Umbra sur a haurilor celor mai ascunse i de nepatruns ale pdurii; cltor

neostenit, in stare s bat apte pote intr-o noapte de cutri; coli aprigi, sfiind
i hcuind orice; ochi galbeni, nfiornd ntunecimile cu sticlirile jratecului lor.
Vara singuratic nu-l prea bag nimeni n seam; iarna n haiticuri rspndete
groaza prin pduri i peste cmpuri, strnind istorisirile i-nchipuirile de la gura
sobei.Hoinar desvrit azi aici, mine aiurea i schimb prul, dar nravul
ba.Nencreztor, cu toate simurile nespuse de agere, grea i rar dajdie la puc
Eugen Jianu.
Lupul (Canis lupus), este inclus din punct de vedere sistematic n familia Canidae,
alturi de cine, vulpe, acal i enot.
Lupul, dei nu este nici pe departe cel mai mare sau mai puternic dintre carnivorele
europene, s-a impus nc din epoca marilor glaciuaiuni. Mai apoi, el a fost primit ca
simbol att de ctre daci, ct i de ctre romani care-l aveau ca semn al
nceputurilor lor (legenda lupoaicei ce i-a hrnit pe Romulus i Remus).
Este un animal robust i suplu, lung de pn la aprox. 1,5 m, la care se adaug o
coad de pn la cca 0,8 m. Greutatea este variabil, de obicei ntre 25 i 50 kg,
atingand n unele cazuri 70-75 kg.
Blana este de o culoare brun-cenuie cu variaii multiple n funcie de biotop i
anotimp. Ea se compune, de fapt, din dou rnduri de peri: unul foarte des, lnos,
lng piele, de culoare glbui-cenuie i un al doilea, mai lung, numit spic, avnd
vrful negru. Nprlind n general primavara, in lunile martie-aprilie n zonele
temperate, lupul are blana de var mai scurta, de culoare galben-roscata i alta de
iarn, mai lunga si mai deasa, de culoare cenusiu-negricioasa.
Lupul este un animal digitigrad, clcnd pe periniele degetelor i avnd unghii
neretractile spre deosebire de rs astfel nct acestea se vd clar n urmele
lsate pe pmnt moale sau pe zpad. Urma de lup se deosebeste usor de cea de
vulpe, in primul rand prin marime, iar in al doilea rand prin lungimea pasului, care la
lup e mult mai mare. Urma de lup se poate insa confunda usor cu cea de caine,
urma-tipar a lupului fiind insa mai alungita, iar urma-partie liniara, pe cand cea a
cainelui este in zig-zag.
Alimentaia i dentiia sunt tipice pentru un carnivor. Dei la nevoie poate
supravieui i cu fructe sau alte vegetale consumnd chiar i scoar de copac
lupul prefer totui carnea. Lupul mananca atat animale proaspat ucise cat si
cadavre, fiind un important factor n pstrarea echilibrului natural. Lupul mnnc
aproape orice fel de vietate salbatica, de la broate i larve, iepuri i alte animale
mici, la mistre ori cerb, cat si o gama larga de animale domestice mgari, vite,
porci, cai sau oi. Lupul poate consuma la o masa 10-15 kg de carne, totodata
putand rezista nemancat chiar si o saptamana.

Lupul atinge maturitatea sexuala aproximativ la varsta de doi ani. mperecherea are
loc n perioada decembrie-februarie, dup care lupul care a castigat batalia cu rivalii
sai rmne si fecundeaza lupoaica, apoi ramane cu aceasta pentru a crete puii
mpreun pana toamna. Dup o gestaie de 62-63 zile, lupoaica fat 4-6 pui, uneori
chiar 12, orbi cca. 2 sptmni, alptai vreme de 6 sptmni. Dupa aceasta
perioada ambii parinti aduc puilor carne pe care la inceput le-o ofera semidigerata
si vomitata, apoi cruda.Toamna, lupii se reunesc in haite de 7-20 indivizi sau chiar
mai mari. Motivatia este simpla in acest mod lupii au sanse mai mari de a-si
procura hrana pe perioada de iarna. Haitele se imprastie in perioada
imperecherii.Lupul traieste 15-16 ani.
Simurile sale cele mai dezvoltate sunt auzul i vzul, lupul putnd vna foarte bine
att noaptea timpul su preferat de vntoare ct i ziua sau n perioadele de
amurg i rasarit. In ceea ce priveste mirosul, parerile sunt impartite, majoritatea
autorilor fiind insa de parere ca lupul are un simt al mirosului fin.Glasul lupului este
binecunoscutul si inspaimantatorul urlet prelung, auzit mai ales iarna, mai gros la
mascul si ceva mai subtire la femela.
Are o mare rezisten la durere i un mare curaj la vanatoare. Dar, mai mult dect
performanele fizice, lupul are i o inteligen deosebit. La vntoare folosete
felurite tactici, de la strategia de nvluire pe flancuri a przii, la mnarea treptat
ctre zone nchise. Performanele fizice ale lupilor sunt cel puin impresionante. n
cutarea hranei ei pot parcurge peste 40-50 km ntr-o singur noapte. Lupul nu
alearga in mare viteza. El poate insa alerga constant distante mari, obosind astfel
animalele vanate, care intr-un final cedeaza.Dei circul nenumrate legende
despre oameni mncai de lupi, nu se cunoate nici un caz concret n care un om viu
s fi fost atacat i mncat de lupi. Dei s-au nregistrat cazuri de urmrire i schiare
a atacului, acesta nu a fost niciodat finalizat. Se cunosc ns cazuri n care lupii,
iarna, n teritoriul lor, au ncercat s mnnce sau au mncat trupurile unor oameni
doborati de frig si gasiti ngheai. Alte atacuri nregistrate asupra omului sunt ale
cte unui lup bolnav de turbare.
Perioada legala de vanatoare este 15 septembrie-31 martie, anual putand fi vanat
un numar restrans de lupi, cota speciala aprobata prin Ordin al Ministrului MAPDR.
La vanatoarea de lup este permisa folosirea atat a armelor cu tevi lise ( cu alice sau
cu proiectil unic) cat si a armelor cu glont, care sunt recomandate atat la goana cat
si la panda.Trofeele conventionale sunt craniul si blana, iar neconventional osul
penian.