este
necesar sa se utilizeze contul 581 "Viramente interne". Acest cont, asa cum prevede Regulamentul contabil, este
justificat sa se utilizeze numai pentru operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile de la banci ale
aceleiasi unitati si intre acestea si casieria proprie. Totodata, apreciem ca nu se impune utilizarea contului in cauza nici
in cazul acordarii de avansuri prin viramente interne in conturile de la banci intrucat aceste conturi, in mod normal,
apartin administratorilor unitatii patrimoniale, nefiind conturi curente ale acesteia, ceea ce este confirmat este faptul ca
evidenta lor se organizeaza cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie" si nu prin intermediul contului 512 "Conturi
curente la banci".
Exemple:

1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se inregistreaza acordarea unui avans de
trezorerie in suma de 315 lei:
542

Avansuri de trezorerie

5311

315

Casa in lei

2. Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu tichete de calatorie, achitante de cazare si diurna
legala, in valoare totala de 312 lei, iar diferenta neconsumata de 3 lei se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de
casa si decontul de cheltuieli:
%

542

625

315
Avansuri de trezorerie

312

Cheltuieli cu deplasari,
Detasari si transferari
5311

Casa in lei

CAP VII. CONTABILIATEA VIRAMENTELOR INTERNE

O categorie distincta de operatii de natura contabila o constituie cele privind viramentele interne sau altfel spus
transferurile de disponibilitati banesti efectuate intre conturile de al banci, precum si intre aceste ultime conturi si casieria
unitatii patrimoniale. Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in cate doua registre auxiliare, unul aferent
contului din care se face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care se depune suma virata, insa cele doua momente
nu coincid in timp. Intre momentul virarii sumei, pe baza de documente justificative, si cel privind consemnarea ei in
contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp, ceea ce nu permite inregistrarea operativa a
operatiei efectuate.
Totodata, se retine si faptul ca exista un anumit risc privind contabilizarea dubla a viramentelor efectuate in sensul
inregistrarii lor atat pe baza de documente de virare (de transferare dintr-un cont), cat si a celor in care s-a consemnat
intrarea sau primirea sumelor pentru care s-a dispus transferul.
In vederea eliminarii acestor neajunsuri se utilizeaza contul 581 "Viramente interne", care are functia contabila
de activ. Acest cont se debiteaza in momentul dispunerii efectuarii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de
trezorerie in alt cont, de asemenea, de trezorerie, prin creditul urmatoarelor conturi: 512 "Conturi curente la banci", 531 "
Casa" si 541 "Acreditive".
In creditul contului analizat se reflecta efectuarea propriu-zisa a transferului si implicit consemnarea acestuia in
documente adecvate (extrase de cont, registre de casa), prin creditul conturilor de trezorerie de mai sus.
Contul analizat, de regula, nu prezinta sold, ceea ce denota ca toate sumele care se vireaza trebuie sa fie
inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul.
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a chitantei - foaie de varsamant, se inregistreaza depunerea la banca a sumei de
300 lei:
581
Viramente interne

5311

300

Casa in lei

2. In ziua urmatoare, pe baza extrasului de cont primit de la banca se inregistreaza intrarea sumei de 300 lei in
contul de disponibil:

5121

581

300

Conturi la banci in lei

Viramente interne
Contul 581 "Viramente interne", datorita
faptului ca nu prezinta sold la incheierea exercitiului, nu se inscrie in bilantul contabil, nefiind stabilit vreun post bilantier
in acest sens. In situatii de exceptie, cand sumele virate in ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul pentru care s-a
dispus transferul, se poate adopta solutia ca soldul debitor al contului 581 "Viramente interne" sa se mentina in contul de
disponibil bancar in sensul insumarii lui cu soldul debitor al contului din care s-a efectuat viramentul, iar rezultatul obtinut
sa se inscrie la postul bilantier corespunzator acestui ultim cont.