Nu exista o viziune generala referitoare la criteriile pe baza carora sa se faca o selectie

efectiva a crimelor internationale, insa gasim unele aspecte in jurisprudenta, prin

folosirea de sintagme care au drept trasatura comuna aceea ca subliniaza importanta
deosebita a valorilor sociale protejate prin normele care incrimineaza crimele
internationale.
Rezolutia Adunarii Generale 96 (I)/11.12.1946 prin crima de genocid se refera la
fapte ce socheaza constiinta umanitatii ; in statutul Tribunalului Militar International
pentru Fosta Iugoslavie si pentru Ruwanda se vorbeste despre violarile grave ale dr.
international umanitar ; in statutul CIJ in preambul intalnim mentionate atrocitatile
inimaginabile care socheaza adanc constiinta umanitatii. CIJ urmareste sa judece
persoanele raspunzatoare de crimele cele mai grave ce preocupa comunitatea
internationala in ansamblul sau.
Gravitatea si reflectarea in normele internationale
In activitatea celor doua jurisdictii internationale, criteriul gravitatii nu a reprezentat un
element atasat, ci criteriul a fost avut in vedere in politica acuzatoriala ( activitatea
procurorului de selectare a cazurilor care trebuie urmarite si investigate de catre
jurisdictiile respective). Din ratiuni de ordin administrativ a justitiei s-a luat in discutie de
catre Consiliul de Securitate ONU necesitatea adoptarii unei strategii.
In acest scop, Trib. Pt fosta Iugoslavie a fost iclusa o prevedere care permite transferul
catre jurisdictiile internationale.
Selectia se va realize utilizand o serie de criterii printer care sic el al gravitatii crimelor
sic el al gradului de raspundere al celui acuzat. In scopul aplicarii acestui articol din
regulament, UNSC a adoptat Rezolutia 1503/2003 si a solicitat celor doua jurisdictii sa
revizuiasca dosarele aflate pe rol si a indicat drept criteriu al selectiei acela ca jurisdictiile
internationale trebuie sa-si concentreze eforturile numai asupra urmaririi si judecarii celor
mai importanti lideri, suspectati a avea cea mai mare raspundere pentru crimele comise.
UNSC adopta Rezolutia 1534/2004 a reluat in aceeasi termini criteriul de selectie a
cazurilor care vor ramane sub jurisdictia tribunalelor internationale.
Standardul gravitatii crimelor presupune raportarea la elemente de fapt precum numarul
victimelor, daca ele faceau sau nu parte din civili, pozitia in ierarhia politica sau militara
a celor acuzati, consecintele.
Centrul competentei nationale si internationale
Ceea ce deosebeste infractiunile de drept comun de crimele internationale este tocmai
acest standard al gravitatii care se reflecta intr-un mod specific in cazul fiecarei cateogirii
de crime internationale in parte.
In cazul genocidului, caracterul de gravitate deosebita decurge din latura subiectiva; se
precizeaza ca actiunea de distrugere trebuie realizata in contextual unui tipar de conduite
indreptate impotriva grupului respective. Gravitatea decurge din caracterul generalizat
sau sistematizat al atacului care este indreptat impotriva populatiei civile; respectivul atac
este rezultatul unei politici statale sau organizatoriale.
Textul statutului nu a indicat vreo circumstanta care sa denote caracterul de gravitate al
acestora, fapt care a reprezentat sursa unor controverse importante.
In partea preambulara s-a precizat ca jurisdictia penala internationala va fi competenta
asupra crimelor de razboi in special atunci can dele sunt comise ca parte a unui plan sau
politici de savarsire pe scara larga a unor astfel de fapte, excluzand crimele de razboi care
ar fi comise in mod izolat.

Crimele de razboi sunt deosebit de grave pentru ca reprezinta incalcari deosebit de grave
ale prevederilor internationale. Rezulta si din incriminare pt ca textul art. 8 face referire la
violarile grave ale legilor si cutumelor internationale.
In ceea ce priveste crima de agresiune, exista doua elemente de circumstantiere:
- subiectul active calificat adica numai persoanele aflate in pozitia de a exercita in mod
efectiv controlul sau de a directiona actiunile politice sau militare ale statului
- actele materiale ale crimei de agresiune trebuie sa reprezinte o incalcare manifesta a
cartei ONU prin caracterul, gravitatea si intensitatea lor.
Problema ierarhizarii crimelor din statutul CPI
S-a apreciat ca in cazul genocidului sunt incriminate si forme de participatie, tentative si
unele acte preparatorii. In activitatea de investigare a situatiei, art. 53 para I si II statutul
CPI
Deschiderea unei anchete
1. Procurorul, dup ce a evaluat informaiile ce i s-au adus la cunotin, deschide o
anchet, n afara cazului n care conchide c nu exist o baz rezonabil pentru urmrire,
n baza prezentului statut. Pentru a lua decizia procurorul examineaz:
a) dac informaiile aflate la dispoziia sa ofer motive credibile c o crim ce ine de
competena Curii a fost sau este pe cale s fie comis;
b) dac este sau ar fi admisibil cauza, innd seama de art. 17; i
c) dac exist motive serioase de a crede c, innd seama de gravitatea crimei i de
interesele victimelor, ancheta nu ar servi intereselor justiiei.
Dac conchide c nu exist motive serioase pentru urmrire i dac aceast concluzie se
bazeaz exclusiv pe considerentele prevzute la lit. c), procurorul informeaz despre
aceasta Camera preliminar.
2. Dac dup anchet procurorul conchide c nu exist motive suficiente pentru
nceperea urmririi:
a) pentru c nu exist o baz suficient, n drept sau n fapt, pentru a cere un mandat de
arestare sau o citaie de nfiare n aplicarea art. 58;
b) deoarece cauza este inadmisibil fa de prevederile art. 17; sau
c) pentru c urmrirea nu ar servi intereselor justiiei, innd seama de toate
circumstanele, inclusiv de gravitatea crimei, de interesele victimelor, de vrsta sau
handicapul autorului prezumat i de rolul su n crima invocat, el informeaz asupra
concluziei sale i considerentelor care au motivat-o, Camera preliminar i
statul care i-a deferit situaia, conform art. 14, sau Consiliul de Securitate, dac este vorba
de o situaie prevzut n art. 13 lit. b).
Standardul gravitatii prezinta importanta din primele etape ale activitatii
procurorului, avand 2 aspecte: selectarea situatiei investigate si, odata declansata
investigatia, selectarea cazurilor ce urmeaza a fi deferite formatiunilor
jurisdictionale spre judecare.
Statutul de la Roma nu ofera un reper suplimentar cu privire la acest standard al
gravitatii.
La ora actuala, s-a emis un document la biroului procurorului din 2007 in care s-a stabilit
ca pentru a determina ca o situatie e de o gravitate suficienta, biroul va lua in considerare
amploarea crimelor, natura lor, modalitatea de savarsire a acestora si impactul pe care il
au.

S-a precizat ca acolo unde acest criteriu al gravitatii e indeplinit, exista o puternica
prezumtie in sensul demararii unei investigatii (a se vedea de exemplu situatiile din
Uganda, Congo, unde s-au avut in vedere in general nr. persoanelor ucise, impactul
crimelor ).
Criteriul gravitatii se apreciaza de procuror, dar si de instanta, atunci cand se verifica
admisibilitatea cauzei. Dupa ce procurorul constuieste cazul, aduna probe, etc, supune
analizei CPI, moment la care formatiunea CPI trebuie sa decida daca acel caz e admisibil,
criteriile fiind prevazute in art. 17 lit. d) ( si la lit d o sa vezi ca se vorbeste de faptul ca
cazul nu e de o gravitate suficienta - gasesti o analiza a criteriului gravitatii in cauza
Thomas Lubanga Dylo). In Congo, procurorul a elaborate o argumentatie ampla cu
privire la criteriul gravitatii: s-a avut in vedere nr persoanelor ucise, insa investigatia nu
se rezuma doar la crima predominanta, avandu-se in vedere urmarile celorlalte crime, in
special faptele indreptate impotriva integritatii fizice, impactul crimelor a constituit un alt
factor important.
Elementul gravitatii pare sa fi ramas cel al nr de victime, un criteriu de natura cantitativa.
Aceasta pozitie a fost criticata, considerandu-se ca exista si alte elemente ce trebuie luate
in considerare, fie independent, fie in corelatie cu nr, victimelor, cum ar fi spre exemplu
gradul de implicare al autoritatilor statale.
Art. 17 din statutul de la roma cazul este inadmisibil atunci cand nu este de o gravitate
suficienta incat sa justifice o alta actiune a cpi.
Concluzii: - crimele internationale consecrate pana in prezent detin cateva trasaturi
commune care se refera la criteriul gravitatii:
- actele materiale atenteaza la valorile cele mai importante ale finite umane
- actele materiale sunt comise pe scara larga, cunoscand o proportie sau o amploate
deosebita: nr mare de victime, modul de realizare in cadrul unor operatiuni ample
sau intr-un context social exceptional;
- latura subiectiva releva pericolul deosebit al autorilor
- Avem si o gravitate exterioara