MEMORIU TEHNIC

Prezentul proiect are ca scop proictarea unei prese cu piulita fixa.

Presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini, in ateliere, mecanice
pentru indoirea si ambutisarea unor pise de dimensiuni reduise in numar mic. De asemenea presele se mai
folosesc la presarea unor ajustaje si la operatia tehnologica de matritare.
Presele cu actionare manuala cu surub de forta au urmatorul principiu de functionare:
-asupra manivelei se actioneaza cu o forta (Fm) care roteste surubul de forta prin intermediul portiunii
de calare pe care se im,bina surubul cu manivela;
-surubul de forta transmite traversei mobile o sarcina cu care actioneaza asupra pieselor de prelucrat;
Cupla de rotatie surub-piulita transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, astfel surubul
executa o miscare de rototranslatie.
O gama larga de utilizare a preserlor in costructia de masini se datoreaza avantajelor pe care le
rezinta:
-construtie simpla
-tehnologie de constructie usor reaalizabila
-utilizarea materialelor ieftine
-pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizind forte de actionare
mici
-realizeaza un raport mare de transmitere ? care duce la viteze mici
-functionare buna fara zgomot
-gabarit redus si compactitaea costructiei
Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele neajunsuri
-necunoasterea exacta a fortelor de presare
-existenta unei frecari destul de mari intre spirele filetului surubului si a piulitei care canduce la
uzura pieselor
-randament scazut
-lipsa autocentrarii

SOLUTII COSTUCTIVE:
1.Presa cu piulita fixa cu batiu in consola
Batiul are o forma deschisa .La partea inferioara are o suprafata plana pe care se aseaza
accsesoriile in care se reazama piesa asupra careia se actoineaza. De asemenea talpa este prevazuta cu
gauri pentru fixarea piesei pe postament. Se observa ca talpa presei este scobita, pentru a asigura o
pozitionare mai precisa a presei. La partea superioara a batiului are o consola in care se monteaza piulita
fixa . La acest tip de se recomanda montarea piulitei cu un ajustaj intermediar cu stingere probabil mica.
Piulita se asigura impotriva rotirii cu asamblari surub piulita. Surubul de forta este actionat de la roata de
mina , care are bratele sudate, iar capetele acestora sint prevazute cu bile. Roata de manevra este calata
pe o portiune de sectiune patrata si este fixata cu piulita. Surubul se reazama axial in berbec, la ridicare
actionind asupra celor doua placi fixate de berbec, ridicindu-l. La partea inferioara a berbecului se
monteaza un poanson schimbabil.
2.Presa cu piulita fixa din profil laminat
Pentru aceasta presa este caracteristica constructia batiului din profil laminat U indoit si sudat in
forma de cadru. Masa presei este prevazuta la partea superioara cu canale in T necesare fixarii unor
dispozitive folosite la presare, iar la partea inferioara cu locasuri pentru suruburile de fixare a presei pe
postament. Piulita fixa este montata inalezajul din partea superioara a batiului .Pe surubul de forta este
montata manivela de constructie sudata. Ansamblarea surub de forta- manivela se face cu profil patrat in
sectiunea tranversala.
3.Presa cu piulita fixa, varianta cu coloane
Aceasta este caracterizata prin prezenta coloanelor 11 in costructia batiului presei, care au un rol de
ghidare a traversei mobile 15 si de sustinere a traverseifixe 4.
Piulita 2 este prinsa de traversa fixa cu ajutorul suruburilor de fixare 3. Actionarea se face asupra
manivelei 7 care prin intermediul portiunii de calare actioneza asura surubului de forta 1. Frecarea dintre
surubul de forta si traversa mobila se reduce cu ajutorul rulmentului axial 14.
Masa presei are o forma circulara fiind prevazuta cu canale in T la partea superioara, cu
locasurile pentru suruburile de fixare pe fundatie si clema, alezaje filetate in cera se insurubeaza
coloanele.

La ridicare, surubul de de forta are un guler la partea inferioara, la imbinarea cu traversa mobila
care actioneaza asupra placilor 13 de forma circulara care sint prinse de traversa mobila cu suruburilor de
fixare 12.
Toata constructia presei este prinsa pe placa de baza 1 care este prevazuta cu gauri de prindere a
dispozitivului de fundatie.
Principalul avantaj al acestei solutii costructive este centrarea buna a traversei moibile prin przenta
celor doua coloane.
Dintre dezavantajele acestei solutii constructive vom mentiona urmatoarele:
-executia destul d dificila cea de serie mica, deoarece majoritateacomponentelor ansamblului presei
este de forma turmata
-nu pot fi prelucrate o gama larga de piese de dimensiuni diferite deoarece posibilitatile sint
limitate de przenta coloanelor.

[1,pag 87,88,15]

Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor

La proictarea presei se tine cont de nomele de protectie a muncii, facindu-se in acelasi timp si
unele recomandari supra folosirii presei pentru evitarea accidentelor.
Astfel avem:
-

presa se vopseste in diferite culori pentru a creaa un avertisment penrtu partile active ale ei si
pentru evitarea ruginirii

se face fixarea masei in suruburile de fundatie pentru evitarea miscarii acesteia in timpul
functionarii

se are grija ca toate ajstajele percise sa fie luate conform standardelor in vigoare

Penrtu stabilirea clasei de precizie a arborelui si a alezajului pe care este montat rulmentul se
recomanda STAS 6671-77.La suprafata de calare de forma patrata vom prescrie un ajustaj cu clasa de
prcizie scazut, care nu necesita prelucrari riguroase. Pentru o montare si demontare usoara a manivelei pe
portiunea de calare vom lasa un mic joc, care sa nu ingreuize totusi functionarea. Vom alege ajustajul
H8/e8 din sirul preferential 1.

[3, pag. 252-253]

II. MEMORIU JUSTIFICARIV DE CALCUL

Piuli fix (2)Corpul batiu (4)

urubul presei (1) Mt

Calculul si proiectarea surubului si a piulitei
1. Stabilirea naturii solicitarii tijei
Schema functionala.Diagrama de forta si momente
Dupa natura miscarilor relative ale elementelor cuplei surub-piulita in cadrul mecanismelor cu
F
actionare manuala avem piulita fixa, surubul
F executind
M12o miscare de rotranslatie (PPF). Pentru usurinta
Mt
proiectarii schemele functionale sint complectate cu diagrame
de forte si momente ce incarca elementele
Mtot
= Mt1
mecanismului, diagrame ce servesc la Mt
stabilirea
sectiunilor periculoase ale elementeelor respective.
M13= Mt2
h
l

M31

2. Alegerea profilui filetului

Fm
1
2

Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal (STAS 2114/1-75) din urmatoarele
considerente:
-

are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi isoscel cu unghiul la virf de
30 grade si baza egala cu pasul

flancul filetului are o inclinare de 15 grade

jocurile la diametrul interior si exterior sint egale

fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm si respectiv r=0,5mm pentru P>12

are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat

asigura o buna centrare intre surub si piulita

se poate executa prin procedeul de frezare

Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75 putind fi executat cu pas
normnal, fin sau mare :
D=d diametrul nominal al filetului
H 4 0.5 p ac h3

H1 0.5 p
H1
2

z 0.25 p

R1 max 0.5 ac
H 1.866 p

R 2 max ac

d 2 D2 d 2 z d 0.5 p
d 3 d 2 h3 d p 2 ac
D4 d 2 ac

D1 d 2 H1 d p
a c 0.15mm
pentru 1.5
a c 0.25mm
pentru 2<p<5
a c 0.5mm
pentru 6<p<12
a c 1mm
pentru p=6
Filetul trapezoidal se recomanda in cazul mecanismelor cu surub si piulita care transmit sarcini
mari in ambele sensuri.
3. Alegerea materialului surubului si piulite
Alegerea materialului pentru surub si piulita ca elemente ale mecanismelor cu surub depinde de
mai multi factori:
-

caracteristicile mecanice ale materialului

asigurarea conditiilor functionale, tehnologice si economice in modul cel mai fovorabil

fiabilitatea optima in contextul unor cheltuieli de productie minima

Caracteristicile importantemecanice ale materialului pentru surubul si piulita din constructia

mecanismelor cu surub sint:
(Rp0.2) - limita de curgere
(Rm)

- limita de rupere

(A)

- alungirea

(E)

- modulul de elasticitate

Penrtu suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mjlocii cu actionare manuala (viteza relativa
la filet intre surub si piulita este mica nu impune durificarea flancurilor) se va opta pentru un otel
laminat.
Alegem pentru surubul de miscare materialul OL50 (STAS 500/2-80)care are carecteristici
mecanice de rezistenta acaperitoare, proprietati de prelucrare buna si nu mecesita tratament termic.
CaracteristicileluiOL50:

at ac 51 N / mm 2
-

rezistenta la tractiune

ai 56...61 N / mm 2
-

rezistenta la incovoiere

at 31...33 N / mm 2
-

rezistenta la rasucire

at 41 N / mm 2
-

rezistenta la forfecare

Solicitari

at ac 140 N / mm 2
-

tractiune

ai 161 N / mm 2
-

incovoiere

at 91 N / mm 2
-

rasucire

forfecare

Caracteristicile mecanice

af 112 N / mm 2
-

[3, tab3.2]

Rm 490...610 N / mm 2

rezistenta la tractiune

R po 280 N / mm 2
-

limita de curgere
alungirea la rupere

A 21%

[3,tab3.1]

Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din mecanismul cu surub, este
indicat a fi astfel construita incit uzura sa fie concentrata asupra ei. Astfel se recomanda ca
materialul ales pentru piulita sa aiba modulul de elsticitate mai mic decit cel al materialului
surubului, ceea ce are ca efect uniformitatea repartizarii sarcinii pe spire, imbunatatirea
comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de functionare.
Alegerea materialului pentru piulita ca element al culpei de frecare surub- piulita se va face in
asa fel incit sa se limiteze presiunea de contact dintre spirele piulitei si ale surubuluila valori reduse
evitindu-se astfel uzura prematura. Plcind de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze acelasi mterial
pentru piulita ca si pentru surubul de forta vom utiliza cupluri de materiale care au o comportare buna
din punct de vedere al rezistentei la uzura, ca de exemplu: otel pe fonta, otel pe bronz moale, otel pe
fonta antifrictiune.
Vom opta pentru CuSn12- bronz moale cu o comportare buna din punct de vedere al rezistentei
la uzura
Coracteristici la CuSn12

at 28 N / mm 2
- tractiune

ai 28 N / mm 2
-

incovoiere

at 20 N / mm 2
-

rasucire

ac 28 N / mm 2
-

compresiune

Caracteristicile mecanice

[3,tab3.7]

Rm 220 N / mm 2

rezistenta minima la tractiune

duritate HB

80

alungirea la rupere

A 7%

[3,tab3.6]

Calculul diametrului mediu al filetului

d2

F
16150

d 2 29.278 mm
h m qa
0.5 2 6

h 0.5 pentru
m 2

q a 9 N / mm 2

profil trapezoida l

pentru otel

necalit

pe bronz

[4,pag55]

Din STAS 2114/1-75 alegem filetul: Tr 34*12(p6) cu:

D=d=35 mm
D2=d2=31 mm
D1=28 mm
d1=27 mm
D4=35 mm
P=6 mm
H 4 0.5 p ac h3 3.5 mm

H1 0.5 p 3 mm
z 0.25 p

H1
1.5 mm
2

R1 max 0.5 ac 0.25 mm

H 1.866 p 11.198 mm
R 2 max ac 0.5 mm

d 2 D2 d 2 z d 0.5 p 31,1867 mm
d 1 d 2 h3 d p 2 a c 27 mm

D 4 d 2 a c 31 mm
;

D1 d 2 H 1 d p 28 mm
[2,tab2.2]
Alegerea numarului de inceputuri
La presele manuale (cu piulita fixa sau cu piulita rotiroare) nu se impune conditia de
autofrinare. Alegen n=2- numarul de inceputuri care se impun pentru in randament si o
productivitate mare [4,pag56]
Verificarea autofrinarii

m '
-

se verifica cu relatia

m arctg

pE
12
arctg
3,50
d 2
27

' arctg

11
arctg
8,82
cos 1
cos 15

0.15 15
unde
,

Astefel sa verificat ca nu se impune conditia autofrinarii la presele normale

Calculul numarului de spire in contact
z

m d 2 2 31

10,33 z 10.33
p
6
[4,pag56]

Calculul lungimii filetului piulitei

m z p 10.33 6 62 mm

Calculul lungimii filetului surubului

L f h m 3 p 189 62 18 269 mm

[4,pag56]
Proiectarea extremitatilor surubului principal
La proiectarea extremitatilor trebuie sa se tina cont de faptul ca dimensiunile radiale ale unei
extremitati sa se inscrie in cercuri cu diametrele mai mici decit diametrul interior al filetului. In caz
contrar surubul nu poate fi introdus in piulita.
Proiectarea extremitatii inferioare se realizeaza astfel se alege rulmentul de presiune astfel
Co F
incit capacitatea lui statica Co sa fie

iar din STAS rezulta dimensiunile rulmentului.

Se alege rulmentul 51105 avind:Co=230000N>27500N

d f 18 mm
Dr 42
H 11
cap.stat. 26.26

hpr
Sectiunea periculoasa este C-C

3 F dm d f

d f ai

7 mm
[4,pag59]

Verificarea tijei surubului la solicitari compuse

Se vor stabili sectiunile solicitate atit la compresiune cit si la rasucire

ech c2 4 t2 ac 48,032 4 0.753 2 36.1343 51 N / mm 2

c

4F
4 16150

28.22 N / mm 2
2
2
d1
27

16 10 3 Mt1 16 10 3 93,65
t

0.5226 N / mm 2
3
3
d1
27

Mt 2

Mt 2

M t1 93,65

este momentul datorat frecarilor din rulment

1
1
0 d m F 0.01 25 16150 2018.75 N m
2000
2

0 0.01
, unde

Verificarea sectiunii de calare a manivelei la rasucire si a spirelor surubului

a) Sectiunea de calare este solicitata de momentul de torsiune total

M tot Mt1 Mt 2 62831.575 2018.75 64850.325 N m

M t1

1
1
F d 2 tan 2 '
27500 31,1867 tan 12,32 93.65 N m
2000
2000

b) La spirele surubului
q

F
27500

6.549 q a 8...10 N / mm 2
2 d 2 H 1 2 31,1867 3

la stivire

H1

ac
2
6 27500 1.5 0.5 24,4441 56...61 N / mm 2
i
ia
2
z d1 h
11 27 3.804 2
6 F

la incovoiere

f
-

la forfecare

2
F
27500

2,036 af 41 N / mm
z d 1 h 11 27 3.804

Verificarea surubului la flambaj

-

se considera ca surubul este incastrat la ambele capete

[4tab4.2]

l lungimea surubului cuprinsa intre cele doua capete l=180

l f 15 d 1 405

lf lungimea de flambaj
-coeficient de zveltete

60 100

d12
a b
Ff
4

lf

A
I min

a=350; b=1,15 pentru OL 60

74.14 100
unde Imin= 74.14

Dimensionarea piulitei

Se urmareste urmatorul algoritm de calcul:

De

4 F
D '2
at

4 16150 1.3
35 2 40.98 41 mm 45
58

a)

in formula

1.3
anterioara

coeficient de rasucire

b) calculam diamertul gurelului

gp

De D ' 45 31

5 mm
2
2

D g 1.3...1.5 De 1.3...1.5 45 mm

Dg

se alege constructiv
hg 0.2...0.25 m 13.64 mm

c)

grosimea gurerului

63[mm] [4,pag65]

Verificarea corpului piulitei

a) la corp avem solicitare compusa

t
-

tractiune

rasucire

4F
4 16150

27.71 at 26 N / mm 2
2
2
De D
45 2 35 2

solicitari compuse tangential

16 10 3 Mt1 De 16 62831.575 45

5.54 at 28 N / mm 2
4
4
De4 D 4
45 35

ech t2 4 t2 ac N / mm 2

ech 25,87 2 4 4.70 2 27,5 28 N / mm 2

b) verificarea gulerului piulitei

3 F D g De

De h

2
g

3 16150 63 45
33.17 N / mm 2
2
45 13.64

- la incovoiere

se

considera sarcina concentrata la capatul gulerului

f
-

la forfecare

str
-

F
16150

8.37 af 9 N / mm 2
De hg 45 13.64

4F
10.04 N / mm 2
2
2
D De r d g

2
g

la strivire
5. CALCULUL MECANISMULUI DE ACIONARE
Lungimea manivelei se determin n funcie de momentul de torsiune total care trebuie

s fie realizat de ctre muncitori la acionarea presei.

103 M tot
Lc
K n l Fm

[mm]

K - coeficient de nesimultaneitate, K = 1 pentru n1 = 1

n1 - numrul muncitorilor care acioneaz n1 = 1
Fm - fora cu care acioneaz un muncitor Fm = 350 N

Lc

103 92.12
263.2 [mm]
350

L = Lc + l0 [mm]
l0 - lungimea necesar prinderii manivelei = 50 mm
L = 263.2 + 50 = 313.2 [mm]

6. VERIFICAREA CORPLUI PRESEI

Corpul este din profil laminat I (I 60).

t1 t1 t1 at
'

'

t1

''

t1

''

F
A

F(

L1
l 2 y1 )
2
Iz
y1

unde: at= (30 45) N/mm2 pentru fonta obisnuita

at= (60 120) N/mm2 pentru otel turnat
A- este aria sectiunii
Iz momentul de inertie

Iz

b h2
12

= 28200

b = 94 [mm]; h = 60 [mm] ; y1 = 30 [mm] ; L1 = 349.6 [mm]

A = 5960 [mm2]
t1= 2.7 [N/mm2] ; t1= 35.1 [N/mm2]
t1= 2.7 + 35.1= 37.8

[N/mm2]

t1 at
Corpul presei va din fonta obisnuita.

Principalele norme de igiena muncii sunt urmtoarele:

Pentru nevoile igienei corporale a echipelor de ntreinere, pentru combaterea incendiilor sau
pentru alte necesiti n locurile corespunztoare se vor asigura debitele de ap n limitele
prevederilor normative de consum. Sunt interzise orice conexiuni ntre reelele de ap industrial
i potabil.

Apele reziduale rezultate n urma procesului de splare, curare etc., n special la utilajele din
sectoarele care lucreaz cu substane toxice, vor fi deversate n canale speciale i colectate n
punctele de tratare chimic n vederea trecerii lor ulterioare n canalele colectoare de evacuare,
fr pericolul polurii mediului nconjurtor.

Locul n care se efectueaz reparaiile ( n cazul nedeplasrii utilajului de pe locul de

funcionare ) va trebui s fie asigurat n ntreaga perioad afectat reviziei utilajului cu o
atmosfer de lucru fr degajri de praf, cldur excesiva sau umiditate; dac reparaiile se fac
n aer liber, pentru perioada de iarna, se vor prevede ncperi care nu vor fi mai mici de opt metri
ptrai.

n privina efortului fizic este interzis ridicarea sarcinilor mai mari de 50 kg de persoanele
adulte i progresiv cu vrsta 12-25 kg pentru persoanele ntre 18-21 ani. Distanele maxime de
transport manual sunt de la 60 m la o diferen de nivel de maxim 4 m ridicarea pe vertical a
sarcinilor de mai sus este limitat de nlimea de 1,5 m

n scopul prevederii mbolnvirilor profesionale i accidentelor de munca provocate de gaze,

vapori sau pulberi, se limiteaz prin NRPM n raport de substana n cauz, concentraiile
admise.
Protecia muncii la executarea asamblrii i montajului
Locul de munca trebuie special angajat pentru lucrrile de asamblare i montare.
Lucrrile de montaj care necesita unelte pneumatice sau electrice, la o nlime mai mare de 1,5
m, trebuie executate pe schelete speciale. Pentru prinderea sarcinilor se vor utiliza lanuri,
cabluri, funii care se verifica periodic la o sarcin cel puin dublat fa de sarcina de ridicat.
Macaralele utilizate, troliile etc. trebuie s corespund i s fie autorizate de ISCIR.
Protecia muncii la repararea componentelor, mainilor i utilajelor
Pe lng instruciunile generale coninute la capitolul 3, dat fiind specificul de munc n
operaiile de munca, n operaiile de reparare se vor respecta suplimentar toate normele de
protecia muncii specificate pentru anumite maini unealta folosite n procesul de reparare i
recondiionare ( strung, maina de frezat, raboteza, maina de gurit etc. ), normele privind
executarea sudurii cu gaz si electric, norme privind folosirea solvenilor i detergenilor la
splarea pieselor, norme privind folosirea sculelor de mna specifice atelierelor de lctuerie
etc.. Detalierea tuturor acestor norme este fcut n normele departamentale de protecia muncii
din cadrul MICM.