prefaja, . .- 2 ee ee ee Introducere . 2 6 0 6 ee Se ee TABLA DE MATERIE PARTEA I GENERALITATI Capitolul I. Detinifia, clasifiearea i domentile de utilizare ale magtuilor hidraulice. . 2. 6. 2. eee Pe ee 1. Definitia si clasificarea masinilor hidraulice . . 2... a) Clasificarea dupa felul fluidului. . . ... + - see b) Clasificarea masinilor hidraulice cu lichide . .. . . ~~ 2. Domeniile de utilizare ale masinilor hidraulice. . . . . - - - a) Utilizivi hidraulice. 2 6 : b) Utilizdri hidromecanice ©... ee ee c) Irigati Fe @) Regularizarea rturilor si regimului debitelor. | 1.) s+ ¢) Navigatia interior’ 2. ee f) Alimentéri cu apa . te 9) Diverse alte utilizari ale masinilor hidraulice | | | Capitolul IT. Studiu sumar al desvoltirii masinilor hidrauliee. 1. Epocile principale ale dezvoltarii masinilor hidraulice . . + + a) In antichitate 6 : b) In evul mediu. .. . 6) Stadiul dezvoltarii pe baza hidrodinamicei d) Dezvoltarea masinilor hidraulice contemporane . . . - - 2. Privire statistied asupra dezvoltarii turbinelor . . 2... - a) Puterea pe unitate... eee ee Le b) Debite pe unitate ©... eee ee tee c) Ciderea utilizata. tee tee @) Randamentul turbinelor 2... 2. e - 2) Greutatea unitard 2. 2... 1Pag. Capitolul 111. Noftunt generale, formule si date necesare ealeululul ‘si projectirll masinilor hidraullee .. 2... . . Peete ee 40 1, Notiuni de hidraulicd in strinsa legatura cu u masinile. hidraulice si echi- pamentele hidromecanice. . 2. ee ee ee ee 40 1. Caracteristice si proprietafi ale fluidelor 2... 2... 1 ee 40 2. Nofiuni hidrostatice. s .- 0 eee aM 3. Ecuatiile fundamentale ale hidraulicii aplicate In maginile hidraulice 46 4 . Orificii si deversoare aplicate Ia masini si echipamente hidro- mecanice 52 5. Migcarea permanenta prin conducte sau prin organe de magini hidravlice. 2. 55 6. Scurgerea permanent’ prin canale .. 2... 2 BB 7. Forfe asupra corpuritor in apd. 2. ee OO 11. Notiuni asupra amenajirilor hidroenergetice, necesare studiului maginilor hidraulice . ee BR 1, Definifii si nofiuni de baz asupra energiilor si puterilor hidraulice 62 a) Energia hidraulick.. | 2. ee see 2 5) Puterea hidrauticd Le ee ee OF c) Puterea reali a masinilor hidranlice. |... 2. le) 68 + Schemele de amenajare. 6. oe 8 @) Schema folosirii cascadelor naturale... 2... 2.2. +. 65 4) Schema concentrarii cAderilor liniare. |. 03 0 65 ¢) Schema concentrarii c&derii prin baraj. 6. 2 ee ee 66 @) Schema t&ierli coturilor. 2. ee ee 6B ¢) Schema hidroelectricé simpla rr f) Seheme complexe cu cAdere unica . tee 66 g) Scheme cu cdderi diferite in aceeasi centrald| |. 1... 66 h) Scheme de uzine cu pompare hidroenergetica.. . . . . . . . | 67 3. Factorii care determina energia hidraulied 2... 1... . (68 . 4) Factorii puterii uzinei hidroelectrice . 6... 2... 68 6) Debitele. . . . Le ee 6 ¢) Caderile. 2 ee ee @) Randamentele 2 ee tee 74 4, Captari, baraje, stavilare si prize de apa... ee 8 a) Digurile. . : 76 d) Barajele de greutate | rr ¢) Barajele mare... ee eee BB d) Barajele cu pile si deschideri multiple rr) e) Prizele de api... ee ee tee 9 7) Deversoare, sifoane si goliri de fund | |. tite eee 80 g) Disipatoarele hidraulice. . . . . Le ee eee BOPag, }y Alte construcii hidraulice 2... 2. ee ee 80 5, Canaliziri si constructii speciale © 6 6 6 1 ee ee 80 a) Canale de aducfie si de fuga... nr) b) Apeducte, traversiri si alte lucrari de arta. wee 81 ec) Conductele si galeriile de aductie . 2... - ee eee si d) Conductele fortate . 2. ee 8 e) Castelul de echilibru . 2 6 6 ee ee ee ee 83 }) Casa vanelor ee 84 6. Clidirea centralet 2 6. ee 8M PARTEA II MOTOARE HIDRAULICE Capitolul IV. Clasiticarea motoarelor hidraulice. 8S 1, Clasiticarea rofilor hidraulice 2... 8 @) Clasificarea dupa pozifia axului se 8B 6) Clasificarea dup’ admisia ap eee 86 ©) Clasificarea dup& prineipiul transformarii energiei . . . . - 86 d) Clasificarea dupa felul constructiei. . 2 2... ee ee 86 2. Clasificarea motoarelor hidrostatice . . 6. 1. 0 ee ee 86 3. Clasificarea turbinelor hidraulice . 2... ee 87 a) Clasificarza dup& principiul de funcfionare hidraulica . . . . 87 b) Clasificarea dupt admisia apei . 2... eee ee ee 88 ¢) Clasificarea dupa rapiditate . bee +. 88 4) Clasificarea dup& pozitia axului . . . 91 ¢) Glasificarea dupa numirul rotoarelor . oe te 9 f) Clasificarea dup& constructia exterioara . 2... 1. 88 g) Alte clasifictti.. 6. ce ee Capitolul V. Deserierea motoarelor hidraulice. . . 2... 2. (96 1. Descrierea rofilor hidraulice cu admisie superioaré. . 6... . 96 a) Prototipul vechi . . bee fe 96 8) Roata folositd tn secolul al XIXlea | | | +. (97 ¢) Posibilitatile de perfectionare a rofii cu’admisie superioaré.. | 97 2. Deserierea rofiilor hidraulice cu admisie lateralA. . . . . Le @) Roata hidraulic’ veche . . . eee eae - 99 b) Rofile cu admisie laterala, perfectionate be ee 99 3. Descrierea rotilor hidraulice cu admisie infeyioard . .... ~~. 1004, Rotile de curent Capitolul VI. Capitolul VII, Baza tworetied « turbinelor eu suprapresiu 1, Motoare hidrostatice @) Motorul hid) b) Motorul hidrost: static eu pi ie eu cilind fon cu si oscilant c) Motorul cu piston cu dublu efect d) Motorul cu pistoane-lame: rotative @) Prototipul turbi 5) Prototipul turbinei cu linguri. . . ¢) Turbina cu linguri @) Turbinele de tipul G . e) ‘Lurbina P f) ‘Torbina Banki - Deserie liagonal 4) Prototipurile Euler b) Turbina centrifuga... ea turbinelor cu . Desericrea turbinelor de egaki presitme ei de egala presiune supraptesiune i Segner . ©) Turbina axiali cu suprapresiune d) Tarbina centripeté cu suprapresiune e) Turbina F centripets cu contrapresiune, tipul contemporan @) Diferite tipuri elicoidale 4) Turbine elie a ic c) Turbine K si SK d) Turbina axial concenti Roata rudiments Roata hidraulicad Roata hidraulic& cu admisie interioar Roata de curent rudimentar Roata de curent perfec! Eeualii de baz provenite din hidraulicd a) Notatii . b) Feu: ia continuitatii aplicat ¢) Ecuatia Bernoulli: aplicat: d) Cuplul si puterea hidraulica fa turbine Ja turbine cent ppl efect rifuge, . Descriérea turbinelor cu suprapresiune, elicoidale —. ¢) Ecuatia fundamentala a turbinelor cu suprapresiune . Rapiditatea turbinelor . pinelor cu . Similitudinea t @) Generalitati iPrapresiune centripete si culer, 1a turbine cu suprapresiune 101 103 104 104 104 105, 105, 106 107 107 108 108 113, 114 Ww 115 115 116 116 131 13 134 1516) Gazul identita{ii rapiditalii intre turbind si model, neglijindu-se variatia de randament . . . . wee 192 ©) Carat identitay rapiditajii, tinind seama de varlatia randamen- tului. . : . 194 @) Cazul general, cind rapiditatea diferd de la model la turbina. | 195 ¢) Problema calculului randamentului turbinelor cu suprapresiune prin similitudinea cu modell... 196 4. Relalii teoretice intre vileze, edderi si randament .. 2... . 200 Aplicafii la capitolul ecuatiilor fundamentale ale turbinelor . . 20% Capitolul VIII. Caleulut si proiectarea turbinelor Fo. . 6 27 1, Antedimensionarea gabaritelor turbinel FL. 2 2 2 NT ©) Antedimensionarca dupa metoda similitudinii. . 2... 219 b) Metoda statistic. © ek e) Metoda sovietied pentru turbine J nenormalizate @) Metoda topogramelor turbinelor sovietice normalizs €) Metoda coeficientilor de viteze . 2.2... 1. eee f)»Moar& veche romineasci,” reprezentind prototipul cel mai vechi al grupei turbinelor hidraulice. : Fig. 11 dateaz& aproximativ din anul 1600 gi reprezint& o roat&é cu admisie superioar’ utilizat’ la cSderi pind la 12 m. In cazul specific reprezentat, energia hidraulic& este folosita pentru a pompa‘ap’ si din figur’é se vede cd la acea dati era cunoscuté pompa en piston. In fig. 12 este reprezentata o roata® cu admisie laterali printr-un stator format de stavile culiss. Viedemosti si Leonardo da Vinci, artisti si tehnicieni din epoca Renasterii, au proiectat.si executat diferite lucriri hidro- tehnice, cu ecluze de navigatie si mori echipate cu roti hidraulice. ¢) Stadiul deavoltarit pe baza hidrodinamicii stiinfifice : Un salt calitativ deosebit de marcant in dezvoltarea magi- nilor hidraulice s-a produs in urma crearii bazelor hidrodinamicei stiintifice, mai ales de citre D. Bernoulli (1730), L. Euler (1750), M. V. Lomonosov (1752), toti trei membri ai Academiei de gtiinje ruse. Totodat’, Euler a aplicat principiul reactiunii la prima turbind cu suprapresiune, asa cum arati fig. 13, a. fn aceasté figura’ se vede sus rezervorul cu tuburile statorice incovoiate, iar jos, rotorul cu celule formate tot din tevi curbe in spatiu, insti invers fat% de cele statorice. Pe baza acestui principiu a construit Segner (1750) turbina cu suprapresiune reprezentaté in fig. 13, b, folosit& mult timp in hidrotehnicd, care se mai foloseste gi astazi Ja irigatii sila stropitul gridinilor. Dac& teoria si metodele de caleul au fost dezvoltate just, partea constructivi a unor asemenea turbine mici cu 27Fig. 10. Roati cu moar plutitoare Fig. 11. Roatd cu admisia ) pe Tibru superioara (sec. XVI) Fig. 12, Roata culisit Fig. 13. Prototip de turbine (sec. XVI) Buler si Segner 28suprapresiune era radimentara, astfel cd ele uu dideau un ran- «lament mai mare decit rotile eu admisie superioarS. De aceea, un anumit timp, a continuat construirea de roti hidraulice mai perfectionate, ale ciror metode de calcul si de proiectare au fost dezvoltate la rindul lor intre anii 1766 si 1795 de savantii rusi M. V. Lomonosov gi K. D. Frolov si apoi dle Parent, Borda, Smeatou, Bossut, Gerstner gi alfii. Tn a dova jumatate a secolulni al XVIIT-lea au fost instalate 150 de uzine yg 2s00t0g Fig. 14. Turbina Fig. 15. ‘Turbina axial ‘Fourneyron : (1837) hidromecanice eu roti de api uriage, la diferitele industrii din Urali, dupi projectele savantului gi renumitului constructor rus K. D. Frolov. Prin anul 1825 a aparut roata cu admisie inferioard, cu pale curbe in concordant’ cu traiectoria particulelor de fluid, pentru a evita schimbirile discontinue ale vectorilor de viteze in rotor. Prima turbina centrifug’ cu suprapresiune a fost proiectati de ing. Fourneyron in 1827. Fig. 14 reprezinti o asemenea turbin& care avea ciderea de 108 m, puterea de 40 CP, turatia de 2300 rot/min si randamentul de 75%. Aceasta turbina, in tunctiune im anul 1834, a fost considerata la acea vreme drept’ © minune a tehnicii. Destul de curind, prin anul 1837, a fost inventat&é o alta turbin& de tipnl axial, eu suprapresiune, careia i s-a adéugat 23aspiratorul gi care a fost utilizat&é in sute de exemplare intre anii 1840 si 1890, timp in care s-au adus numeroase perfectionari tehnice. Trebuia si fie perfectionat si un tip de turbind de egala. presiune, pentru cideri de ap& foarte mari, ins&, cu debite reduse gi astfel, in 1841, s-a construit turbina denumiti a- tunci cu actiune (spre deosebire de acelea. ale lui Euler gi Four- neyroh numite cu reactiune, adic& su- prapresiune). Reglajul admisiei, deci al puterii, se ficea intii printr-un Fig. 16. ‘Turbing tangentiala (1841) subar plan, iar mai tirziu cu ajutorul unor jaluzele prin a ciror inclinare’ se sporea sau se reducea debitul in limitele 0...Q. Turbinele cu egal& presiune au ajuns prin 1851 la tipul reprezentat in fig. 17, a, la care apa trecea sub mare presiune. prin citeva distribuitoare antestatorice (d), care in cazul debitelor mai mari, inconjurau intreaga periferie, iar la turbine cu debite mai mici, numai o parte din periferie. Prin statorul (s) se trans- form’ intreaga cidere in vitezi, astfel incit prin rotorul (r} treceau vinele de ap& cu nivel liber, aerisit, deci cu presiune constant& si egal cu aceea atmosfericd. O alt& varianta este reprezentata in fig. 13, b, la care statorul injector a fost introdus in interiorul rotorului, astfel ca fluidul si atace palele rotorului aproape tangential. d) Dezvoltarea masinilor hidraulice contemporane. Tncepind cu aceasta perioad’, aproximativ din anul 1840, se dezvolt& tipuri de turbine care, prin perfectionari ulterioare, au dus la turbinele contemporane. Dintre numeroasele tipuri de turbine se disting mai clar cele trei grupe fundamentale, contempo- rane gi anume: ~- Grupa turbinelor cu suprapresiune, centripete radial sau diagonal, folosit’ pentru cideri intre 10 gi 400 m. Prima turbind ‘de acest tip a fost calculat& si construitaé in 1838 de prof. Red- tenbacher, care a publicat in 1844 manualul inginerese stiintific » Teoria gsi constructia maginilor hidraulice’ 1844. Datorita precizarii metodelor de calcul gi de proiectare a masinilor, tinind 30