Sunteți pe pagina 1din 16

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMER
ADMINISTRAREA AFACERILOR N TURISM

Comuna Peceana

AUTORI:
Tone Roxana-Elena
Vlaicu Ana Maria
Ungureanu Adelina Mihaela
Grupa 403

BUCURETI 2014

Monografie
De ce totusi Pesceana? Pesceana este un nume de mprteas pe care l optete cu
emotie rul ce-i brzdeaz pieptul stancos.
Localitatea Peceana este situata pe glob la 24 grade si 8 minute longitudine estica si la
44 grade si 50 minute latitudine nordica.
Comuna Pesceana se afla la 38 km sud-vest de Rm. Valcea, si la 31 km nord de orasul
Dragasani. Comuna Pesceana se invecineaza la est cu comunele Scundu si Sirineasa, la nord cu
comuna Popesti, la vest cu comunele Roesti si Ladesti, iar la sud cu comuna Glavile. Vatra
comunei se intinde pe o lungime de 8 km. Teritoriul comunei face parte din zona colinelor
piemontane in culmi paralele pe directia N-S.
Piemontul getic constituie in prezent cea mai mare unitate piemontana din tara pastrata in
relieful actual. Comuna noastra face parte din Piemontul Oltetului.
Limita formatiunilor cuaternare reprezinta limita sudica a dealurilor subcarpatice de la
care incepe sa se dezvolte spre sud piemontul cuaternar fragmentat in fasii paralele pe vaile
relative adanci ale Oltetului, Cernei, Cernisoara, Pescenei si Oltului.
Deci profilul geologic al reliefului comunei este cuprins in regiunea depozitelor
cuaternare a colinelor piemontane in culmi paralele cu directia N-S formate din soluri brune de
padure.
Constitutia geologica cu predominarea nisipurilor, pietrisurilor si nisipurilor argiloase, a
fost foarte favorabila inaintarii rapide a coroziunii, adancirii si largirii vailor si declansarii unor
procese destul de puternice de eroziune.
Semnele apar cu o frecventa mai mare in dealurile din zona comunelor Ionesti, Ladesti,
Pesceana, Rosiile, Sirineasa etc.
Piscurile ce ies in relief de pe culmile dealurilor sunt marturia structurii piemontului
getic. Astfel la hotarul de nord al comunei se afla "Rapa Caramizii" la altitudinea de 500 m, iar
spre rasarit se gaseste punctual toponimic "Cuca Ciorii" avand o altitudine de 490 m.
Reteaua hidrografica o formeaza cele 5 paraie, avand denumirea satelor pe langa care
curg. Acestea sunt: Paraul Pesceana, Paraul Negraia, Paraul Lupoaia, Paraul Ursoaia.
Comuna Pesceana este compusa din urmatoarele sate: satul Roesti, satul Pesceana, satul
Negraia, satul Lupoaia, satul Ursoaia.

Numarul de gospodarii din comuna este in prezent de 823.


Suprafata comunei Pesceana este de 2876 ha (sau 28 kmp), din care suprafata agricola
masoara 1851 ha, dupa cum urmeaza: teren arabil - 542 ha; teren cu pomi - 117 ha; teren cu vii 20 ha; pasuni - 786 ha.
Lungimea localitatii - in directia nord - sud pe firul apei Pesceana este de 8 km, iar latimea de
la est la vest de 6 km.
Activitati specifice zonei: pomicultur, viticultur, apicultur. Activitati economice
principale: agricultur si comer.
Obiective turistice: Izvorul Boului-Rpa Crmizii
Evenimente locale: - 6 aprilie 2013 - ziua localitii, 21 mai i 15 august - baluri anuale.
Prima consemnare documentara a Pescenei si Cermegestilor apare mentionata intr-un hristov
din 20 iulie 1526, in vremea lui Radu de la Afumati, care intareste stapanirea lui Dobre al Negrai
si cetasilor sai din Oltenaca si Pesceana, din dealul Pescenei pana in dealul Cermegestilor - "si
toata Pesceana, pana in hotarul Cermegestilor".
Un hristov dat de Mircea Ciobanul (1547), stabileste dreptul de proprietate mosnenilor
Izvoreni pentru mosia Izvoranca, care are ca hotar "matca Pescenii".
In anul 1906 se infiinteaza comuna Pesceana. Aceasta se desprinde de Cermegesti, care la
acea data era alcatuita din cinci catune: Barbaligeni, Bratulesti, Chiricesti, Sutesti si Pesceana. In
2006 se sarbatoresc doua momente importante din istoria Pesceanei 480 de ani de atestarea
documentara si 100 de ani de la infiintarea comunei. Sunt date semnificative cu mare incarcatura
emotionala, date ce slavesc istoria pamantului romanesc.
Pesceana are un monument istoric din antichitate cu mare semnificatie documentara. Este
vorba de cetatea dacica de la RAPA CARAMIZILOR. Zidurile sale antice ce se ridicau candva
pe inaltimile vaii Pesceanei, marturiile arheologice descoperite aici ne vorbesc despre o dava,
asezare ce a inflorit pe vremea dacilor in acest colt de tara. Cetatea este asezata deasupra
cumpenei vailor Luncavatului si Pesceanei. RAPA CARAMIZII provine de la o fosta
Cetate Dacica construita n anii 50-80 d . H. Marimea cetatii era de 250m si ziduri nalte de 6-8
m. Cetatea era construita pentru a supraveghea si a pazi Valea Cernei, Valea Luncavatului si
Valea Pesceana n popasurile de trecere si drumurile strategice de pe Dealul Negraia, Dealul
Cotosmanului si Dealul Sirineasa.

LA RAZBOAIE- se afla asezat in hotarul de nord al comunei. Este un platou inconjurat


de alte trei trei intinderi cu rezonanta in istorie, platoul pe care a fost construita cetatea dacica
Rapa Caramizii. Platoul Culmea Valcului, despre care legenda spune ca s-au dus lupte grele
intre unguri si cnezatul roman Farcas. Platoul La scaun este tot un important loc istoric. Mai la
sud de aceste locuri legendare, s-a ridicat o troita, numindu-se La Troita, in amintirea luptelor
desfasurate pe aceste meleaguri stravechi.
IZVORUL BOULUI- este locul de unde izvoraste parul Pesceana si se afla n nordul
satului n Padurea Higi. Legenda spune ca aici ar fi baut apa un bou care a fost nghitit de izvor
de unde si numele de Izvorul Boului. Izvorul are turnata o portiune de jgheab din beton care
intra ntr-un bazin pentru baut apa. Izvorul Boului si uneste apele cu afluentul Pescenita care
vine din partea de rasarit a satului Roiesti si formeaza parul Pesceana, care parcurge 38 de Km
pana la podul Pesceana la 2 Km sud de orasul Dragasani si se varsa n raul Olt, traversand
localitatile Glavile, Amatasti, Creteni, Sutesti si orasul Dragasani.
GROAPA LUPULUI- loc asezat la marginea satului Lupoaia. Pe vremuri oamenii nu
aveau arme pentru a se apara impotriva deselor vizite neanuntate ale lupilor. Pentru a-i alunga,
le-au pregatit o arma secreta cunoscuta numai la ei, "o groapa" acoperita cu frunze, un fel de
cursa, unde cadeau prada cand treceau prin locurile respective.
DEALUL VIILOR- este un deal renumit. Locuitorii aveau amenajate aici diverse
magazii-casoaie, in care adaposteau vasele cu vinurile pe care le realizau toamna pe plantatiile cu
viile roditoare ale satului.
FANTANA ZATREANCA- fantana mare, cu izvoare puternice. Se spune ca aceste
izvoare au fost amenajate de fostul boier Zatreanu. In partea de nord a fantanii, la Cioaca lui
Pipilica, (cel mai inalt punct al comunei - 500 m) si la Balta Neagra, haiducii ascundeau aurul pe
care il luau de la turcii care veneau sa stranga haraciu de prin aceste locuri.
LA PIATRA- este hotarul amenajat intre Pesceana si Padurea Sirineasa. Localnicii au
adus aici (in 1906), ca semn distinct de separare a hotarului o piatra mare. Acest punct al
comunei este numit in amintirea evenimentului respectiv "La Piatra".
DRUMUL OII- constituie semn de hotar. Despartea satul Glavile "de satele de apus".
Drumul oii "este o relicva istorica a pastoritului transhumantei". 23 aprilie 1782; pana in dealu
Cernei.

CUCA CIORII- in nordul Pesceanei. Aici si-a asezat Mihai Viteazul tabara, in drumul
sau spre Ardeal. Printre capitanii sai se afla si vestitul Cioara, cel care va da numele satului din
apropiere - Ciorasti (comuna Sirineasa).
LA SCAUN- un alt punct cu rezonanta istorica din comuna Pesceana. Se presupune ca
aici a poposit in 1389 Mircea cel Batran. A stat o noapte. In amintirea acelui eveniment, locul
respectiv s-a numit "La Scaun", "Scaunul" domnesc - resedinta domnului viteaz.
HAIDUCII- prin codrii din apropierea comunei Pesceana traiau vestitii haiduci: Dragu,
Terente si Munteanu. Tot cu ei a "lucrat" si haiducul Scapau (Gheorghe Iordache). Localnicii ii
atribuise acest nume pentru ca a scapat de mai multe ori de urmarirea poterei.
Cotosmanul din apropiere, cu codrii sai seculari, a fost un loc prielnic de adapost si de
odihna a haiducilor.
CRACUL PESCEANEI- zona ce alcatuieste acest nume topic, este ca o "mana cu
satele asezate cu vaile printre degete". Toate dealurile se unesc la Cracul Pesceanei. Acolo se afla
si vestita asezare dacica Rapa Caramizii. Acolo isi are obarsia Izvorul Boului. Tot aici se
formeaza si Pesceana (din Izvorul Boului si Pescenuta).
MONUMENTUL EROILOR in centrul comunei Pesceana a fost ridicat n 1920
Monumentul Eroilor din initiativa nvatatotului Traian Stefanescu. Esre construit din piatra de
la cariera Boteni din zona Muscelului. Este realizat de scluptorul Caroiani din Craiova. Pe
fatada monumentului si cele doua laturi sunt trecuti cei 114 eroi cazuti n primul razboi mondial.
Pe frontispiciul monumentului este daltuita n piatra inscriptia : n memoria eroilor din
aceasta comuna cazuti n razboiul pentru ntregirea neamului. Frontispiciul este ncadrat de o
ghirlanda din ramuri de maslin si stejar legat cu esarfa tricolora. Pe partea din spatele
monumentului sete aplicata o placa din marmura cu cei 60 de eroi cazuti n cel de-al doilea
razboi mondial. Pe fatada se afla medalionul cu ghipul ostasului roman, care cu arma n mana
vegheaza frontierele tarii. Sub acestea sunt nscrise cuvintele: Pro Patria Mori. n partea de sus
se afla crucea pe care vulturul o tine n cioc. Crucea este de fier, simbol al eternitatii si credintei
strabune. Credinta ne-a purtat prin vremuri grele de restristii, a dat forta si tarie luptatorilor
pentru apararea gliei strabune.
De-a lungul anului, in satul romanesc se desfasoara nenumarate sarbatori traditionale.
Multe dintre acestea au un puternic ecou si pe Valea Pesceanei. Floriile, cu mare rezonanta in
spatiul national, ne amintesc de perioada "inainte de era crestina", din "tot Imperiul Roman si in

Daco-Roman", in "Flora, zeita florilor", dar si a fenomenului infloririi pomilor din gradina, a
cerealelor, pune in miscare alaturi de sarbatoare cu bratele incarcate cu ramurile lastarite proaspat
din sevele trecutului an".
Traditia populara a adaugat noi valori si valente acestei sarbatori. In Duminica Floriilor,
salcia, arbore sacru, "este la loc de cinste". Credinciosii vin de la biserica cu ramuri de salcie,
"pentru a le merge cat mai bine in viata, pentru a imprastia norii si grindina". Cu aceste ramuri,
simbol al fertilitatii si vegetatiei, se impodobesc icoanele, usile si ferestrele. Floriile, ultima
duminica din Paresimi, mai simbolizeaza ziua intrarii Mantuitorului nostru Iisus Hristos in
Ierusalim.
Pastele, cea mai mare sarbatoare a poporului roman, inseamna in acelasi timp,
"instalarea deplina a primaverii pe pamant, invierea vietii..." Pastele este ziua Invierii Domnului,
a biruintei vietii asupra mortii. La Pasti, in Pesceana, manifestarile religioase si traditionale,
capata noi dimensiuni. In ziua intai a Pastilor, era obiceiul ca fetele si baietii sa se imbrace cu
haine noi, cusute frumos (conform traditiei locale), in perioada iernii si in primele zile ale
primaverii. Ei ciocnesc ouale rosii si se prind in horele voioase ce se organizeaza la caminul
cultural. Din punct de vedere traditional, Pastele are o mare valoare spirituala pentru noi. Pastele
este marcat prin sacrificiul mielului, vopsitul oualor, prin ofrandele de colaci, cozonac, ce sunt
aduse la biserica. Incondeiatul oualor este o mare manifestare etnografica, cu mare incarcatura
emotionala. Este o practica antica. Sunt cunoscute in zona obiceiurile vopsirii oualor pe cale
naturala: cu coji de ceapa, pe care se fixeaza ca modele frunze cu forme dantelate (de obicei
patrunjel).
In vremea Rusaliilor, se desfasoara manifestarile Calusului. "Dansul vine de dinaintea
crestinismului cu o puritate pagana si un sacru usor de sesizat in desfasurarea lui, in continut,
expresie, cat si in receptia inconjuratorului contaminat de ritm, de soapte, de tacerea mutului...
Vine cu flacara desfasurata, insemnul rezistentei cetatii, calareti prin soare"
La Rusalii, ne marturisea pr. Gh. Marica, localnicii se duc la biserica cu frunze de tei si
nuc. Nuca produce uleiul cel mai bun, cel mai hranitor, in acelasi timp ceaiul de tei ne aduce
puritatea si sanatatea adevarata. Numarul manifestarilor traditionale de pe Valea Pesceanei este
mult mai mare. Se cuvine sa amintim aici un alt moment folcloric traditional, cu mare ecou in
satul contemporan - furcaria.

Mestesug stravechi, ce ne demonstreaza din plin maiestria si iscusinta tarancilor romance


in prelucrarea lanii. Pentru aceasta, femeile si fetele din Pesceana se strang in grupuri "la
furcarie". Aici torc, canta...
Toamna, in Perceana se fac "claci", "la curatat porumb". Evenimentul capata o
dimensiune aparte. La casa gospodarului unde se organizeaza claca "se canta, se joaca, se fac
glume, se fierb porumbi, se coc cartofi".
O alta traditie cunoscuta pe Valea Perceanei este cea legata de Sanziene. Manifestarea are
loc in fiecare an, in ziua de 24 iunie. In aceasta zi, fetele si feciorii comunei merg spre poienile,
fanetele si livezile din apropierea satului "sa culeaga sanziene". Ei "aduna florile de sanziene",
din care impletesc cununi, sau le strang in buchete cu care se intorc in sat. In traditia locala se
spune ca "Sanzienele" erau "socotite uneori de tinerele fete si un mijloc de a-si afla ursitul, cat si
timpul cand se vor marita". In trecut, "cununile de sanziene" se uscau si "erau pastrate si folosite
ca remediu terapeutic".
O traditie din Pesceana aminteste despre forta miraculoasa a busuiocului. In "Balada fetei
pierdute", eroina pleaca sa-si caute dreptatea. Pentru aceasta cere ajutor busuiocului pus la
streasina casei. Interesante sunt si jocurile distractive ale copiilor. Despre desfasurarea si
valoarea lor educativa avem marturii documentare de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
La consfatuirile cadrelor didactice din 1895 de la Dragasani se aminteste de "Puia-gaia",
din comuna Pesceana. Aceste jocuri "Convin de minune caracterului si timpului copiilor de
tarani". Un alt moment folcloric interesant il constituie hora satului. Sarbatoare traditionala ce
reuneste in cortegiul ei de manifestari diferite piese importante, adevarate documente etnografice
si folclorice. Hora, dupa cum amintesc documentale vremii, "Era o scoala unde fiecare
tanar...invata cum sa se imbrace mai frumos, sa joace mai bine si sa vorbeasca mai cuviincios".
Intre cele doua razboaie mondiala, in Pesceana, hora satului se organiza la carciumile din
sat. Pe "soseaua Scundu-Pesceana, era din loc in loc cate o carciuma". Aici, se organiza hora
satului, unde in "jurul fluierului si cimpoiului" se dasfasurau horele locale: Sarba, Alunelui, Hora
Mare, Braul. In mediul rural, hora satului are o mare semnificatie: "ne-a condus prin istorie, ne-a
descretit fruntea si deschis inima in momentele de mare cumpana. Ne-a insotit si in clipa de mare
bucurie la maretele sarbatori ale romanilor". Dansul popular este o particica din fiinta noastra.
Este o arhiva vie, nescrisa a poporului roman.

Datinile si obiceiurile sarbatorilor de iarna, Craciunul si Anul Nou, au o mare incarcatura


emotionala si estetica. Unele dintre traditii sunt vechi, vin din antichitatea geto-dacica si au
strabatut prin istorie odata cu societatea romaneasca. "Colinde, colinde / E vremea colindelor" spunea candva marele poet Mihai Eminescu. Traditiile sarbatorilor de iarna din Pesceana sunt
bogate, ne dovedesc din plin ca sunt inca vii in inima noastra. Cortegiul manifestarilor incepe in
ajunul Craciunului si continua pana de Anul Nou, la Boboteaza. In ajunul Craciunului,
colindatorii merg pe la casele gospodarilor urandu-le belsug si bunastare. Ei primesc in dar
covrigi, mere, nuci - produsele pamantului strabun.In Ziua Craciunului, ei merg cu "Steaua".
Simbolul sarbatorii, Mos Craciun, capata in folclorul local semnificatii deosebite.
Semnificatia porcului ramane pentru fiecare gospodarie din Pesceana un moment
insemnat in desfasurarea ceremonialului sarbatorilor de Craciun. Aceasta are loc in ajunul
Craciunului, in "ziua de Ignat". Traditiile ce se desfasoara cu acest prilej, sunt interesante, se
transmit din generatie in generatie cu aceeasi vigoare si frumusete. Trecerea la Anul Nou se face
in cadru festiv, cu bogate manifestari folclorice. La Anul Nou, asistam in Pesceana la numeroase
manifestari traditionale: "Sorcova", "Plugusorul", "Capra", colinda "Florile dalbe" etc.
Copiii satelor din Valea Pesceanei merg in ziua Anului Nou cu "Sorcova". Ei colinda
fiecare gospodarie, urand un An Nou fericit. Capra, ceremonial stravechi cu nume simbolic, este
prezenta si astazi in satele comunei".
Momente din viata omului
Nasterea, casatoria, moartea constituie momente insemnate in viata omului.
Traditiile locale, folclorul consemneaza fapte si date semnificative din desfasurarea
ceremonialelor respective. In familia romaneasca noul nascut este primit cu mare bucurie. In
jurul acestui eveniment s-au tesut nenumarate legende, s-au urzit intamplari adevarate. La trei
zile dupa nasterea copilului se "pun ursitorile". Pe masa se aseaza, rand pe rand bani, carti,
porumb, chei, fulgi etc. Daca din acea noapte visa vreunul din obiectele amintite, sau inrudite cu
ele, ii talmaceau noului nascut profesia pe viata. Parintii copilului si moasa trebuiau sa tina minte
ce visau in zilele acestea de ursitori."
Botezul copilului constituie un alt aspect din desfasurarea evenimentelor legate de viata
noului nascut. Rolul important il are acum nasa, care, ducandu-se la biserica "cu o sticla de apa si
busuioc" instiinteaza preotul despre data desfasurarii botezului.

Taiatul motului, la trei ani, sau cum se mai numeste "retezul" constituie un alt cadru
insemnat in viata copilului. Acum mama sa ii impleteste din par o codita in fata si ii pune o funda
rosie apoi un covrig in care ii pun bani si-l introduce pe o codita.
Locasuri sfinte:
-

Biserica Sf. Apostol Toma: Biserica parohiala cu hramul "Sf. Apostol Toma" este situata in satul
Pesceana (deservind satele Pesceana - Coeni si Roesti). Construita in 1899, din zid, cu doua
turle. Ctitor este Toma Nicolaescu si familia sa. Pisania "Intru marirea lui Dumnezeu si in
cinstirea Sfantului Apostil Toma, s-a ridicat din temelie aceasta sfanta biserica de preotul Toma
Nicolaescu si sotia sa Maria in anul 1899 cu binecuvantarea Prea Sf. Episcop al Ramnicului DD
Atanasie si s-a terminat si sfintit in anul 1900". Preotul Toma Nicolaescu este absolvent al

Seminarului gr. I. Hirotonit la 12 mai 1875.


Biserica Sf. Dumitru: Este situata in satul Negraia. La inceput a fost "construita pe versantul de
apus al Dealului Negraia, in Valea Oltencii..." Construita din lemn in 1817 cu hramul "Sf.
Voevozi Mihail si Gavril". Biserica a fost mutata in satul Negraia. Lucrarile la constructia ei au
inceput in anul 1901 (pictata in 1909), asa cum se mentioneaza in pisania sa: "Aceasta sfanta
biserica cu hramul - Sfantul Mare Mucenic Dumitru - s-a ridicat din nou in zilele Prea Sf. Sale
Episcop D.D. Atanasie Mironescu incepandu-se in anul 1901 si terminandu-se s-a sfintit in anul
1909 august 23 cu ajutorul tututror locuitorilor satului prin staruinta preot Marin Radoi, preot Ctin Popescu si alti binevoitori crestini, antreprenor Grigore Taralunga, pictor Ion Dumitrescu-

Strejaresti..."
Biserica Adormirea Maicii Domnului: Este asezata in mijlocul satului Cermegesti. Deserveste
satele Lupoaia, Cermegesti. Pe acelasi loc a existat o biserica mai veche din lemn construita in
1765. Actuala biserica dateaza din 1911. Lucrarile incep sub conducerea preotului Toma
Nicolaescu si enoriasul Marin Radu Baiasu - terminandu-se in 1916 (in rosu). Din cauza
razboiului s-au intrerupt lucrarile la constructia bisericii. Ele s-au reluat in 1921 sub noul preot

Dumitru I. Oprea si s-au terminat in octombrie 1928. Pictor Ilie Belgun - Craiova.
Biserica Sf. Nicolae: Este asezata pe drumul satului Ursoaia la aproximativ 100 m de Scoala
generala de 4 ani. Inainte de aceasta biserica in sat a mai existat un alt lacas construit in 1800 de
Popa Ion Puscarescu si ceilalti enoriasi. Are forma de corabie fara turla. Construita din material
lemnos (din stejar). A fost terminata in 1824. In 1947 a fost renovata din temelie si apoi pictata
(sub indrumarea pr. Gh. T. Predescu). Pisania bisericii: "Aceasta sfanta biserica s-a facut numai
din lemn de Popa Ion Puscarescu si ceilalti locuitori in anul 1800. S-a renovat din temelie de toti

enoriasii satului si alti binevoitori crestini in anul 1947 in al VIII-lea an de glorioasa arhipastorie
a P.S.S. Atanasie, Episcop al Ramnicului Noul Severin, fiind preot paroh Gh. T. Predescu. Zugraf
bis. Ion Hustu - Corabia".
Relieful: Teritoriul comunei face parte din zona colinelor piemontane in culmi paralele
pe directia N-S.
Piemontul getic constituie in prezent cea mai mare unitate piemontana din tara pastrata in
relieful actual. Comuna noastra face parte din Piemontul Oltetului.
Limita formatiunilor cuaternare reprezinta limita sudica a dealurilor subcarpatice de la care
incepe sa se dezvolte spre sud piemontul cuaternar fragmentat in fasii paralele pe vaile relative
adanci ale Oltetului, Cernei, Cernisoara, Pescenei si Oltului.
Deci profilul geologic al reliefului comunei este cuprins in regiunea depozitelor cuaternare a
colinelor piemontane in culmi paralele cu directia N-S formate din soluri brune de padure.
Constitutia geologica cu predominarea nisipurilor, pietrisurilor si nisipurilor argiloase, a fost
foarte favorabila inaintarii rapide a coroziunii, adancirii si largirii vailor si declansarii unor
procese destul de puternice de eroziune.
Semnele apar cu o frecventa mai mare in dealurile din zona comunelor Ionesti, Ladesti,
Pesceana, Rosiile, Sirineasa etc.
Piscurile ce ies in relief de pe culmile dealurilor sunt marturia structurii piemontului getic.
Astfel la hotarul de nord al comunei se afla "Rapa Caramizii" la altitudinea de 500 m, iar spre
rasarit se gaseste punctual toponimic "Cuca Ciorii" avand o altitudine de 490 m.
Ape: reteaua hidrografica o formeaza cele 5 paraie, avand denumirea satelor pe langa care
curg.
Acestea sunt: paraul Pesceana, care isi are obarsia pe teritoriul comunei noastre si izvoreste din
Dealul Caramizii, avand ca afluent principal Pescenita. Paraul Pesceana isi pastreaza denumirea
pana la varsarea lui in Olt, la 2 km de Dragasani avand o lungime de 38 km. Paraul Negraia, care
curge catre sud-est, iar in punctual "Gura Negraii" se varsa in paraul Pesceana.
Paraul Lupoaia se varsa in paraul Pesceana in punctul "La moara lui Enuta" la circa 200
m nord de podul cel mare de pe paraul Pesceana ce se afla la capatul de sud al satului
Cermegesti.
Paraul Ursoaia curge prin satul Ursoaia in directia sud-est. Se varsa in paraul Pesceana la
punctul toponimic "Chisamera".
Clima: pentru aceasta zona clima a fost studiata de catre Statia meteorologica Dragasani.
Caracteristicile principale ale climei sunt urmatoarele: temperatura medie este de 10,4C cu
variatii limitate de la o luna la alta.
- Vara temperaturiile depasesc 18C in perioada iunie-septembrie.
- Toamna temperatura variaza intre 18C-2C in perioada septembrie-decembrie.

- Iarna temperaturile sunt mai mici de 2C in perioada decembrie-martie.


- Primavara temperaturile variaza intre 2C-18C in intervalul martie-iunie.
Umiditatea relativa a aerului in timpul anului depaseste valoarea de 60%, considerata limitata
a secetei atmosferice. Deficitul de umiditate se inregistreaza mai ales in lunile iunie-augustseptembrie.
Vegetatia: teritoriul comunei Pesceana se situeaza in zona padurilor de foioase si gorunului.
Alaturi de acestea mai intalnim frasinul, carpenul, fagul. In cadrul comunei exista si alt arboret
specific acestei zone.
Solurile: solurile locului sunt brun argiloiluviale si brun luvice. Roca-mama este constituita
din argile lutoase. Acestea soluri sunt erodate, intensitatea lor fiind in stransa legatura cu modeul
de folosinta. Pe versanti, pante abrupte, solurile ajung la un stadiu puternic de erodare. In
Pesceana intalnim pante de peste 25. Acestea se caracterizeaza prin eroziune liniara cu intense
procese de prabusire.
Sectorul superior al vaii Pesceana specific comunei pe care o studiem se caracterizeaza
prin fenomene de eroziune liniara si represiva caracteristice si alunecari de teren pe leziune
adiacenta. Relieful prin ce are el specific da trainicie si durabilitate asezarii de pe Valea
Pesceanei. El infrumuseteaza si innobileaza locurile, te indeamna sa le faci rodnice pentru
agriculture.
Populatia: prezentam evolutia populatiei in primii 95 de ani de existenta ai comunei ca
forma administrativa distincta:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Anu
l
190
6
190
9
193
0
194
1
195
6
196
6
196
8
197
0
197

Populatia
total1900
1926
1217
1439
2205
2677
2707
2814
2677

10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17
Populatia comunei Pesceana, pe

7
198
2666
8
199
2306
1
199
2332
3
199
2321
4
199
2257
5
199
2237
6
199
2259
7
199
2223
8
sate la recensamantul din 7 Ianuarie 1992 se prezinta

astfel:
Nr. Crt.

Satul

Nr. Gospodari

Nr. populatie
Total
Femei
Barbati
1.
Pesceana
120
340
174
166
2.
Cermegesti
174
482
229
254
3.
Lupoaia
128
383
183
200
4.
Negraia
161
404
210
194
5.
Roesti
149
460
238
222
6.
Ursoaia
91
236
117
119
In anii urmatori situatia populatiei din comuna Pesceana are urmatoarea configuratie:

Anul
1999
2000
2001
2002
2003
2004
Locuitori
2197
2221
2150
2056
2104
2078
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Pesceana se ridic la 1.692 de
locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 2.056 de
locuitori.
Densitatea populatiei pe km2 in 2003 este de 75.1% fata de 75 km 2 media pe tara. Populatia
activa a comunei reprezinta 59.5%. In agricultura lucreaza 36.3%. Restul populatiei repartizata in
alte sectoare de activitate ale comunei, in unitatile reprezentative ale judetului: Ramicu Valcea,
Bragasani, Babeni etc.
Analiza SWOT a comunei Pesceana.
Puncte tari:
- comuna este situata in partea central-vestica a jud. Valcea. La 27Km de Dragasani.
- tradiii n creterea animalelor;
- practicarea unei agriculturi ecologice;

varietatea formelor de relief;


resurse naturale bogate;
flora i fauna diversificat;
peisaje deosebite create prin aezarea localitii de-a lungul rului Pesceana, izvor de

via i prosperitate;
resurse mari i diversificate n domeniul lemnos i al florei;
existena serviciului de telefonie fix.
prezena la nivel de comun a transportului n comun, aspect important prin prisma

conexiunii oamenilor cu localitile Ramicu Valcea, Dragasani, Babeni etc;


- grad de poluare a solului i a aerului sczut;
- potenial turistic semnificativ;
- comuna dispune de arii naturale nepoluate;
- terenuri agricole pretabile pentru culturile cerealiere i legumicultur;
- diversitate etnic i religioas;
- existena personalului calificat sau policalificat;
- existena meteugurilor i a meseriilor tradiionale.
Puncte slabe:
- inexistena investitorilor de mare anvergur pe teritoriul comunei;
- mbtrnirea forei de munc n agricultur;
- pensii mici pentru agricultori;
- reea de telefonie slab dezvoltat;
- lipsa reelei de distribuie a apei;
- lipsa reelei de canalizare;
- drumurile steti nu sunt asfaltate;
- comuna nu dispune de un centru de ntreinere a drumurilor;
- emigrarea forei de munc n strintate;
- lipsa unor centre de orientare profesional;
- lipsa iniiativei din partea tinerilor;
- proces de mbtrnire demografic;
- capacitate sczut de rennoire demografic;
- densitate redus a populaiei;
- corelarea deficitar a cererii cu oferta de pe piaa de munc.
Oportunitati:
- fonduri structurale alimentate prin bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea comunei;
- zona are o ans deosebit de dezvoltare n domeniul turismului rural;
- dezvoltarea zonelor rurale i protejarea mediului nconjurtor (mpdurirea terenurilor
degradate, eliminarea eroziunii i curirea cursurilor de apa) prin accesarea fondurilor
-

structurale;
modernizarea drumurilor comunale;
organizarea sistemului de colectare selectiv, a spaiului de depozitare temporar i

transportul deeurilor;
nchiderea platformelor de gunoi;
modernizarea reelei de alimentare cu ap;
realizarea reelei de canalizare i a staiei de epurare;

modernizarea sistemului rutier;


montarea unui post de transformare n comun pentru mbuntirea parametrilor

curentului electric;
accesarea de fonduri destinate dezvoltrii infrastructurii rurale;
peisaj ce permite dezvoltarea turismului;
valorificarea potenialului turistic;
crearea i valorificarea unor circuite turistice tematice;
organizarea unor campanii de informare i promovare a agroturismului i a turismului

rural;
- crearea si promovarea produselor turistice cu specific regional;
- potenial de turism cultural;
- infiinarea i dezvoltarea pensiunilor rurale;
- amenajarea unor trasee de drumeie.
Amenintari:
- infrastructura precar i lipsa utilitilor poate afecta negativ interesul turistic i cel
-

antreprenorial;
mentalitatea de indiferen a gospodrilor fa de protecia mediului;
natalitatea sczuta n continuare;
reducerea ponderii populaiei active, implicit a persoanelor calificate;
migraia tinerilor cu potenial n zonele urbane;
scderea gradului de instrucie colar a populaiei tinere; creterea somajului n rndul

tinerilor absolveni;
estomparea tradiiilor locale odat cu trecerea timpului;
scderea interesului investitorilor;
orientarea programelor europene i guvernamentale spre alte zone considerate prioritare;
lipsa resurselor materiale pentru ndeplinirea obiectivelor de investiii propuse;
lipsa informaiei n legtura cu programele de finanare european;
lipsa informaiilor legate de normele europene de mediu n rndul micilor ntreprinztori;
legislaia n continu schimbare;
fiscalitatea i birocratia;
dezinteresul strinilor fa de comun dac nu se creaz structuri de turism.
Propuneri de valorificare/dezvoltare a turismului rural
Ca si propuneri de dezvoltarea ne-am gandit la introducerea alimentatiei cu apa,

canalizare si la construirea a sase pensiuni, case taranesti pentru primirea oaspetilor. Acestea vor
fi de 3 margarete, 3 in satul Pesceana si 3 in satul in satul Lupoaia. Este asigurat micul dejun.
Ca si dezvoltare al turismului, propunem turismul religios prin vizitarea celior 4 locasuri
sfinte care se gasesc in comuna Pesceana.
Pentru promovarea turismului rural n satul Pesceana se urmarete i organizarea unor
evenimente de interes local cum ar fi trguri sau festivaluri anuale care asigur un flux de turiti.

Iar pentru cei care iubesc natura si isi doresc sa experimenteze viata la tara ne-am gandit
la participarea acestuia la treburile gospodaresti. Cum? Turistii vor fi adoptati o saptamana de
catre un localnic. Acestia vor trebui sa munceasca pentru a primi un pat si o masa calda. Astfel se
pot bucura de ceea ce se intampla la tara si experimenteaza munca localnicilor care este destul de
grea. In ultima zi a micii lor experiente acestia sunt invitati la hora satului si imbracati in costum
popular. Acest lucru este posibil si printr-un program de educare i formare profesionala n
turism a satenilor care doresc sa primeasc turiti n casele lor.
O alta cale este cea prin vizitarea locurilor de legenda cum ar fi Rapa Caramizii, Izvorul
Boului etc, care sunt pline de istorie, legate de poporul roman. Vizitarea acestor locuri se va face
impreuna cu un ghid prin prezentarea fiecarui obiectiv in parte.
Estimari economice ale masurilor propuse de noi
n ceea ce privete estimrile ecomomice aproximm c acestea nu vor fi foarte mari,
deoarece ne propunem ca cele 6 cabane sa le construim cu ajutorul fondurilor europene
nerambursabile prin Programul de Dezvoltare Rural, din sumele disponibile 80% fiind
contribuia Uniunii Europene si 20% cea a Guvernului Romniei. Acesta are ca obiectiv general
dezvoltarea activitilor turistice n zonele rurale n vederea creterii numrului de locuri de
munc i a veniturilor alternative, precum i la creterea atractivitii spaiului rural.
Activitile propuse pentru dezvoltarea turismului rural cum ar fi organizarea de festivaluri
sau programul prin care turitii pot fi gazduiti de localnici si rasplatiti cu locuinta si masa in
schimbul ajutorului lor nu presupun costuri ridicate acestea putnd fi suportate de autorit ile
locale.

Concluzii

Bibliografie
1. Costea Marinoiu, Pesceana File de cronica-, Ed. Offsetcolor Rm. Valcea, 2006.
2. http://www.primariapesceana-valcea.ro/ (accesat 04.05.2014).
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pesceana,_Valcea (accesat 04.05.2014).