COLEGIUL TEHNIC EMANUIL UNGUREANU

300029, TIMIOARA
P-a I. Huniade, nr. 3
Tel. /fax: 0356411540
e-mail: emanuil.ungureanu@yahoo.com

1
2
3
4
5
6

Domeniul: Economic

Calificarea profesional: Tehnician n activiti economice

8
9
10
11
12
13
14
15

PROIECT
pentru obinerea certificatului de
calificare profesional nivel 4

16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

ndrumtor proiect,
27Prof. Mioc Adina Daniela
26
28

Candidat,
Rotariu Valentin Flavius
Clasa a 12 a A

29
30
31
32
33
34
35

Anul absolvirii, 2015

1
2

36
COLEGIUL TEHNIC EMANUIL UNGUREANU
300029, TIMIOARA
P-a I. Huniade, nr. 3
Tel. /fax: 0356411540
e-mail: emanuil.ungureanu@yahoo.com

37
38
39
40
41

Domeniul: Economic

42

Calificarea profesional: Tehnician n activitii economice

43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53

ORGANIZAREA CONTABILITII
TREZORERIEI

54
55
56
57
58
59
60
61
62

ndrumtor proiect,
64Prof. Mioc Adina Daniela
63

Candidat,
Rotariu Valentin Flavius
Clasa a 12 a A

65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
3
4

Anul absolvirii,
2015
2

75
76

CUPRINS

77
78
79
80
81

ARGUMENT
CAPITOLUL I
Coninutul si structura operaiilor de trezorerie
1.1. Organizarea evidenei operative a mijloacelor de trezorerie
1.2. Documentaia primar privind operaiile de trezorerie
1.3. Limitarea plailor/ncasrilor n numerar
CAPITOLUL II
Reflectarea n contabilitate a operaiunilor privind trezoreria
la S.C ITAL KOL S.R.L
2.1. Prezentarea societii ITAL KOL
2.2. Contabilitatea trezoreriei la ITAL KOL
2.3. Aplicaie practic
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
82
83
84

5
6

pag. 1
pag. 4
pag. 4
pag. 5
pag. 8
pag. 13
pag. 13
pag. 14
pag. 18
pag. 23
pag. 23

85

ARGUMENT

86
87

Dei conceptul de trezorerie este considerat un element determinant n getiunea fimei, nu

89exist un consens n ce privete definirea i elementele constitutive ale trezoreriei ntreprinderii.
90
n Frana, specialiti s-au ataat, n diferite contexte, mai multor definiii privind trezoreria:
91
ntr-un sens mai restrns ea desemneaz totalul lichiditilor sau disponibilitilor
92
ntreprinderii;
93
n sens mai larg, trezoreria include oldurile debitoare la banc i titlurile de plasament
94
care se pot transforma n disponibiliti;
95
n anii `70, trezoreria net a fost definit c diferena ntre fondul de rulment i
96
necesarul n fond de rulment i msurat c diferena ntre disponibiliti i creditele de
97
trezorerie .
98
Reinut de planul contabil general (Pcg) francez, aceast definiie se utilizeaz, pe plan
99conceptual, pentru desemnarea diferenei dintre activele cu lichiditate imediat i datoriile cu
100exigibilitate imediat .
101
Recomandarea Ordinului experilor contabili(OEC) reia definiia Planului contabil general
102francez i o dezvolt. Mai nti, ea include n coninutul trezoreriei activele i datoriile a cror
103lichiditate, respectiv exigibilitate, sunt imediate. Altfel spus, este vorba de activele a cror
104transformare n bani poate s intervin imediat, fr pierdere de valoare i de pasivele externe
105(datoriile)a cror plata poate s fie pretins n orice moment.
106
Dei Comitetul pentru Standardele Internaionale de Contabilitate (IASC) nu definete
107conceptul de trezorerie, se consider c este vorba de ansamblul lichiditilor i echivalentelor de
108lichiditi.
109
Scopul deinerii echivalentelor de lichiditi este de a face fa angajamentelor de trezorerie
110pe termen scurt. Se deduce c scadenta lor este apropiat, de regul sub trei luni. n orice caz
111deinerea de echivalente de lichiditi nu se face n scopul realizrii unor obiective de plasament.
112
Titlurile care reprezint capitalurile proprii sunt excluse din echivalentele de lichiditi. Fac
113excepie aciunile privilegiate achiziionate cu puin timp naintea scadentei lor i care au o dat de
114rambursare determinat.
115
Dac mprumuturile bancare sunt, n principiu, elemente ale activitilor de finanare,
116mprumuturile pe termen scurt rambursrile la vedere, acordate prin conturile curente, sunt incluse,
117n unele ri, n categoria lichiditilor i echivalentelor de lichiditi.
118
n sens larg, noiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune,
119pentru a putea face fa plilor, cum sunt: disponibilitile din casierie i din bnci, valorile
120mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate,creditele pe termen scurt.
121
n sens restrns, noiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitile bneti ale unitilor
122economice, aflate n casieria unitii i la bnci, fie n lei, fie n valut.
123
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definit prin totalitatea operaiilor financiare
124cu caracter operaional, care asigur ncasrile i plile curente i care, la rndul lor reprezint
125operaii de trezorerie.
126
Normele contabile naionale i internaionale nu definesc explicit conceptul de trezorerie.
127Acesta se subnelege prin prezentarea obiectivului i coninutului trezoreriei. Putem atribui
128trezoreriei nelesul de totalitatea disponibilitilor ntreprinderii, a altor valori de trezorerie i a
88

7
8

129investiiilor

pe termen scurt mai puin creditele bancare pe termen scurt. Este o definiie care ar
130corespunde noiunii de trezorerie net
131
Trezoreria este un element esenial i totodat principal restricie a gestiunii financiare a
132ntreprinderii. n ea se concretizeaz modul de realizare a activitii i de reflectare a cerinelor
133echilibrului financiar. Nu ntotdeauna o unitate, care ncheie exerciiul financiar cu profit are i o
134trezorerie pozitiv, adic disponibiliti n banc i n cas. Aceasta datorit decalajului dintre
135nregistrarea veniturilor i cheltuielilor i scadena lor la ncasri i plti, decalaj care poate fi
136hotrtor pentru situaia financiar a ntreprinderii.
137
Din experien practic a agenilor economici din diferite ri rezult c cea mai mare parte a
138falimentelor se datoreaz deficienelor n gestiunea trezoreriei. Preocuprile intense pentru
139gestiunea trezoreriei sunt motivate de unele fenomene de instabilitate economic, att macro ct i
140microeconomica: creterea inflaiei, a ratei dobnzii, precum i scderea ratelor de rentabilitate i a
141gradului de autofinanare.
142
n vederea diminurii i chiar a eliminrii efectelor blocajului financiar, a realizrii unei
143gestiuni eficace a trezoreriei ntreprinderii se impune ca managerii s-i concentreze eforturile
144asupra unor direcii prioritare de aciune cum sunt
145 ntrirea funciei financiare i a rolului gestiunii financiare a ntreprinderii;
146 funcionarea fr apariia unor elemente ineriale i de blocaj a mecanismelor, fluxurilor i
147
ciclurilor financiare;
148 asigurarea i utilizarea eficient a capitalului disponibil, a surplusului temporar de moned, cu
149
implicaii favorabile asupra proceselor economico-financiare din ntreprindere;
150 ntrirea i creterea exigenei controlului asupra numerarului agenilor economici asigurnd
151
totodat mbuntirea organizrii, manifestarea pe un plan calitativ superior a funciilor i
152
sarcinilor trezoreriei firmelor;
153 analiza permanent i detaliat a echilibrului financiar i cash - flow-ului;
154 mbuntirea previziunii funciilor financiare a elaborrii bugetului de trezorerie, a previziunii
155
i analizei numerarului;
156 dimensionarea raional i gestiunea eficient a trezoreriei, innd seama de interdependent
157
dintre aceast i fondul de rulment al agenilor economici;
158 mai bun fundamentare a proiectrii fluxului de lichiditi i o real determinare a valorii de
159
pia a ntreprinderii;
160 reflectarea n analiza diagnostic a situaiei financiare, printr-o mai bun fundamentare
161
metodologic a fluxurilor de trezorerie (cash-flow) la nivelul agenilor economici.
162
Plecnd de la aceste considerente, am realizat proiectul cu tema Organizarea contabilitii
163trezoreriei. Scopul general al proiectului a fost prezentarea importanei trezoreriei n ntreprinderi.
164
Pentru atingerea scopului proiectului am determinat urmtoarele obiective:
165
O1 prezentarea aspectelor privind organizarea trezoreriei;
166
O2- realizarea unei aplicaii practice.
167
Pentru atingerea obiectivelor, lucrarea a fost structurat pe dou capitole. n capitolul I am
168prezentat organizarea evidenei operative a mijloacelor de trezorerie, documentaia primar privind
169operaiile de trezorerie precum i limitarea plailor/ncasrilor n numerar.
170
n capitolul II am prezentat principalele conturi de trezorerie i am realizat o aplicaie practic.
171
De asemenea pentru reflectarea n contabilitate a operaiilor au utilizat programul de
172contabilitate SAGA, astfel: am pregtit documentelor ce au fost prelucrate; am introdus datele din
173documentele pentru-vnzri, pentru cumprri fr a grei sumele, respectnd datele de identificare
9
10

174ale

documentului; am derulat programul utiliznd comenzile conform subsistemului informatic i

175am listat situaiile necesare - pe ecran i pe hrtie (Registrul Jurnal, Fi ele de cont i balan a de
176verificare cu patru serii de egaliti).
177
Lucrarea se ncheie printr-o sinteza a principalelor concluzii care se desprind n urma cercetrii
178teoretice i practice.
179
In vederea realizarii cercetrii teoretice, am utilizat cu preponderen doua metode de cercetare,
180acestea fiind: cercetarea i observarea aspectelor legislative din legislaia de specialitate.
181
In ceea ce privete tehnicile i proceedeeele utilizate pe parcursul realizrii proiectului se pot
182meniona: studiul surselor bibliografice; culegerea, pelucrarea i analiza datelor; realizarea unei
183aplicaii practice .
184
n acest context, proiectul prin coninutul su tiinific, practic i legislativ ncearc s aduc n
185actualitate aspecte teoretice i practice n legtur cu trezoreria i impactul acesteia att asupra
186statului, societilor, ct i asupra persoanelor fizice.
187
188
189
190
191
192
193
194

CAPITOLUL I
CONINUTUL I STRUCTURA OPERAIILOR DE
TREZORERIE

195

Operaiile de ncasri si pli, operaiile financiar-bancare formeaz zona n care se

197intersecteaz cu mare intensitate finanele si contabilitatea unitarilor patrimoniale. In aceasta zona
198sunt dirijate si se controleaz fluxurile bneti intre partenerii de afaceri, sunt derulate si finalizate
199relaiile financiar-bancare, se realizeaz practic circulaia capitalului financiar. Toate aceste
200activitatea si operaii au o mare influenta asupra rezultatelor de ansamblu ale ntreprinderii.
201
Operaiile de trezorerie se circumscriu ansamblului operaiilor financiare si monetare pe care
202unitatea patrimoniala le face pentru procurarea mijloacelor bneti necesare si cheltuirea acestor
203mijloace. Lund in considerare factorul timp, la operaiile financiare se disting doua mari categorii
204de operaii:
205 operaii financiare cu caracter operaional pentru asigurarea lichiditii si efectuarea
206
decontrilor curente.
207 operaii financiare care genereaz angajamente pe termen lung, acestea fiind asimilate
208
operaiilor de capital (credite pe termen lung, mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, etc.);
209
Prima categorie de operaii (ncasri si plai curente) formeaz ceea ce numim trezorerie,
210respectiv operaii de trezorerie.
211
Termenul de trezorerie provine din limba franceza "trezorerie"( tezaur,vistierie) si in sens
212restrns cuprinde disponibilitile bneti, la bnci si in numerar-a lei, valuta, iar in sens larg se
213extinde si la valorile mobiliare de plasament care pot fi transformate in lichiditatea.
214In structura trezoreriei S.C.ITAL - KOL SRL si a operaiilor de trezorerie se cuprind
urmtoarele:
215 creditele bancare pe termen scurt, creditele contractate numite si credite de trezorerie;
216 mijloace bneti aflate in casierie si micarea acestora , ca urmare a ncasrilor si plailor;
217 mijloace bneti aflate in conturi curente la bnci, cecurile depuse spre ncasare la bnci.
196

11
12

Operaiile de ncasri si plai se efectueaz in strnsa corelaie cu decontarea drepturilor de

219creana si decontarea obligaiilor agenilor economici.
220
Mijloacele bneti sunt constituite din bani lichizi pstrai in casieria unitarii, din bani in cont
221pstrai la bnci sau alte mijloace bneti.
218

222
2231.1

Organizarea evidentei operative a mijloacelor de trezorerie

224
225La

organizarea contabilitii trezoreriei se au n vedere obiective principale:

226 evidenta si controlul operativ a operaiilor bneti in numerar;
227 gestiunea si valorificarea disponibilitilor bneti din conturile de la bnci;
228 efectuarea plailor la termenele scadente;
229 respectarea legislaiei financiar-bancare si fiscale;
230 alegerea si utilizarea celor mai eficiente instrumente de trezorerie si forme de decontare;
231 fundamentarea bugetului de trezorerie, urmrirea si explicarea fluxului net de trezorerie din
232
operaii de exploatare, investiii si financiare, prin tablourile de flux si finanare;
233 utilizarea pe baza unei tactici financiare judicioase a creditelor bancare pe termen scurt, pentru
234
reglarea lichiditilor si meninerea capacitailor de plata continue.
235
Organizarea contabilitii are la baza relaiile generale dintre mijloacele bneti, credite pe
236termen scurt si teri.
237
Organizarea contabilitii mijloacelor bneti circumscrie:
238 contabilitatea altor mijloace bneti;
239 contabilitatea mijloacelor bneti in numerar;
240 contabilitatea mijloacelor bneti gestionate prin banca.
241
Pentru gestionarea si evidenta existentei si muscarii mijloacelor bneti in numerar este
242organizata casieria ntreprinderii, care folosete in principal registrul de casa.
243
Evidenta casieriei si documentelor de ncasri si plai sunt folosite ca supori ai organizrii
244operaiilor de casa, respectiv pentru nregistrarea in fisele de cont, jurnalele sau situaii ale contului
245"Casa". Pentru organizarea contabilitii mijloacelor bneti prin conturile de la banca, prezint
246importanta, circuitul si coninutul extraselor de cont ale bncii mpreuna cu documentele
247justificative ale operaiilor din aceste conturi.
248
Pentru operaiile de transferuri de disponibilitatea intre conturile la bnci si casieria
249ntreprinderilor evidenta se organizeaz distinct in contabilitate prin conturi de viramente
250interne.
251
Suportul de date pentru organizarea contabilitii creditelor este extrasul contului de credite
252eliberat de banca si preluat de ntreprindere mpreuna cu documentele justificative ale operaiilor.
253
Pe extrasul de cont, contabilitatea firmei face gruparea operaiilor pe conturi corespondente
254debitoare sau creditoare si este utilizat pentru completarea jurnalelor sau fiselor de cont sintetic ale
255creditelor bancare cu dezvoltarea in analitic a acestor conturi,care au in structura lor credite pe mai
256multe destinaii.
257
Contabilitatea sintetica a operaiilor de trezorerie se realizeaz cu ajutorul conturilor din clasa
258a-V-a "Conturi de trezorerie" din care fac parte urmtoarele grupe de conturi :
259 Grupa 50 ' Investiii financiare pe termen scurt'
260 Grupa 51 'Conturi la bnci'
261 Grupa 53 'Casa'
13
14


263
264
262

Grupa 54 'Acreditive'
Grupa 58 'Viramente interne'
Grupa 59 'Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie'

265
2661.2

Documentaia primara privind operaiile de trezorerie

267
268In

cadrul S.C. ITAL - KOL S.R.L. operaiile de ncasri si plai in numerar se efectueaz numai pe
269baza de documente, care au un regim special de ntocmire si circulaie.
270Pentru ncasri se folosesc urmtoarele documente :
271
cecuri pentru ridicarea numerarului de la banca ;
272
chitane;
273
bonuri si centralizatoare ale caselor de marcat ;
274
centralizatoare monetare dublate de chitanele pentru vnzrile zilnice din unitile
275
comerciale.
276Pentru plai se folosesc:
277
foaie de varsamant sachitanata bancara pentru depunerea banilor in bnci;
278
lista de avans;
279
statele de plata ale salariailor;
280
facturi sau bonuri de decontare;
281
ordine de plata.
282
Operaiunile de ncasri si plai in numerar se nregistreaz zilnic in ordine cronologica in
283"Registrul de casa" pe baza documentelor justificative. Registrul de casa face parte din evidenta cu
284regim special, el este numerotat, certificat si avizat in acest scop.
285
nregistrrile se fac in dublu exemplar, originalul reprezentnd "Registrul de casa "propriu-zis,
286iar al doilea exemplar, copia, reprezint "Contul casierului"(duplicatul), care se dateaz si se preda
287zilnic pentru nregistrare la contabilitate mpreuna cu documentele justificative, care stau la baza
288ncasrilor si plailor.
289
Controlul operaiunilor si evidenta lor corecta in registrul de casa se face de ctre contabil.
290
S.C.ITAL - KOL S.R.L. pstreaz in casierie o suma in numerar pentru nevoile curente, in limita
291unui plafon de 20.000.000 lei.
292
Sumele care depesc plafonul stabilit se depun in conturile de disponibilitatea de la banca.
293
Mijloacele bneti se pstreaz in casierie si in conturile deschise la bnci, de asemenea o parte
294din operaiunile de ncasri si plai se fac prin intermediul bncilor, prin sistemul de decontri fr
295numerar. Sistemul decontrilor fr numerar consta in virarea unei sume datorate de debitor ctre
296creditor prin sistemul conturilor de la banca.
297
Pentru efectuarea plailor se folosesc diferite instrumente de plata emise din ini iativa
298beneficiarului sau a pltitorului.
299
In cazul decontrilor din iniiativa pltitorului se utilizeaz urmtoarele instrumente:
300
ordin de plata cu sau fr factura;
301
cecul din carnet cu limita de suma sau fr limita de suma.
302
In cazul decontrilor din iniiativa beneficiarului, se utilizeaz:
303
dispoziii de ncasare cu si fr factura cu acceptul expres al pltitorului.
304
Decontarea cu ordin de plata cu factura accelereaz efectuarea operaiilor, deoarece plata se face
305imediat la primirea ei de ctre banca. Pentru plata mrfurilor livrate, se utilizeaz, in principal
15
16

306ordinul

de plata sau factura, care se completeaz de ctre furnizor si se remite mpreuna cu celelalte
307documente beneficiarului, odat cu marfa sau prin posta. Plata se efectueaz prin detaare, semnarea
308sau depunerea la banca a ordinului de plata. In cazurile in care factura nu a fost primita, iar
309pltitorul (comparatorul) este in msura sa determine suma de plata, el poate emite un ordin de plata
310simplu, in care va meniona datele necesare identificrii de ctre furnizor a lotului de marfa in
311contul creia se efectueaz plata. Ordinul de plata simplu poate fi utilizat si in situa ia in care
312furnizorul a emis factura fr ordin de plata sau mrfurile sosesc e alonat, in transe, se
313recepioneaz si se achita.
314
Decontarea prin cecuri din carnete de cecuri cu limita de suma se folosete pentru livrri de
315mrfuri, executarea de lucrri, prestri de servicii si alte cheltuieli, transport, locaii.
316
Regulile comune pentru folosirea cecurilor prevd:
317
cecurile se elibereaz de bnci la cerere, in vederea trecerii sumei pe carnetul de cec,
318
solicitantul depune un ordin de plata pe baza cruia se vireaz suma din contul de disponibil
319
la banca in contul de carnete de cecuri cu limita de suma, deschis special in acest scop;
320
cecurile se completeaz la efectuarea plailor cu cerneala sau pasta, men ionndu-se pe
321
cecuri cat si pe cotor sau lng celelalte elemente si felul plaii;
322
in situaia in care au fost folosite toate filele din carnet, dar plafonul nu a fost consumat, se
323
poate solicita bncii un nou carnet, pe care se trece suma rmasa sau restituirea sumei
324
neutilizate, in contul de disponibilitatea, pe baza prezentrii carnetului;
325
in situaia inversa, cnd nu au fost utilizate toate filele carnet, dar suma a fost consumata,
326
titularul poate cere, prin dispoziie de plata, suplimentarea sau alimentarea carnetului de cec
327
cu suma dorita. Unitile pot solicita dup nevoie mai multe carnete cu limita de suma pe
328
baza disponibilitilor din cont.
329
Cecul este instrumentul de plata care pune in legtura,in procesul crerii sale trei persoane:
330dragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de trgtor care, in baza unui dispozitiv
331constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin necondiionat acesteia, care se afla in
332poziia de tras, sa plteasc la prezentare, o suma determinata unei ter e persoane sau nsu i
333trgtorului aflat in poziie de beneficiar.
334
Primitorul cecului l depune la banca sa cu un borderou in trei exemplare pentru ncasare, pentru
335a ajunge prin circuitul bancar la banca pltitorului. Din cele trei exemplare ale borderoului, unul se
336retine de banca beneficiarului, un exemplar de banca pltitorului si unul se restituie trgtorului.
337Banca pltitorului achita cecul din contul trgtorului si crediteaz contul beneficiarului sau banca
338acestuia, dup caz, pe baza exemplarului 2 al borderoului de cecuri primit. In cazul in care cecul nu
339are acoperire se restituie beneficiarului sau bncii de la care s-a primit, cu men ionarea expresa a
340motivului restituirii. Acest sistem de decontare, intarsie mult efectuarea plaii si necesita o evidenta
341speciala a cecurilor aflate spre ncasare.
342
Titularul carnetului de cecuri este obligat sa verifice completarea corecta a sumei trecute pe cec,
343primirea mrfurilor sau executarea prestaiilor pltite cu cecuri, concordanta dintre valoarea si suma
344apruta in extrasul de cont.
345
Cele trei persoane care sunt puse in legtura prin cec fac toate operaiile legate de acest
346instrument in nume propriu: dragatorul emite cecul, posesorul legitim l ncaseaz, iar trasul l
347pltete.
348
Pentru ca dragatorul sa poat emite cecuri, banca ii elibereaz acestuia (clientul sau) formulare
349cu cecul in alb, acesta deine un disponibil corespunztor spre ncasare.
350 Transmiterea cecului se poate realiza prin:
17
18

1.351simpla remitere - cazul cecului la purttor care in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul
352sau poarta meniunea "la purttor". Acest cec va fi pltit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie
353destinatorului cecului;
2.354cesiunea de creana ordinara - atunci cnd cecul este emis pe numele unei anumite persoane si
355conine meniunea "nu la ordin";in acest caz numai persoana nominalizata poate sa-l ncaseze;
3.356girarea - operaiunea prin care se transmite, odat cu remiterea si toate drepturile rezultate din cec.
357Ea este o meniune speciala fcut pe versoul cecului in favoarea trgtorului. Noul beneficiar
358poate, la rndul sau, sa gireze cecul.
359
Cecul este pltibil numai la vedere.
360Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si pltibile in Romania sunt:
o3618 zile, daca cecul este pltibil chiar in localitatea in care a fost emis;
o36215 zile in celelalte cazuri i se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare datei emiterii cecului.
363Tipuri de cecuri:

364cecul la purttor;

365cecul barat - dragatorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin nscrierea a doua linii
366barate, aceasta nseamn ca beneficiarul va trebui sa recurg la serviciile bncii pentru ncasarea
367sumei nscrise pe cec, ncasarea in numerar direct de la banca trgtorului nefiind posibila;

368cecul certificat - prin care banca (trasul), confirma pe cec existenta disponibilului necesar efecturii
369plaii si persoana care a primit cecul (dragatorul) nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma
370pana la expirarea perioadei de prezentare;

371cecul de cltorie - prin care dragatorul poate condiiona plata acestuia de identitatea dintre
372semntura persoanei care a primit cecul si semntura persoanei care ncaseaz cecul la prezentare.
373Ordinul de plat este o dispoziie necondiionata data de ctre emitentul
374acesteia unei societi bancare receptoare de a pune la dispoziia unui beneficiar o
375anumita suma de bani la o anumita data.
376O astfel de dispoziie este considerata ordin de plata daca:
1.377societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective, fie prin debitarea unui cont al
378emitentului, fie prin ncasarea ei de la emitent;
3792 .nu prevede ca plata trebuie fcuta la cerea beneficiarului.
380Pe drumul parcurs de ordinul de plata de la pltitor la beneficiar se pot
381interpune mai multe societi bancare, acestea efectund succesiv operaiuni de recepie,
382autentificare, acceptare si executarea ordinului de plata. Toata aceasta serie de operaiuni
383poarta denumirea de transfer-credit.
384Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hrtie) sau pe suporturi neconven ionale
385(magnetic,electronic) ;
386Participanii intr-un transfer a-credit sunt urmtorii:
387emitentul (non-bancar sau bancar ) este persoana care emite un ordin de plata pe cont propriu;
388pltitorul (client al societatii bancare iniiatoare sau nsi societatea bancara iniiatoare);
389beneficiarul (client al societatii bancare iniiatoare sau nsi societatea bancara destinatara)
390societatea bancara iniiatoare este prima societate bancara emitenta a unui ordin de plata;
391
Societatea bancara destinatara este ultima societate bancara din lanul transferului-credit, cea care
392recepioneaz si accepta ordinul de plata pentru a pune la dispoziia beneficiarului suma de bani
393nscrisa in aceasta.
394In derularea transferului-credit pot interveni si alte societi bancare intermediare, altele dect
395societatea bancara iniiatoare sau societatea bancara destinatara.
19
20

396In

vederea aducerii la ndeplinire a dispoziiei pltitorului exprimata prin emiterea ordinului de

397plata, societile bancare participante in cadrul transferului-credit respectiv, trebuie sa efectueze in
398ordine urmtoarele operaiuni:
1.399Recepia - procedura de recunoatere a primirii ordinului de plata;
2.400Autentificarea - procedura prin care se determina faptul ca ordinul de plata a fost emis de
401persoana indicata ca emitent pe ordinul de plata;
3.402Acceptarea - procedura prin care se recunoate ca valabil un ordin de plata recepionat;
4.403Executarea - procedura prin care se acorda beneficiarului suma nscrisa in ordinul de plata.
404
4051.3.

Limitarea plailor/ncasrilor in numerar - NOI reguli

406
407n

prezent, entitile aplica prevederile OG 15/1996 privind ntrirea disciplinei financiar-valutare.

408Parlamentul a aprobat o noua Lege care urmeaz cat de curnd sa fie promulgata de Pre edinte si
409apoi publicata in Monitorul Oficial prin care se introduc noi reguli privind operaiunile de
410plai/ncasri in numerar. Legea va intra in vigoare in 30 de zile de la publicarea in Monitorul
411Oficial.
412
Conform Legii aprobate, urmeaz ca n sfera limitrilor pentru operaiunile de ncasri i pli
413n numerar s fie introduse pe lng persoanele juridice i:
414 1. persoanele fizice autorizate;
415 2. ntreprinderile individuale;
416 3. ntreprinderile familiale;
417 4. liber profesionitii;
418 5. persoanele fizice care desfoar activiti n mod independent;
419 6. asocierile i alte entiti cu sau fr personalitate juridic.
420Toate aceste prevederi nu se aplic:
421
1. trezoreriei statului;
422
2. instituiilor de credit;
423
3. instituiilor emitente de moned electronic autorizate de BNR;
424
4. instituiilor care presteaz servicii de plat i care sunt autorizate de BNR sau autorizate
425
n alt stat membru al UE i notificate ctre BNR;
426
5. instituiilor financiare nebancare (inclusiv casele de amanet);
427
6. i entitilor care efectueaz operaiuni de schimb valutar, pentru operaiunile specific
428
activitii pentru care acestea au fost autorizate;
429
7. i operatorilor din domeniul jocurilor de noroc.
430Plafoanele stabilite pentru ncasri/pli n numerar
431Pot fi
432
433
434
435
436
437
438
439
21
22

efectuate operaiuni de ncasri i pli n numerar, n urmtoarele condiii:

a) ncasri de la entiti n limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/entitate;

b) pli ctre entiti, n limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/entitate, dar nu mai mult de un
plafon total de 10.000 lei/zi;
c) pli din avansuri spre decontare, n limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru
fiecare persoan care a primit avansuri spre decontare;
d) ncasri efectuate de ctre magazinele de tipul Cash&Carry de la entiti n limita unui
plafon zilnic de 10.000 lei/entitate;
e) pli ctre magazinele de tipul Cash&Carry, n limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei.
9

La data acordrii avansurilor spre decontare, sumele aferente intr n calculul plafonului zilnic
441menionat mai sus la literele b) si e).
442
n cazul entitilor care au organizate mai multe casierii, plafoanele prevzute la literele a) si d)
443se vor urmri pe fiecare casierie n parte.
444
ATENTIE!
445Sucursalele i alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie i/sau cont
446deschis la o instituie de credit, aplic n mod corespunztor toate aceste prevederi.
447
Interzicerea plilor/ncasrilor fragmentate
440

448

Definiii:
ncasare fragmentat = fracionarea sumei de ncasat n mai multe trane, pentru a evita
plafonul de ncasare n numerar stabilit prin lege;
Plat fragmentat = fracionarea sumei de plat n mai multe trane, pentru a evita plafonul de
plat n numerar stabilit prin lege;
Magazin cash and carry = magazin care realizeaz comer cu autoservire pe baz de
legitimaie de acces (activitatea desfurat de comercianii care vnd mrfuri prin sistemul de
autoservire ctre persoane juridice sau PFA i asociaii familiale, nregistrate n baza de date a
vnztorului, n scopul revnzrii i/sau prelucrrii, precum i al utilizrii acestora ca produse
consumabile).
450

Vor fi interzise plile fragmentate n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii pentru
452facturile a cror valoare este mai mare de 5.000 lei i respectiv de 10.000 lei ctre magazinele de
453tipul Cash&Carry. Facturile cu valori care depesc plafonul de 5.000 lei pot fi achitate ctre
454furnizorii de bunuri i servicii astfel: 5.000 lei/10.000 lei n numerar, iar suma care depete acest
455plafon poate fi achitat numai prin instrumente de plat fr numerar.
456De asemenea, vor fi interzise ncasrile fragmentate n numerar de la beneficiari pentru facturile a
457cror valoare este mai mare de 5.000 lei i, respectiv, de 10.000 lei n cazul magazinelor de tipul
458Cash&Carry. In plus, va fi interzis fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o
459prestare de servicii a cror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei in cazul
460Cash&Carry.
461 n cazul entitilor, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate i/sau serviciilor care
462nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei n cazul magazinelor de
463tipul Cash&Carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuat astfel: 5.000 lei, respectiv, 10.000
464lei n numerar, iar sumele care depesc aceste plafoane pot fi restituite numai prin instrumente de
465plat fr numerar.
466 Persoane fizice restricii
467Operaiunile de ncasri n numerar efectuate de entiti de la persoane fizice, reprezentnd
468contravaloarea unor livrri de bunuri sau a unor prestri de servicii, cesiuni de creane, primiri de
469mprumuturi sau alte finanri se pot efectua n limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/persoan.
470Sunt interzise ncasrile fragmentate de la o persoan n numerar pentru aceste tranzac ii cu o
471valoare mai mare de 10.000 lei, precum i fragmentarea operaiunilor cu valoare mai mare de
47210.000
lei.
473Aceste prevederi nu se aplic n cazul livrrilor de bunuri i prestrilor de servicii care se efectueaz
474cu plata n rate, n condiiile n care sunt ncheiate contracte de vnzare-cumprare cu plata n rate,
475conform legii.
451

23
24

10

476Operaiunile

de pli n numerar efectuate de entiti ctre persoane fizice, reprezentnd

477contravaloarea unor achiziii de bunuri sau a unor prestri de servicii, dividende, cesiuni de creane
478sau alte drepturi i restituiri de mprumuturi sau alte finanri se efectueaz cu ncadrarea n
479plafonul zilnic de 10.000 lei/persoan. Sunt interzise plile fragmentate n numerar ctre o
480persoan pentru tranzaciile mai mari de 10.000 lei. Entit ile pot transfera sume din contul lor n
481contul persoanelor fizice, n baza documentelor justificative legale prezentate de pltitori.
482n cazul returnrii de bunuri de ctre persoanele fizice i, respectiv, neprestrii de servicii ctre
483persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuat n numerar n limita a 10.000 lei, iar
484sumele care depesc acest plafon pot fi restituite numai prin instrumente de plat fr numerar. n
485cazul n care, la data restituirii, persoanele fizice declar pe propria rspundere c nu mai dein cont
486bancar, restituirea se poate face integral n numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie
487restituit .
488
489ATENTIE!
490Operaiunile

de ncasri i pli n numerar ntre persoanele fizice, altele dect operaiunile de

491ncasri i pli realizate prin intermediul instituiilor care presteaz servicii de plat autorizate de
492BNR sau autorizate n alt stat membru al UE i notificate ctre BNR, potrivit legii, efectuate ca
493urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestrii de servicii,
494precum i cele reprezentnd acordarea/restituirea de mprumuturi, se pot efectua n limita unui
495plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacie. Sunt interzise ncasrile i plile fragmentate n numerar
496pentru tranzaciile mai mari de 50.000 lei, precum i fragmentarea unei tranzacii mai mari de
49750.000 lei.
498Excepii de la limitarea ncasrilor/plilor n numerar
499Plafoanele limit prevzute mai sus nu se aplic de ctre entiti pentru urmtoarele operaiuni:
500
501
502
503
504
505
506
507
508
509
510
511
512
513
514
515

25
26

a) depunerile de numerar n conturile deschise la instituiile de credit sau la instituiile care

presteaz servicii de plat i care sunt autorizate de BNR, inclusiv n automatele de ncasri
n numerar;
b) achitarea n numerar a impozitelor, taxelor, contribuiilor, amenzilor i a altor obligaii
datorate bugetului statului;
c) retragerile de numerar din conturi deschise la instituiile de credit sau la instituiile care
presteaz servicii de plat i care sunt autorizate de BNR pentru plata salariilor i a altor
drepturi de personal i pentru alte operaiuni de pli efectuate ctre persoanele fizice, altele
dect cele reprezentnd contravaloarea unor achiziii de bunuri sau a unor prestri de
servicii, dividende, cesiuni de creane sau alte drepturi i restituiri de mprumuturi sau alte
finanri;
d) plata cheltuielilor de deplasare n interes de serviciu, n limita sumelor cuvenite pentru
plata transportului, a diurnei, a indemnizaiei i a cazrii pe timpul deplasrii, precum i a
cheltuielilor neprevzute, efectuate n acest sens;
e) transferarea de sume prin intermediul instituiilor care presteaz servicii de plat autorizate
de BNR sau autorizate n alt stat membru al UE i notificate ctre BNR, potrivit legii;

11

516
517

f) depunerea de numerar n automate ce funcioneaz pe baza acceptatoarelor de bancnote sau

monede.

518
519

g) Sanciuni

Nerespectarea prevederilor de mai sus constituie contravenie, n condiiile n care nu reprezint

521infraciune i se sancioneaz cu amend de 10% din suma ncasat/pltit care depete plafonul
522stabilit pentru fiecare tip de operaiune, dar nu mai puin de 100 lei.
523Este interzis acordarea oricror avantaje clienilor, de ctre entiti, pentru efectuarea de pli n
524numerar. Nerespectarea acestei prevederi constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la
5253.000 lei la 4.500 lei.
526Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se efectueaz de ctre organele MFP, ale ANAF
527i unitilor sale subordonate, conform competenelor (de exemplu, Direcia Generala Antifraud).
520

528
529
530
531
532
533
534
535
536
537
538
539
540
541
542
543
544
545
546
547
548
549
550
551
552
553
27
28

RETINETI:
a) noua lege nu se aplica doar persoanelor juridice ci tuturor categoriilor de persoane care
desfoar activitatea economice (PFA, II, IF, profesii libere);
b) plafoanele se vor aplica i operaiunilor de ncasri i pli n valut efectuate pe
teritoriul Romniei;
c) va fi interzis fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de
servicii a cror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei in cazul
Cash&Carry;
d) operaiunile de ncasri n numerar efectuate de entiti de la persoane fizice,
reprezentnd contravaloarea unor livrri de bunuri sau a unor prestri de servicii, cesiuni
de creane, primiri de mprumuturi sau alte finanri se pot efectua n limita unui plafon
zilnic de 10.000 lei/persoan;
e) operaiunile de pli n numerar efectuate de entiti ctre persoane fizice, reprezentnd
contravaloarea unor achiziii de bunuri sau a unor prestri de servicii, dividende, cesiuni
de creane sau alte drepturi i restituiri de mprumuturi sau alte finanri se efectueaz cu
ncadrarea n plafonul zilnic de 10.000 lei/persoan;
f) operaiunile de ncasri i pli n numerar ntre persoanele fizice efectuate ca urmare a
transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestrii de servicii,
precum i cele reprezentnd acordarea/restituirea de mprumuturi, se pot efectua n limita
unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacie;
g) nerespectarea prevederilor de mai sus constituie contravenie, n condiiile n care nu
reprezint infraciune i se sancioneaz cu amend de 10% din suma ncasat/pltit
care depete plafonul stabilit pentru fiecare tip de operaiune, dar nu mai puin de 100
lei.
12

554
555
556
557
558
559
560
561
562
563
564
565
566
567
568
569
570
571
572
573
574
575

Capitolul II
REFLECTAREA N CONTABILITATE A OPERATIUNILOR
PRIVIND TREZORERIA LA S.C. ITAL KOL S.R.L

576
577
578
579

Volumul cel mai nsemnat al mijloacelor bneti se pstreaz in conturile deschise la bnci,
581la fel cum cea mai mare parte din operaiunile de ncasri si pla i se face prin intermediul
582sistemului decontrilor fr numerar, datorita avantajelor multiple pe care la prezint pentru fiecare
583agent economic si pentru economia naional.
584
Sistemul decontrilor fr numerar consta in virarea unei sume datorate de debitor ctre un
585beneficiar sau un creditor prin sistemul conturilor aflate la bnci. Efectuarea ncasrilor si pla ilor
580

29
30

13

586prin

sistemul de decontri reduce cantitatea de numerar aflata in circula ie,accelereaz circula ia

587banilor in deplina sigurana, se poate urmri cu certitudine si prin sistemul de evidenta a bncilor
588data efecturii operaiunilor legate de strngerea si crearea obliga iilor, iar pentru disponibilit ile in
589cont se ncaseaz dobnda. De aici interesul agenilor economici de a pstra disponibilit ile bne ti
590la bnci si a efectua operaiunile de ncasri si plai prin sistemul de decontare.
591
Operaiunile de ncasri si plai fr numerar ale S.C.ITAL KOL S.R.L. se efectueaz la
592banca Italo Romena unde are deschis cont curent.
593
Pentru efectuarea plailor se folosesc ordine de plata emise din ini iativa societatii pentru
594cumprturi de mrfuri, prestri de servicii, etc.
595
ncasarea mrfurilor vndute de S.C. ITAL KOL S.R.L. se efectueaz tot prin ordine de plata
596emise de clienii societii. Att ncasrile cat si plile sunt eviden iate in extrasul de cont emis de
597Banca Italo Romena.
598
Extrasul de cont mpreuna cu actele doveditoare ale plailor si ncasrilor se nmneaz de
599ctre casier contabilului. Acesta nregistreaz act cu act operaiunile de ncasri , eviden iind debitul
600contului 5121"Conturi la bnci in lei" si operaiunile de plai, evideniind creditul acestui cont, prin
601creditul, respectiv debitul conturilor corespondente.
602
La sfritul lunii se nsumeaz valorile pe conturi si se ntocmete no contabila nr.2.Dupa
603ntocmirea notei contabile se nregistreaz in fisa sintetica ah a contului. Decontarea prin cecuri din
604carnete de cecuri cu limita de suma se folosete pentru livrri de mrfuri, prestri de servicii si alte
605cheltuieli de transport, locaii,etc..Cecurile se elibereaz de bnci la cerere. In vederea trecerii sumei
606pe carnetul de cec, solicitantul depune o dispoziie de plata in baza cruia se vireaz suma din
607contul de disponibil la banca in contul de carnete de cecuri cu limita de suma deschis special in
608acest scop. Cecurile se completeaz la efectuarea plailor cu cerneala sau pasta men ionndu-se att
609pe cecuri cat si pe cotor, pe lng celelalte elemente si felul pl ii. In situa ia in care au fost folosite
610toate filele din carnet, dar plafonul nu a fost consumat se poate solicita bncii un nou carnet pe care
611se trece suma rmas sau restituirea sumei neutilizate, in contul de disponibilitatea pe baza
612prezentrii carnetului. n situaia inversa se poate solicita prin dispozi ie de plata suplimentara
613alimentarea cecului cu suma dorit .Unitile pot solicita mai multe carnete cu limita de suma pe
614seama disponibilitilor din cont.
615
Primitorul cecului l depune la banca sa cu un borderou in trei exemplare pentru ncasare ,
616pentru a ajunge in circuitul bancar la banca pltitorului. Din cele trei exemplare ale borderoului
617unul se restituie beneficiarului si unul se restituie trgtorului. Banca pltitorului achita cecul din
618contul trgtorului si crediteaz contul beneficiarului sau banca acestuia pe baza exemplarul 2 al
619borderoului de cecuri primit.
620
Din extrasele de banca se centralizeaz plile cu fila cec prin contul "Furnizori" si
621suplimentrile contului de cec prin creditul contului "Conturi la bnci in lei".La sfr itul lunii se
622ntocmete nota contabila nr.6 care se nregistreaz in fisa sintetica ah a contului.
6233

Contabilitatea altor valori

In aceasta categorie sunt incluse: timbre fiscale si potale ,tichetele si biletele de cltorie,
625de tratament si odihna, tichete de masa si alte valori. Acestea se nregistreaz in contabilitate cu
626ajutorul contului 532 'Alte valori', care este un cont de activ.
627In debitul contului se nregistreaz :
628
- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si potale, biletelor de tratament si odihna,
629
tichetelor si biletelor de cltorie si a altor valori achiziionate (401, 531, 542)
624

31
32

14

630In

creditul contului se nregistreaz :

631
- valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si potale, biletelor de
632
si a altor valori consumate (301, 428, 604, 624, 625, 626).
633Soldul contului reprezint alte valori existente.

tratament si odihna

634
635S.C.

ITAL KOL S.R.L. evideniaz in contabilitate achiziionarea si consumul tichetelor de masa

636astfel :
6375328' Alte

valori' = 401 'Furnizori'

638
604'

Cheltuieli privind = 5328 'Alte valori'

639
materialele nestocate '

800
800

640CONTROLUL FINANCIAR

Avnd in vedere aceste responsabiliti, gestiunea financiara ocupa un loc privilegiat in cadrul
642funciunilor ntreprinderii. Ea comporta o tehnica proprie si exigenta unei nalte calificri.
643
Organizarea ntreprinderii trebuie sa asigure legtura necesara intre funciunea financiara
644si celelalte funciuni.
641

6454.

Fluxul de numerar - instrument de planificare financiara

646Fluxul

de numerar, ca instrument de planificare financiara, cuprinde informaii despre

6471, disponibilul bnesc la nceputul perioadei de activitate la care se refera,respectiv soldul iniial al
648numerarului, in casa si in banca ;
6492.incasarile in numerar previzionate pentru perioada de activitate considerata;
6503.cheltuielile in numerar aferente perioadei respective;
651disponibilul bnesc la sfritul perioadei pentru care s-a ntocmit situaia financiara.
652Elaborarea unui flux de numerar presupune evaluarea a trei tipuri de activitatea:
653activitatea de producie propriu-zis;
654activitatea de investiii;
655activitatea financiara.
656Fluxul de numerar se ntocmete pentru perioade definite de timp, de regula un an, cu defalcarea
657lunara si trimestrial .Aceasta lucrare ofer o serie de avantaje in previzionarea financiara si anume:
658
- ofer, intr-o maniera sistematizata informaii referitoare la veniturile si cheltuielile in
659
perspectiva unei noi perioade de activitate;
660
- permite identificarea nevoilor viitoare de numerar ale firmei astfel nct sa se poat negocia
661
din timp un credit, pentru depirea unui eventual deficit de numerar;
662
- identificarea din timp a excedentului de numerar cu scopul orientrii acestuia spre operaiuni
663
rentabile;
664
- permite determinarea posibilitilor ntreprinderii de a face investiii din fonduri proprii;
665
- susine cererea ntreprinderii de credite, mprumuturi de la bnci sau alte instituii financiare;
666ntocmirea fluxului de numerar se bazeaz pe informaiile cuprinse in situa ia previzionala a
667veniturilor si cheltuielilor, intr-o perioada viitoare determinata, precum si cele cuprinse in diferite
668situaii statistice ntocmite de ntreprindere.
33
34

15

669

5.Bugetul - prghie de control

670
671Sistemul

bugetar al ntreprinderii reunete doua elemente principale: un ansamblu de bugete si o

672procedura de control bugetar.
673Obiectivele principale cuprinse in bugete sunt:
674
- sa acopere activitatea de ansamblu a ntreprinderii;
675
- sa explice sistemul de autoritate ai ntreprinderii;
676
- sa fie conexate cu stimulentele pentru a asigura caracterul motivaional al bugetelor;
677
- sa fie surse de informare , care sa permit cunoaterea evoluiei ntreprinderii si adaptarea
678
activitii ei la fluctuaiile pieei.
679
Bugetul ntreprinderii este segmentat pe domenii de activitate, astfel :
6801.Bugetul comercial care cuprinde o viziune globala a ncasrilor si a cheltuielilor.
6812.Bugetul pentru investiii consta in exprimarea in termeni financiari a transelor de investi ii
682necesare diferitelor proiecte prevzute pentru viitor.
6833.Bugetul pentru producie cuprinde o serie de previziuni cantitative de produc ie,precum si
684evaluarea rezultatelor financiare. Pentru fundamentarea planului de producie se analizeaz
685posibilitile de desfacere, precum si capacitatea de producie a ntreprinderii, durata ciclului de
686fabricaie al produselor ce urmeaz a fi fabricate, calitatea si numrul de personal,etc.
687
Bugetul de aprovizionare se refera la asigurarea materialelor necesare produciei, in cantit ile
688necesare ,respectnd o anumita scadenta de aprovizionare.
6895.Bugetul serviciilor funcionale cuprinde cheltuielile generate de buna funcionare a serviciilor
690(plan, contabilitate, administrativ) ce contribuie la realizarea obiectivelor ntreprinderii.
691 Pentru a asigura condiiile necesare realizrii obiectivelor prestabilite , bugetele trebuie asociate
692unui procedeu de control bugetar, al crui scop principal este de a urmri ob inerea rezultatelor
693propuse si de a determina echipa de conducere sa declaneze ac iuni corective pentru ob inerea
694rezultatelor scontate.
6956.Indicatori

folosii in analiza financiara

696
697Analiza

financiara are ca obiectiv diagnosticarea strii de performanta a furnizate de documentele

698de sinteza: bilanul contabil, contul de rezultate si anexa la bilan.
699Indicatorii financiari constituie instrumente de analiza ce permit managerilor sa evalueze rezultatele
700obinute si poziia financiara a ntreprinderii ,viitoarele oportunitatea,modul de organizare al
701activelor. De asemenea analiza acestor indicatori permite ac ionarilor , investitorilor, bncilor sa
702verifice modul in care ntreprinderea i gestioneaz resurselor de care dispune.
703Cei mai importani indicatori financiari, semnificativi pentru trezoreria unitarii pot fi grupai in:
704 A. Indicatori care reflecta echilibrul financiar al ntreprinderii:
7051.Fondul de rulment;
7062.Necesarul de fond de rulment;
7073.Trezoreria;
708Lichiditatea ;
709Fondul de rulment reprezint valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru finanarea
710activelor circulante sau partea surselor stabile alocate finanrii activelor ciclice.
711Modul de calcul este urmtorul:
712FR = Cpe - Ai
713
Cpe - capital permanent;
35
36

16

Ai - active imobilizate nete;

715FR = Ac - Dts
716Ac- active circulante
717Dts - datorii pe termen scurt.
718In cazul societatii studiate FR= 230.400-90.600=139800 mii lei.
719
Necesarul de fond de rulment reprezint cuantumul activelor ciclice ce trebuie finanate din
720fondul de rulment, respectiv activele circulante care urmeaz sa fie finanate din surse stabile
721Relaia de calcul este urmtoarea :
722NFR = (Ac - Dp) - [Ots - (Cr + Sc)]
723Dp - disponibilitatea si plasamente
724Ots - obligaii pe termen scurt
725Cr - credite curente
726Sc - soldul creditor la bnci
727In cazul societatii studiate NFR = (230.400- 17.500)-[90.600-(0+0)] mii lei.
728
Trezoreria reprezint echilibrul financiar pe termen scurt cnd se compara fondul de rulment cu
729necesarul de fond de rulment.
730
Trezoreria la nivelul ntreprinderii este imaginea disponibilitilor monetare si a plasamentelor,
731pe termen scurt , aprute din evoluia curenta a ncasrilor si a plailor , respectiv din plasarea
732excedentului monetar.
733Modul de calcul este urmtorul:
734T = FR-NFR
735In cazul societatii studiate T = 139.800- 96.360=43.240 mii lei
736Trezoreria pozitiva este generata de faptul ca fondul de rulment este superior necesarului de fond de
737rulment .In acest caz ntreprinderea se gsete intr-o situaie pozitiva, dei nu ntotdeauna o
738trezorerie pozitiva este semnul unei trezorerii, ci antrenarea resurselor in activitatea eficiente.
739
Lichiditatea ntreprinderii este indicatorul care arata capacitatea ntreprinderii de a a-si onora
740obligaiile pe termen scurt.
741Lichiditatea poate fi apreciata cu ajutorul a patru indicatori:
1.742 lichiditatea curenta;
2.743 lichiditatea rapida;
3.744 lichiditatea foarte rapida;
4.745 solvabilitatea.
746
Lichiditatea curenta reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si achita obligaiile pe termen scurt
747din activele de care dispune. Modul de calcul este urmtorul:
748Lc - Ac/Dts;
749Ac- active circulante
750Dts - datorii pe termen scurt
751In cazul societatii studiate Lc = 230.400/90.600=2,5
752 Lichiditatea curenta optima este corespunztoare unui raport de 2:1.
753 Lichiditatea rapida reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si achita obligaiile pe termen scurt
754din activele circulante lichide.
755Modul de calcul este urmtorul:
756Lr = (Ac - St)/DTS
757Ac - active circulante
758DTS - datorii pe termen scurt
759St - stoc
714

37
38

17

760In

cazul societatii studiate Lr = (230.400-125.400)/10000 = 1.009

761Mrimea acestui indicator este considerata 1:1
762 Lichiditatea foarte rapida reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligaiile pe termen
763scurt din disponibilitile unitii. Modul de calcul este urmtorul:
764Lr = D/DTS
765Dts- datorii pe termen scurt
766D - disponibilitatea
767In cazul societatii studiate:
768Lfr = 43.240/90.600 = 0.47
769Mrimea optima a acestui indicator este considerata intre [0.3-0.5]
770Solvabilitatea ntreprinderii reflecta capacitatea ntreprinderii de a-si onora
771obligaiile pe termen mediu si lung.
772
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care capitalul social asigura
773acoperirea creditelor pe termen mediu si lung si a obligatiilor fata de proprietarii ntreprinderii.
774Modul de calcul este urmtorul:
775SP = Cs/(IML+Cs)
776SP - solvabilitatea patrimoniala
777Cs - capitalul social;
778IML - mprumuturi pe termen mediu si lung.
779In cazul societatii studiate:
780SP = 2.100/(0+2.100)=1
781Mrimea optima a acestui indicator este considerata intre[0.4 0.6]
782
B. Indicatori de profitabilitate, calculai cu scopul relevrii posibilitilor
783reale de dezvoltare a firmei. Din aceasta categorie fac parte:
784Marja de profit net,care poate fi determinata ca:
7851.rata profit / vnzri care exprima cat profit net se poate obine la 100 lei
786vnzri.
787Modul de calcul este urmtorul:
788Rata profit / vnzri = profit net/ vnzri*100
789In cazul societatii studiate rata profit/vnzri = 12.465/398.392*100=3.1%
7902.rata profit / active care exprima procentul de profit obinut pe seama
791folosirii activelor.
792Modul de calcul este urmtorul:
793Rata profit / active = profit net / total active *100
794In cazul societatii studiate rata profit / active = 12465/193.726*100=6.4%
795
7962.3

Aplicaie practic

797
798Bibliografie
799
800
801
802
803
804
805
39
40

1. https://ro.scribd.com/doc/176308973/Atestat-Organizarea-contabilitatii-operatiunilor-banesti
2. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/CONTABILITATEATREZORERIEI954161110.php
3. http://www.scritub.com/economie/finante/Organizarea-contabilitatii-tre11318122310.php
4. http://www.referat.ro/referate_despre/atestat_contabilitatea_trezoreriei.html
5. http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/REFLECTAREA-IN-CONTABILITATEA99.php
18

806
807
808
809
810
811

6. http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/ORGANIZAREA-CONTABILITTIITREZ64.php
7. Atestat 2.docx
8. 177368451-CONTABILITATEA-TREZORERIEI.docx
9. Atestat 3.docx

812
813

41
42

ANEXE

24