ROLUL UNOR

OLIGOELEMENTE
ESENIALE N NUTRIIA
COPILULUI
CONF. DR. CRDEI EUGEN
CLINICA III PEDIATRIE

 Materia vie este compus din :

- 12 elemente numite plastice (de construcie i
combustie) : N, Ca, C, Cl, H, Mg, O, P, K, Si, Na, S.
care reprezint 99,98% din masa corpului
- oligoelemente (As, Br, Co, Cu, Fe, F, I, Mn, Mo, Ni,
Se, V, Zn)
Rolul acestor oligoelemente este acela de catalizatori,
legate fiind de enzime
Oligoelementul indispensabil unei reacii biochimice
cere pentru a aciona o concentraie optim. Aceast
concentraie, dei foarte mic (fiind vorba de urme),
trebuie s fie totui suficient. Dar n afara unor
anumite limite, apar efecte nefavorabile.

- 75% - fierul 'functional

(in structura
hemoproteinelor =
hemoglobina, mioglobina,
peroxidaze, citocromi)

- 25% - fier de depozit (sub

forma de feritina sau

hemosiderina )

- o mica parte este legat de proteina de transport

(transferina), ca forma de tranzit intre forma functionala si cea
de depozit.

Are rol si n
formarea si
mentinerea
mielinei si n
sistemele
dopaminergic
e.

Alte enzime care

contin fier
(citocromii si
citocromul C), prin
participarea la
transportul activ
si transferul de
electroni de la
nivelul
membranelor,
sunt elemente
esentiale ale
lantului respirator,
cu rol in
producerea
aeroba de energie
la nivelul celulei

Fierul din
hemoglobina
este
important
pentru
transportul
oxigenului la
nivelul celulei

Fe din
mioglobina
pentru
producerea
aeroba de
energie
necesara
muschiului

 Un copil nascut la termen are, in momentul nasterii, o

rezerva de fier de cca 250 mg, suficienta pina la

virsta de 4 luni.
Anemia in primele 6-8 saptamini nu este de cauza
nutritionala, ci se datoreste scaderii cantitatii de
hemoglobina si a precursorilor eritroizi , prin inhibitia
postnatala tranzitorie a eritropoiezei, precum si
datorita duratei de viata mai scurte a hematiilor
incarcate cu Hb fetala.
Prematurii necesita insa suplimentarea alimentatiei
cu fier
Dupa virsta de 6 luni cantitatea de fier necesara
cresterii depinde exclusiv de sursele alimentare

 Alimentele contin fier sub 2 forme:

- legat de hem (in carne si peste cu
biodisponibilitatea putin afectata de natura si
compozitia mesei)
- nelegat de hem (in toate alimentele de
origine vegetala cu biodisponibilitate
influenat de prezenta factorilor stimulatori
si inhibitori ai absorbtiei)
factori care stimuleaz absorbia : carnea,
pestele, lactoza, lactoferina si acidul ascorbic
factori care inhib absorbia : fitatii din
grau si din alte cereale, oxalatii din orez si
spanac si polifenolii

Este de
6mg/zi
pentru
primele 5
luni si de 10
mg/zi pina
la virsta de
1 an

1-10 ani
10mg

11-18 ani
baieti
12mg

11-18 ani
fete
15mg

In primul
an, de viata
ca si la
pubertate,
ritmul
accelerat de
crestere
determina
sporirea
nevoilor de
fier .

 Duce la o scadere a

numarului si
sensibilitatii receptorilor
dopaminergici D2 si, in
consecinta, la o
diminuare in
transmiterea
impulsurilor nervoase
cu scaderea
performantelor mentale
si cognitive

Deficitul de fier

determina, de
asemenea, o crestere
a sensibilitatii la
infectii

 Cobaltul
foarte putin reprezentat in organism, are

o importanta deosebita in metabolismul

acestuia. Acest microelement face parte
din compozitia vitaminei B12, care,
impreuna cu fierul, constituie un eficient
factor antianemic.
De asemenea, cobaltul dispune si de
proprietati vasodilatatoare. In doze reduse,
impreuna cu fierul si cuprul, el ia parte la
formarea hematiilor. Acest mineral
contribuie la autoapararea organismului, la
mentinerea integritatii sistemului nervos,
precum si la procesele de crestere.

 Cobaltul are rol in :

reglarea tensiunii arteriale
mentinerea in parametri optimi a

sistemului nervos, in special a celui

vegetativ-simpatic.
lipsa cobaltului poate avea drept
consecinta disfunctii ale sistemului
nervos, anemie, dar si dezvoltari
nefiresti in cresterea celulara. Aceste
simptome pot fi tratate si cu ajutorul
vitaminei B12, nu doar cu administrarea
suplimentelor de cobalt.

 CANTITATEA ZILNICA RECOMANDATA

Cercetarile de pana acum nu au stabilit, in mod clar,

un dozaj minim sau maxim in cazul cobaltului.

Nivelul de cobalt din alimente este insa in stransa
legatura cu solul in care a crescut planta sau animalul
a carui carne o consumam.
Studiile au aratat ca persoanele vegetariene convinse
au un risc mai mare de a dobandi o carenta de cobalt
decat cele care consuma in mod frecvent carne si
fructe de mare, deoarece cele mai bune surse de
cobalt sunt carnea, rinichii, ficatul, stridiile si scoicile.
De asemenea, o cantitate importanta de cobalt se
gaseste si laptele proaspat muls, consumat crud. Alte
surse de cobalt sunt: spanacul, varza, fasolea si algele
marine. Uneori, cobaltul se gaseste si in cereale, dar,
din pacate, organismul nu reuseste sa-l asimileze,
deoarece in acest caz nu este parte componenta a
moleculei de B12.

 Nichelul:
necesarul zilnic este de 1 mg pe zi la aduli i

gravide. Cantitatea total din organism este

de 10 mg, aportul fcndu-se prin consum de
legume i fructe.
Nichelul crete activitatea insulinei i scade
tensiunea sanguin.
Este necesar n metabolismul lipidic, glucidic
i al vitaminei B 12.
Carena de nichel poate determina o
absorbie deficitar a fierului, iar excesul
(prin inhalare) determin reacii alergice i
tulburri respiratorii.

Intra in compozitia oaselor si dintilor

Protejeaza oasele, scade incidenta cariilor dentare
Necesarul zilnic este de 1,5-3 mg
Apa este o sursa apreciabila de fluor, dar continutul
de fluor al apei de la robinet depinde de izvoarele
de la care provine.
Fluorul se mai gaseste in alimentele de origine
marina si ceai
Lipsa fluorului genereaza cariile dentare

Forma esenial din corpul uman este cea cupric (Cu2+)

are rol n reaciile redox i n neutralizarea radicalilor liberi .
Este component al unor enzime, numite cuprice
citocromoxidaza implicat n sinteza mitocondrial a
ATP-ului, important molecul macroergic
feroxidaza I =ceruloplasmina si feroxidaza II, care
transform fierul feros in fier feric, care la rndul su se
poate conecta de transportorul specific
transferina dopamin-monooxigenaza ( responsabila
de formarea norepinefrinei din dopamina ) si monoaminoxidaza ( MAO, cu rol in metabolismul diferitilor
neurotransmitatori, inclusiv in degradarea serotoninei ).
Cu este cofactor pentru enzime cu rol antioxidant,pentru
factorul de crestere al fibroblastelor (bFGF), factorul de
crestere endotelial vascular (VEGF) sau angiogenina

 Carenta de Cu determina anemie microcitara neresponsiva la

Fe, dar rezolvata de Cu si este explicata de lipsa utilizarii

hematopoetice a Fe in conditiile scaderii activitatii
ceruloplasmice.O indicatie valoroasa poate fi leucopenia, care
usureaza diferentierea anemiei datorate carentei de Cu, de cea
feripriva. La sugarii cu deficienta de Cu apar si anormalitati de
dezvoltare a sistemului osos, crestere necorespunzatoare si
simptome neurologice.
Risc crescut pentru a dezvolta carenta in Cu au prematurii ( care
nu au fost alimentati cu formule imbogatite ), sugarii cu diaree
trenanta, sugarii si copiii care se refac dupa perioade de
malnutritie, copiii cu sindroame de malabsorbtie (boala celiaca,
sprue, sdr. de intestin scurt)
Cu se gaseste in depozitul hepatic in momentul nasterii in
cantitate de 50% din intreaga cantitate din organism
Ratia de Cu indicata unui adult sanatos este de aproximativ
900mg/zi.
Surse alimentare de Cu : viscere (mai ales ficat), fructe de
mare, seminte, cereale integrale. Aportul zilnic este, de regula,
superior necesarului, desi o alimentatie redusa cantitativ si
rafinata mentinuta timp indelungat , poate deveni deficitara.

 Necesarul zilnic este de 50-100mcg (fiind mai mare la barbati si

la femeile care alapteaza: respectiv 70mcg si 75mcg)

Surse naturale: carnea de vita, fasolea uscata, peste, oua, varza,

germeni de bob, ceap, roii, germeni de gru, tre de gru

Dintre simptomele intoxicaiei cu Se menionm: tulburri de

mers i vedere, edeme ale pleoapelor, halen de usturoi,
sialoree, colici abdominale, scdere n greutate, paralizii,
cderea prului, hipotermie

Seleniul si vitamina E
Mareste rezistenta
actioneaz sinergic, fiind tesuturilor la oxidare
recunoscute , impreun
cu Zn, pentru actiunea
lor antioxidant

Aproape jumatate din

cantitatea de Se din
organismul masculin
este concentrata in
testicule si in portiunile
de canale seminale
adiacente prostatei

 Necesarul zilnic de Mo este de ~150mg pentru adult,

alimentatia echilibrata satisfacand acest necesar

Dintre sursele naturale amintim : coacaze negre,

mazare, fasole, cereale nedecorticate

Mo face parte din structura unor enzime, are rol in

mobilizarea Fe din rezervele hepatice si in procesul de

crestere

Nu se cunosc carente de Mo, fiind insa cunoscute cazuri

de intoxicatii cu acest mineral, avand drept urmari
aparitia anemiei feriprive, a diareei, precum si scaderea
ritmului de crestere la copii

 Principalul rol al acestuia este inhibarea sintezei

de colesterol in vasele sangvine, prevenind astfel

aparitia placilor de aterom

Nu sunt cunoscute afectiuni induse de carenta

de vanadiu

sursa naturala : pestele

Activeaza
mai
multe
enzime si
vitamine
din
organism
:
vitamina
C,
arginaza,
colina

Intervine
in
producere
a unor
hormoni
ca
insulina,
adrenalina
noradrenal
ina

Exercitarea
functiilor
vitaminei C
(detoxifiere
a
organismul
ui, functia
imuna,
sinteza
colagenului
etc.) este
conditionat
a de
prezenta
unor
enzime, in
care
manganul
este
cofactor

Activeaza
arginaza,
care are si
ea functii
detoxifiant
e prin
eliminarea
amoniacul
ui din
organism
sub forma
de uree,
dupa
combinare
a cu
bioxidul
de carbon

Previne
afectarea
tesuturilor,
cauzata de
oxidarea
lipidelor,
deoarece
este
component
al enzimei
mangansuperoxiddismutaza

Are rol
important in
metabolismul
glucozei si
sinteza
glicoproteinel
or, deoarece
celulele beta
pancreatice
au nevoie de
mangan

0-6
luni
0,3-0,6
mg

7-12
luni
0,6-1
mg

1-3
ani 11,5 mg

4-6
ani
1,5-2
mg

7-10
ani 23 mg

Peste
11 ani
2-5 mg

Surse dietetice de mangan :

Alimentele cu continut ridicat de mangan sunt cerealele integrale,
vegetalele verzi, sfecla, fasolea verde, nucile si ananasul.

 mineral esential pentru functionarea normala a glandei tiroide,

care prin hormonii tiroidieni stimuleaza procesele eliberatoare

de energie si controleaza cresterea si dezvoltarea organismului,
inclusiv a creierului.
Provenit din dieta, sub forma de ioduri si iodati si absorbit la
nivelul tubului digestiv, iodul ajunge la glanda tiroida transportat
de proteinele plasmatice. La nivelul foliculilor tiroidieni, iodul se
cupleaza cu tirozina, conducand la formarea hormonilor
triiodtironina (T3) si tetraiodtironina (T4), care controleaza
metabolismul carbohidratilor si lipidelor. De asemenea, tiroxina
ajuta transformarea carotenului in vitamina A.
Iodul este abundent in apa marilor si oceanelor, de aceea
pestele oceanic, fructele de mare si algele marine sunt cele mai
bogate surse de iod din alimentatie.
Unele vegetale, precum si apa de baut, sunt si ele o sursa de
iod, dar continutul in iod al acestora variaza, in functie de
concentratia acestui element in sol.
Sarea iodata poate fi o sursa dietetica de iod foarte importanta

 Laptele matern are un continut crescut de iod, care poate asigura

necesarul pentru sugarii alimentati natural.

Formulele pentru sugari trebuie sa contina 35 g/zi
Legume ( varza, conopida, napii si guliile), contin in mod natural
substante (tiocianati si izotiocianati), care au o actiune competitiva cu
iodul, pe care il deplaseaza din combinatiile lui impiedicand astfel
acumularea iodului in tiroida. Aceste legume, contin si goitrina,
substanta care interfereaza biosinteza hormonilor tiroidieni.
Excesul de fluor din apa si alimente poate favoriza carenta de iod,
deoarece fluorul este mai reactiv decat iodul si intra in competitie cu
acesta. De aceea, acolo unde se practica fluorurarea apei potabile,
raportul fluor/iod trebuie controlat . Concentratia crescuta de calciu si
magneziu, caracteristica apelor dure, diminueaza absorbtia
Starile fiziologice si conditiile de mediu, care maresc consumul
energetic al organismului determina o nevoie mai mare de hormoni
tiroidieni. De aceea, copiii si adolescentii necesita cresterea aportului
dietetic de iod.
Carenta sa genereaza gusa si hipotiroidism

0-1 an 1-3ani 4-6ani

40-50 70 g 90 g
g

7-10
ani 120 g

Peste
11 ani
150 g

Necesarul
de iod
pentru adult
este de 50100 g/zi ,
dar este
necesara o
suplimentar
e de 25-50%
in timpul
sarcinii si la
femeile care
alapteaza

 Se gaseste in apa marii, in plante si tesuturi animale

(50% in muschi)

Se foloseste in psihiatrie in tulburari afective

bipolare, anxietate, hiperemotivitate, depresii

recidivante, abulie, insomnia anxiosilor.

- Desi se gasesc in cantitate foarte mica in organism

-

( aprox. doua miimi) sunt indispensabile vietii

Rolul acestora este de catalizatori, fiind legate de
enzime
Utilizarea in practica a oligoelementelor trebuie
facuta cu discernamint pentru a nu deregla procesele
enzimatice si functiile biochimice de sinteza
Oligoelementele sunt doar un tratament adjuvant
altor mijloace terapeutice.

 Bibliografie:
Black MM - Zinc deficiency and child development, Am J Clin,

Nutr.68 :pp.4645-4695, 2000.

Berdanier CD - Advanced Nutrition and Human Metabolism, Ed.
III, Belmont, California :Wadsworth/Thomson Learning,1999.
Ciofu C - Nutritie si alimentatie. In: Ciofu E., Pediatrie, ed. I,
2001; pp. 90-92.
Groff JL, Gropper SS - Advanced Nutrition and Human
Metabolism, Ed. III, Belmont,California: Wadsworth/Thomson
Learning,1999.
Hurtado EK - Early Childhood anemia and mild and moderate
mental reyardation, Am J Clin Nutr, 69:115-119, 1999.
Lonnerddal B - Dietary Factors Influencing Zinc Absorbtion. Zinc
and Health. J Nutr, 2000: p.130.
Lozoff B si colab. - Iron Deficiency anemia and iron therapy
effects on infant developmental test performance. Pediatrics,
79, 2003:981-995.

 Walter T si colab. - Iron deficiency anemia:adverse effects on

infant psihomotor development. Pediatrics, 84,1989:p.7-17.

Hurgoiu Voichita "Alimentatia copilului sanatos si bolnav- Ed.
Medicala Bucuresti 1999
V.Marcu, M.Marinescu - Educatia omului de azi pentru lumea
de mine Ed. Universitatii Oradea 2003
Thierry Souccar - Revolutia vitaminelor-alimentatie pentru
sanatate Ed. Compania 2002