Cuprins

Metoda trafo-etalon...................................................................3
Metoda compensrii................................................................... 3
Msurarea rezistenei nfurrilor.............................................4
Metode de determinare a rezistenei nfurrilor......................4
Verificarea grupei de conexiuni..................................................5
Domeniul de utilizare a grupelor de conexiuni...........................6
Metode de verificare experimental a grupei de conexiuni........7
ncercarea la funcionare n gol..................................................9
Verificare pierderilor i a tensiunii de funcionare n scurtcircuit
................................................................................................ 11
ncercarea la scurtcircuit brusc................................................12
Metode generale pentru ncercarea mainilor electrice rotative
................................................................................................ 13
Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor mainilor
electrice rotative......................................................................14
ncercarea la nclzire..............................................................15
Determinarea experimental a rezistenei de izolaie..............16
Eliminarea umiditii din izolaia nfurrilor..........................16
ncercarea la supratensiune.....................................................17
ncercarea la funcionarea n gol a MA.....................................17
Separarea pierderilor la fc n gol.............................................19
Calcularea pierderilor Joule n stator...............................................19
Metode de determinare............................................................20
ncercarea la funcionarea n scurtcircuit M.As.........................21
ncercarea la funcionarea n scurtcircuit Trafo.........................21
Incercarea la functionarea in sarcina.......................................22
Metoda Stroboscopica..............................................................22
Determinarea caracteristici de functionare ale masinii asincrone
................................................................................................ 23
1

Determinarea caracteristici de functionare prin incarcare directa

................................................................................................ 23
Metoda ampemetrului..............................................................24
Studiul experimental al masinilor sincrone...............................25
Ridicarea caracteristicii de functionare in gol ca generator......26
Ridicarea caracteristicii de functionare de generator in
scurtcircuit............................................................................... 27
Determinarea caracteristicii randamentului prin metoda
caracteristicii separate.............................................................28
Ridicarea caractersticii de funcionare n sarcin la factori de
putere nul inductiv...................................................................29
Determinarea reactantei sincron transversale.........................30
Determinarea reactantei sincrone longitudinale.......................31
Determinarea raportului de scurtcircuit...................................32
Convertorul electromecanic de cc............................................32
Determinarea reactantei suprea prin metoda static.............33
Mijloace de imbunatatire a comutatiei.....................................34
Verificarea experimentala a comutatiei si reglajul polilor auxiliari
................................................................................................ 35

Metoda trafo-etalon
Se utilizeaza un trafo-etalon la care se cunoaste raportul de transformare (Ke) cu o precizie
foarte mare.
Transformatorul de incercat si transformatorul etalon se alimenteaza de la aceeasi sursa de
curent alternativ.
Se masoara tensiunile secundare ale celor 2 trafo si tensiunea diferenta Du, raportul de
transformare Ki al tranformatorului de incercat rezulta din aplicarea th K III.

U2e
U2i
V
U

Te

Ti
V

U 2

U 2 U 2e U 0
U 2 U 2 e U

U1
U 2 e U
k

U1 U1e
k

U1
k

U1
U 2

U1
1
ke
U
U 2 e U
1
U 2e

Metoda compensrii
Este cea mai folosit datorit preciziei
Determinarea se face printr-o punte prevzut cu compensare.
Schema se compune dintr-un condensator n c.a. la care nfurarea de
a

Rv
X

joas tensiune a transformatorului este compensat cu o parte a tensiunii

de pe partea de nalt a aceluiai transformator obinute de la un divizor
rezistiv de tensiune.

U10
U10
R Rv

Rv
U 20 U
R
10
R Rv

U n 20kV

U alim 220V

Pentru transformatoare cu
sunt necesare
.
Astfel schema se completeaz cu transformatoare cobortoare de
tensiune, de precizie ridicat.

Msurarea rezistenei nfurrilor

Transformatoarele electrice de putere au rezistena electric a nfurrilor foarte mic.
Constanta de timp a circuitelor nfurrilor este de ordinul zecilor, sutelor de secunde.
ncercarea transformatorului de determinare a rezistenei nfurrilor definete majoritar
calitatea unui transformator. Comparaia dintre rezistena indicat n fia transformatorului i
cea msurat, d informaii i permite urmtoarele:
5

 Controlul calitii Cu/Al privind rezistivitatea i seciunea

Verificare calitii sudurilor/lipiturilor la conexiuni
Verificarea calitii contactelor de la comutatorul de reglaj al tensiunii
Depistarea ntreruperilor / scurtcircuitelor n bobine
La transformatoarele trifazate se compar rezistenele msurate pe fiecare faz iar abaterea nu
trebuie s depeasc 2-3%.
Cnd transformatoarele sunt complet montate i au nfurrile n stea / triunghi cu neutrul
inaccesibil, s msoar rezistena ntre bornele de linie accesibile, dup care se face calculul
rezistenei pe faz.
ncercarea trebuie s se execute cu transformatorul n stare rece.
Pentru egalizarea temperaturilor n transformator acesta trebuie s fie scos de sub tensiune
ntre 3-10 ore nainte n funcie de puterea transformatorului. Pentru recalcularea rezistenei se
folosete relaia:

RN Rm

t N 235
tm 235

Metode de determinare a rezistenei nfurrilor

Metoda Voltmetru Ampermetru:

o Este cea mai utilizat datorit simplitii

Rx

U
U
1
RV

Rx

U Ra I
I

o nfurarea creia trebuie s i determinm rezistena se alimenteaz n c.c. la o

valoare mare a curentului, aproape de curentul nominal pentru a evita
msurarea unor rezistene de contact mari. Msurarea se face pe fiecare treapt
de reglaj.
Metode de punte:
o Msurarea se face cu puntea simpl Winston sau cea dubl Thomson
Winston se folosete pentru rezistene > 1 Ohm
Thomson pentru rezistene mici

Verificarea grupei de conexiuni

nfurrile primare, respectiv secundare ale transformatoarelor trifazate se conecteaz n
stea / triunghi sau zigzag.
Stea
o Schema de conexiuni n stea are simbolul
Pentru nalt tensiune Y
6

Pentru joas tensiune y

Triunghi
o Schema de conexiuni n triunghi are simbolul
Pentru nalt tensiune D
Pentru joas tensiune d
o Aceast schem se realizeaz conectnd sfritul unei nfurri de faz cu
nceputul altei nfurri de pe o alt faz.

Zigzag
o Schema de conexiuni n stea are simbolul
Pentru nalt tensiune Z
Pentru joas tensiune z
o Se realizeaz din dou nfurri identice dintre care una e conectat n stea
dup care se leag cu cealalt jumtate conectnd sfritul unei nfurri de pe
o coloan cu nceputul altei nfurri de pe o alt coloan

Bornele nfurrilor de nalt tensiune se dispun pe capacul cuvei transformatorului dup

latura mare, avnd conservatorul pe partea stng.

A B

Transformatoarele pot avea diferite conexiuni ale nfurrilor de faz pe partea de nalt
tensiune n raport cu nfurarea de joas tensiune. De modul n care se realizeaz conexiunile
nfurrilor depinde defazajul tensiunilor de linie, defazaj msurat ntre bornele analoage pe
partea de nalt tensiune, respectiv de joas tensiune.
Defazajul tensiunilor de linie la transformatoarele trifazate poate fi un multiplu de 30 de
grade. Numrul care multiplicat cu 30 indic defazajul dintre tensiunile de linie a dou faze
omoloage reprezint indicele grupei de conexiuni.
A

UAX

Uax

UAX

Uax

Considerm grupa de conexiuni Y y. Presupunem c att nfurarea de nalt tensiune,

ct i cea de joas tensiune sunt bobinate n acelai sens, iar conexiunea stea se realizeaz fie
la nceput, fie la sfritul nfurrilor (pe aceeai parte i pe nalte i pe joase

Domeniul de utilizare a grupelor de conexiuni

Grupa de conexiuni Yy0 se utilizeaz la transformatoare de putere
relativ mic cu flux forat, destinate utilizrii n reele electrice cu sarcin
secundar echilibrat.
La transformatoarele de puteri mari i foarte mari se poate utiliza aceast
grup de conexiuni doar n cazul n care transformatorul este echipat cu o
nfurare teriar conectat n triunghi, cu rol de a amortiza fluxurile
sinfazice.
Grupa de conexiuni yz0 se utilizeaz la transformatoarele de distribuie de
putere relativ mic pentru iluminatul electric, deoarece aceast grup
permite o ncrcare asimetric ntre nul i faz.
Grupa de conexiuni dy0 se utilizeaz la transformatoarele de distribuie
din staiile electrice.
Grupa de conexiuni yd se utilizeaz la transformatoarele ridictoare din
staiile electrice.
8

Metode de verificare experimental a grupei de conexiuni

1. Metoda direct
Se noteaz cu cosfimetru monofazat cu bobina de curent conectat la bornele nfurrii
nealimentate printr-un reostat de limitare a curentului.
Bobina de tensiune se conecteaz la bornele nfurrii alimentate.
Reostatul R se regleaz astfel nct prin fazmetru s circule un curent mic (I < 5A).
Se recomand folosirea unui cosfimetru cu 4 cadrane cu diviziuni din 30 n 30 de grade,
notate de la 1 la 12, iar gradaia indicat reprezint exact grupa de conexiuni.
Este indicat a se efectua cel puin 2 msurtori pentru 2 perechi de borne de linie
corespunztoare.
Metoda prezint avantaje n cadrul verificrilor de serie mare la transformatoarele de putere
mic i mijlocie.

2. Metoda celor dou voltmetre

Verificarea grupei de conexiuni prin metoda celor dou voltmetre se realizeaz printr-o
ncercare de mers n gol a transformatorului la tensiune redus, nfurarea primar i
secundar avnd dou borne omoloage legate mpreun.
Tensiunea de alimentare trebuie aleas astfel nct tensiunea indus de nfurarea de
nalt tensiune s nu depeasc tensiunea nominal la bornele nfurrii de joas tensiune.

a) Se msoar tensiunile de linie UAB, uab, UBb, UCc.

Se calculeaz raportul UBb/Uab
9

Se calculeaz K=UAB/Uab
Apoi dintr-un tabel se poate determina indicele valorilor de conexiuni
b) Se msoar toate tensiunile de linie din primar i secundar UAB, UBC, UCA, Uab, Uca, Ubc
Suplimentar celelalte tensiuni: UBb, UCb, UBc, UCc
Se construiete apoi triunghiurile tensiunilor de linie din primar i secundar i se
msoar unghiul dintre 2 tensiuni de linie omoloage.
Multiplul unghiului de 30 de grade ne d indicele grupei de conexiuni
3. Metoda alimentrii n curent continuu
Se bazeaz pe stabilirea sensului tensiunii electromotoare induse n nfurare la
conectarea sau deconectarea unui curent continuu de valoare redus ntr-una din cele 2
nfurri.
Aparatul folosit la determinarea sensului poate fi orice voltmetru magnetoelectric cu un
domeniu foarte mic (100mV 3V)
Iniial legm voltmetrul n primar pentru determinare polaritii bornelor, apoi legm
voltmetrul n secundar i dac la conectarea ntreruptorului K:

acul voltmetrului deviaz n sensul scalei, grupa de conexiuni este 12 (Desen 2)

acul voltmetrului deviaz n sensul opus scalei, grupa de conexiuni este 6 (Desen 3)

Metoda se utilizeaz pentru determinarea indicelui grupei de conexiuni la transformatoarele

monofazate.

10

ncercarea la funcionare n gol

Se alimenteaz transformatorul pe partea de joas sau de nalt tensiune de la o surs de
tensiune alternativ de frecven i tensiune nominale. Curba tensiunii trebuie s prezinte o
form sinusoidal.
Pierderile la funcionarea n gol i curentul de funcionare n gol trebuie msurate

dac ncrcarea se face pe priza principal n nfurarea alimentat la frecven

nominal i la o tensiune egal cu cea nominal
dac ncrcarea se face pe o alt priz tensiunea de alimentare trebuie s corespund
acesteia, toate celelalte nfurri fiind deschise

Fluxul magnetic n miezul transformatorului are valoare nominal, n miez apar pierderile
datorate fenomenului de histeresis i curenilor turbionari. Se adaug i o valoare mic,
neglijabil a pierderilor Joule, datorate curentului I10 de funcionare n gol.
Toate aceste pierderi constituie pierderile la funcionarea n gol care reprezint pierderile n
miezul magnetic al transformatorului.
La transformatoarele trifazate de putere mare prezint dificultate:

realizarea unei surse cu un sistem simetric de tensiune

msurarea puterii active la un factor de putere mic cu o precizie foarte bun

Deoarece curentul de mers n gol e deformat, aparatele de msur e bine s fie

electrodinamice.
Wattmetrele utilizate pentru msurarea puterii active sunt construite pentru un factor
de putere redus pentru a crete precizia msurtorilor. Trebuie acordat mare atenie
respectrii polaritii la conectarea wattmetrelor i transformatoarelor de msur. n funcie de
11

factorul de putere a transformatorului ncercat, n schemele cu 2 wattmetre, unul din ele poate
s indice o putere negativ.
Din aceast cauz, pierderile msurate se calculeaz ca suma algebric:

PW2 KW ( x1 2 )
PW3 KW (1 2 3 )
Deoarece pierderile la funcionarea n gol variaz cu ptratul tensiunii, erorile de
msurare a tensiunii se reflect n valoare dubl a erorii de msurare a pierderilor.
Voltmetrele utilizate trebuie s fie ntr-o clas de precizie ct mai ridicat.
Odat cu determinarea pierderilor i a curentului de mers n gol,

se verific i capacitatea transformatorului de a funciona sub tensiune nominal,

Calitatea miezului prin nivelul de zgomot al transformatorului

Dac condiiile de ncercare nu permit determinarea cu precizie a frecvenei nominale se

admite ncercarea la o frecven diferit de cea nominal dar cu maxim 3%.

3U12
Rm
P0
Xm

U1
I10 sin 10

cos 10

P0
3U1 I10

sin m 1 cos 2

Verificare pierderilor i a tensiunii de funcionare n scurtcircuit

Una din nfurri (frecvent cea de JT) se conecteaz n scurtcircuit iar cealalt nfurare
se alimenteaz de la o surs reglabil de curent alternativ. Dac transformatorul are prize de
reglaj ncercarea se face pe priza nominal.
12

Desen

Se regleaz tensiunea astfel nct nfurarea alimentat s fie parcurs de curentul nominal
al nfurrii.
Se msoar:
puterea activ,
tensiunea de alimentare,
temperatura nfurrilor
Pentru a evita nclzirea transformatorului trebuie ca durata ncercrii s fie ct mai scurt.
Tensiunea nominal de scurtcircuit este tensiunea ce se aplic pe priza nominal a uneia din
nfurrile transformatorului la temperatura convenional de lucru, cealalt nfurare este
scurtcircuitat astfel nct curentul prin nfurarea alimentat s fie cel nominal.
Temperatura de calcul este de
75 de grade pentru nfurrile din clas A,E,B
115 grade pentru cele de clas F, H, C
Msurtorile se fac foarte rapid pentru ca nclzirea produs n transformator s nu introduc
erori suplimentare. Acestea se pot face i la un curent oarecare dar nu mai mic de 50% din
curentul nominal corespunztor prizei pe care se fac ncercrile.

ncercarea la scurtcircuit brusc

Determinarea rezistenei transformatorului la scurtcircuit brusc este o verificare
special pentru transformatoare cu o putere mai mare de 40 MVA i este o ncercare tip la cele
cu o putere mai mic de 40 MVA.
13

Se consider c un transformator rezist la scurtcircuit brusc dac dup efectuarea ncercrii

sunt ndeplinite urmtoarele condiii:

Temperatura nfurrii atins s nu depeasc limita admisibil pentru clasa de

izolaie respectiv
nfurrile i sistemul lor de consolidare inclusiv conexiunile i comutatorul de prize
s nu se deterioreze sau s se deformeze sub aciunea forelor electrodinamice radiate
i axiale

ncercarea stabilitii termice i dinamice la scurtcircuit brusc are un caracter distructiv

atunci cnd transformatorul nu corespunde cerinelor impuse. n mod deosebit la nfurrile
cilindrice stratificate sub aciunea forelor de scurtcircuit, principalul pericol l constituie
alunecarea conductoarelor alturate din acelai strat, suprapunerea i/sau ruperea lor nsoite
de strpungerea izolaiei i apariia unor defecte electrice
ncercarea rezistenei dinamice trebuie mereu corelat cu cea a stabilitii termice.
Stabilitatea termic la scurtcircuit reprezint capacitatea transformatorului de a suporta o
anumit valoare eficace a curentului de scurtcircuit, un anumit timp fr a depi valorile
admisibile ale temperaturii.
Stabilitatea electrodinamic la scurtcircuit reprezint capacitatea transformatorului de a
rezista aciunii mecanice a amplitudinii celui mai mare curent de scurtcircuit, numit curent
limit dinamic, fr s produc deteriorri sau deformri permanente sau s mpiedice buna
funcionare a transformatorului.

Metode generale pentru ncercarea mainilor electrice rotative

M M st M j
1. Metode dinamice
14

2. Metode statice
Modul de realizare a cuplului rezistent de ncrcare astfel nct n orice punct pe
M f (n )
caracteristica mecanic
, regimul s fie staionar
Maina de ncercat funcioneaz n regim de motor. Pentru ncrcare se folosete un
generator de curent continuu sau o frn cu cureni turbionari.
Exist 2 metode de ncrcare a generatorului:
Generatorul de curent continuu ncrcat pe o rezisten
M g k I A
p N

a 2
E K e n

M g k ' 2 n
Variaia cuplului de frnare se poate obine prin reglarea fluxului la rezisten de
sarcin constant sau prin modificarea fluxului, respectiv a rezistenei de sarcin
Metoda are dezavantajul c pe poriunea 2 3 a caracteristicii cuplu funcie de turaie,
regimul este instabil.
Metoda NU este economic deoarece energia disipat pe rezistena de sarcin are
valori mari
Generatorul de curent continuu ncrcat n sistem recuperativ pe o reea de curent
continuu cu tensiune variabil

Ue Ur
R
U e k ne
I

U e k n
M g k ' 2 (ne n)

Metoda de determinare a cuplului de rotaie la arborele mainii:

1. Prin msurarea forei electromagnetice i a braului
Msurarea direct a forei se realizeaz prin crearea posibilitii statorului de a se
roti astfel nct s apese pe un cntar (dinamometru) prin intermediul unui bra
2. Prin msurarea cuplului de torsiune la axul mainii

Msurarea rezistenei de izolaie a nfurrilor mainilor electrice rotative

Rezistena de izolaie a nfurrilor este constituit din rezistena izolaiei dintre
nfurri i dintre nfurri i masa mainii.
Rezistena de izolaie se definete ca raport ntre tensiunea aplicat i curent.
Curentul are dou componente:
15

Curent de fug (la suprafaa izolaiei)

Curent de volum (din interiorul izolaiei) acesta are 3 compoente
1. Curent capacitiv
Are amplitudine mare
De scurt durat
2. Curent de absorbie (de polarizare)
Are o variaie de la o valoare relativ mare la conectare tinznd ctre 0 pe msur ce
materialul dielectric s-a polarizat
3. Curent de conducie
Valoarea rezistenei de izolaie a nfurrilor mainilor electrice rotative depinde de
tipul materialelor izolante folosite n construcia mainilor dar i de modul de asamblare a
acestora.
Valorile msurate a rezistenei de izolaie sunt influenate de urmtorii factori:
Starea suprafeei
o Materialele strine (ex: praful de crbune) determin scderea rezistenei de
izolaie influennd n mod deosebit comportarea mainilor de curent continuu.
o Dac rezistena de izolaie este redus datorit polurii cu praf sau a umiditii,
aceasta poate fi adus la valoare normal prin curarea i uscarea nfurrilor
Umiditate
o Indiferent de starea de curare a suprafeei nfurrilor, dac temperatura este
sub valoarea punctului de rou se va forma o pelicul de umezeal care
determin reducerea rezistenei de izolaie
o Mainile electrice care nu au funcionat ar trebui nclzite pentru a se asigura
nfurrilor o temperatur mai mare dect valoarea corespunztoare punctului
de rou
Temperatur
o Rezistena de izolaie variaz invers proporional cu temperatura pentru marea
majoritate a materialelor dielectrice folosite n mainile electrice
o Pentru a compara valorile rezistenei de izolaie determinate la diverse
temperaturi, se recomand raportarea acestora la temperatura de referin, de
40 de grade
o Rezistena de izolaie se dubleaz la scderea cu 10 grade a temperaturii
Tensiunea aplicat ca valoare/durat
o Msurarea rezistenei de izolaie este o ncercare de tensiune i deci trebuie
fcut la o valoarea apropiat de tensiunea nominal a nfurrilor
Pentru mainile asincrone cu Un < 500V
U ncercare = 500V
Pentru mainile asincrone cu 500V < Un < 1000V U ncercare = 1000V
Pentru mainile sincrone cu
Un < 500V
U ncercare = 500V
Pentru mainile sincrone cu
500V < Un < 3000V U ncercare = 1000V
Pentru mainile sincrone cu
Un > 3000V
U ncercare = 2500V
o Rezistena de izolaie a nfurrilor crete cu durata de aplicare a tensiunii.
Creterea este rapid la aplicarea iniial a tensiunii, dup care se stabilizeaz.
o Creterea valorii rezistenei de izolaie se face timp de 10 15 minute.
o Dac nfurarea este umed sau murdar stabilizarea valorii rezistenei se face
de regul dup 1-2 minute de la aplicarea tensiunii de unde rezult c panta
curbei constituie un indiciu asupra strii izolaiei

16

o Modificare rezistenei izolaiei cu durata aplicrii tensiunii folosete la

aprecierea gradului de curare a nfurrii
o Raportul dintre valoarea rezistenei de izolaie msurat la 10 minute de la
aplicarea tensiunii i cea msurat la 1 minut reprezint coeficientul / indicele
de polarizare.
Sarcina electric rezidual din izolaie
o Sarcina remanent duce la valori eronate ale rezistenei de izolaie. Pentru a
evita acest lucru, naintea efecturii msurtorilor, nfurrile trebuie complet
descrcate de sarcinile electrice reziduale prin legarea la mas.

ncercarea la nclzire
Sub aciunea cldurii se produc procese chimice care conduc la degradarea
proprietilor fizice ale materialelor electroizolante din componena transformatorului. Altfel
spus, izolaia mbtrnete termic.
La transformatoarele cu ulei ce au nfurrile izolate cu hrtie, o depire permanent a
nclzirii de 8 10 grade C, reduce durata de via a transformatorului cu 50%, de aceea
nclzirile din transformator sunt limitate astfel:
Transformatoare uscate:
o A 60 grade C
o E 75 grade C
o B 80 grade C
o F 100 grade C
o H 125 grade C
Transformatoare n ulei:
o Dac circulaia agentului este natural, temperatura maxim este de 65 grade C
o Dac circulaia este forar, 70 grade C
Temperatura uleiului n partea superioar este de 60 de grade pentru transformatoare
cu i de 55 de conservator de ulei grade pentru cele fr conservator de ulei.
ncercarea la nclzire a determinarea nclzirii uleiului n partea superioar a cuvei i
determinarea nclzirii fiecrei nfurri.
Temperatura uleiului n partea superioar trebuie msurat cu ajutorul unui
termometru aezat ntr-un loca transformatoarelor umplut temperaturii cu ulei i aflat pe
capac sau pe racordurile de admisie. ncercarea se continu pn la stabilizarea cuprinde n
straturile superioare ale uleiului.

Determinarea experimental a rezistenei de izolaie

Se recomand determinarea rezistenei de izolaie a fiecrui circuit independent din main.
Msurarea rezistenei de izolaie se face:
direct folosind megometrul
indirect prin metoda A V
17

Tensiunea folosit la msurri trebuie s fie constant n timp ceea ce impune stabilizarea
sursei i o putere corespunztoare a acesteia.
Normele recomand valori limit pentru:
rezistena de izolaie
indicele de polarizare (n funcie de clas)
o A 1,5, B 2
o Cnd indicele de polarizare este redus datorit umiditii i murdriei, acesta
poate fi adus la valoarea normal prin curarea i uscarea nfurrilor
o Cnd se folosete uscarea izolaiei, indicele de polarizare este util pentru a
stabili momentul ncheierii acestui proces
o Dac apare o reducere a valorii indicelui de polarizare la o temperatur
ridicat se recomand determinarea sa n jurul temperaturii de 40 de grade
Celsius pentru a se determina starea normal n care se gsete izolaia
U
Riz
M
1000 0.01P
Rezistena de izolaie s msoar n starea rece a mainii naintea nceperii ncercrilor
mainii respective dar i n starea cald la o temperatur corespunztoare regimului nominal
de funcionare.
La msurarea rezistenei de izolaie cu megometrul, se folosete coeficientul de absorbie
pentru aprecierea umiditii:
R
K 60 1,3
R15
Dup efectuarea msurtorii fiecare circuit independent s conecteaz la masa mainii.
Durata meninerii legturii la masa mainii ar trebui s fie de:
15 secunde pentru maini cu P < 1000kW
1 minut pentru maini cu P > 1000kW

Eliminarea umiditii din izolaia nfurrilor

Uscarea mainii se poate realiza aducnd cldur din exterior sau alimentnd nfurrile
cu o tensiune redus.
La uscarea mainii prin aport de cldur din exterior, se amplaseaz nclzitoarele astfel
nct cldura s fie distribuit pe toat lungimea mainii.
Dac maina este deschis, scuturile se obtureaz pentru a evita pierderea de cldur.
nclzirea este considerat suficient dac temperatura la suprafaa nfurrilor nu
depete 80 90 grade Celsius.
Pentru a evita distrugerea izolaiei, creterea temperaturii trebuie realizat cu 5 grade
Celsius pe or.
Procesul uscrii nfurrilor se urmrete prin intermediul indicelui de polarizare
urmrind ca valoarea msurat s fie corect la temperatura de 40 de grade Celsius.

ncercarea la supratensiune
Care se efectueaz cu scopul de a verifica Rezistena Mecanic a prilor n micare
ale mainii electrice rotative, solicitri datorate forelor centrifuge. Aceast ncercare este
prevzut a fi att o ncercare de tip ct i de serie. Maina electric trebuie s suporte aceast
ncercare o durat de timp prevzut n normele de ncercare fr s se deterioreze sau s se
18

deformeze prile metalice i izolaia nfurrilor. Dac maina este construit pentru mai
multe turaii ncercarea se efectueaz pentru turaia cea mai mare. ncercarea se efectueaz
prin alimentarea mainii de la surse de tensiune adecvate mainii sau prin antrenarea rotorului
de la un motor auxiliar.
La M.As. i cele M.S. supraturarea se poate face prin creterea frecvenei tensiunii
de alimentare. MCC pot fi supraturate prin creterea tensiunii de alimentare, prin diminuarea
fluxului inductor sau simultan ambele. ncercarea la supraturaie prezint pericole datorit
riscului ruperii sau desprinderii unor pri din rotor cum ar fi: tole de ventilat, bandaje, pene
de cresttur, poli sau chiar bobine.
Pentru a evita aceste pericole tipurile de rotoare care pot genera aceste fenomene se
ncearc n tunele de supraturaie construite special n acest scop. Dup efectuarea ncercrii
se impune verificarea minuioas a mainii prin msurarea btilor la colector sau inele
colectoare msurnd amplitudinea vibraiilor din main.

ncercarea la funcionarea n gol a MA

Regimul n care nfurarea statoric este conectat la un sistem simetric de tensiune
nfurarea rotoric este nchis, cuplu rezistiv la arbore este nul iar turaia rotoric este
apropiat de turaia de sincronism, poart denumirea de regim de funcionare n gol a
motorului.
Sub aspect energetic puterea atciv absorbit conine o component pentru acoperirea
pierderilor din nfurarea statoric, o component pentru acoperirarea pierderilor n Fe i o
component pentru acoperirea pierderilor mecanice P10= Pcm+PFe+Pm.
Curentul absorbit n acest regim reprezint ntre 20%-50% din curentul nominal i deci
pierderile prin efectul Joule din nfurarea statorului nu pot fi neglijate. Pierderile din
circuitul feromagnetic al mainii numite pierderi n fier sunt constituite din pierderi principale
i suplimentare. Pierderile principale prin Histerezis i cureni turbionari sunt localizate n
nfurarea statoric a circuitului feromagnetic. Pierderile suplimentare sunt datorate
existenei creterilor pe armaturile mainii ceea ce duce la modularea n amplitudine a
fundamentalei inductive din ntrefier.
Pierderile n Fe n limitele sarcinii nominale sunt practic independente de ncrcarea
mainii.
Pierderile Mecanice sunt datorate frecrilor cu aerul a prilor fixe i mobile de maini
i a frecrii n lagre i la inele.
Trasarea caracteristicii de mers in gol ca motor
Se alimenteaz nfurarea primarului de la o surs trifazat de tensiune variabil la
frecventa nomnial prin intermediul unui transformator reglabil sau un generator sincron.
Maina funcioneaz n gol la turaie apropiat de turaia de sincronism.

La maina cu rotorul bobinat nfurarea rotoric se scurtcircuiteaz la inele. Ridicarea

caracteristicii este ntotedeauna precedat de un redaj n gol la Unom. Durata rodajului este
funcie de puterea mainii.
P 1 Kw 10 min
19

1< P<10 Kw 30 min

10< P<100 Kw 60 min

100< P<1000 120 min

P>1000 180 min

La motoarele electrice echipate cu lagre cu rulmeni durata de efectuare n gol poate
fi redus la jumtate.
Se impune ca sistemul trifazat de tensiune s fie perfect simetric. Nesimetria
sistemului determin inegalitatea curenilor de linie ceea ce duce la o cretere a pierderilor.
Inegalitatea curentului poate fi determinatp i de cauze interne a motorului: numrul
diferite de spire pe faze sau nntrefier neuniform.
Diferenierea cauzelor se determin comutnd circuitul din fazele motorului. Dac
inegalitatea curenilor trece din faz n faz odat cu permutarea comutatorilor este din cauz
extern (sistem nesimetric).
Dac inegalitatea se menine pe acele faze atunci cauza se datoreaz construciei
mainii.
Una din cauzele externe care determin asimetria n sistemul de dimensionare a
motoarelor o constituie transf cu fluxuri forate. Se recomand deci alimentarea mainii
asimetrice pt ncercarea de mers n gol direct de la un generator. Diferena dintre valoarea
nominal a frecvenei i valoarea frecvenei folosite la ncercare nu trebuie sa depeasc 2%.
Deoarece factorul de putere n acest regim este redus se recomand utilizarea de wattmetru
pentru factorul de putere redus. Pentru msurarea puterii la maina asincron de putere medie
i mare se poate utiliza metoda celor 2 wattmetre n timp ce, pentru msurarea puterii mici, se
recomand metoda celor 3 wattmetre. Dup efectuarea rodajului ncercarea de funcionare n
gol se realizeaz prin reducerea treptat a valorilor tensinuii aplicate ncepnd cu valoarea
maxim pn la valoarea minim.
Valoarea maxim a tensiunii este de 1,3 din Un. Dac circuitul magnetic este
puternic saturat valoarea maxim a tensiunii la care ncepe ncercarea de gol se poate reduce
la Un. Tensiunea de ncercare se reduce pn la valoarea la care curentul de funcionare n gol
ncepe s cresc ceea ce arat o cretere mare a alunecrii.
La motoarele asincrone cu mai multe trepte de turaie ncercarea de funcionare n gol
trebuie fcut pentru fiecare turaie n parte.
Datele de ncercare se reprezint, caracteristica de funcionare n gol I10 = f(U10); P10=
f(U10); cos 10 = f(U10).

Separarea pierderilor la fc n gol.

20

Calcularea pierderilor Joule n stator.

U
( 10)
U
( 10)
U

I 10 =f P10=f cos 10=f ( 10)= I 10 n ; P10 n ; cos 10 n

Cnd turaia mainii rmne constant n timpul probei pierderile mecanice sunt
constante. Volumul acestora se obine prin extrapolarea curbei Pfe+PM+Venti pn la intersecia
axei ordonanelor. n acest punct Ufiind nul, pierderile PFe fiind nule n acest punct. Dac la
ridicarea caracteristicilor de funcionare n gol U este diferit de Un valoarea mrimilor se
fn
calculeaza corespunztor lui Un f fN U ' 10=U 10 f
fn
f

15

( )
f
=P ( )
f

P' fe =Pfe

P' Mfv

Mfv

Componentele active i reactive I10a = I10

cos 10

I10r = I10 sin10

21

Metode de determinare
a) Metoda diminuarii trifazate succesiv a nfurarii statorice (nfurarea rotoric fiind
deschis)
b) Metoda diminuarii trifazate succesiv a nfurarii statorice si rotorice
c) Metoda diminuarii trif succesiv a unei faze a nfurrii statorului.
a) Este metoda cea mai utilizat i const n dimensionarea nfurrii statorului cu un
sistem trifazat simetric de tensiuni (nfurarea rotoric fiind deschis). Reostatul de pornire
fiind deconectat iar rotorul este imobil.
Se msoar cele 3 tensiuni de linie la bornele nfurarii statorului i la inelele de
contact din rotor.
La MA cu Un pn la 660V U aplicat poate fi Un a mainii dar la maini cu UN >
660V U aplicat este o tensine redus ntre 10 20% din Un. Raportul de transmisie se
Us
determin cu relaia K t = U K
US- media aritmetic a tensiunii de faz din nfurarea statoric
Uk- media aritmetic a tensiunii de faz din nfurarea rotoric
Eroarea de determinare este datorit cderii de U pe impedana de dispersie.

U1= -Ue1 +Z1I10

b) Se determin mai nti raportul de transformare ca la metoda precedent alimentnd
statorul cu un sistem trifazat de tensiune. Se dimensioneaz nfurarea rotorului cu un sistem
trifazat de tensiune, rotorul fiind imobilizat.
Se msoar cele 3 U de linie la bornele nfurarii statorice i la inelele de contact.
Normele admit ca la motoarele asincrone cu Un a nfurarii rotorice <660V s se aplice U de
linie nominal.
La MA cu U>660V se aplic la inelele de contact 15% din Un. Cu tensiunile de linie
msurate la bornele rotorice i statorice se calculeaza
U
R E= S
UK
Raportul de transformare prin metoda dimensionrii succesive a nfurrii statorice i
rotorice se determin ca medie aritmetic a celor 2 valori obinute.
n acest mod se reduce eroarea datorit neutrilizrii electromotorului a nfurrilor.
c) Se dimensioneaz o singur faz a nfurrii statorice cu o tensiune sinusoidal,
celelalte 2 faze de nfurare statoric sunt nedimensionate, nfurarea rotoric fiind deschis
iar rotorul fiind imobil.
Curentul care alimenteaz prima faz creaz un flux magnetic care va induce n
celelalte tensiuni electromotoare Uev, Uew.
innd cont de decalajul geometric faze Ue din fazele nealimentate ar trebui s fie
egale i s reprezinte jumtate din U alimentat adic:
2 1
U ev =U ew=U ev=cos
= U = U eu=U ev +U ew
3 2 eu

22

Fluxul magnetic creat de schema fazei U va induce n fazele rotorului Ue a cror

valuare depinde de poziia relativ dintre axele acestora i axa fazei inductoare.
De regul fazele nfurarea rotoric sunt conectate n stea i ca urmare se poate
msura U de linie la inele n rotor.
Pentru determinarea raportului de transformare este necesar cunoaterea valorii Uem
induse ntr-o faz a rotorului cnd axa geometric coincide cu axa geometric a fazei
urmtoare.

ncercarea la funcionarea n scurtcircuit M.As.

Regimul de scurtcuircuit a mainii asincrone corespunde regimului n care nfurarea
rotoric este scurtcircuitat, maina este colat (rotor imobil) iar nfurarea este alimentat cu
un sistem simetric de tensiuni. Din punct de vedere energetic puterea absorbit n regim de
scurtcircuit are o component egal cu Pj din nfurare i o component egal cu Pfe mainii.
P=P js + P jr + P Fes + P Fer
Pierderile n Fe sunt localizate att n rotor ct i n stator dar sunt mici deoarece fluxul
magnetic este redus.

ncercarea la funcionarea n scurtcircuit Trafo

Una din nfurrile se conecteaz n scurtcircuit iar cealalt nfurare se alimenteaz
de la surs reglabil de c.a.
Dac trafo are prize de reglaje ncercarea se face cu trafo pe priza nominal.

Se regleaz tensiunea astfel nct nfurarea aminetat s fie parcurs de curentu

nominal al nfurrii se msoar:
1) Puterea activ
2) Tensiunea de alimentare
3) Temperatura nfurrilor
Pentru a evita nclzirea trafo trebuie ca durata ncercrii s fie ct mai scurt.
Tensiunea nominal de scurtcircuit este tensiunea nfurrii trafo la temperatura
convenional de lucru, cealalt nfurare este scurtcircuitat astfel nct curentul prin
nfurarea alimentat s fie cel nominal.
Temperatura convenional sau de calcul este de 750 pentru nfurrile din clas
A,E,B.
1150 pentru F,H,C.
Msurtorile se fac foarte rapid pentru ca nclzirea produs n trafo s nu introduc
erori suplimentare.

23

Metoda bratului de parghie

Pe o semicupla fixata pe capatul unui ax al motorului se monteaza o bara simetrica in
raport cu axa masini, un capat al barei apasa pe un cantar.
Lungimea dintre axul masini si punctul de aplicare al fortei este foarte bine determinata
M SC =F l
Masurarea fortei se face simultan cu celelalte masuratori in cadru incercari de functionare
in regim de scurtcircuit.
Pentru cresterea preciziei masurate pe platoul cantarului se poate plasa un cric hydraulic pe
care sa apese bratul parghiei.
Pentru fiecare punct al caracterului de scurtcircuit se aduce parghia pe reperul 0 cu ajutorul
cricului Si apoi se fac masuratorile

Incercarea la functionarea in sarcina

Are ca scop verificarea comportarii masini din punct de vedere tehnic si electro-magnetic
corespunzator serviciului nominal tip.
Pentru stabilirea performantei sub aspect tehnic este necesara cunoasterea
supratemeperaturilor subansamblelor masini.
Performantele electro-magnetice se evidentiaza determinand caracteristicile de functionare
corespunzatoare serviciului nominal tip.

Metoda Stroboscopica
Se fixeaza pe capatul liber al arborelui masini un disc impartit intr-un numar de sectoare
egale cu dublul numarului de poli ai motorului.Se vopsesc aceste sectoare astfel incat sa
alterneze un sector alb cu unul negru.
Discul este iluminat cu ajutorul unei lampi stroboscopice alimentata de la aceeasi sursa de
tensiune ca si motorul.
Intensitatea luminoasa a lampii variaza cu dublul frecventei sursei de alimentare.La
sincronism n1=n2 ,s=0 in timpul unei jumatati de perioada care desparte 2 luminozitati
maxime de lampi, rotorul se deplaseaza cu un pas polar. Rezulta ca in acest interval de timp
un sector negru se substituie un sector negru urmator in sensul de rotatie al masini. Din cauza
persistentei luminoase pe retina sectoarele par imobile ca si cum discul ar sta pe loc.Daca
motorul avea o viteza mai mica decat x sincronism in timpul unei jumatati de perioada un
sector negru nu mai are timp sa ocupe pozitia precedent a sectorului negru urmator ci ramane
in urma acestuia cu un alfa cu atat mai mare cu cat diferenta n1-n2 intre viteza campului
invartitor.
24

Sectoarele dau impresia ca se rotesc in sens contrar rotatiei motorului cu o viteza cu atat
mai mare cu cat sarcina motorului este mai ridicata.
Daca intr-un interval de timp t masurat in secunde masuram numarul de rotiri ale discului
vom avea diferenta:
N
n1n2=
t

Determinarea caracteristici de functionare ale masinii asincrone

Prin caracteristicile de functionare a masini asincrone se intelege dependenta dintre curentul
de linie absorbit, puterea absorbita, factorul de putere, alunecare si randamentul functie de
puterea utila absorbita la arbore la U N si f N -nominala.
I 1 =f (P2 )
P1=f ( P2)
cos f 1=f ( P2)
P2
= f )
2
P
=f
Din aceste caracteristici de functionare se determina valoarea. randamentului,factorul de
putere si alunecarea corespunzatoare puterii utile nominale verificandu-se corespondenta cu
valorile date de producatori.
Caracteristica de functionare in sarcina se determina prin incercarea directa la motorul
asincron cu P>500kW.Se admite,atunci cand nu se dispune de utilaje corespunzatoare,ca
aceste caracteristici de functionare sa se determine prin metoda indirecta.

Determinarea caracteristici de functionare prin incarcare directa

Ridicarea caracteristici de functionare se face la cateva valori a puterii utile cuprinse
intre(0.25-1.25).
In timpul incercari de incalzire sau imediat dupa aceasta incercare astfel incat T
0
subansamblelor masini sa fie cat mai apropiate de T

corespunzator functionarii in

serviciul nominal tip.

Caracteristicile se ridica incepand de la sarcinile mici catre cele mari.
La motoarele asincrone cu mai multe trepte de turatie caracteristicile se ridica pentru fiecare
turatie nominal.
25

La ridicarea caracteristicilor de functionare se masoara U-alimentarea,frecventa,curentii de

linie,puterea absorbita si aluneacarea.
In cazul in care alunecarea motorului se face cu o masina dinamometru sau prin intermediul
unei cuple tensiometrice,in timpul caracteristici de functionare se masoara si cuplul la arbore.

Metoda ampemetrului
Se utilizeaza doar la motoarele asincrone cu rotorul bobinat.
Se bazeaza pe faptul ca forta curentului rotoric este foarte mica si variatiile intensitatii
curentului rotoric pot fi sesizate prin deplasarea acului indicator al unui ampermetru montat in
circuitul rotoric.Daca utilizam un ampermetru magneto-electric cu nulul la mijlocul scalei se
obtine cate o bataie a acului indicator pentru fiecare perioada a curentului rotoric.Numarul de
batai al acului indicator masoara numarul de perioade.Daca notam cu n numarul de batai ale
acului indicator intr-un interval de timp T si tinem seama de relatia f 2=s f 1 putem
determina alunecarea:
m
f
2= t
f1 f1
In mod practic pentru f=50Hz este suficient a masura timpul in care acul indicator al
ampermetrului executa 50 de batai, alunecarea rezultand :
50

100

= t 50 = t

Daca ampermetrul utilizat este un aparat electro-magnetic sau electro-dinamic care

actioneaza atat la valoare pozitiva cat si la cele negative vom obtine cate 2 batai ale acului
pentru fiecare perioada in acest caz, n din relatia precedenta, trebuie sa reprezinte jumatate din
numarul de batai inregistrate in t.
Metoda ampermetrului da rezultate foarte exacte pentru alunecari mici pana la 5%.Peste
aceasta valoare nu se mai pot urmari oscilatiile acului indicator datorita frecventei ridicate a
curentului rotoric.
In cazul Motorului asincron cu rotorul in scurt circuit se poate utiliza o bobina asezata
coaxial cu rotorul la bobinele careia se conecteaza ampermetrul.

26

Cu datele obtinute in urma masuratorilor incercarilor in sarcina se determina valoarea

marimilor ce defines caracterul de functionare.Curentul de linie se determina ca medie
aritmetica a celor 3 curenti absorbiti.

Puterea absorbita este suma algebrica a puterilor masurate

P1
Factorul de putere cos f 1= 3 U I
N N

Randamentul se determina prin metoda pierderilor separate

Studiul experimental al masinilor sincrone

La prezentarea tehnologiei incercarilor cat si la prelucrarea rezultatelor si
reprezentarea caracteristicilor masinii sincrone se vor adopta urmatoarele prevederi:
1
2

La masinile trifazate determinarea parametrilor se face conform schemei de conexiuni

in stea a infasurarilor indusului. Daca schema de conexiuni este realizata triunghi,
valoarea parametrilor se recalculeaza conform schemei in stea a infasurarilor.
Toti parametrii se vor calcula pe faza la exprimarea lor in valori relative, ca marime de
raportare se ia valoarea nominal a tensiunii si puterea aparenta.
Curentul nominal

IN=

SN

3U N

S n=Puterea aparenta de linie

Un=tensiunea aparenta de linie

SN U N
Impedanta Z n = 3 I 2 = S
N
N
3
4
5

I N =curentul aparent de linie

Ca marime de raportare a curentului de excitatie se utilizeaza valoarea curentului de

excitatie corespunzator tensiunii si turatiei nominale la functionarea masinii in regim
de generator in gol.
Temperatura infasurarii trebuie sa fie masurata in toate cazurile in care parametrii care
se determina depind de temperature sau cand cunoasterea temperaturii este necesara
pentru securitatea masinii.
Pentru ca parametrii masinii sincrone depind de saturatia circuitului magnetic, valorile
acestor parametri se determina pentru regimul saturat si pentru regimul nesaturat.

27

Ridicarea caracteristicii de functionare in gol ca generator

Caracteristica reprezinta dependent dintre tensiunea la bornele indusului si curentul de
excitatie la functionarea masinii in gol cu turatie constanta.

Tensiunea electromotoare indusa de campul magnetic invartitor la turatie constanta

este proportional cu fluxul magnetic care la randul sau este functie de curentul de excitatie.
La cresterea curentului de excitatie creste fluxul magnetic ceea ce determina cresterea
tensiunii electromotoare Uea.
Caracteristica de functionare in gol ridicata experimental prezinta o ramura pentru
curentul de excitatie crescator si o alta ramura pentru curentul descrescator. Caracteristica de
functionare in gol este media celor doua fuctionari.
Pentru ridicarea caracteristicii de functionare in gol rotorul se adduce la o turatie de
regim, se creste curentul de excitatie de la 0 pana la 1,5. Apoi se descreste la 0 pentru fiecare
28

punct de incercare se masoara in acelasi timp curentul de excitatie, tensiune la borne si turatia
sau frecventa.
Daca frecventa difera de cea nominal se recalculeaza corespunzator frecventei
U 'e 0f N
nominale cu relatia: U e 0= I
e0
Valorile determinate ale tensiunii electromotoare

Ue0

recalculate la frecventa

nominal si ale curentului de excitatie se reprezinta grafic.

Ridicarea caracteristicii de functionare de generator in scurtcircuit

Caracteristica de functionare in regim de generator in regim de scurtcircuit simetric
permanent reprezinta prin definitie dependent dintre curentul din Indus si curentul de excitatie
atunci cand infasurarea indusului este scurtcircuitata iar rotorul se roteste cu turatie nominal.
Curentul debitat de generator este practice pur inductive avand in vedere ca rezistenta
infasurarii indusului este mult mai mica decat reactanta indusului in aceste regim de
functionare.
Ca urmare fluxul resultant din intrefier este foarte mic, folosind doar la inducerea
tensiunii electromotoare egala cu caderea de tensiune pe reactanta de scapari si rezistenta
indusului.
In acest regim masina functioneaza cu regimul magnetic nesaturat si ca urmare
caracteristica de scurtcircuit va fi o dreapta.

Pentru ridicarea caracteristicii de scurtcircuit trifazat simetric infasurarile indusului se

conecteaza in stea iar ampermetrele se conecteaza pe fiecare faza in mod direct.
29

Scurtcircuitarea infasurarilor se face cat mai aproape de borne in cazul in care

infasurarea indusului este conectata in triunghi se masoara curentii de linie in locul celor de
faza. Caracteristica scurtului trifazat simetric reprezentand dependent curentului de linie a
indusului functie de curentul de excitatie.

Determinarea caracteristicii randamentului prin metoda caracteristicii

separate
=

P2
P1

P1=3 U 1 I 1 cos 1

Q1=3 U 1 I 1 sin 1 ;
M M sM m M Fe 2=J

PJ 2=M ( 12 ) ;

P2=M s2 ;
d 2
;
dt

PM =P2+ P m+ PFe 2 ;

P=P M + PJ 2=M 2 + M ( 12 )=M 1 ;

P=P1P J 1P Fes ;

P2=P1 P ;

P=P J 1 + PFe 1+ P J 2+ P m+ PS ;

PJ 1=3 R1 f I 21

Pierderile in miez ferromagnetic statoric se determia in incercarile de

mers in gol a Motorului Asincron prin metoda separarii puterilor.
PJ 2=M s1

=sP;

P=P1P J 1P Fe1

Pm Pierderile mecanice se determina tot printr-o incercare de mers in

gol deoarece turatia variaza putin cu sarcina, Pm le consideram constante.
Psuplimentare is sarcina se adopta ca fiind 0.5% din P absorbita
30

= 1

P
P1

100[ ]

Dupa efectuarea calculelor pentru fiecare valoare a Puterii absorbite la

care s-au facut masuratori. Se reprezinta graphic in functie de puterea utila,
marimile: I 1 , P1 , cos 1 , , obtinandu-se astfel caracteristica de functionare a
masinii asincrone.
Cu valorile astfel obtinute se compara corespondenta dintre ele si cele
impuse in norma motorului. In functie de tipul motorului sunt indicate in
standarde limitele abaterilor de la normele impuse. Pentru a asigura un grad de
precizie ridicat al determinarii. Se impune ca imediat dupa ridicarea
caracteristicii de functionare sa se verifice corectitudinea determinarii alunecarii.

Ridicarea caractersticii de funcionare n sarcin la factori de putere nul

inductiv
Caracteristica de functionare in sarcina reprezinta prin definitie dependenta dintre tensiunea la
borne si curentul de excitatie la functionarea masinii sincrone in sarcina trifazata simatrica
curentul din indus si factorul de putere avand valori constante.
Caracteristica in sarcina nominala este o caracteristica determinata corespunzatoare curentului
nominal din indus si factorului de putere nominal (cos ).
Caracteristica se ridica in regim de generator conectat pe o retea de putere activa reglabila sau
pe o impedanta inductiva care permite reglarea inductivitatii.
La ridicarea caracteristicii in regim de generator puterea debitata trebuie sa fie nula.
Caracteristica de sarcina se ridica la IN.

31

Din analiza ecuatiei solenatiei rezulta: Q=Q0+Qr

Q0 camp exitatie
Qr camp rezultant
0

flux magnetic creat de campul indusului

flux magnetic creat de camp actanta

flux magnetic rezultant

cos =0 ; = 2

Solenaia cmpului de reactan a indusului r

este in opozitie de faza

cu solenatia inductoare.
Solenaia rezultata Q va crea fluxul din ntrefier care va asigura tensiunea
la borne si tensiunea electromotoare corespunztoare cderii de tensiune
pe impedana infasurarii statorului.
innd cont ca pentru ridicarea caracteristicii se modifica solenaia
indicatoare determinata de curentul de excitatie, solenaia de reactanta
ramane constanta, rezulta alura puternic cazatoare a caracteristicii pt.
tensiuni mai mici decat tensiunea nominala, motiv pt. care nu pot fi
ridicate decat cateva puncte in acest domeniu.

32

Pt. ridicarea caracteristicii

generatorului se aduce la
turatie nominala si se
conecteaza la sursa de
tensiune reglabila, se
stabilizeaza in infasurarea
indusului curentul nominal
actiunea asupra curentului de
excitatie a generatorului, se
asigura simultan factorul de
putere nul.

Se mentine constant factorul de putere, frecventa si curentul.

Determinarea curentului de excitatie la factor de putere nul inductiv se face ducand paralele
la axa .

Determinarea reactantei sincron transversale

Metoda excitatiei negative.
Principiul metodei consta in a realiza o deplasare relative controlata a rotorului masini
sincrone in raport cu campul magnetic in intrefier.
In acest scop se conecteaza masina de incercat la un sistem simetric de tensiune a carui
valoare se pastreaza constanta in timpul determinari(sarcina la arbore fiind nula)
Curentul de excitatie se reduce progresiv pana la 0 dupa care se schimba sensul si se
mareste pana cand masina iese din sincronism.In timpul incercari se masoara U Si .
U r tens. de linie in
momentul iesirii in
sincronism.
U er tens.
electromotoare
corespunzatoare curentului de
excitatie i er
i er curentul din
infasurarea indusului
- i er curentul la care
masina a iesit din sincronism
x q=

Ur
(unitati relative)
ir

x q=

Ur
Ur
( )=xd
[]
U r + U er
3 I r

Precizia se face intre axe si campul invartitor din intrefier.

33

Reglajul

I ex se face cu valori mici si lente astfel incat regimul electro-magnetic sa fie unul

stationar in orice moment.

Determinarea reactantei sincrone longitudinale

- se folosesc datele din caracteristica de: - functionare in gol
- scurt permanent
Se obtine caloarea nesaturata a reactantei sincrone longitudinale
Uem+Uer=R2 I2+U2
Uem tens. rez. ind. in stator
I2 curent faza
U2 tensiune de faza

U em = j X m I m = j X m ( I '1+ I 2 )
U ex =R 2 I 2+ j I 2 ( x m + x T 2)

( xm+ xT 2 ) xs
In ecuatia de tensiuni a generatorului sincron pt. regim de scurt trifazat simetric
se tine seama de particularitatile de regim.
Curentul debitat de generator este pur inductiv deoarece rezistenta invelisului
indusului este mult mai mica decat reactanta.
U ex =R 2 I 2+ j x T 2 I 2+ j x m I 2

Fluxul rezultat in acest regim este foarte mic deci si solenatia este foarte mica.
Circuitul magnetic este masurat reactanta xd corespunzatoare campului
longitudinal este nesaturata.

34

U ex= j xd nesat I 2 xd nesat =

U ex
I2

Determinarea raportului de scurtcircuit

Definit ca raportul curentilor de mers in gol/de scurtcircuit
U1N

K=

iE
i esc
0

la

in unitati relative.

Curentul capacitiv este mic dar sunt mai ieftine.

Marirea .... conduce la micsorarea lui Xd si deci la cresterea valorii K,cresterea stabilitati la
functionarea in paralel si la variatii de sarcina.
Dimensiunile de gabarit cresc rezulta cresterea pretului de cost.

Convertorul electromecanic de cc

Reactia indusului si comutatia la MCC.

La functionarea MCC in sarcina solenatia indusului
poate influenta distributia se valoarea campului
magnetic principal din intrefierul masini.In ipoteza ca
masina are o caracteristica magnetica liniara prin
aplicarea teoremei superpozitiei se compune din camp
magnetic invartitor cu excitatie si camp magnetic de
reactive al indusului obtinand camp magnetic
resultant dintre intrefier.
I e 0 I =0

35

I e=0 I 0 I ex 0 I 0

Determinarea reactantei suprea prin metoda static

Se efectueaza in urmatoarele conditii:

Se scurtcircuiteaza infasurarea de excitatie

Se aplica intre 2 faze ale infasurari indusului,care este in stea,o tensiune alternativa cu
valoarea cuprinsa intre 20 si 70% din U 1 N la frecventa retelei

Se roteste rotorul aducand-ul succesiv in 2 pozitii principale:

Pozitia in care curentul de excitatie este maxim(cuplajul magnetic dintre stator si rotor
este maxim)
Pozitia in care curentul de excitatie este minim practic 0 cu axele perpendiculare

} = sqrt {{{( {U} over {{2I} rsub {max}} )} ^ {2} -( {P} over {{2 {I} ^ {2}} rsub {max}} )} ^ {2}}

Xd

36

} = sqrt {{( {U} over {{2I} rsub {min}} )} ^ {2} {-( {P} over {{2 {I} ^ {2}} rsub {min}} )} ^ {2}}

Xq
Valorile Imax si Imin sunt valorile curentilor din indus masurate corespunzator valorilor max
si min ale curentului din infasurarea de excitatie.
Determinarea pierderilor intrefier si a pierderilor mecanice se face printr-o incercare de mers
in gol la un factor unitar.Motorul sincron este alimentat la o tensiune trifazata de f si U
variabile de la aprox.1,3 U N pana la valori cat mai mici la care masina continua sa se
mentina in sincronism.
Infasurarea de excitatie se alimenteaza de la o sursa separata.
Se regleaza intensitatea de fiecare data astfel incat sa se mentina factorul de putere unitar.Se
masoara puterea primita de indus,U la bobine si u faza.
Se reprezinta grafic pierderile in fier si cele mecanice functie de U.
PFe =

Mijloace de imbunatatire a comutatiei

Prezenta scanteilor la periile colectoare duce la
modificarea suprafetei colectorului si deteliorarea
lui.
Se deosebesc mai multe categorii de scantei la
colector tinand seama de provenienta si efectele
acestora:
scanteile mici de culoare alb albastruie sau
rosiatica , nu sunt periculoase ele provin
adesea de la incalzirea unor particule
desprinse din perie sub forma de pulbere.
scanteie de culoare galben portocalie sub forma unor perle, conduc la innegrirea
colectorului, acestea se datoreaza unor cauze electrice care au ca urmare incalzirea
uneori pana la incandescenta a unor portiuni din perie care se desprind si formeaza
scanteile sub forma de jet.
In cazul in carea are loc o intrerupere accidentala a contactului dintre perie si collector se
produce arcul electric de culoare caracteristica albarosiatica are produce perlarea colectorului.
37

Scanteile la coletor pot fi produse si de cauze independente de procesul de comutatie, dintre

acestea cele mai fregvente sunt urmatoarele :
vibratii ale periilor si colectorului datorate dezechilibrari rotorului si a cuplajului
mecanic necorespunzator
intreruperea infasurarii indusului
contacte defectuase ale racorurilor la colector
Se procedeaza laechiparea masini cu mijloace sulpimentare pentru imbinatatirea comutatiei:
1 Mijloace constructive pentru reducerea tensiunii de autoinductie:
Numarul de spire pe sectiune se allege cat mai mic
Capetele de bobina se consolideaza cu bandaj prin fibra izolanta
2 Mij constructive pentru reducerea tensiunii induse de campul magnetic de reactive
transversal
Campul de reactie transfersala depinde de largimea intrefierului si saturatia indusului,
iar ptr a reduce se iau urmatoarele metode:
largimea intrefierului in poli principali sa fie mai mare in zinele laterale

3
4

masina se echipeaza cu o infasurare de compensatie asezata in presele polara

ale polilor inductor si care se conecteaza in serie cu indusul
mjloace de compensase a tens induse in sectiunile aflate in procesul de
comutaite
La masinile de puteri mici se decaleaza perii din axa neutral in sensul de miscare la
generator si in sens invers la motor
Mijloace de limitare a curentului de surtcircuit din sectiuni.

Verificarea experimentala a comutatiei si reglajul polilor auxiliari

Se verifica comutatia pentru a determina zona de cumutatie in raport cu solenatia
polilor auxiliari si raspunsul polilor de comutatie la o variatie cu panta data a curentului de
sarcina.
Masina de cc este antrenata din exterior de un motor si adusa la turatia nominala de
functionare in regim de generator, este indicat ca incercarea sa se efectueze cu masina
conectata in sarcina variabila de gol la sarcina nominal.
Incercarea se efectueaza dupa ce periile au fost pozitionate correct in axa neutra avand
periile pozitionate in axa neutra, infasurarea polilor auxiliari este almentata suplimentar de la
o sursa de cc reglabila si independenta in raport cu masina de incercat.
Metode de variatie a solenatiei polilor auxiliari:
1 Cu ajutorul sursei exterioare de cc care se conecteaza la bornele infaspolilor
auxiliari conectati in circuitul masini

38

Cu aj sursei exterioare de cc care alimenteaza infasurarea polilor auziliari , aceasta

infas fiind deconectata de restul circuitului masinii.

Cu aj unei infasurari temporare asezata pe polul auxiliar alimentata de la o sursa

exterioara.Daca nu se despunde de o sursa auxiliara infasurarea se poate efectua cu
aj unei infasurari suplimentare asezata pe polii de comutatie avand un numar
variabil de spire si care se poate conecta in serie aditionar respective diferential in
raport cu infasurarea acestora.

39