Conf. univ. dr.

Gabriela Rducan
Asist.univ.drd. Mdlina Dinu

Drept procesual civil

Curs pentru nvmnt la distan
Semestrul I
Partea I

BUCURETI
2013-2014

OBIECTIVE SPECIFICE DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Cunoatere i nelegere
nsuirea noiunilor de baz n legtur cu cele dou faze ale procesului civil-judecata i
executarea silit;
cunoaterea i utilizarea adecvat a normelor care reglementeaz procedurile speciale.
2. Explicare i interpretare
explicarea desfurrii judecii n etapa scris, etapa dezbaterilor, etapa deliberrii i
pronunrii, etapa cilor de atac
explicarea mecanismului executrii silite
3.Obiective instrumental aplicative
abilitatea de a conduce edina de judecat i de a decide la finalul procesului
abilitatea de a administra probe
nsuirea tehnicii pledoariei orale i a concluziilor scrise
explicarea modului de ntocmire a actelor procedurale
4. Obiective atitudinale
promovarea ideilor de legalitate, adevr, independen i imparialitate n desfurarea
procesului i pronunarea soluiei
angajarea n relaii de colaborare i de respect a drepturilor procesuale a tuturor
participanilor
manifestarea unei atitudini responsabile n ntocmirea actelor de procedur, pregtirea i
desfurarea procesului, pregtirea i expunerea pledoariei, deliberarea, pronunarea i
redactarea hotrrilor
promovarea unei atitudini de protejare a drepturilor creditorilor i debitorilor n faza
executrii silite
participarea permanent la propria dezvoltare profesional

BIBLIOGRAFIE GENERAL
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Codul de procedur civil Legea nr.134/2010

Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil.

Ed.Hamangiu, Bucureti, 2013 (2014)

V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil,
arbitraj, drept notarial, Curs de baz, Ed.Naional, 2013

Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril,

Andreia Constanda,Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris,

Flavius George Pncescu, Marius Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe
articole, vol II, Ed. Hamangiu, 2013
Ciobanu V.M., Nicolae M., (coord.), F.Baias, V.Belegante, T.C.Briciu, C.C.Dinu,
B.Dumitrache, Ghe.Florea, M.Fodor, I.Glc, D.Ghinoiu, C.Irimia, A.Nicolae, E.Oprina,
A.Rdoi, M.Stancu, A.tefnescu, M.Tbrc, N.Turcu, M.Ursua, Ghe.L.Zidaru, Noul
Cod de procedur civil, comentat i adnotat, Vol.I art.1-526, Ed.Universul Juridic,
2013
Deleanu, I., Tratat de procedur civil, vol.I, Universul Juridic, 2013

PARTEA I
TEMA I
ACTIUNEA CIVIL
I.1.Notiune
I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile
I.2.1.Afirmarea unui drept
I.2.1.1. Conditii
I.2.1.2. Exceptii de la cerinta actualittii dreptului
I.2.2.Interesul
I.2.2.1.Noiune
I.2.2.2.Condiiile interesului:
I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului
I.2.3.Capacitatea procesual
I.2.3.1.Notiune
I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta
I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu
A.Reprezentarea
B.Asistarea
C.Autorizarea
I.2.4.Calitatea procesual
I.2.4.1.Transmiterea calitatii procesuale
A.Transmisiunea legala
B.Transmisiunea conventionala
I.3.Clasificarea actiunilor civile
I.3.1 Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea
cererii de chemare n judecat
I.3.1.1.Actiuni in realizare
I.3.1.2.Actiuni in constatare
I.3.1.3.Actiuni in constituire de drepturi
I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile
se impart in:
I.3.2.1.cereri nepatrimoniale
4

I.3.2.2.cereri patrimoniale
A.cereri personale
A.1. cereri personale mobiliare
A.2. cereri personale imobiliare
B.cereri reale
B.1.cereri reale mobiliare
B.2.cereri reale imobiliare
B.a.cereri petitorii
B.b.cereri posesorii
C.cereri mixte
I.3.3.

Dupa

calea

procedurala

aleasa

de

parte

pentru

apararea

dreptului,

actiunile/cererile se clasific n:
A.Cereri principale
B.Cereri accesorii
C.Cereri incidentale
D.Cereri adiionale
I.3.3.1. Importanta clasificrii
I.4.ntrebri si exercitii
I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
I.4.2. Rezolvati urmatoarele teste gril
I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet
Obiective:
- insusirea notiunilor de cerere de chemare n judecat si actiune civil si a elementelor
care le diferentiaz;
-ntelegerea celor patru conditii cumulative de exercitare a actiunii civile si a
consecintelor pe care le produce n plan procesual lipsa uneia dintre acestea ;
-calificarea diferitelor tipuri de cereri ce pot fi adresate instantei de judecat in functie
de criteriile de clasificare a actiunilor civile

I.ACTIUNEA CIVILA

I.1.Noiune

Aciunea civil reprezint ansamblul mijloacelor procesuale prevzute de lege pentru

protecia dreptului subiectiv pretins de ctre una dintre pri sau a unei alte situaii juridice,
precum i pentru asigurarea aprrii prilor n process.

Exercitarea aciunii civile este o facultate, o libertate a oricrui subiect de drept cruia

i se ncalc sau contest un drept subiectiv sau un interes legitim.

Este necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil,

ntruct cererea de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a
aciunii civile, cea prin care se pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist
anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana.
(de asemenea, pe lng cererea de chemare in judecata, actiunea civila se poate realiza si prin
formularea intampinarii sau a cererii reconventinale de catre parat, etc).

I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile

Pentru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii
de exercitare ale aciunii civile:

1.afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea
justitiei.
2.existenta unui interes
3.calitatea procesuala
4.capacitatea procesuala

I.2.1.Afirmarea unui drept

6

Acesat condiie presupune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat
sau a unui interes legitim care trebuie ocrotit.
I.2.1.1.Dreptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s
ndeplineasc anumite condiii:
a. s fie recunoscut i ocrotit de lege;
b. s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n
limitele sale interne (adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost
stabilit sau creat de lege).
c. s fie exercitat cu bun credin
d. s fie actual adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive.
n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite precizri:
dac, n urma probelor administrate i a dezbaterilor contradictorii, instana constat c
dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete
condiiile de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele dect cerina de a fi
actual), atunci cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat (nefondat,
netemeinic);
ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de
invocare a lipsei acestei condiii fiind excepia de prematuritate a cererii, cererea de
chemare n judecat va fi respins ca prematur (soluie generic de inadmisibilitate).
admiterea excepiei de prematuritate cu consecina respingerii cererii de chemare in
judecat ca prematur introdus nu are autoritate de lucru judecat, astfel inct cererea va putea
fi reiterat in momentul in care s-a implinit termenul sau condiia care afecteaz dreptul
subiectiv civil.

I.2.1.2. Exceptii de la cerintaactualittii dreptului

Exista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu
este actual, cererea este admisibila.
Astfel, exista excepii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres
prevzaute de dispozitiile art.34 C.proc.civ.:
7

-cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi fcut chiar
nainte de mplinirea acestui termen;
- executarea la termen a obligaiei de ntreinere sau a altei prestaii periodice;
- alte cereri pentru executarea la termen a unor obligaii, ori de cte ori se va constata c
acestea pot prentmpina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar ncerca-o dac ar atepta
mplinirea termenului.
De mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.34 C.proc.civ nu va
putea fi pusa in executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual.
I.2.2.Interesul
I.2.2.1.Noiune
Interesul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil.
Interesul poate fi:

material, de natur patrimonial (de exemplu: atunci cnd se urmrete revendicarea unui
bun, recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la restituirea unui
mprumut sau a unui bun etc.)

moral, de natur nepatrimonial (de exemplu: n cazul punerii sub interdicie etc.).
I.2.2.2.Condiiile interesului:
Interesul trebuie s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual.

s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea;

s fie personal n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe
altcineva; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se
resfnge asupra lor;

s fie nscut i actual s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c, dac
cel care actioneaz s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu.
EXCEPIE DE LA CERINA DREPTULUI DE A FI NSCUT I ACTUAL
Dei interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni
nclcarea unui drept subiectiv ameninat sau pentru a prentmpina producerea unei pagube
iminente i care nu s-ar putea repara.
I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului:

Lipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea excepiei, care dac
va fi admis, va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes.
Excepia lipsei de interes este o excepie:
- de fond (vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune)
- peremptorie/dirimant (duce la respingerea sau stingerea procesului)
- absolut (privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ).
Respingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru
judecat ntr-o alt aciune promovat ntr-un moment n care interesul s-a nscut i
ndeplinete i celelalte cerine.
I.2.3.Capacitatea procesuala
I.2.3.1.Noiune
Noiune general constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea
drepturi i obligaii pe plan procesual (capacitate procesual de folosin), respectiv
aptitudinea de a-i valorifica singur drepturile procesuale i de a-i ndeplini obligaiile
procedurale, de a sta n judecat (capacitate procesual de exerciiu).
I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta
Noiune - consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.

n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de folosin reprezint

aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, n principiu, orice drepturi i obligaii de

natur procesual.

n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de folosin reprezint

aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, potrivit principiului specialitii

capacitii de folosin, acele drepturi i obligaii necesare realizrii scopului declarat, n
condiiile legii, prin actul de nfiinare, autorizare sau constituire.

Lipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea absolut a actului

de procedur fcut cu nclcarea acestei condiii;

-Mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie
excepia lipsei capacitii procesuale de folosin (excepie de fond, absolut i peremptorie).
-Soluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii
ca fiind introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva
unei persoane fr capacitate procesual de folosin.
9

I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu

Noiune - consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le
valorifica in justitie singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile
procesuale. Altfel spus, prin capacitate de exercitiu se intelege capacitatea unei persoane de a
sta in judecata.
n funcie de ntinderea capacitii civile de exerciiu, vom distinge:
lipsa capacitii procesuale de exerciiu pentru: minori, pn la mplinirea vrstei de 14
ani, i interziii judectoreti (persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabil
de punere sub interdicie judectoreasc;
capacitate procesual de exerciiu restrns pentru minorii cu vrstele cuprinse ntre 14
i 18 ani ;
capacitate procesual deplin de exerciiu pentru: persoanele care au mplinit 18 ani
sau, n mod excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste. (situaia
minorului de 16 ani care se cstoreste si dobnzite prin efectul cstoriei capacitate deplin
de exerciiu, )
Potrivit art.57 alin.2 C.proc.civ.: partea care nu are exerciiul drepturilor procedurale
nu poate sta n judecat dect dac este reprezentat, asistat ori autorizat n condiiile
prevzute de legile sau, dup caz, de statutele care i reglementeaz capacitatea ori modul de
organizare. Prin urmare, articolul citat, face referire la trei situatii:
A.Reprezentarea intervine n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub
interdicie judectoreasc (lipsa total a capacitii de exerciiu). Aceste persoane nu stau
personal n judecat, ci prin reprezentanii lor legali. Art. 58 alin.1 C. proc. civ. dispune c
instana n caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor
civile nu are reprezentant legal, instana, la cererea prii interesate, va numi un curator
special, care s o reprezinte pn la numirea reprezentantului legal, potrivit legii, aceeai fiind
situaia i n caz de conflict de interese ntre reprezentantul legal i cel reprezentat sau cnd o
persoan juridic ori o entitate dintre cele prevzute la art. 56 alin. (2), chemat s stea n
judecat, nu are reprezentant. De reinut este i faptul c, numirea acestor curatori se va face
de instana care judec procesul, dintre avocaii anume desemnai n acest scop de barou

10

pentru fiecare instan judectoreasc, curatorul special avnd toate drepturile i obligaiile
prevzute de lege pentru reprezentantul legal.
B.Asistarea intervine n cazul minorilor de la 14 la 18 ani (capacitate de exerciiu
restrns). Acetia vor sta personal n proces, vor fi citai i vor fi asistai de ocrotitorul legal
(citat, la rndul su), care vor semna alturi de minori actele de procedur i n cazul
persoanelor cu capacitate procesual de exerciiu restrns instana poate numi un curator
special n condiiile art. 58 C. proc. civ. Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are
exerciiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al
acestuia va putea ns confirma toate sau numai o parte din aceste acte. Sanciunea
nerespectrii normelor privind asistarea este nulitatea relativ a actului de dispoziie astfel
ncheiat.
C.Autorizarea intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie (renunare la
judecat sau la dreptul pretins, achiesare, tranzacie etc.). i presupune autorizarea special a
acestor acte, ncheiate de minori sau interzii i reprezentanii sau ocrotitorii legali ai acestora,
de ctre organul competent (autoritatea tutelar ).
Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se dobandeste in temeiul legii de
la data infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Persoana juridica isi
exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in
limita puterilor ce le-au fost conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei
juridice.

Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale

Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond, absolut si
peremptorie. Ea poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in
orice stare a pricinii.
Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau
impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa ca fiind introdus de o persoana fara
capacitate procesuala de exercitiu sau impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu.
Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu
sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. Conform art.57 alin.3 C.proc.civ.:
Lipsa capacitii de exerciiu a drepturilor procedurale poate fi invocat n orice stare a
11

procesului. Actele de procedur ndeplinite de cel care nu are exerciiul drepturilor

procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea ns
confirma toate sau numai o parte din aceste acte . Asadar, nulitatea nu intervine in mod
automat, potrivit art.57 alin.5 C.proc.civ.: cnd instana constat c actul de procedur a fost
ndeplinit de o parte lipsit de capacitate de exerciiu va acorda un termen pentru confirmarea
lui. Dac actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.

I.2.4.Calitatea procesuala
Noiune. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului
si persoana care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus
judecatii (calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport
juridic (calitate procesuala pasiva).
Regul: reclamantul este cel care trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ,
ct i pe cea pasiv; ulterior sesizrii, la rndul su, instana trebuie s verifice ex officio,
ndeplinirea condiiei calitii procesuale
Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic
litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare
procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca
subiecte in raportul juridic litigios.
Exemple:
A. Calitate juridica procesuala activa:
- autoritatea tutelara;
- procurorul conform art.92 C.proc.civ.
- creditorii chirografari pe calea actiunii oblice;
-Asociaiile de protecie a consumatorilor
B. Calitatea procesuala pasiva:
- raspunderea pentru altul.;
- raspunderea fidejusorului .
12

Justificarea calitatii procesuale. Reclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin

expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte
doveditoare, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva.

I.2.4.1Transmiterea calitatii procesuale. Drepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic

dedus judecatii pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a
calitatii procesuale active sau pasive.
Transmisiunea poate fi legala sau conventionala.
A.Transmisiunea legala: se realizeaz prin efectul succesiunii, n cazul persoanelor fizice
sau prin reorganizarea sau transformarea persoanei juridice parte n proces.
B.Transmisiunea conventionala : are loc ca efect al ncheierii anumitor categorii de acte
juridice, n urma crora cel care preia calitatea procesual este subdobnditorul acelui drept
sau bun litigios, cum ar fi: contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios (cumprtorul
sau donatarul dobndind calitatea procesual deinut n proces de cel care a cedat dreptul
su), schimbul, donaia, aducerea ca aport a bunului litigios n cazul n care bunul trece n
patrimoniul societii, i, n ipoteza raporturilor juridice obligaionale, n temeiul cesiunii de
crean, subrogaiei personale, novaiei prin schimbare de creditor/debitor, stipulaiei pentru
altul i prelurii de datorie.

Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi:

- universala;
- cu titlu universal;
- cu titlu particular.
Efectele transmiterii calitii procesuale
Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in
starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindui opozabile.
Transmiterea dreptului litigios prin acte ntre vii cu titlu particular
Dac n cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu titlu particular,
judecata va continua ntre prile iniiale.
13

Transmiterea dreptului litigios prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte
Dac ns transferul este fcut, n condiiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauz de
moarte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, dup
caz.

Att in cazul in care dreptul litigious se transmite prin acte ntre vii cu titlu particular
ct i prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte succesorul cu titlu particular este
obligat s intervin n cauz, dac are cunotin de existena procesului, sau poate s fie
introdus n cauz, la cerere ori din oficiu. n acest caz, instana va decide, dup mprejurri i
innd seama de poziia celorlalte pri, dac nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu
universal al acestuia va rmne sau, dup caz, va fi scos din proces. Dac nstrintorul sau,
dup caz, succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata
va continua numai cu succesorul cu titlu particular care va lua procedura n starea n care se
afl la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauz.

Efectele hotrrii.
Hotrrea pronunat contra nstrintorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al
acestuia, dup caz, va produce de drept efecte i contra succesorului cu titlu particular i va fi
ntotdeauna opozabil acestuia din urm, chiar i n ipoteza n care nu a fost introdus n
proces, ns numai n privina bunului transmis, apreciindu-se c, dei nu a participat la
judecat, acesta reprezint persoana autorului su n ceea ce privete dreptul n discuie

Sanctiunea lipsei calitatii procesuale

Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (care este o excepie de fond,
absoluta si peremptorie) de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a
procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan
fara calitate procesual activ sau impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia
cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara
14

calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare
a admiterii exceptiei lipsei de calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie
redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care
are calitate procesuala pasiva.

I.3.Clasificarea actiunilor civile

Clasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela
de cerere de chemare in judecata.
I.3.1.Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea
cererii de chemare n judecat:
In functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in:
-actiuni in realizarea dreptului,
-actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si
-actiuni in constituire de drepturi.
I.3.1.1.ACTIUNILE IN REALIZAREA DREPTULUI (in condamnare, in adjudecare,
de executare) acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv
solicit instanei obligarea prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu mai
exist aceast posibilitate, la despgubiri pentru prejudiciul creat. Aceast categorie de aciuni
conduce ntotdeauna la hotrri susceptibile de executare silit.
Caracteristici:

Restabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu
mai este cu putinta, prin echivalent;

Solutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca
ceva;

Hotararea instantei constituie titlu executoriu;

Actiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare (art.35

Cpc).
15

Exemple:
In practica judiciara actiunile in realizare sunt cele mai numeroase (de exemplu:
actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de bani,
evacuarea dintr-un imobil, indeplinirea unor obligatii contractuale, rezilierea sau
rezolutiunea unui contract, anularea unui act etc.).

I.3.1.2.ACTIUNILE IN CONSTATARE (in recunoastere, in confirmare) . acele

cereri prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n
scopul de a crea o situaie juridic nou ntre pri (se vizeaz schimbarea sau desfiinarea
unui raport juridic existent i crearea unui nou raport juridic, ca efect al hotrrii ce se va
pronuna).
Astfel art.35 prevede ca: cel care are interes poate s cear constatarea existenei sau
inexistenei unui drept. Cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea dreptului
pe orice alt cale prevzut de lege. .
Caracteristici:
Dispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu
si a unei stari de fapt
Exemple de actiuni in constatare:
constatarea calitatii de constructor de buna-credinta,
actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun dobndit de ambii
soti in timpul cstorie (pentru motive temeinice),
constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite imbunttiri de
ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc.

Nu trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu

cererea privind constatarea unei anumite situatii de fapt.

In acest caz, cererea adresat

instantei prin care se solicit constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil.
Sunt astfel de cereri: aceea prin care se solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n
anumite imprejurri, cererea prin care se solicit instanei s constate identitatea intre
persoana sa i cel care figureaz sub un alt nume intr-un act juridic, etc
16

 Din obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului rezulta o

particularitate a hotararilor, si anume ca ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse in
executare (este vorba numai de capatul de cerere principal, nu si de cele accesorii)

Exemplu: daca debitorul anterior declansrii executrii silite solicit instanei s se constate
prescriptia dreptului creditorului de a solicita executarea sa silit, iar in subsidiar, obligarea
creditorului la plata cheltuielilor de judecat, captul principal de cerere privind constatarea
prescripiei dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita nu constituie titlu
executori, ins, captul accesoriu privind plata cheltuielilor de judecat, in caz de admitere,
constituie titlu executori, si pe cale de consecint poate fi pus n executare silit.

Actiunea in constatare are un caracter subsidiar aceasta cale nu este deschisa atata timp cat
partea poate cere realizarea dreptului. Legiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru
a inlatura definitiv neintelegerile cu privire la dreptul respectiv.

Spre exemplu, in situatia in care reclamantul solicit instenei s se constate ca suprafata de

50 mp detinut de vecinul su este proprietatea sa, instana va respinge actiunea ca
inadmisibil, reclamantul avnd posibilitatea

ca pentru valorificarea drepturilor sale sa

introduc o actiune n revendicare impotriva prtului i nu o actiune in constatare.

Actiunea in constatare este imprescriptibil. Astfel, potrivit dispoziiilor art. 2502 alin. (2)
pct. 2 NCC, sunt imprescriptibile drepturile privitoare la aciunea n constatarea existenei sau
inexistenei unui drept.

Actiunea in constatare poate fi transformat intr-o cerere in realizare si viceversa. Pn la

nchiderea dezbaterilor, reclamantul poate nlocui cererea n constatare printr-o cerere n

realizare i invers, dac cererea n constatare poate fi primit, fr a se acorda termen de
judecat, instana lund act de precizare i consemnndu-se n ncheierea de edin
declaraiile verbale ale prii n acest sens, potrivit dispoziiilor art. 204 alin. (2) pct. 4 NCPC.

17

 n cererile pentru constatarea existenei sau inexistenei vreunui drept, competena instanei
se determin dup regulile prevzute pentru cererile avnd ca obiect realizarea dreptului,
potrivit art. 125 NCPC.

Clasificarea actiunilor in constatare:

1.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept (unui raport
juridic ntre reclamant i prt);

2.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului (de exemplu,
s se constate inexistena unei anumite datorii a reclamantului fa de prt, creana acestuia
din urm fiind stins prin prescripie sau prin compensare etc.)

- declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic,
pentru a se inlatura o situatie de incertitudine (spre exemplu, partile supun instantei
interpretarea unei clauze contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat
cere instantei sa constate caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.)
- interogatorii sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea,
eventual sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din conduitele
posibile, in situatia juridica data (actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa
exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal; actiunea prin care
mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca
accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un contract
susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau
a invoca nulitatea etc).
- provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza
o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau aceasta persoana este astfel determinata
sa-si valorifice dreptul pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca
daca nu si-l demonstreaza.

18

I.3.1.3.ACTIUNILE IN CONSTITUIRE DE DREPTURI (in transformare ) - sunt acele

actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca,
pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi.
Exemple de actiuni in constituire de drepturi:
-divortul,
-adoptia
-punerea sub interdictie,etc.

Consecinte:
- tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi
juridice noi intre parti;
- in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc (sunt exceptii,
hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si
fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.).

I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile

se impart in:

I.3.2.1. cereri nepatrimoniale acelea prin care se valorific drepturi subiective fr

coninut economic, legate indisolubil de persoana titularului lor.
Exemplu:sunt cereri nepatrimoniale
-cererea de divort;
-cererea in tgada paternittii sau stabilirea paternittii;
-adoptia
-cererea prin care se solicit anularea cstoriei, etc

I.3.2.2. cereri patrimoniale sunt acelea al cror continut este evaluabil in bani
Cererile patrimoniale, la rndul lor se subclasific in:
19

A.cereri personale
B.cereri reale
C.cereri mixte
A. Cererile personale sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de
creanta. Aceasta este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta
sunt practic nelimitate ca numar, ele putandu-se naste din orice conventie a partilor, din lege,
dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc
Actiunile personale, la rndul lor se subclasific in:
-actiuni personale mobiliare;
-actiuni personale imobiliare
A.1Actiunile personale mobiliare sunt acele actiuni in cadrul carora dreptul personal
valorificat are ca obiect un bun mobil
Exemple:
-plata unei sume de bani,
- predarea unor bunuri fungibile, etc.

A.2.Actiuni personale imobiliare cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun
imobil
Exemple:
-obligarea locatorului la predarea bunului imobil ctre locatar

B.Cererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz,
aprarea posesiei unui bun.
Exemple:
-actiunea in revendicare;
-actiunea confesorie sau negatorie;
-aciunea n grniuire
20

-actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare;

-petitia de ereditate
-actiunea de partaj, etc.
La rndul lor, actiunile reale se mpart n:
B.1.Cereri reale mobiliare atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un
bun mobil
Exemplu:
-revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credint
B.2.Cereri reale imobiliare dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil.
Pe lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n:
-cereri petitorii;
-cereri posesorii.
B.a.Cererea petitorie este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real
B.b.Cererea posesorie are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva
oricaror tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost
pierduta.

C.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un
drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla
intr-un raport de conexitat.
In acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in
prezenta unui cumul obiectiv de actiuni: una personala si una reala. In mod conventional au
fost incluse in aceasta notiune doua categorii de actiuni:
actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real

imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale (se considera ca in aceasta situatie
reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul
real avand ca obiect remiterea bunului).

21

 actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act

translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea
partilor in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului

I.3.2.2.1.Importana clasificrii cererilor patrimoniale

Aceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume:
-calitatea procesual,
- competenta teritorial;
- prescriptia
In ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi
chemat in judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul
actiunilor reale, poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul
urmareste dreptul asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si
dreptul de urmarire.
Actiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce
actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. Actiunea reala
urmareste obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat
decat atunci cand este vorba de executarea unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face
sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune-interese.
In ceea ce priveste competenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in
principiu, regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului
(art.107). In cazul actiunilor reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla
imobilul (art.117).
In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, termenul
este diferit in functie de natura actiunii. Astfel, in cazul actiunilor personale termenul general
de prescriptie este de 3 ani. Sub aspectul actiunilor reale, exista actiuni reale imprescriptibile
extinctiv (de exemplu, actiunea in revendicare sau actiunea avnd ca obiect iesirea din
indiviziune), actiuni prescriptibile 1 an in cazul de avulsiune, etc.

22

I.3.3

Dupa

calea

procedurala

aleasa

de

parte

pentru

apararea

dreptului,

actiunile/cererile se clasific n:
-principale,
-accesorii,
- incidentale,
-adiionale.
A.Cererile principale : cele prin care se declaneaz procesul (procedura judiciar).
ns, nu ntotdeauna actul de procedur prin care este sesizat instana constituie cererea
principal, n ntregul su, adesea fiind formulate cereri de chemare n judecat cu mai multe
capete de cerere, din care una e principal i altele sunt accesorii
Exemplu:
-cererea de chemare n judecat

B.Cererile accesorii : a cror rezolvare depinde de soluia din cererea principal,

aflndu-se ntr-o relaie de subsidiaritate fa de aceasta.
C.Cererile incidentale acelea care pot avea o existen independent (precum cererea
principal), dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat.
Exemple:
-cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva
reclamantului;
-cererea de interventie voluntar;
-cererea de chemare n garantie, etc

D. Cererile adiionale sunt cererile prin care o parte modific preteniile sale anterioare.
O astfel de cerere poate fi formulat de ctre reclamant (n privina cererii principale sau a
cererii de intervenie promovate de acesta), prt (n privina cererii reconvenionale sau a
cererii de intervenie formulate de acesta) sau ter intervenient (n privina cererii de
intervenie introduse de el).

23

I.3.3.1.Interesul clasificrii
Clasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte:
Sub aspectul competentei - potrivit art. 123 alin. (1) NCPC, cererile accesorii, adiionale,
precum i cele incidentale se judec de instana competent pentru cererea principal, chiar
dac ar fi de competena material sau teritorial a altei instane judectoreti, cu excepia
cererilor prevzute la art. 120 NCPC (cereri n materia insolvenei sau concordatului
preventiv, care sunt de competena exclusiv a tribunalului n a crui circumscripie i are
sediul debitorul).;
Anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala (de exemplu, actiunea in tagada
paternitatii) sau numai pe cale accesorie (de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii
numelui din casatorie dupa divort), alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe
cale accesorie sau incidentala (exercitarea autoritii printesti fa de copii minori).
Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta
investita cu solutionarea cererii principale (exercitarea autoritii printesti fa de copii
minori, pensia de intretinere, numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea
cstoriei);
Persoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct
hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila;
Hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac
si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate
separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene.

Rezumat
Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor
procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective
civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege.
Sunt conditii de exercitare ale actiunii civile: afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice
ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual.

Bibliografie
24

 Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu,
Bucureti, 2013
V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil,
arbitraj, drept notarial, Curs de baz, Ed.Naional, 2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia
Constanda, Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius
George Pncescu, Marius Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe articole,
vol II, Ed. Hamangiu, 2013

I.4.ntrebri si exercitii:
I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Mentionati care este diferenta intre cererea de chemare in judecat si actiunea civil.
2.Enumerati conditiile de exercitare a actiunii civile.
3.Cnd o actiune in constatare va fi respins de ctre instana de judecat ca inadmisibil
in temeiul art.35 C.proc.civ.?
4.Care sunt situatiile in care, desi dreptul subiectiv pretins de reclamant nu a devenit
actual, instanta va solutiona cererea pe fond?
5.Enumerati dou cazuri de transmitere legala a calittii procesuale.
6. Actiunea prin care reclamantul solicit instantei s constate nulitatea contractului de
vnzare-cumprare ncheiat intre el si parat, este o actiune in constatare sau in realizare?
Argumentati.
I.4.2. Rezolvati urmtoarele grile:
1. Excepia lipsei de interes a cererii de chemare in judecat:
a.poate fi invocat doar de ctre instanta de judecat;
b.este o exceptie relativ;
c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu
2.Asistarea intervine:
a.n cazul minorilor intre 14-18 ani;
25

b.in cazul minorilor sub 14 ani;

c.n cazul minorilor intre 16-18 ani
3.Sunt conditii de exercitare a actiunii civile:
a. prtile, obiectul, cauza;
b.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual
c. cauza, capacitatea procesual, calitatea procesual
4. Reclamantul poate solicita nainte de mplinirea termenului, executarea la termen a
unei obligatii alimentare?
a.da, ntruct reprezint o exceptie de la cerinta actualittii dreptului;
b.nu, ntruct dreptul reclamantului nu este actual;
c.da, dac prtul renun la invocarea exceptiei de prematuritate a cererii
5.Dac prtul invoc exceptia de prematuritate a cererii de chemare n judecat
ntruct la momentul introducerii acesteia dreptul pretins de ctre reclamant nu era
actual, ns pe parcursul solutionrii cauzei, acesta a devenit actual, instanta:
a.va admite exceptia prematurittii cererii i va respinge actiunea ca fiind prematur introdus;
b.va respinge exceptia de prematuritate, trecnd la solutionarea pe fond a pricinii;
c.va admite exceptia de prematuritate i va anula cererea reclamantului
6.In cazul transmisiunii in condiiile legii a calitii procesuale:
a.dac dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre
partea care nu a instrinat dreptul i partea care a preluat dreptul;
b. dac dreptul litigios este transmis prin acte intre vii cu titlu particular, judecata va continua ntre
prile iniiale;
c.n toate cazurile succesorul cu titlu particualr este obligat s intervin in cauz dac are cunotint
de existenta procesului
7.In privina cererilor in justiie:
a) cererea principal poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat i capete de
cerere accesorii;
b) cererile accesorii sunt cele prin care o parte modific preteniile sale anterioare;
c) cererile incidentale sunt cele formulate in cadrul unui proces aflat in curs de
desfurare
26

I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet

X a solicitat n contradictoriu cu Y s se constate c imobilul apartament pe care l
folosete n baza contractului de nchiriere ncheiat cu Primria Buftea reprezint o unica
unitate locativ.
n motivarea cererii X a artat c imobilul n cauz dei este folosit n baza a doua
contracte de nchiriere, unul ncheiat cu reclamantul iar cellalt cu prtul, n realitate a fost
conceput pentru a servi unei singure familii.
Prtul a invocat inadmisibilitatea aciunii faa de prevederile art.35 C.proc.civ.
Ce a decis instana cu privire la excepia invoca

TEMA II
PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL
Cuprins:
II.1.Notiune
II.2 INSTANTA
II.2.1.Intelesurile notiunii
II.2.2.Compunerea instanei
II.2.3.Constituirea instanei
II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei
II.2.4.1.Incompabilitatea
A.Cazurile de incompatibilitate absolut
B.Cazurile de incompatibilitate relativ
II.2.4.2. Mijloacele de invocare a incompatibilitii
II.2.4.3.Momentul pn la care poate fi formulat recuzarea
II.2.4.4.Procedura de judecat a abinerii si a recuzrii
II.2.4.5.Ci de atac
II.3.1.PRILE
27

A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor.

B.Abuzul de drept procesual
C.Coparticiparea procesual
II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT
II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR
II.3.2.1.1.Interventia voluntar principal
A.Notiune
B.Natur juridic
C.Termen de depunere
D.Procedura de judecat
E.Efecte
II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie
A.Noiune
B.Natur juridic
C.Conditii
D.Termen de depunere
E.Procedura de judecat
F.Solutii
II.3.2.2.Intervenia fortat
II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane
A.Noiune
B. Conditii
C. Termen de depunere
D. Procedura de soluionare a cererii de chemare in judecat a altor persoane
E.Efecte
II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie
28

A.Noiune
B.Conditii
C.Termen de depunere
D.Procedura de judecat
II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului
A.Notiune
B.Conditii
C.Termen de depunere
D.Ipoteze
II.3.2.3.Introducerea din oficiu a terilor
II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil
A.Notiune
II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat
A.Conditii:
II.4.2.Reprezentarea prin avocat
II.5. Participarea procurorului in procesul civil
II.5.1.Formele de participare
II.6.ntrebri si exercitii
II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
II.6.2. Rezolvati urmatoarele teste gril
II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet

Obiective:
-intelegerea distictiei dintre participantii la procesul civil si prile procesului civil;
-insusirea si intelegerea formelor de interventie ale tertilor in procesul civil (interventia
vountar si interventia fortat), precum si a elementor ce le aseamn si a celor care le
29

deosebesc;

PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL

II.1.Notiune
Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea
judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care
participa la activitatea de judecata se numesc participanti n procesul civil.
In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia
derulndu-se faza judectii procesului civil. ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa
fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz
procesul-civil prin introducerea cererii de chemare n judecat si paratul. In cadrul si in cursul
procesului civil pot interveni si alte persoane din proprie initiativ (in cazul interventiei
voluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii), din initiativa uneia din partile
initiale (prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de chemare n
garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt), sau la
iniiativa instanei de judecat (introduceea din oficiu a terilor n procesul civil).
In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii,
interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si
vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei.
O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public, reprezentat prin
procurori, care particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.92 C.proc.civ.,
precum si n celelalte situatii n care legea prevede expres participarea acestora.
Prin urmare:
Sunt participani la procesul civil:
30

-instana de judecat;
-procurorul;
-grefierul;
-martorii;
-experii;
-arbitrii;
-magistraii asisteni;
-asistenii judiciari;
-avocaii.

Sunt pri in procesul civil:

-reclamantul;
-prtul;
-terii intervenieni.

II.2 INSTANTA
II.2.1.Intelesurile notiunii:
- n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un
conflict ntre pri;
- ntr-un sens mai restrns, prin notiunea de instan se inelege:
- numai instana de judecat;
- un anumit grad de jurisdicie;
- completul de judecat.

II.2.2.Compunerea instanei
Noiune
31

Prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori

prevzut de lege.
n condiiile Legii de organizare judectoreasc nr. 304/2004, cauzele date n competena
de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format
dintr-un judecator, cu excepia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, care
se judeca in prima instanta in complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari.
La judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. Astfel, apelurile
se judec n complet format din doi judectori, iar recursurile in complet format din 3
judectori.

II.2.3.Constituirea instanei
Noiune

Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i

organele prevzute de lege. Este vorba de participarea alturi de judectori a grefierului,
magistratului-asistent de la Inalta Curte de Casaie i Justiie, a procurorului, precum i a
asistenilor judiciari.

II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei

II.2.4.1.Incompabilitatea
Incompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la
soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege.
A.Cazurile de incompatibilitate absolut
Incompatibilitatea absolut este reglementat n art. 41 C.proc.civ.fiind
reglementate trei cazuri de incompatibilitate:

a. Judectorul care a pronunat o ncheiere interlocutorie sau o hotrre ntr-o pricin nu

poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel, recurs, contesta ie n anulare sau
revizuire. (presupune situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim
32

instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul,
sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii respective; este firesc ca judectorul s nui controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra
soluiei pe care a dat-o; aceeai este soluia i in cazul in care dup ce a soluionat cauza in
prim instan, in apel sau recurs impotriva hotrrii pronunate de el in condiiile legii se
exercit revizuire sau contestaie n anulare). Totodat judectorul care a pronunat o incheiere
interlocutorie (a admis/respins cererea de intervenie a terului) nu poate soluiona cauza intr-o
cale de atac ordinar sau extraordinar.
b. Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n
cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.(se presupune c judectorul
care i-a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va schimba i c de
aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei).
c. Judectorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistratasistent sau mediator n aceeai cauz nu poate judeca acel proces.
Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie.
Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a
hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public.
nainte de primul termen de judecat grefierul de edin va verifica, pe baza dosarului
cauzei, dac judectorul acesteia se afl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
absolut i, cnd este cazul, va ntocmi un referat corespunztor.
Judectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate n privina sa este obligat
s se abin de la judecarea pricinii. Declaraia de abinere se face n scris de ndat ce
judectorul a cunoscut existena cazului de incompatibilitate sau verbal n edin, fiind
consemnat n ncheiere
B.Cazurile de incompatibilitate relativ
Incompatibilitatea absolut este reglementat n art. 42 C.proc.civ
Judectorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmtoarele situaii:
1. cnd i-a exprimat anterior prerea cu privire la soluie n cauza pe care a fost desemnat
s o judece. Punerea n discuia prilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept,
potrivit art. 14 alin. (4) i (5), nu l face pe judector incompatibil;
33

2. cnd exist mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendenii ori
descendenii lor sau afinii lor, dup caz, au un interes n legtur cu pricina care se judec;
3. cnd este so, rud sau afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori
reprezentantul unei pri sau dac este cstorit cu fratele ori cu sora soului uneia dintre
aceste persoane;
4. cnd soul sau fostul su so este rud ori afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu
vreuna dintre pri;
5. dac el, soul sau rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup caz, sunt
pri ntr-un proces care se judec la instana la care una dintre pri este judector;
6. dac ntre el, soul su ori rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup
caz, i una dintre pri a existat un proces penal cu cel mult 5 ani nainte de a fi desemnat s
judece pricina. n cazul plngerilor penale formulate de pri n cursul procesului, judectorul
devine incompatibil numai n situaia punerii n micare a aciunii penale mpotriva sa;
7. dac este tutore sau curator al uneia dintre pri;
8. dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri sau promisiuni de
daruri ori alte avantaje de la una dintre pri;
9. dac el, soul su ori una dintre rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor,
dup caz, se afl n relaii de dumnie cu una dintre pri, soul ori rudele acesteia pn la
gradul al patrulea inclusiv;
10. dac, atunci cnd este nvestit cu soluionarea unei ci de atac, soul sau o rud a sa pn
la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiai
pricini naintea altei instane;
11. dac este so sau rud pn la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup caz, cu un alt
membru al completului de judecat;
12. dac soul, o rud ori un afin al su pn la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau
asistat partea n aceeai pricin naintea altei instane;
13. atunci cnd exist alte elemente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu privire la
imparialitatea sa.
Aceste dispoziii privitoare la so se aplic i n cazul concubinilor.

34

II.2.4.2.Mijloacele de invocare a incompatibilitii.

Indiferent de motivul de incompatibilitate, acesta se invoc de judector, caz in care
mijlocul de invocare al incompatibilitii este abinerea sau poate fi invocate de partea
interesat prin intermediul recuzrii.
Abinere : situaia n care un judector, cunoscnd c se afl ntr-unul din cazurile
prevzute de lege, se abine de la judecata unei anumite pricini.
Obligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s
se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta.
Recuzare: situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de
lege, nlturarea unuia sau mai multor judectori de la judecarea unei anumite pricini.
Asemnri:
1) cazurile de abinere i cele de recuzare sunt identice;
2) procedura de soluionare a celor dou incidente procedurale este comun.
Deosebiri:
1) n timp ce recuzarea este propus de pri, abinerea provine chiar de la cel aflat n
vreunul din cazurile prevzute de lege;
2) caracterul normelor care reglementeaz cele dou instituii este de natur diferit:
abinerea este reglementat de norme imperative, n timp ce recuzarea este reglementat de
norme de ordine privat (partea interesat avnd facultatea de a-l recuza pe judector sau de a
accepta s fie judecat de ctre acesta, exprimndu-i astfel ncrederea n imparialitatea sa)
II.2.4.3.Momentul pn la care poate fi formulat recuzarea
Pentru cazurile de incompatibilitate absolut, recuzarea poate fi invocat n orice stare
a pricinii, in timp ce recuzarea pentru cazurile de incompatibilitate relativ poate fi invocat
nainte de nceperea oricrei dezbateri, iar cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au
fost cunoscute de parte doar dup nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie s solicite recuzarea
de ndat ce acestea i sunt cunoscute.

Instana in faa creia s-a formulat cererea de recuzare o poate respinge ca inadmisibil
atunci cnd:
35

-cererea de recuzare este intemeiat pe alte motive dect cele prevzute la art. 41 i 42 sau nu
este deloc motivat;
- cererea de recuzare privitoare la ali judectori dect cei care fac parte din completul de
judecat cruia pricina i-a fost repartizat pentru soluionare;
-cererea ndreptat mpotriva aceluiai judector pentru acelai motiv de incompatibilitate.

II.2.4.4.Procedura de judecat a abinerii si a recuzrii

Judectorul mpotriva cruia este formulat o cerere de recuzare poate declara c se
abine, caz in care, declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate.
Instana in faa creia s-a formulat declaraia de abinere sau cererea de recuzare
hotrte de ndat, n camera de consiliu, fr prezena prilor i ascultndu-l pe judectorul
recuzat sau care a declarat c se abine, numai dac apreciaz c este necesar. n aceleai
condiii, instana va putea asculta i prile.
n cazul n care la acelai termen s-au formulat cereri de recuzare i de abinere
pentru motive diferite, acestea vor fi judecate mpreun. n caz de admitere a declaraiei de
abinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respins, prin aceeai
ncheiere, ca rmas fr obiect. n cazul n care declaraia de abinere se respinge, prin
aceeai ncheiere instana se va pronuna i asupra cererii de recuzare
Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de recuzare.

Admiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt

judector de la aceeai instan judectoreasc, prin incheierea de admitere a recuzrii sau
abinerii, urmnd a se arta n ce msur actele ndeplinite de judectorul aflat intr-unul din
cazurile de incompatibilitate urmeaz s fie pstrate.

II.2.4.5.Ci de atac
ncheierea prin care s-a admis abinerea

36

 ncheierea prin care s-a respins abinerea

NU SUNT SUPUSE

ncheierea prin care s-a admis recuzarea

NICIUNEI

ncheierea prin care s-a respins recuzarea

CI DE ATAC

pe motiv c cererea de recuzare a rmas fr obiect

ca urmare a admiterii cererii de abinere

ncheierea prin care s-a respins recuzarea 1.POATE FI ATACAT ODAT CU

FONDUL FIIND SUPUS ACELORAI
CI DE ATAC CA SI HOTRREA PE
FOND
2.POATE FI ATACT CU RECURS IN 5
ZILE DE LA COMUNICAREA
HOTRRII
ATUNCI CND HOTRREA DAT
PE FOND ESTE DEFINITIV

II.3.1.PRILE

A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual

Noiunea de pri desemneaz persoanele fizice sau juridice care au un litigiu referitor la
un drept subiectiv civil dedus judecii sau la o situaie juridic pentru a crei realizare calea
judecii este obligatorie i asupra crora poart efectele hotrrii judectoreti ce se va
pronuna ori care a fost deja pronunat. De altfel, art. 55 C.proc.civ. prevede c sunt pri
reclamantul i prtul, precum i, n condiiile legii, terele persoane care intervin voluntar
sau forat n proces.

La judecata n prim instan, prile din cererea de chemare n judecat se numesc

reclamant i prt.
n apel, partea care exercit calea de atac se numete apelant, iar cealalt parte intimat,
dup cum la recurs avem recurent i intimat, n revizuire, revizuent i intimat, iar n
37

contestaia n anulare, contestator i intimat.

n materia executrii silite, denumirea prilor este de creditor i de debitor

Drepturi si obligatii procesuale

Pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de
drepturi procesuale dintre care mentionam:

Dreptul partilor de a adresa cereri instantei;

Dreptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare;

Dreptul la aparare;

Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.;

Dreptul de a face acte de dispozitie;

Dreptul de a exercita caile de atac;

Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc.

Legea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam
cu titlu de exemplu:
- indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub
sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc.
- exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au
fost recunoscute de lege

B.Abuzul de drept procesual

Potrivit art. 12 alin. (2) C.proc.civ., partea care i exercit drepturile procesuale n mod
abuziv rspunde pentru prejudiciile materiale i morale cauzate. Ea va putea fi obligat,
potrivit legii, i la plata unei amenzi judiciare, iar potrivit art. 12 alin. (3) C.proc.civ.,
partea care nu i ndeplinete cu bun-credin obligaiile procesuale rspunde potrivit
alin. (2).
.
38

Formele de manifestare ale abuzului de drept presupun existenta a doua elemente:

- elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual;
- elementul obiectiv deturnarea dreptului procedural de la scopul socio-economic pentru
care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala.
Cerine (pentru a caracteriza un act de procedur ca abuziv):
- autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauz i s fie capabil s l exercite;
- dreptul procedural s fie utilizat n limitele sale externe, fixate de lege, s respecte
dispoziiile legale referitoare la condiiile n care se exercit dreptul procedural, la forma
actului i la termenul n care trebuie efectuat acesta;
- dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop dect acela pentru care a fost
acordat de lege;
- dreptul procedural s fie exercitat cu rea-credin.

Exemple:
- introducerea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a-l sicana, de a-l
discredita pe parat sau rezistenta cu rea-credinta a paratului in fata unei cereri a carei
temeinicie este evidenta ;
- introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la
primul termen pretentiile reclamantului;
- introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a
asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte

- folosirea cu rea-credin a posibilitii de a solicita citarea prtului prin publicitate;

cererile repetate de amnare a judecii, etc.

Aprecierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului,

respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare
sau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul
procedural.

39

Exercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice:

amenzi judiciare catre stat (n cuantumul stabilit de art. 187 sau de art. 188 C.proc.civ.) si,
eventual, despagubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat (in temeiul rspunderii civile
delictuale pentru fapta proprie). Astfel, partea care a suferit un prejudiciu patrimonial sau
moral, ca urmare a exercitrii abuzive a unui drept procedural de ctre partea advers, are
dreptul de a fi despgubit. Pentru a nu se nclca principiul disponibilitii, despgubirile vor
fi acordate numai la cerere, nu i din oficiu.

C.Coparticiparea procesuala

Notiune
Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau
parate in cadrul unui proces civil. Aceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre
mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual.
Sediul materiei: art. 59- 60 C.proc.civ.
Potrivit art.59: mai multe persoane pot fi mpreun reclamante sau prte dac obiectul
procesului este un drept ori o obligaie comun, dac drepturile sau obligaiile lor au aceeai
cauz ori dac ntre ele exist o strns legtur.

Felurile coparticiparii procesuale

Dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi:
- activa: cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat;
- pasiva: cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor
parati;
- mixta: daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati.
In functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi:
- facultativa
- necesara
40

Regula o constituie participarea facultativ, ins sunt si situa ii n care coparticiparea

este obligatorie.
Cazuri de coparticpare obligatorie: din prevederile art. 1163 alin. (1) C.civ., ce declar nul
partajul de ascendent la care nu au participat toi descendenii, se poate concluziona c, n
cazul ieirii din indiviziunea succesoral, coparticiparea procesual este obligatorie, desigur,
dac sunt cel puin trei motenitori care au acceptat succesiunea; tot astfel, art. 684 alin. (2)
C.civ. dispune c partajul fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate
absolut

Efectele coparticiparii
Efectele coparticiprii procesuale:
- raporturile dintre coparticipanii procesuali sunt guvernate de principiul independenei
procesuale; conform art. 60 alin. (1) C. proc. civ. actele de procedur, aprrile i concluziile
unuia dintre coparticipani nu pot folosi, dar nici vtma celorlali.
Excepie: cnd prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale
efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur
ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele procedurale ncuviinate unora dintre ei
pentru ndeplinirea actelor de procedur vor profita i celorlali;
- dac actele de procedur ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor fcute de
ceilali coparticipani, atunci se va ine cont de actele cele mai favorabile.

Alte efecte ale coparticiprii procesuale:

- atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n
care se va comunica o singur copie de pe cererea de chemare n judecat sau de pe
ntmpinare [art. 149 alin. (1) C.proc.civ.], dup cum coparticipanii sunt pri sau
reclamani; totodat, art. 207 C.proc.civ. prevede c, atunci cnd sunt mai muli pri, acetia
pot rspunde mpreun, toi sau numai o parte din ei, printr-o singur ntmpinare (indiferent
dac prii au sau nu un reprezentant comun);

41

- dac unii dintre coparticipani nu s-au prezentat naintea instanei ori nu au ndeplinit un
act de procedur n termen, ei vor fi totui citai n continuare [art. 60 alin. 3 C. proc. civ.];
- actele de procedur fcute n interes comun sau mpotriva coparticipanilor cu acelai
interes sunt supuse unei singure taxe de timbru;
- coparticipanii vor suporta cheltuielile de judecat, dac este cazul, n funcie de interesul
fiecruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie n mod egal, fie proporional, fie solidar
(art. 455 C. proc. civ.).

II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT

Noiunea de teri are o dubl conotaie:
- se refer la persoane complet strine de proces (penitus extranei);
- desemneaz i persoanele introduse ntr-un proces pendente, devenind i ele pri; ns,
pentru a nu fi confundate cu prile iniiale (reclamant i prt) sunt denumite fie
intervenieni, fie teri intervenieni.

Pentru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar

introducerea acestora n proces.
Necesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care lar putea realiza una din prile iniiale (reclamantul sau prtul), care urmrete s i se
recunoasc ori s i se stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv.
Interesul de a fi introdus ntr-un proces n curs de desfurare poate s aparin i
terului, fie pentru a-i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu,
cu care se gsete n raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit
de parte pentru a formula pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori,
interesele legitime ale unei persoane pot fi afectate direct sau indirect de pronunarea unei
hotrri la care nu a fost parte.
Codul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la
judecat:
1.Intervenia voluntar intervenia voluntar principal;
42

- intervenia voluntar accesorie

2.Intervenia forat chemarea n judecat a altor persoane (art.68-art.71);
- chemarea n garanie(art.72-art.74);
- artarea titularului dreptului(art.75-art.77)
3. Introducerea forat n cauz, din oficiu, a altor persoane (art.78-art.79)

II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR
Noiune
Intervenia voluntar reprezint cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri,
pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces.
Elemente definitorii:
- existena unui proces civil n curs de judecat;
- interventia unui ter, din propria iniiativ, n procesul respectiv.

II.3.2.1.1.Intervenia voluntar principal

A.Noiune
Poart denumirea de intervenie voluntar principal cererea prin care un ter solicit
introducerea sa ntr-un proces n curs de judecat, pentru a i se recunoate sau stabili un drept
propriu.
Prin urmare, intervenia este principal cnd intervenientul pretinde pentru sine, n tot
sau n parte, dreptul dedus judecii sau un drept strns legat de acesta

B.Natur juridic
Intervenia voluntar principal este o veritabil chemare n judecat, ndreptat
mpotriva prilor iniiale, deci, att a reclamantului, ct i a prtului. Terul intervenient
poate s i formuleze pretenia pe cale principal, declannd un proces distinct, n care el ar
figura ca reclamant, iar prile din proces ar fi prte. Dac ns terul prefer s invoce
pretinsul su drept n litigiul pendente, cererea sa dobndete caracter incidental, devenind o
43

cerere care se grefeaz pe cererea principal, dar care poate fi soluionat i independent de
aceasta.
C.Termen de depunere
Cererea de intervenie n interes propriu poate fi formulat numai n faa primei
instane i nainte de nchiderea dezbaterilor in fond. (art.62 alin.2 C.proc.civ.)
Prin excepie, art.60 alin. final C.proc.civ. dispune c intervenia principal se poate
face, cu acordul expres al prilor, i n fata instanei de apel.
n legtur cu nvoirea prilor, trebuie reinut c e necesar acordul persoanelor care au
calitatea de parte n apel. Ca atare, dac n prima instan au figurat mai multe pri, dar apelul
nu le privete pe toate, prilor care au avut aceast calitate numai n prim instan nu li se va
mai cere acordul.
ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n
interes propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan,
astfel nct i la etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor asupra
fondului cauzei.

D.Procedura de judecat
Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena
instanei care judec cererea principal.
Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o
ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va
respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul in caz de admitere.
In cazul in care instana respinge ca inadmisibil cererea de interventie a terului:
- aceasta poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea
prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac
ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic
superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel;
-dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei
competente s soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
- ntmpinarea nu este obligatorie.
44

-apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.
-judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva
ncheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie.

Cererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns,

dac ar duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art 66 alin.2 C.proc.civ. permite instanei s
dispun disjungerea, n afar de cazul n care intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n
parte, nsui dreptul dedus judecii, caz in care disjungerea nu este posibil. Msura
disjungerii se ia printr-o ncheiere care, avnd caracterul unui act pentru mai buna
administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac.
Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei;
actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va
putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului
admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de
procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei.
Intervenientul va prelua procedura n starea n care se afl n momentul admiterii
interveniei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenie sau cel
mai trziu pn la primul termen de judecat ulterior admiterii cererii de intervenie. Actele de
procedur ulterioare vor fi ndeplinite i fa de el.

E.Efectele admiterii n principiu a cererii de intervenie:

- nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie;
- prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 123 C. proc. civ.);
- terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din
acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale;
- dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios;
- ntreruperea prescripiei extinctive;
- prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient;
- instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un
termen n care poate fi depus ntmpinarea;
45

- terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul ncuviinrii n

principiu, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;
- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de
intervenientul principal;
- intervenientul principal poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au
atacat sau nu hotrrea.

II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie

A.Noiune
Reprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un
interes solicit introducerea sa ntr-un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile
uneia din prile iniiale.

B.Natur juridic
Intervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru
care a intervenit n proces.

C.Condiii
Primind cererea de intervenie, instana va asculta prile i pe cel ce intervine i va verifica
o serie de aspecte pentru a se putea pronuna asupra admisibilitii n principiu a acesteia.
Astfel, instana va trebui s verifice:
- dac intervenientul justific un interes propriu;
- existena unei legturi ntre cererea principal i cererea de intervenie, care s justifice
rezolvarea mpreun a celor dou cereri;
- dac este admisibil intervenia voluntar principal n litigiul pendente, avnd n vedere
natura acestuia.

D.Termen de depunere
46

Potrivit art.63 alin.2 C.proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate

face pn la nchiderea dezbaterilor, n tot cursul judecii, chiar i n cile extraordinare de
atac. Soluia legislativ conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea
primei instane, ci n orice faz a judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de
natura juridic a acestei forme de intervenie voluntar, de faptul c terul nu supune judecii
o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete prilor vreun grad de jurisdicie.

E.Procedura de judecat
Soluionarea cererii de intervenie voluntar principal:
- se judec ntotdeauna mpreun cu cererea principal (fiind o simpl aprare); deci, nu
poate fi disjuns niciodat de cererea principal;
- instana pronun o unic hotrre, opozabil tuturor prilor, inclusiv intervenientului;
- soluia ce se va da cererii de intervenie accesorie depinde de soluia dat n privina
cererii principale, dup cum s-a intervenit n favoarea reclamantului sau a prtului.

Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care
judec cererea principal.
Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o
ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va
respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul in caz de admitere.
In cazul in care instana respinge ca inadmisibil cererea de interventie a terului:
- aceasta poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea
prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac
ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic
superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel;
-dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei
competente s soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
- ntmpinarea nu este obligatorie.
-apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.
47

-judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva

ncheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie.
Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele
de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea
solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n
principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative
ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei.
Terul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face
dect acele acte de procedur care profit prii respective.
Cererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre
prile ntre care s-a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun
cu cererea introductiv de instan.
Judecarea cererii de intervenie accesorie nu poate fi disjuns de judecarea cererii
principale,
Dup admiterea n principiu, intervenientul accesoriu poate s renune la judecarea cererii
de intervenie doar cu acordul prii pentru care a intervenit.
Calea de atac exercitat de intervenientul accesoriu se socotete neavenit dac partea
pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunat la calea de atac exercitat ori
aceasta a fost anulat, perimat sau respins fr a fi cercetat n fond.

F.Soluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie

cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea prtului, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c se va admite
cererea de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util);
- cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va respinge
cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util);
cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea reclamantului, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, astfel c se va
respinge i cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util);
48

- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se va admite

i cererea de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util).
Stingerea judecii n privina cererii principale atrage automat i stingerea judecii cu
privire la cererea de intervenie voluntar accesorie.

II.3.2.2.INTERVENIA FORAT

Interventia tertilor la judecarea pricinii poate avea loc att din proprie initiativ (ca n
cazul interveniei principale si accesorie), ct i in mod fortat, prin introducerea acestora in
proces de ctre una din prtile initiale (cererea de chemare n judecat a altor persoane,
cererea de chemare n garantie, cererea de artare a titularului dreptului). Totodat, terii pot fi
intrudi din oficiu de ctre instana de judecat in condiiile art.78-79 C.proc.civ.

II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane

A.Noiune
Este o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor,
impotriva tertilor care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.Cererea de chemare
n judecat a altor persoane poate fi formulat att de reclamant, ct i de prt.

B.Conditiile chemarii in judecata a altor persoane

- sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept

subiectiv civilca si

reclamantul.

C.Termen de depunere
Difer dup calitatea prii ce a fcut cererea de intervenie forat:
- dac e fcut de ctre prt se depune o dat cu ntmpinarea sau, cnd ntmpinarea nu
este obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecat;
49

- cnd e fcut de ctre reclamant sau de intervenientul principal - se va depune cel mai
trziu pn la terminarea cercetrii procesului naintea primei instane.
Nerespectarea termenului (legal peremptoriu) de depunere a cererii de chemare n
judecat a altor persoane e atrage sanciunea decderii prii interesate de a mai formula o
astfel de cerere, acesta avnd ins posibilitatea de a-i valorifica preteniile pe cale separat
impotriva terului.

D. Procedura de soluionare a cererii de chemare in judecat a altor persoane

Cererea va fi motivat i, mpreun cu nscrisurile care o nsoesc, se va comunica att celui
chemat n judecat, ct i prii potrivnice.
La exemplarul cererii destinat terului se vor altura copii de pe cererea de chemare n
judecat, ntmpinare i de pe nscrisurile de la dosar;
Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o
ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va
respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul in caz de admitere.
In cazul in care instana respinge ca inadmisibil cererea de interventie:
- aceasta poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea
prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac
ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic
superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel;
-dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei
competente s soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
- ntmpinarea nu este obligatorie.
-apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.
-judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva
ncheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie
E.Efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane
Efecte:
- nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie;
50

- prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 123 C. proc. civ.);
- terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din
acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale;
-Cel chemat n judecat dobndete poziia procesual de reclamant, iar hotrrea i
produce efectele i n privina sa;
- dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios;
- ntreruperea prescripiei extinctive;
- prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient;
- instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un
termen n care poate fi depus ntmpinarea;
- terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul introducerii sale n
proces, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;
- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de terul
chemat n judecat;
- terul chemat n judecat poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au
atacat sau nu hotrrea.

II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie

A.Noiune - mijlocul procesual prin care una din prile iniiale solicit introducerea n proces
a unei tere persoane mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere n garanie sau n
despgubire, dac ar cdea n pretenii n litigiul pendente

B.Conditiile chemarii in garantie:

- s existe un proces civil pendente, n prim instan;
- s existe o legtur suficient ntre cererea principal i cererea de chemare n garanie (de
dependen i de subordonare ntre cele dou cereri, aa nct soluia ce se va da cu privire la
cererea principal s poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n
garanie).
51

Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de chemare in garantie

printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va
respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul in caz de admitere.
In cazul in care instana respinge ca inadmisibil cererea de interventie:
- aceasta poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare pentru partea
prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este numai apelul, dac
ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la instana ierarhic
superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel;
-dosarul se nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei
competente s soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
- ntmpinarea nu este obligatorie.
-apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.
-judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva
ncheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie

C.Termen de depunere
Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu
este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la primul termen de judecat.
Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant sau de intervenientul principal se
poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.
Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca
intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel
chemat in garantie.
Sanciunea nedepunerii cererii de chemare n garanie n termen potrivit art. 185
C. proc. civ., este decderea prii din dreptul de a o mai formula in litigiul in curs de
desfurare.

D.Procedura de judecat
Efecte:
52

- terul chemat n garanie devine parte n proces, dobndind toate drepturile i obligaiile
procesuale prevzute de lege pentru prile principale;
- hotrrea ce urmeaz a se pronuna va fi opozabil i chematului n garanie, dup cum i
el se va putea prevala de hotrrea respectiv;
- chematul n garanie se bucur de independen procesual, de unde rezult c acesta fie
poate sprijini partea care l-a chemat n garanie, fie se poate apra i mpotriva acesteia.
Soluionarea cererii de chemare n garanie:
- cererea de chemare n garanie se judec odat cu cererea principal. Cu toate acestea,
dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin cererea de chemare n garanie, instana
poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. n acest din urm caz, judecarea cererii
de chemare n garanie va fi suspendat pn la soluionarea cererii principale
Soluii posibile:
cnd de chemare n garanie este formulat de prt, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c cererea de
chemare n garanie formulat de acesta se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes;
- cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va admite i
cererea de chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat; ns, terul chemat n
garanie nu poate fi obligat direct fa de reclamant (ntre ei neexistnd nici un raport juridic
procesual, iar eventuala insolvabilitate a terului chemat n garanie nu trebuie s fie suportat
de ctre reclamant, ci de ctre prt);
cnd de chemare n garanie este formulat de reclamant, distingem:
- cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, cererea de chemare n
garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat, se va admite, avnd astfel dreptul s se
ndrepte mpotriva celui pe care l-a chemat n garanie;
- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se cererea de
chemare n garanie formulat de reclamant se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes.

II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului

53

A.Notiune

Cererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care,

detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este
chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului.

B.Conditii de admisibilitate:
- artarea titularului dreptului poate fi fcut numai de ctre prt;
- reclamantul s urmreasc valorificarea unui drept real;
- prtul s dein cu titlu precar sau s exercite n numele altuia un drept asupra lucrului
care formeaz obiectul dreptului real invocat de reclamant;
- prtul s l indice pe titularul dreptului (legea nu impune prtului obligaia de a indica
pe adevratul titular al dreptului).

C.Termen de depunere
Potrivit. art. 76 c.p.c., Cererea va fi motivat i se va depune naintea primei instane n
termenul prevzut de lege pentru depunerea ntmpinrii. Dac ntmpinarea nu este
obligatorie, cererea se poate face cel mai trziu la primul termen de judecat.
Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea
de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar.
Primind cererea, instana trebuie s se pronune asupra admisibilitii n principiu a
cererii de artare a titularului dreptului printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va
ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat
numai odat cu fondul in caz de admitere. In cazul in care instana respinge ca inadmisibil
cererea de interventie aceasta poate fi atacat n termen de 5 zile, care curge de la pronunare
pentru partea prezent, respectiv de la comunicare pentru partea lips. Calea de atac este
numai apelul, dac ncheierea a fost dat n prima instan, respectiv numai recursul la
instana ierarhic superioar, n cazul n care ncheierea a fost pronunat n apel;dosarul se
nainteaz, n copie certificat pentru conformitate cu originalul, instanei competente s
soluioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului.
54

- ntmpinarea nu este obligatorie.

-apelul sau, dup caz, recursul se judec n termen de cel mult 10 zile de la nregistrare.
-judecarea cererii principale se suspend pn la soluionarea cii de atac exercitate mpotriva
ncheierii de respingere ca inadmisibil a cererii de intervenie.

D.Ipoteze
Dac acela artat ca titular al dreptului recunoate susinerile prtului i reclamantul
consimte, el va lua locul prtului, care va fi scos din proces.
Dac reclamantul nu este de acord cu nlocuirea sau cnd cel artat ca titular nu se
nfieaz sau contest cele susinute de prt, terul dobndete calitatea de intervenient
principal.

II.3.2.3.Introducerea din oficiu a terilor

Potrivit art. 78 alin. 1, in cazurile expres prevzute de lege (de ex., art. 54 alin. 1 din
Legea nr. 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile; art. 33 din O.G. nr.2/2001 privind
regimul juridic al contraveniilor), precum i in proceduranecontencioas, judectorul va
dispune din oficiu introducerea in cauz a altor persoane, chiar dac prile se impotrivesc. Pe
de alt parte, in materie contencioas, cand raportul juridic dedus judecii o impune,
judectorul va pune in discuia prilor necesitatea introducerii in cauz a altor persoane.
Dac niciuna dintre pri nu solicit introducerea in cauz a terului, iar judectorul
apreciaz c pricina nu poate fi soluionat fr participarea terului, va respinge cererea ca
inadmisibil. Aceast hotrare este supus numai apelului.
Introducerea in cauz va fi dispus, prin incheiere, pan la terminarea cercetrii
procesului in faa primei instane.
Cel introdus in cauz va fi citat, odat cu citaia comunicandu-i-se, in copie, incheierea
de incuviinare, cererea de chemare in judecat, intampinarea, precum i inscrisurile anexate
acestora.
Prin citaie i se va comunica i termenul pan la care ar putea s arate excepiile,
dovezile i celelalte mijloace de aprare de care inelege s se foloseasc.
55

Terul ia procedura in starea in care se afl in momentul introducerii in proces, dar

instana, la cererea lui, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi
probe. Actele de procedur ulterioare vor fi indeplinite i fa de acesta.

II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil

A.Notiune
Prin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant
indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in
procesul civil.
Reprezentarea procesuala cunoaste trei forme principale: reprezentarea legala,
reprezentarea judiciar i reprezentarea conventionala.
Reprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom
ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala.

Cu anumite exceptii, (chemarea la interogatoriu, divortul), partea in proces, persoana

fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata
de catre un mandatar (art.80 C.proc.civ.) Prile sunt deci libere s opteze i pentru soluia
reprezentrii convenionale, care, de regul, se realizeaz prin avocat

II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat

A.Conditii:
1. Orice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta
pesoana,cu urmtoarele precizari:
Regula: dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu
poate pune concluzii in faa instanei asupra excepiilor procesuale i asupra fondului
decat prin avocat, atat in etapa cercetrii procesului, cat i in etapa dezbaterilor.
56

Excepie: sunt exceptai de la regula de mai sus liceniaii in drept cand sunt
mandatariin cauzele soului sau rudelor pan la gradul 2 inclusiv, care pot pune concluzii in
faa oricror instane. De asemenea, asistarea de ctre un avocat nu este obligatorie, cand
dreptul de reprezentare rezult din lege sau dintr-o hotrare judectoreasc
Persoanele juridice pot fi reprezentate convenional in faa instanelor
judectoreti numai prin consilier juridic sau avocat, in condiiile legii.
Mandatarul neavocat trebuie sa faca dovada calitatii sale prin inscris autentic. ns,
Conform art.85 alin.2: dreptul de reprezentare mai poate fi dat i prin declaraie verbal,
fcut n instan i consemnat n ncheierea de edin, cu artarea limitelor i a duratei
reprezentrii. .
Prin urmare, dreptul de reprezentare dat unui mandatar neavocat se face prin:
-inscris autentic sau
- prin declaraie verbal, fcut n instan i trecut n ncheierea de edin cu artarea
limitelor i a duratei reprezentrii

!!!!!!
La redactarea cererii i a motivelor de recurs, precum i la exercitarea recursului,
persoanele fizice vor fi asistate i, dup caz, reprezentate, sub sanciunea nulitii, numai
de ctre un avocat, iar in cazul persoanelor juridice de ctre un consilier juridic sau un
avocat. Aceeai este soluia i pentru contestaia in anulare i revizuire dac vizeaz
hotrari ale instanelor de recurs.

Reguli
1. Mandatarul cu procur general poate s reprezinte n judecat pe mandant, numai dac
acest drept i-a fost dat anume. Dac cel care a dat procur general nu are domiciliu i nici
reedin n ar sau dac procura este dat unui prepus, dreptul de reprezentare n judecat se
presupune dat
2. Renunarea la judecat sau la dreptul dedus judecii, achiesarea la hotrrea pronunat,
ncheierea unei tranzacii, precum i orice alte acte procedurale de dispoziie nu se pot face de
57

reprezentant dect n baza unui mandat special ori cu ncuviinarea prealabil a instanei sau a
autoritii administrative competente (art.81).
3.Prin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.88 C.proc.civ.: mandatul nu
inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul
dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al
incapabilului.
4.Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la
comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. Mandatarul care
renunta la imputernicire, este tinut sa instiinteze atat pe cel caruia i-a dat mandatul cat si
instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea cailor de atac.

II.4.2.Reprezentarea prin avocat

In conformitate cu art.2 alin.3 Lg.51/1995 : mandatarul avocat are dreptul sa
reprezinte si sa asiste persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor.
Potrivit art.85 alin.3 C.proc.civ., mputernicirea de a reprezenta o persoan fizic sau
persoan juridic dat unui avocat ori consilier juridic se dovedete prin nscris, potrivit
legilor de organizare i exercitare a profesiei. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa
asiste si sa reprezinte o parte in baza contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in
forma scrisa. Contractul prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera
avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu-se printr-o imputernicire avocatiala.
In ceea ce priveste actele de dispozitie, intrucat art. 81 C.proc.civ. nu face distinctie
intre mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura
speciala in acest sens.
Potrivit art.87 alin.2 C.proc.civ.: avocatul care a reprezentat sau asistat partea la
judecarea procesului poate face, chiar fr mandat, orice acte pentru pstrarea drepturilor
supuse unui termen i care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp i poate, de asemenea, s
introduc orice cale de atac mpotriva hotrrii pronunate. n aceste cazuri, toate actele de
procedur se vor ndeplini numai fa de parte. Susinerea cii de atac se poate face numai n
temeiul unei noi mputerniciri.

58

Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti

sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. In cazuri de
impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea.

A.Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional

-Mijlocul procesual de invocare l constituie excepia lipsei calitii de reprezentant

excepie care ncepe prin a avea un caracter dilatoriu i tinde spre un efect peremptoriu.
-Dat fiind caracterul mixt al excepiei se vor aplica dispoziiile art. 82 C. proc. civ., n sensul
c, atunci cnd reprezentantul prii nu prezint dovada calitii sale, instana poate acorda un
termen pentru mplinirea acestei lipse, iar dac n termenul acordat lipsa nu se acoper, va
anula cererea.
- Excepia lipsei dovezii calitii de reprezentant naintea primei instane nu poate fi invocat
pentru prima oar n calea de atac.

II.5. Participarea procurorului in procesul civil

II.5.1.Formele de participare:
a)promovarea actiunii civile pe cale principala, cand el este cel ce promoveaza actiunea ori
pe cale incidenta, cand intervine intr-un proces pendent. Ministerul Public poate porni
aciunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime
ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri
expres prevzute de lege.
b)Participarea la judecat n procesul civil
Procurorul poate particpa n orice proces civil, n oricare faz a acestuia, dac apreciaz c
este necesar pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor i intereselor cetenilor.
De reinut este faptul c procurorul poate lua parte la solutionarea oricror pricini, chiar
dac acestea au un caracter personal.
De regul, cu exceptia cazurilor prevzute de lege, participarea procurorului n procesul
civil este facultativ. Sunt ns anumite situaii n care participarea acestuia este obligatorie.
59

Exemple de situaii n care participarea procurorului este obligatorie:

-in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii,
-in solutionarea exproprierilor;
-in cererile avnd ca obiect punerea sub interdictie sau ridicarea interdiciei;
- in cererile avnd ca obiect infiinarea/radierea/dizolvarea partidelor politice

c)exercitarea cilor de atac prevzute de lege impotriva hotrrilor pronunate pentru

aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i
ale dispruilor chiar dac nu a pornit aciunea civil, precum i atunci cnd a participat la
judecat, n condiiile legii.
d)solicitarea procurorului de punere n executare silita a hotrrilor pronuntate n favoare
minorilor, disprutilor si a persoanelor puse sub interdictie. Astfel, i se recunoaste
procurorului dreptul de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat
numai la hotararile pronuntate in art.92 (1).

Bibliografie
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
Codul de procedur civil Legea nr.134/2010
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu,
Bucureti, 2013
V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil, arbitraj,
drept notarial, Curs de baz, Ed.Naional, 2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia
Constanda,Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius George
Pncescu, Marius Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe articole, vol II, Ed.
Hamangiu, 2013

60

II.6.ntrebri si exercitii:

II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme:

1.Enumerati formele interventiei fortate.
2.Care este momentul pn la care se poate depune cererea de intervenei voluntar
principal?
3.Care sunt efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane, ca form a interveniei
fortate?
4. Dati 3 exemple de drepturi si obligatii care le revin prtilor din proces.
5.Care sunt cazurile de incompatibilitate absolut?
6. Pan la ce moment procesual se poate formula cererea de recuzare?
7.Care este regimul excepiei lipsei dovezii calitii de reprezentant?
8.Indicai trei exemple de situaii in care partea a exercitat drepturile procesuale in
mod abuziv.
9. Care este regimul cilor de atac in privina incheierii prin care instana se pronun
asupra cererii de admitere in principiu a cererii de intervenie?
10. Care sunt drepturile procesuale ale intervenientului accesoriu?
11.Care sunt formele de particpare a procurorului in procesul civil?

II.6.2.Rezolvati urmatoarele teste gril

1.In ceea ce privete incheierea cu privire la admisibilitatea in principiu, in cazul
interveniei voluntare:
a) aceasta se atac numai odat cu fondul;
b) aceasta se atac numai cu apel, dac s-a respins cererea de intervenie ca inadmisibil;
c) aceasta se atac numai odat cu fondul, dac s-a admis in principiu cererea de
intervenie

2.Incheierea prin care s-a soluionat cererea de recuzare:

61

a nu este susceptibil de nicio cale de atac;

b) este susceptibil numai de apel;
c) este susceptibil de atac numai in caz de respingere

3.In materia coparticiprii procesuale:

a) exceptia o constituie coparticiparea facultativ;
b) se aplic, in toate cazurile, principiul independenei procesuale;
c) reclamanii sau paraii care nu s-au infiat ori nu au indeplinit un act de procedur
in termen vor continua s fie citai dac nu au termen in cunotin.

4.Procurorul poate porni procesul civil:

a) cu privire la orice aciuni, cu excepia celor strict personale;
b) atunci cand este necesar pentru aprarea intereselor legitime ale minorilor, ale
dispruilor i ale persoanelor puse sub interdicie;
c) numai in aciunile personale

5.Procurorul poate exercita cile de atac:

a) dac a participat la judecat;
b) dac hotrrea nu s-a pronunat ntr-o aciune strict personal;
c) mpotriva oricror hotrri, chiar dac nu a participat la judecat;
d) dac hotrrea se refer la minori, persoane puse sub interdicie sau disprui
6.Au calitatea de pri n cadrul procesului-civil:
a.reclamantul, prtul, intervenienii;
b.instana de judecat, procurorul;
c.reclamantul, prtul, instana de judecat, procurorul, grefierul

62

7.Coparticiparea procesual:
a) este ntotdeauna facultativ;
b) are drept efect suportarea cheltuielilor de judecat n mod egal, proporional sau, dup caz, solidar,
de ctre coparticipanii care au pierdut procesul;
c) poate exista i atunci cnd prile consimt s se judece mpreun;

8. n caz de coparticipare procesual:

a) renunarea la judecat a unuia dintre coparticipani produce efecte i asupra celorlali;
b) renunarea la judecat a unuia dintre reclamani fa de unul dintre pri produce automat efecte
fa de toi prii;
c) renunarea la judecat a unuia dintre reclamani nu produce efecte fa de ceilali reclamani;

II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet:

X a formulat recurs mpotriva sentinei pronunate de Judectoria Giurgiu.
n motivarea recursului s-a artat c pricina a fost judecat n prima instana de ctre
un judector incompatibil. Reclamantul a artat c judectorul M.V. a judecat aceeai cauz
intr-un prim ciclu procesual i a dispus declinarea competenei de la Judectoria Giurgiu la
Tribunalul Giurgiu. Hotrrea pronunat a fost atacat cu recurs iar instana de recurs a
dispus casarea hotrrii i trimiterea spre rejudecare la aceeai instan.
Ulterior, n faza de rejudecare dup casare judectorul M.V. a judecat cauza.
Ce va decide instana de recurs ?

TEMA III
Competenta instantelor judecatoresti
Cuprins:
III. Competenta instantelor judecatoresti
63

III.1 Notiunea de competenta a instantei

III. 2 Competenta generala
III.3.Competenta materiala
III.3.1. Competenta materiala a Judectoriei
III.3.2. Competenta materiala a Tribunalului
III.3.3. Competenta materiala a Curtii de Apel
III.3.4. Competenta materiala a naltei Curti de Casatie si Justitie
III.3.5.

Determinarea competenei dup valoarea obiectului cererii introductive de

instan
1.Valoarea obiectului cererii reprezint un criteriu de delimitare a competenei intre
judectorie i tribunal
2.Momentul introducerii cererii de chemare in judecat
3.Alte reguli de stabilire a competenei materiale a instanei. Situaia mai multor capete de
cerere principale si/sau accesorii
4.Stabilirea competenei materiale a instanei in cazul cererii formulate de mai muli
reclamanti
III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti
III.4.1. Competena teritorial de drept comun
III.4.2. Competenta teritoriala alternativa
III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva
III.5.Prorogarea de competenta
III.5.1Prorogarea legala de competent
III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent
III.5.3Prorogarea conventionala de competent
III.6 Exceptia de necompetenta
III.7 Conflictele de competenta
III. 8.ntrebri si exercitii
III. 8.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
III. 8.2. Rezolvati urmatoarele teste gril
III.8.3.Rezolvati urmtoarea spet
Obiective:
-intelegerea notiunii de competenta a instantelor de judecat si delimitarea intre
competenta general, competenta materiala si competenta teritorial;
64

-insusirea si intelegerea formelor de prorogare a competentei, a exceptiei de

necompetenta (a modalittii

de invocare a acestei exceptii), precum si asimilarea

situatiilor in care apar conflictele de competenta si a regulilor de solutionare a acestora

III.1 Notiunea de competenta a instantei

n materia dreptului procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea
recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate
jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu.
Menionm faptul c noiunea de competen trebuie raportat la instanele
judectoreti sau organe jurisdicionale i nu la judectori. n acest sens, competen este
reglementat, aa cum am amintit, de norme de competen. n funcie de obiectul de
reglementare al normelor de competen, putem avea mai multe clasificri relative tema din
prezentul capitol.
Dac ne raportm la organe din sisteme diferite vorbim de norme de competen
general iar dac avem n vedere organe din acelai sistem sunt incidente norme de
competen jurisdicional. Pe cale de consecin, vom avea o competen general i o
competen jurisdicional.
Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional)
delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena
teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se
subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept
comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane
deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o
anumit instan).
Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau
dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme
imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i
competen relativ.

Competenta generala a instantelor judecatoresti

65

Prin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul

careia se delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor organe
jurisdictionale sau cu activitate jurisdictional.
Potrivit prevederilor art.126 alin.1 din Constitutie: justitia se realizeaza prin Inalta
Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. n raport
de textul de lege mai sus evocat, nfaptuirea justitiei este incredintata de regula, instantelor
judecatoresti, dar exista, potrivit legii, si alte organe de jurisdictie sau cu activitate
jurisdictionala care rezolva anumite conflicte de interese aparute in circuitul civil.

Exemplu:
Potrivit dispozitiilor art.11 din Legea 47/1992, Curtea Constitutional este organul cu
activitate jurisidictionala care:
-se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea
Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei
Curi de Casaie i Justiie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel puin 50 de deputai
sau de cel puin 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a
Constituiei;
- se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, nainte de
ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a
unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori;
- se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia
dintre preedinii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin
50

de

deputai

sau

de

cel

puin

25

de

senatori;

- hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele, ridicate n

faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial, precum i a celor ridicate direct de
Avocatul

Poporului;

- soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la

cererea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a primuluiministru

sau

preedintelui

Consiliului

Superior

al

Magistraturii;

- hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic

66

III.3 COMPETENA MATERIAL A INSTANTEI

Prin aceast competen se delimiteaz pe vertical, ntre instane de grad diferit,
cauzele ce urmeaz a fi soluionate de ctre aceste instane. Astfel, cauzele civile sunt
repartizate, spre soluionare ori judectoriei, ori tribunalului, ori curii de apel sau a .C.C.J.
Competena material este reglementat att n Codul de procedur civil (art. 9497c.pr.civ.) ct i Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar (art. 21-27 din lege). De
asemenea, competen material este reglementat i n reglementri speciale. Normele de
competena material sunt de ordine public.

III.3.1.COMPETENA MATERIAL A JUDECTORIEI

n conformitate cu art. 94 c.pr.civ., judectoriile judec
1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este evaluabil sau, dup caz,
neevaluabil n bani:
a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel i de familie, n afar de
cazurile n care prin lege se prevede n mod expres altfel;
b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit legii;
c) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai multe etaje, apartamente sau
spaii aflate n proprietatea exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind
raporturile juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane
juridice, dup caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana construciilor i plantaiilor,
dreptul de trecere, precum i la orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate
prevzute de lege, stabilite de pri ori instituite pe cale judectoreasc;
f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n grniuire;
g) cererile posesorii;

67

h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face neevaluabile n bani, indiferent de

izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepia celor date de lege n competena altor
instane;
i) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare;
j) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti;
.
2. cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate
jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege;
(noiunea de hotrri are o interpretare larg, incluznd toate actele ce provin de la organe
din afara sistemului judectoresc).
3. orice alte cereri date prin lege n competena lor. (n acest sens, putem da cteva
exemple : cereri de asigurare a dovezilor, cereri de ndreptare erori materiale, ci
extraordinare de retractare ori contestaia la executare).

III.3.2.COMPETENA MATERIAL A TRIBUNALULUI

DE REINUT!!!!!!
Potrivit Noului Cod de Procedur Civil, Tribunalul este instan a cu plenitudine de
competen in soluionarea cauzelor in prim instan. Cu alte cuvinte, ori de cte ori o
anumit cauz nu este dat in competena unei alte instan e, aceasta va fi solu ionat in
prim instan de ctre Tribunal.

Astfel, potrivit dispoziiilor art. 95 NCPC, Tribunalele judec:

1. n prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege n competena altor instane;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n
prim instan;
68

3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

Ca atare, tribunalul va soluiona in prim instan toate cererile care nu sunt date prin
lege n competena altor instane.
Ca instane de apel, tribunalele judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor
pronunate de judectorii n prim instan.
Ca instane de recurs, tribunalele sunt competente a solutiona recursurile in cazurile
anume prevzute de lege.
Dac prin lege special se instituie o competent special a tribunalului in judecarea
anumitor cereri, atunci acestea vor solutiona si alte litigii in raport de normele legii speciale
chiar dac acestea nu se regsesc enumerate de prevederile art. 95 C.proc.civ., avnd in vedere
prevederea final a acestei text de lege potrivit creia, tribunalele judec orice cereri date
prin lege n competena lor. Astfel, cu titlu de exemplu, la atribuiile in materie electoral
[Legea nr. 67/2004 privind alegerile autoritilor administraiei publice locale i Legea nr.
35/2008 privind alegerile parlamentare, Legea nr. 33/2007 privind organizarea i desfurarea
alegerilor pentru Parlamentul European i in legtur cu inscrierea unei
federaii constituit din dou sau mai multe asociaii sau fundaii (O.G. nr. 26/2000).
Totodat, Tribunalul solutioneaz i cile extraordinare de atac sau contestaiile la titlu
privind propriile hotrari.
III.3.3. COMPETENA MATERIAL A CURTII DE APEL
Potrivit dispozitiilor art.96 C.proc.civ., Curtea de Apel este instanta competent a
solutiona:
1) in prim instan, cererile in materie de contencios administrativ i fiscal, potrivit legii
speciale; (potrivit art.10alin.1 teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004,
litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de autoritile publice centrale,
precum i cele care privesc taxe i impozite, contribuii, datorii vamale, precum iaccesorii
ale acestora mai mari de 1.000.000 lei se soluioneaz n fond de seciile de contencios
administrativ i fiscal ale curilor de apel,dac prin lege organic special nu se prevede
altfel).
69

2) ca instane de apel, apelurile declarate impotriva hotrarilor pronunate de tribunale in

prim instan;
3) ca instane in recurs, in cazurile anume prevzute de lege;
4) orice alte cereri date prin lege in competena lor. Astfel, cad sub incidena acestei prevederi,
soluionarea cilor de atac de retractare indreptate impotriva propriilor hotrari, cererea de
suspendare a grevei in conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea nr.168/1999,
conflictele de
competen dintre dou tribunale din raza sa teritorial, cererile referitoare la indreptarea,
completarea sau lmurirea propriilor hotrri, etc.

III.3.4. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Aa cum rezult din art. 126 alin. 1 din Constituie, justiia se realizeaz prin nalta
Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. Aadar
nfptuirea justiiei este un monopol se stat.
Pe de o parte, prin prisma textului constituional mai sus-invocat, sigurele autoriti
abilitate s realizeze justiia sunt instanele de judecat, stabilite prin lege. Avem n vedere
nalta Curte de Casaie i Justiie (art. 126 alin. 1-4 din Constituie i art. 1 alin. 1, art. 2 alin.
2, art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar) i curile de apel,
tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile (art. 2 alin. 2 i art. 35-55 din Legea
304/2004 privind organizarea judiciar).
nalta Curte de Casaie i Justiie, soluioneaz:
1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum i a altor hotrri, n
cazurile prevzute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. cererile n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept;
4. orice alte cereri date prin lege n competena sa, putnd fi nominalizate in aceast
categorie:
-cererea de delegare a instantei cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana
competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, aceasta, la cererea prii
70

interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece pricina (art.147
C.proc.civ.,)
-conflictele de competen intre dou curi de apel

III.3.5.

Determinarea competenei dup valoarea obiectului cererii introductive de

instan
Determinarea competenei instanei suscit interes in condiiile in care este posibil ca o
cerere de chemare in judecat s cuprins mai multe capete de cerere principale evaluabile in
bani, un capt sau mai multe principale si altele accesorii, caz in care competena de
soluionare a cauzei va fi stabilit prin raportare la urmtoarele criterii

1. Valoarea obiectului cererii reprezint un criteriu de delimitare a competenei intre

judectorie i tribunal. n acest sens, determinarea valorii obiectului cererii va fi stabilit de
reclamant, prin cererea de chemare in judecat, prin raportare la urmtoarele reguli:
-n cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea
competenei instanei se va ine seama de valoarea obiectului acestuia sau, dup caz, de aceea
a prii din obiectul dedus judecii.
-valoarea obiectului actului juridic, sau dup caz, valoarea prii din obiectul dedus judecii.
valoare va fi avut n vedere i n cererile privind constatarea nulitii absolute, anularea,
rezoluiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dac nu se solicit i repunerea prilor n
situaia anterioar, precum i n cererile privind constatarea existenei sau inexistenei unui
drept.
-in cererile privitoare la contracte de locaiune ori de leasing, precum i n acelea privitoare la
predarea sau restituirea bunului nchiriat ori arendat, valoarea cererii se socotete dup chiria
sau arenda anual.
-cnd prin aciune se cere plata unei pri dintr-o crean, valoarea cererii se socotete dup
partea pretins de reclamant ca fiind exigibil;
- n cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, dac durata existenei dreptului
este nedeterminat, valoarea lor se socotete dup valoarea prestaiei anuale datorate.
71

2.Criteriul care este avut in vedere la stabilirea competenei vizeaz momentul introducerii
cererii de chemare in judecat, astfel nct, dac ulterior nvestirii instanei, intervin
modificri n ceea ce privete cuantumul valorii aceluiai obiect, instana iniial investit va
rmne competent s soluioneze cauza.

3.Alte reguli de stabilire a competenei materiale a instanei. Situaia mai multor capete
de cerere principale si/sau accesorii

1. competena se determin dup valoarea obiectului cererii artat n captul principal de

cerere.
2. pentru stabilirea valorii, nu se vor avea n vedere accesoriile preteniei principale, precum
dobnzile, penalitile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenei,
i nici prestaiile periodice ajunse la scaden n cursul judecii.
n cazul in care prtul contest valoarea cererii date de ctre reclamant, atunci
valoarea se stabilete dup nscrisurile prezentate i explicaiile date de pri.
3.cnd reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe
fapte ori cauze diferite, competena se stabilete n raport cu valoarea sau, dup caz, cu natura
ori obiectul fiecrei pretenii n parte. Dac unul dintre capetele de cerere este de competena
altei instane, instana sesizat va dispune disjungerea i i va declina n mod corespunztor
competena.
4.n cazul n care mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe un titlu comun ori avnd
aceeai cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate n strns legtur, au fost deduse judecii
printr-o unic cerere de chemare n judecat, instana competent s le soluioneze se
determin inndu-se seama de acea pretenie care atrage competena unei instane de grad
mai nalt.

4.Stabilirea competenei materiale a instanei in cazul cererii formulate de mai muli

reclamanti

72

1.dac mai muli reclamani, prin aceeai cerere de chemare n judecat, formuleaz pretenii
proprii mpotriva aceluiai prt, invocnd raporturi juridice distincte i neaflate ntr-o
legtur care s fac necesar judecarea lor mpreun, determinarea instanei competente se
face cu observarea valorii sau, dup caz, a naturii ori obiectului fiecrei pretenii n parte.
Aceeai este situaia i atunci cnd unul sau mai muli reclamani formuleaz, prin aceeai
cerere de chemare n judecat, pretenii mpotriva mai multor pri, invocnd raporturi
juridice distincte i fr legtur ntre ele.
III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti
Dup momentul stabilirii instantei competente de a solutiona pricina din punct de
vedere material (judectorie, tribunal etc.), este necesar a se realiza o nou delimitare, in
sensul de a se stabili care dintre instantele de acelasi grad este competent din punct de vedere
teritorial a solutiona pricina (spre exemplu, dup ce s-a stabilit c pricina este de competenta
judectoriei este necesar a se verifica la care dintre judectorii urmeaz a se introduce
cererea).

III.4.1. Competena teritorial de drept comun

Regula in materia competentei teritoriale este prevzut n art.107 C.proc.civ.,
conform cruia cererea de chemare n judecat se introduce la instana n a crei
circumscripie domiciliaz sau i are sediul prtul, dac legea nu prevede altfel. Instana
iniial investit prin raportare la domiciliul/sediul prtului va rmne competent s judece
procesul chiar dac, ulterior sesizrii, prtul i schimb domiciliul sau sediul. De asemenea,
n ipoteza n care prtul are domiciliul n strintate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se
introduce la instana n a crei circumscripie se afl reedina sau reprezentana acestuia, iar
dac nu are nici reedina ori reprezentana cunoscut, la instana n a crei circumscripie
reclamantul i are domiciliul, sediul, reedina ori reprezentana, dup caz.
Dac cererea reclamantului este ndreptat mpotriva mai multor pri, aceasta poate
fi introdus la instana competent pentru oricare dintre acetia, iar n cazul n care printre
pri sunt i obligai accesoriu, cererea se introduce la instana competent pentru oricare
dintre debitorii principali.

73

n situaia n care un prt a fost chemat n judecat numai n scopul sesizrii

instanei competente pentru el, oricare dintre pri poate invoca necompetena la primul
termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa primei instane.

III.4.2. Competenta teritoriala alternativa

Pot exista unele situatii, in care, pe lng instanta de la domiciliul/sediul prtului,
competenta de a solutiona pricina poate apartine si unei alte instante, alegerea instantei care
va solutiona procesul fiind un atribut exclusiv al reclamantului.
Astfel :
1.Articolul 109 C.proc.civ stabileste c in situatia in care cererea de chemare n judecat
este mpotriva unei persoane juridice de drept privat, aceasta se poate face i la instana
locului unde ea are un dezmembrmnt fr personalitate juridic, pentru obligaiile ce
urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentantul
dezmembrmntului ori din fapte svrite de acesta.

2. Articolul 111 C.proc.civ prevede c cererile ndreptate mpotriva statului, autoritilor i

instituiilor centrale sau locale, precum i a altor persoane juridice de drept public pot fi
introduse la instana de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instana de la sediul
prtului.
3.Articolul 113 alin.2vC.proc.civ., stabilete c, atunci cnd prtul exercit n mod statornic,
n afara domiciliului su, o activitate profesional ori o activitate agricol, comercial,
industrial sau altele asemenea, cererea de chemare n judecat se poate introduce i la
instana n circumscripia creia se afl locul activitii respective, pentru obligaiile
patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute n acel loc.

3. Articolul 113 C.proc.civ stabileste c, in afara instantei de la domiciliul prtului, mai sunt
competente urmtoarele instante:
- instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea filiaiei;

74

- instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n cererile referitoare la

obligaia de ntreinere, inclusiv cele privind alocaiile de stat pentru copii;
- instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiei, n
cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract;
- instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune
a imobilului;
- instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie tabular, n justificare
tabular sau n rectificare tabular;
- instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc dintr-un contract de
transport;
- instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc dintr-o cambie, cec,
bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
- instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect executarea, constatarea
nulitii absolute, anularea, rezoluiunea, rezilierea sau denunarea unilateral a contractului
ncheiat cu un profesionist sau n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse
consumatorilor;
- instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs prejudiciul, pentru
cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea fapt.
-cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil n competena instanei de
tutel i de familie se soluioneaz de instana n a crei circumscripie teritorial i are
domiciliul sau reedina persoana ocrotit.
-n cazul cererilor privind autorizarea de ctre instana de tutel i de familie a ncheierii unor
acte juridice, cnd actul juridic a crui autorizare se solicit privete un imobil, este, de
asemenea, competent i instana n a crei circumscripie teritorial este situat imobilul;
-in materie de asigurare, cererea privitoare la despgubiri se va putea face i la instana n
circumscripia creia se afl: domiciliul sau sediul asiguratului; bunurile asigurate; locul unde
s-a produs riscul asigurat.
Odat ce alegerea a fost fcut de ctre reclamant prin introducerea cererii de chemare
in judecat, instana respectiv nu-i mai poate declina competena.

75

III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva

Este acea forma a competentei prin care, n anumite materii, doar o anumit instant
este competent a solutiona pricina, fr a mai exista posibilitatea pentru prti de a stabili ca
litigiul s fie solutionat de o alt instant, ceea ce inseamn c instanta determinat de
prevederile legale are o competent teritorial exclusiv.
Aceasta forma a competentei este prevazuta de norme imperative, de la care partile nu
pot deroga prin vointa lor .
n acest context, cazurile de competenta exclusiva sunt prevazute expres si nu pot fi
extinse prin analogie. Astfel, prtile nu pot stabili ca o alt instant s solutioneze litigiul in
urmtoarele situatii:

1.Potrivit prevederilor art.117 C.proc.civ., cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se

introduc numai la instana n a crei circumscripie este situat imobilul. Atunci cnd imobilul
este situat n circumscripiile mai multor instane, cererea se va face la instana domiciliului
sau reedinei prtului, dac aceasta se afl n vreuna dintre aceste circumscripii, iar n caz
contrar, la oricare dintre instanele n circumscripiile crora se afl imobilul.
Normele care statueaz competena teritoril exclusiv a instanei locului siturii
imobilului se aplic, prin asemnare, i n cazul aciunilor posesorii, aciunilor n grniuire,
aciunilor privitoare la ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor
de mpreal judiciar a unui imobil, cnd indiviziunea nu rezult din succesiune.
Dispozitia isi are justificarea in ideea ca la locul unde este situat imobilul se pot
administra cu mai multa usurinta probele necesare pentru solutionarea acestor categorii de
cauze. S-a retinut in acest sens att in doctrin ct si in jurisprudent ca regula se aplica
tuturor actiunilor reale imobiliare cunoscute (actiunea in revendicare, actiunile negatorii si
actiunilor confesorii), intruct, pentru cererile cu caracter personal art.113 alin.1 C.proc.civ.
stabileste o competent teritorial alternativ.

Exemple :
-cererea in revendicare;
76

- cererea confesorie;
- cererea negatorie;
-cererea in grnituire;
-cererea posesorii cu privire la imobil;
-cererea prin care vnztorul imobilului solicit rezolutiunea contractului de vnzarecumprare, etc.

2.In materie de mostenire art.118 C.proc.civ. prevede ca sunt de competenta instantei celui
din urma domiciliu al defunctului, pn la ieirea din indiviziune :

-cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;

Exemplu:
-cererea pentru anularea unui testament;
- cererea pentru constatarea validittii unui testament, etc.

-cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii

le-ar avea unul impotriva altuia;
Exemplu:
-cererea avnd ca obiect anularea certificatului de mostenitor;
-cererea pentru reductiunea liberalittilor excesive;
-cererea pentru raportul donatiilor, etc.

-cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau
impotriva executorului testamentar.
Exemplu:
-cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular;
77

-cererea prin care creditorul personal al defunctului valorific drepturi din contracte incheiate
cu acesta din urm, etc.

n ceea ce priveste stabilirea competentei instantei in raport de ultimul domiciu al

defunctului, intereseaz ultima locuint efectiv a lui de cuius, iar nu eventualul domiciliu
care era nscris in actul de identitate al acestuia.

3.Al treilea caz de competenta teritoriala exclusiva este prevazut in art.119 C.proc.civ. si
prevede c, cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de
competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
De retinut:

dispozitia isi gaseste aplicarea numai in privinta litigiilor dintre societari sau dintre
asociati si societate, in litigiile dintre asociati sau societate cu tertii aplicandu-se regulile de
drept comun;

textul se aplica tuturor formelor de societate, civile sau comerciale;

regula se aplica in timp numai pana la momentul lichidarii in fapt a societatii, adic pn
n momentul imprtirii intregului activ al societtii.

4. Al patrulea caz de competenta exclusiva este prevazut in cuprinsul art 120 C.pr.civ. ,
cererile n materia insolvenei sau concordatului preventiv fiind de competena exclusiv a
tribunalului n a crui circumscripie i are sediul debitorul.
5.Al cincilea i ultimul caz de competen teritorial exclusiv, vizeaz c ererile formulate de
un profesionist mpotriva unui consumator care pot fi introduse numai la instana domiciliului
consumatorului. Totusi, conform prevederilor art.126 alin.2 C.proc.civ., n litigiile din materia
proteciei drepturilor consumatorilor, precum i n alte cazuri prevzute de lege, prile pot
conveni alegerea instanei competente, numai dup naterea dreptului la despgubire, orice
convenie contrar fiind considerat ca nescris.

78

DE RETINUT!!!

Doar cererile formulate de ctre profesionist mpotriva unui consumator pot

fi introduse numai la instana domiciliului consumatorului (cu excep ia mai sus expus),
fiind caz de competen teritorial exclusiv; cererile formulate de ctre consumator
impotriva unui profesionist urmeaz regulile competentei teritoriale alternative din
cuprisnul art.113 pct.8 C.proc.civ.

III.5.Prorogarea de competenta
Prorogarea intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu
care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii (prorogarea legal),
a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei partilor (prorogarea
conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa.

III.5.1Prorogarea legala de competent

Prorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste
competenta in temeiul unei dispozitii exprese a legii, respectiv in cazurile prevzute de art.112
alin.1, art.123 si art.139 C.proc.civ.
1.Astfel, conform art.112 alin.1, instanta sesizat de ctre reclamant devine competent s
solutioneze litigiul si in raport de prtii care domiciliaz n circumscriptiile altor instante.
2.Un al doilea caz de prorogare a competentei este prevzut de art.123 C.proc.civ., conform
cruia: cererile accesorii, incidentale i adiionate sunt in caderea instantei competente sa
judece cererea principala. Ca atare, instanta sesizat cu cererea principal formulat de ctre
reclamant va solutiona si cererile accesorii si incidentale, chiar dac acestea, dac ar fi fost
formulate pe cale separat, ar fi determinat competenta unei alte instante.

Exemplu:
-instanta sesizat cu cererea de chemare in juducat este competent s solutioneze si cererile
de atragere in proces a tertilor: cererea de interventie voluntar sau accesorie, chemarea in
79

judecat a altor persoane, chemarea in garantie, artarea titularului dreptului.

3. Conexitatea reprezint un al treilea caz de prorogare legal a competentei, reglementat de

art.139 C.proc.civ. Potrivit prevederilor art. 139 C.proc.civ., n vederea asigurrii unei bune
judeci, n prim instan este posibil conexarea mai multor procese n care sunt aceleai
pri sau chiar mpreun cu alte pri i al cror obiect i cauz au ntre ele o strns legtur.

De retinut:
-conexitatea justific prorogarea legal teritorial de competen, dac astfel nu s-ar nclca
regulile competenei teritoriale exclusive;
- conexitatea nu se poate, n general, produce prin nclcarea normelor imperative n materie
de competen;
-conexitatea se invoc pe cale de excepie;
-excepia conexitii poate fi invocat de pri sau din oficiu cel mai trziu la primul termen
de judecat naintea instanei ulterior sesizate, care, prin ncheiere, se va pronuna asupra
excepiei. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul
-conexarea se face la instana mai nti nvestit, afar numai dac amndou prile cer
trimiterea dosarului la una din celelalte instane sau dac pricina este de competena unei
instane pe care prile nu o pot nltura, situaie n care conexarea se va face la acea
instan;
- n orice stare a judecii, pricinile ntrunite pot fi desprite, dac instana consider c
numai una dintre ele este n stare de a fi judecat.
-instana

devenit competent prin conexare i pstreaz aceast competen i dup

disjungere.

4.Litispendena
Conform art.138 alin.1, nimeni nu poate fi chemat n judecat pentru aceeai cauz,
acelai obiect i de aceeai parte, naintea mai multor instane competente sau chiar naintea
aceleiai instane, prin cereri distincte. Cu alte cuvinte, litispendenta reprezint acea situaie in
care s-au formulat mai multe cereri in care exist tripl identitate de pri, obiect i cauz.
80

Litispendena nu constituie un caz de prorogare legal de competen , intruct nu

vizeaz cereri diferite.

Reguli:
-presupune investirea unor instane diferite dar deopotriv competente sau a aceleias instane
cu mai multe cereri intre care exist o tripl identitate de pri, obiect i cauz;
-litispendena se invoc pe cale de excepie;
-excepia litispendenei poate fi invocat de pri sau de instan din oficiu n orice stare a
procesului n faa instanelor de fond.
-cnd instanele sunt de acelai grad, excepia se invoc naintea instanei sesizate ulterior.
Dac excepia se admite, dosarul va fi trimis de ndat primei instane nvestite.
-cnd instanele sunt de grad diferit, excepia se invoc naintea instanei de grad inferior.
Dac excepia se admite, dosarul va fi trimis de ndat instanei de fond mai nalte n grad.
-ncheierea prin care s-a soluionat excepia de litispenden poate fi atacat numai odat cu
fondul.
-cnd unul dintre procese se judec n recurs, iar cellalt naintea instanelor de fond, acestea
din urm sunt obligate s suspende judecata pn la soluionarea recursului.

III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent

Prorogarea judectoreasc de competent reprezint acea form de extindere a
competenei instanei intervenit prin intermediul unei hotrri judectoresti.
Astfel, sunt cazuri de prorogare judectoreasc a competentei:
-cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp
mai ndelungat s funcioneze, nalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate,
va delega o alt instan de acelai grad care s judece pricina art. 147 C. proc. civ.;
-n cazul in care, cnd din pricina recuzrii nu se poate alctui completul de judecat, precum
i n cazul cnd recuzarea privete pe toi judectorii unei instane, instana superioar
nvestit cu judecarea cererii de recuzare, dac ea consider aceast cerere ca fiind ntemeiat,
81

va dispune trimiterea pricinii la o alt instan dect cea nvestit iniial, dar de acelai grad
art. 50 alin. 2 i art. 52 alin. 1 C. proc. civ.;
- admiterea apelului i casarea cu trimitere la alt instan egal in grad cu prima instan,
care a pronunat hotrarea, dac prile au solicitat in mod expres luarea acestei msuri (art.
480 alin. 3 teza a doua);
admiterea recursului i casarea cu trimitere la o alt instan decat cea care a pronunat
hotrarea casat, dar egal in grad (art. 497 teza a doua i art. 418 alin. 2 teza a doua);
cand administrarea de probe nu se face de ctre instana care judec, ci de ctre o alt
instan, prin comisie rogatorie (art. 261 alin. 2-- cnd administrarea dovezilor urmeaz s se
fac ntr-o alt localitate, ea se va ndeplini, prin delegaie, de ctre o instan de acelai grad
sau chiar mai mic n grad, dac n acea localitate nu exist o instan de acelai grad).
-strmutarea pricinilor
Strmutarea
Instituia strmutrii permite jduecarea i soluionarea cererii de chemare in judecat
de ctre o alt instan, egal in grad cu cea de la care se strmut, pentru urmtoarele motive:
-pentru motive de bnuial legitim;
-pentru motive de siguran public.

Strmutarea pentru motive de bnuial legitim

Bnuiala se consider legitim n cazurile n care exist ndoial cu privire la

imparialitatea judectorilor din cauza circumstanelor procesului, calitii prilor ori unor
relaii conflictuale locale.

Reguli:
-strmutarea pentru motiv de bnuial legitim sau de siguran public se poate cere n orice
faz a procesului;
-se solicit de ctre partea interesat;
82

- este de competena curii de apel, dac instana de la care se cere strmutarea este o
judectorie sau un tribunal din circumscripia acesteia. Dac strmutarea se cere de la curtea
de apel, competena de soluionare revine naltei Curi de Casaie i Justiie. Cererea de
strmutare se depune la instana competent s o soluioneze, care va ntiina de ndat
instana de la care s-a cerut strmutarea despre formularea cererii de strmutare.
-la solicitarea celui interesat, completul de judecat poate dispune, dac este cazul,
suspendarea judecrii procesului, cu darea unei cauiuni n cuantum de 1.000 lei. Pentru
motive temeinice, suspendarea poate fi dispus n aceleai condiii, fr citarea prilor, chiar
nainte de primul termen de judecat.
-ncheierea asupra suspendrii nu se motiveaz i nu este supus niciunei ci de atac.
-msura suspendrii judecrii procesului va fi comunicat de urgen instanei de la care s-a
cerut strmutarea.

Strmutarea pentru motive de siguran public

Constituie motiv de siguran public mprejurrile excepionale care presupun c
judecata procesului la instana competent ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.
Reguli:
-se poate cere n orice faz a procesului;
-se poate cere doar de ctre procurorul general de la Parchetul de pe lng nalta Curte de
Casaie i Justiie;
- este de competena naltei Curi de Casaie i Justiie, care va ntiina, de ndat, despre
depunerea cererii instana de la care se cere strmutarea.
Reguli de judecat comune indiferent de motivul strmutrii
-cererea de strmutare se judec de urgen, n camera de consiliu, cu citarea prilor din
proces.
- hotrrea asupra strmutrii se d fr motivare i este definitiv.
-instana de la care s-a cerut strmutarea va fi ncunotinat, de ndat, despre admiterea sau
respingerea cererii de strmutare.

83

Efectele admiterii cererii de strmutare

-n caz de admitere a cererii de strmutare, curtea de apel trimite procesul spre judecat unei
alte instane de acelai grad din circumscripia sa. nalta Curte de Casaie i Justiie va
strmuta judecarea cauzei la una dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate n
circumscripia oricreia dintre curile de apel nvecinate cu curtea de apel n a crei
circumscripie se afl instana de la care se cere strmutarea.
-hotrrea va arta n ce msur actele ndeplinite de instan nainte de strmutare urmeaz s
fie pstrate. n cazul n care instana de la care s-a dispus strmutarea a procedat ntre timp la
judecarea procesului, hotrrea pronunat este desfiinat de drept prin efectul admiterii
cererii de strmutare.
-apelul sau, dup caz, recursul mpotriva hotrrii date de instana la care s-a strmutat
procesul sunt de competena instanelor ierarhic superioare acesteia. n caz de admitere a
apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci cnd legea o prevede, se va face la o
instan din circumscripia celei care a soluionat calea de atac

III.5.3 Prorogarea conventionala de competent

Prorogarea

conventionala de competent intervine in temeiul unei intelegeri

(conventii) a partilor, in acele cazuri in care legea procesuala ingaduie partilor sa deroge de la
regulile de competenta pe care le stabileste.
Conditii ce se ce a fi indeplinite pentru a opera prorogarea conventional de competent:
- partile sa aiba capacitate de exercitiu;
- consimtamantul lor sa fie liber si neviciat;
- conventia partilor sa fie expresa;
-partile sa determine in mod neechivoc instanta aleasa;
-instanta aleas sa nu fie necompetenta absolut.

III.6 Exceptia de necompetenta

Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se
invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul.
84

Exceptia de necompetent se invoc diferit, dup cum norma care se pretinde a fi

nclcat este de ordine public sau privat.
Necompetena de ordine public se mparte, sub aspectul regimului juridic, n dou
categorii :
- competena general, n legtur cu care exceptia se poate invoca de oricare dintre prti, de
procuror sau de instantp din oficiu, in orice moment procesual;
- competena material i teritorial exclusiv, care sunt reglementate de norme de ordine
public, dar mijlocul de invocare a nclcrii acestora are o natur mixt, caracterizat prin
faptul c poate fi invocat de oricare dintre pri ct i de instan, dar numai pn in faa
primei instante pn la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate.
n ce privete necompetena de ordine privat (cea teritoriala care nu are caracter
exclusiv) poate fi invocat doar de ctre prt prin ntmpinare sau, dac ntmpinarea nu este
obligatorie, cel mai trziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate n faa
primei instane. .
Sub aspectul cilor de atac susceptibile de a fi exercitate mpotriva hotrrii prin care
ainstana s-a declarat necompetent, aceast hotrre nu este supus niciunei ci de atac,
dosarul fiind trimis de ndat instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional
competent.

III.7 Conflictele de competen

Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe
instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau
dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc,
competenta.
Conflictele de competenta pot fi pozitive sau negative.
Exista conflict pozitiv de competenta ori de cate ori doua sau mai multe instante se
declara concomitent sau succesiv abilitate sa solutioneze aceeasi cauza civila, declinandu-si
reciproc competenta.

85

Conflictul negativ de competenta apare, dimpotriva, in acele cazuri in care doua sau
mai multe instante se declara necompetente sa solutioneze o anumita cauza civila, declinandusi reciproc competenta.
Pentru a ne afla in prezenta unui conflict pozitiv de competenta trebuie ca in fata
instantei necompetente (dintre cele doua care vor ajunge in conflict) sa fie ridicata exceptia de
necompetenta, exceptie care prin respingerea ei declanseaza conflictul de competenta. De
asemenea, poate aparea conflict pozitiv de competenta si in situatia in care doua sau mai
multe instante deopotriva competente sunt sesizate cu judecarea aceleiasi pricini ( spre ex., in
cazul competentei alternative), situatie care impune ridicarea exceptiei de litispendenta.
Conflictul se declanseaza in momentul respingerii exceptiei de catre instanta abilitata sa o
solutioneze si in fata careia s-a invocat.
Pentru a ne afla in prezenta unui conflict negativ de competenta trebuie indeplinite cumulativ
urmatoarele cerinte:
- sa existe cumulativ doua sau mai multe instante sesizate cu judecarea aceleiasi pricini
(tripla identitate: parti, obiect cauza juridica );
-declinarile de competen intre instantele sesizate sa fie reciproce ( nu exista conflict de
competenta daca declinarile sunt succesive, intervenite intre mai multe instante, daca acestea
sau cel putin doua dintre ele nu au intrat in contradictie);
- cel putin una dintre aceste instante sa fie competenta sa solutioneze cererea respectiva;
daca instanta sesizata cu solutionarea conflictului negativ de competenta considera ca nici una
dintre instante nu este competenta, apreciind ca fiind competenta o alta instanta, va trimite
acesteia dosarul, pe cale administrativa.

Solutionarea conflictelor de competenta (art. 135 C.proc.civ.)

- se face pe calea regulatorului de competenta, de catre instanta superioara instantelor
aflate in conflict;
- o data cu sesizarea instantei superioare, instanta in fata careia s-a ivit conflictul suspenda
solutionarea cauzei si inainteaza dosarul instantei indreptatite sa se pronunte asupra acestuia;
- conflictele de competenta se pot ivi si intre instantele judecatoresti si celelalte organe cu
activitate jurisdictionala; situatie in care conflictul se solutioneaza de catre instanta ierarhic
superioara celei aflate in conflict;
86

- in cazul in care conflictul de competenta se iveste intre I.C.C.J. si o alta instanta, acesta se
rezolva de ctre I.C.C.J., hotararea pronuntata constituind in acelasi timp atat declinator cat si
regulator de competenta;
- Instanta competenta sa solutioneze conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea
partilor;
- instana competent s judece conflictul va hotr asupra acestuia printr-o hotrre definitiv

Rezumat
Prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau
organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu.
Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm
competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena teritorial (instane
de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen
teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept comun), competena
teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv
competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o anumit
instan).
Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive),
competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative
competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen
relativ (reglementat de norme de competen dispozitive competena teritorial
alternativ).
Prorogarea de competent intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze
cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii
(prorogarea legal), a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei
partilor (prorogarea conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in
competenta sa.
Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se
invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul.
Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante
judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau
87

dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc,
competenta.
Bibliografie
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu,
Bucureti, 2013
V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil,
arbitraj, drept notarial, Curs de baz, Ed.Naional, 2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia
Constanda,Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius
George Pncescu, Marius Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe articole,
vol II, Ed. Hamangiu, 2013
Ciobanu V.M., Nicolae M., (coord.), F.Baias, V.Belegante, T.C.Briciu, C.C.Dinu,
B.Dumitrache, Ghe.Florea, M.Fodor, I.Glc, D.Ghinoiu, C.Irimia, A.Nicolae, E.Oprina,
A.Rdoi, M.Stancu, A.tefnescu, M.Tbrc, N.Turcu, M.Ursua, Ghe.L.Zidaru, Noul
Cod de procedur civil, comentat i adnotat, Vol.I art.1-526, Ed.Universul Juridic,
2013

IV. ntrebri si exercitii

IV. 1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Enuntati trei cazuri de competenta teritorial alternativ a instantelor.
2.Care sunt cazurile de competent teritorial exclusiv?
3.Care sunt situatiile in care opereaz prorogarea judectoreasc a competentei?
4.Pn la ce moment procesual se poate invoca exceptia de necompetent material a
instantei?
5. Ce deosebiri exist intre litispenden i conexitate?
6. Care sunt particularitile hotrarii de strmutare?
IV. 2. Rezolvati urmatoarele teste gril
1.Valoarea cererii de chemare in judecat se va stabili dup urmtoarele reguli:
a) in cererile care au ca obiect un drept la prestaii succesive, intotdeauna valoarea se
va calcula dup valoarea prestaiei anuale datorate;
b) in cererea avand ca obiect un drept real asupra unui imobil, valoarea se va determina
88

intotdeauna dup valoarea impozabil;

c) in cererile in materie de motenire, valoarea se va stabili fr scderea sarcinilor
sau datoriilor motenirii.
2. Cererea privitoare la un imobil care se afl in circumscripiile mai multor instane:
a) se va introduce intotdeauna la instana domiciliului sau reedinei paratului;
b) se va introduce intotdeauna la oricare dintre instanele unde se afl imobilul;
c) se va introduce la instana de la domiciliul sau reedina paratului, dac aceasta se
afl intr-una dintre aceste circumscripii.
3. In ceea ce privete excepia de necompeten:
a) dac aceasta vizeaz necompetena general a instanelor judectoreti, excepia
se poate invoca de ctre instan ori de ctre pri pan la inchiderea dezbaterilor in
prim instan;
b) dac aceasta vizeaz necompetena material sau teritorial exclusiv, excepia
trebuie invocat de ctre pri ori de ctre judector la primul termen de judecat la
care prile sunt legal citate, in faa primei instane;
c) dac aceasta vizeaz necompetena de ordine privat, excepia poate fi invocat
de ctre pri cel mai tarziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate
in faa primei instane.
4. In cazul conflictului de competen:
a) acesta va fi soluionat in camera de consiliu, cu citarea prilor;
b) hotrarea dat cu privire la soluionarea conflictului este definitiv;
c) sesizarea instanei competente s soluioneze conflictul poate fi fcut i de ctre
partea interesat;
5. Hotrarea de strmutare se caracterizeaz prin:
a) se d in edin public, fr citarea prilor;
b) se d fr motivare;
c) este definitiv.
6. Instana competent s judece o cerere de strmutare este:
a) Tribunalul, in cazul motivului de bnuial legitim dac se cere strmutarea cauzei
89

de la o judectoria din circumscripia acestuia;

b) Curtea de apel, in cazul de bnuial legitim dac se cere strmutarea cauzei de la
o judectorie sau de la un tribunal din circumscripia acesteia;
c) Inalta Curte de Casaie i Justiie in cazul de bnuial legitim dac se cere
strmutarea cauzei de la curtea de apel.
7.Dac excepia de necompeten este admis, instana pronun o hotrre de declinare
a competenei :
a. care poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare ;
b. care poate fi atacat cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare ;
c. care nu este supus niciunei ci de atac
8.Competena material presupune:
a.o delimitare ntre instanele de acelai grad;
b.o delimitare ntre instane de grad diferit;
c.o delimitare ntre instanele de judecat i organele cu activitate jurisdicional
9.Regula potrivit creia, cererea de chemare n judecat se introduce la instana
domiciliului prtului i gsete aplicarea:
a.in orice situaie, indiferent de obiectul cererii de chemare n judecat;
b.doar n materia cererilor avnd ca obiect bunurile mobile;
c.ori de cte ori nu exist o dispoziie legal care s stabileasc o alt instan competent din
punct de vedere teritorial
10.Cererea de partajare a bunurilor imobile dobndite de soi n timpul cstoriei,
formulat n cadrul procesului de divor, este de competena:
a.instanei de la locul siturii bunurilor imobile;
b.instanei de la domiciliul prtului
c.instanei sesizate cu cererea de divor

IV.3.Rezolvati urmtoarea spet

90

Prin cererea de chemare n judecat introdus la Tribunalul Bucureti, reclamanta a

solicitat obligarea lui B.I. la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de despgubiri.
n motivarea cererii reclamanta a artat c paratul se face vinovat de producerea
accidentului de circulaie care a provocat daune n valoare de 300.000 lei lui A.E. Reclamanta
a mai artat c, in calitate de asigurtor, a achitat suma menionat lui A.E., dar este n drept
s recupereze aceast sum de la persoana care se face vinovat de producerea accidentului.
Prin ntmpinare, prtul a invocat excepia de necompeten material a instanei
solicitnd declinarea competenei n favoarea judectoriei.
Ce soluie va pronuna instana asupra excepiei de necompeten ?

TEMA V
Actele de procedur i termenele procedurale
Cuprins:
V.1.Notiune
V.2.Condiiile pentru indeplinirea actelor de procedur
V.3.Termenele procedurale
V.3.1.Modul de calcul al termenelor
V.4. Nulitatea actelor de procedur
V.1.Notiune
Actul de procedur reprezint orice act (operaiune juridic sau nscris) fcut pentru
declanarea procesului civil, n cursul i n cadrul procesului civil de ctre instana
judectoreasc, pri i ceilali participani la proces, legat de activitatea procesual a acestora.
(V.M.Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept notarial, drept executional
civil Curs de Baza, Ed.Naional, 2013, p.230).

V.2.Condiiile pentru ndeplinirea actelor de procedur

91

Condiiile generale pentru indeplinirea oricrui act de procedur

1. actele de procedur trebuie s imbrace forma scris in acest sensi conform art.148
C.proc.civ., orice cerere adresat instanelor judectoreti trebuie s fie formulat n scris i
s cuprind indicarea instanei creia i este adresat, numele, prenumele, domiciliul sau
reedina prilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor, numele i prenumele, domiciliul sau
reedina reprezentanilor lor, dac este cazul, obiectul, valoarea preteniei, dac este cazul,
motivele cererii, precum i semntura. De asemenea, cererea va cuprinde, dac este cazul, i
adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate n acest scop de pri, precum
numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea.

Excepii de la forma scris:

-cererile fcute n edin, la orice instan, se pot formula i oral, fcndu-se meniune despre
aceasta n ncheiere

2.actul de procedur trebuie s relateze in chiar coninutul su faptul c au fost indeplinite

cerinele legii

V.3.Termenele procedurale
Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instan i reprezint intervalul de
timp n care poate fi ndeplinit un act de procedur sau n care este interzis s se ndeplineasc
un act de procedur.
Prin urmare, termenele procedural sunt legale (prevzute de lege), judiciare (stabilite
de ctre instant de judecat) sau conventionale (stabilite prin acordul de voin al prilor).

V.3.1.Modul de calcul al termenelor

Termenele, n afar de cazul n care legea dispune altfel, se calculeaz dup cum
urmeaz:
1. cnd termenul se socotete pe ore, acesta ncepe s curg de la ora zero a zilei urmtoare;

92

2. cnd termenul se socotete pe zile, nu intr n calcul ziua de la care ncepe s curg
termenul, nici ziua cnd acesta se mplinete;
3. cnd termenul se socotete pe sptmni, luni sau ani, el se mplinete n ziua
corespunztoare din ultima sptmn ori lun sau din ultimul an. Dac ultima lun nu are zi
corespunztoare celei n care termenul a nceput s curg, termenul se mplinete n ultima zi
a acestei luni.
4. Cnd ultima zi a unui termen cade ntr-o zi nelucrtoare, termenul se prelungete pn n
prima zi lucrtoare care urmeaz.

Reguli:
-termenele ncep s curg de la data comunicrii actelor de procedur, dac legea nu dispune
altfel.
- se consider c actul a fost comunicat prii i n cazul n care aceasta a primit sub
semntur copie de pe act, precum i n cazul n care ea a cerut comunicarea actului unei alte
pri.
-termenul procedural nu ncepe s curg, iar dac a nceput s curg mai nainte, se ntrerupe
fa de cel lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiu restrns, ct timp nu
a fost desemnat o persoan care, dup caz, s l reprezinte sau s l asiste.
- termenul procedural se ntrerupe i un nou termen ncepe s curg de la data noii comunicri
n urmtoarele cazuri:
1. cnd a intervenit moartea uneia dintre pri; n acest caz, se face din nou o singur
comunicare la ultimul domiciliu al prii decedate, pe numele motenirii, fr s se arate
numele i calitatea fiecrui motenitor;
2. cnd a intervenit moartea reprezentantului prii; n acest caz, se face din nou o singur
comunicare prii.

93

V.4. Nulitatea actelor de procedur

Conform art.174 alin.1 C.proc.civ., nulitatea este sanciunea procedural care
intervine in cazul actului de procedur ce nu indeplinete condiiile, de fond sau de form,
prevzute de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l in tot sau in parte de efectele sale fireti.

Noul Cod de procedur civil face distincie intre nulitatea condiionat ca vtmare,
care reprezint regula, i nulitatea necondiionat.
Astfel, potrivit art. 175 alin. 1, actul de procedur este lovit de nulitate dac prin
nerespectarea cerinei legale s-a adus prii o vtmare care nu poate fi inlturat decat prin
desfiinarea acestuia.
Prin urmare,

pentru a interveni nulitatea condiionat este necesar indeplinirea

cumulativ a mai multor condiii:

a) existena unui act de procedur intocmit cu neobservarea cerinelor legale;
b) actul de procedur s fi produs prii care invoc nulitatea o vtmare (care poate consta
intr-un prejudiciu patrimonial ori in impiedicarea prii
de a-i pregti aprarea din cauza unei citri nelegale, necomunicrii unui act de procedur,
nedepunerii raportului de expertiz in termenul prevzut de lege);
c) vtmarea s nu poat fi inlturat decat prin anularea actului.

Bibliografie
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Mirela Stancu, Drept procesual civil. Ed.Hamangiu,
Bucureti, 2013
V.M Ciobanu, T.C.Briciu, C.C.Dinu, Drept procesual civil, drept executional civil,
arbitraj, drept notarial, Curs de baz, Ed.Naional, 2013
Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Octavia Spineanu-Matei, Carmen Negril, Andreia
Constanda,Delia Narcisa Theohari, Veronica Danil, Dumitru Marcel Gavris, Flavius
George Pncescu, Marius Eftimie, Noul cod de procedura civila, comentariu pe articole,
vol II, Ed. Hamangiu, 2013

94

Ciobanu V.M., Nicolae M., (coord.), F.Baias, V.Belegante, T.C.Briciu, C.C.Dinu,

B.Dumitrache, Ghe.Florea, M.Fodor, I.Glc, D.Ghinoiu, C.Irimia, A.Nicolae, E.Oprina,
A.Rdoi, M.Stancu, A.tefnescu, M.Tbrc, N.Turcu, M.Ursua, Ghe.L.Zidaru, Noul
Cod de procedur civil, comentat i adnotat, Vol.I art.1-526, Ed.Universul Juridic,
2013

ntrebri si exercitii
Rspundeti succint urmtoarelor probleme
1.Ce intelegeti prin act de procedur?
2.Care sunt cazurile de interupere a termenului procedural?
3.Care sunt condiiile pentru a intervene nulitatea conditionat de existent unei
vtmri?
Rezolvati urmtoarele grile:
1.In ceea ce priveste termenele procedurale:
a) ca regul, acestea incep s curg de la data comunicrii actelor de procedur;
b) acestea nu pot fi intrerupte;
c) se intrerup fa de cel lipsit de capacitate de exerciiu cat timp nu a fost desemnat
o persoan care s il reprezinte
2.Nulitatea condiionat de existena unei vtmri:
a) reprezint dreptul comun n materia nulitii actelor de procedur;
b) intervine atunci cnd, printre altele, exist un act de procedur care a fost ntocmit cu
nerespectarea formelor legale sau de ctre o instan necompetent;
c) intervine atunci cnd este ndeplinit condiia de la punctul b) i vtmarea nu poate fi
nlturat dect prin anularea actului.

95

96