CAPITOLUL 13 INSTALATII ELECTRICE SPECIALE

13.1 Instalatii electrice in medii cu umiditate ridicata

Din punct de vedere al pericolului de electrocutare prin atingere indirecta incaperile cu
umiditate ridicata sunt considerate periculoase si foarte periculoase. Proiectarea si executia
instalatiilor electrice in astfel de incaperi implica o serie de restrictii si particularitati, legate de
valorile tensiunilor maxime de lucru, de atingere si de pas.
Astfel, in incaperile din categoriile U2 si U3 (bai si spalatorii de apartament sau respectiv
colective) se interzice montarea intreruptoarelor si prizelor. Fac exceptie prizele speciale
cu transformator incorporat pentru alimentarea aparatelor de ras electric.
In incaperile din categoria U1 (bucatarii sau grupuri sanitare fara dusuri) se pot monta
intreruptoare si prize cu contact de protectie la distanta de 0,8 m de elementele metalice
legate la pamant si la inaltimea minima de 1,5 m si respectiv 1,2 m de pardoseala.
In incaperile de categoria U1 si U2 se admite montarea deasupra lavoarelor a corpurilor de
iluminat cu grad de protectie IP 21 la distanta de 1,8 m de pardoseala.
In incaperile cu umiditate ridicata (bai, dusuri, grupuri sanitare, spalatorii sau bucatarii nu
se instaleaza doze de ramificatie sau aparat si nu se admire trecerea altor circuite de
alimentare cu energie electrica.
Aparatele si echipamentele electrice pentru lumina si prize (corpuri de iluminat, aparate
de conectare, reglare, protectie etc.) se vor alege astfel incat sa aiba un grad de protecie
minim de IP33 pentru categoria U1 de incaperi si respectiv IP 54, pentru categoria U2 de
incaperi.
Boilerele si masinile de spalat si gatit cu puteri sub 2,5 kW in apartamente se racordeaza
separat prin prize si fise cu contact de protectie.Daca aceste incaperi sunt publice
racordurile sunt fixe si directe la retea.
Circuitele electrice din incaperile de categoria U3 se realizeaza cu cabluri cu izolatie si
manta din PVC sau conducte cu izolatie din PVC protejate in tuburi etense IPEY sau PEL
In incaperile cu umiditate ridicata se utilizeaza corpuri de iluminat incandescente I-ED
50, P-IC 200 sau de tip fluorescent FIPA 01-140(240) respectiv FIPRA 01-140(240).
Uneltele portative folosite in incaperile de tip U1, U2, U3 vor avea protectii minime de IP
30, IP 33 si respectiv IP 54.
13.2 Instalatii electrice in medii cu pericol de explozie
Asemenea zone sunt caracteristice exploatarilor petrolierere si de carbune, industriei
chimice sau altor sectoare industriale, la care sursa potentiala de aprindere o constituie
scanteile, arcul electric sau temperaturile ridicate ale echipamentelor si instalatiilor
electrice.
Pentru stabilirea gradului de pericol trebuie cunoscute temperatura de aprindere, si
limitele de explozie din mediile periculoase. Se construiesc doua grupuri de echipamente
electrice de protectie: antigrizutoase (Ex I), pentru mediul minier grizutos si respectiv
antiexplozive (Ex II), pentru medii industriale cu pericol de explozie. Protectia
antigrizutoasa si antiexploziva a echipamentelor electrice se realizeaza prin aplicarea
unor protectii speciale care impiedica aprinderea atmosferei explozive.
La proiectarea si executia instalatiilor electrice In zonele cu pericol de explozie se
utilizeaza aparate, masini electrice, materiale si accesorii corespunzatoare zonei de
pericol. Astfel, in zona 0 se evita montarea oricarui aparataj sau masina electrica cu
exceptia celor de protectie corespunzatoare amestecului exploziv. In zonele cu pericol de
1

explozie dimensionarea circuit si reglarea protectiei la curenti de defect se face astfel,

incat sa se inlature posibilitatile de supraincalzire a elementelor de circuit.
In zona 1 sau 2 de pericol de explozie circuitele se realizeaza din conductoare izolate sau
cabluri din cupru sau aluminiu, dar prevazute cu clase speciale. Circuitele cu conductoare
se protejeaza in tevi de otel cu grosimea minima de 2 mm , montate aparent si protejate
prin vopsire. Ramificatiile se realizeaza cu doze de derivatie si fitinguri etanse care sa
evite propagarea prin teava a gazelor sau a flamei. Se folosese conductoare tip FY 1.5 sau
AFY 4.
Circuitele in cablu se realizeaza din cabluri armate sau nearmate, dar protejate in teava pe
portiunile cu pericol de lovituri. Se folosesc cabluri de tip CYAbY, CYCY, CYY sau de
tip ACYAbY, ACYCY, ACYY.
Aparatele si echipamentele utilizate in zonele cu pericol de explozie trebuie sa aiba un
grad de protectie IP 44 sau IP 54 si sa fie omolagate. De obicei in mediul periculos se
amplaseaza un numar minim de aparate cu protectie corespunzatoare, iar restul de aparate
cu executie obisnuita se amplaseaza in mediul normal din afara zonei periculoase.
Coloanele si circuitele de lumina se proiecteaza pentru curenti de pana la 70% din
curentul nominal al intrerupatorului.
Se iau masuri speciale impotriva electricitatii statice care apare la vopsire sau transportul
lichidelor prin conducte. In acest scop elementele metalice se leaga la pamant ori de cate
ori este posibil si se realizeaza a umiditate minima de 75%.
13.3Instalatii electrice pentru alimentarea pompelor si vanelor de incendiu
Alimentarea cu energie a pompelor si vanelor de incendiu se face de la un post de
transformare printr-un cablu subteran conectat inaintea intreruptorului general de joasa
tensiune sau din tabloul general, respectiv cofretul de bransament al intreprinderii daca
acestea sunt amplasate in exteriorul cladirii, in incaperi speciale ferite de foc, iar
bransamentul pana la cofret este ferit de incendiu prin amplasarea liniei electrice la o
distanta de 10 m de constructie.
Coloana electrica care alimenteaza tabloul general pentru pompele sau vanele de incendiu
se conecteaza inaintea intreruptorului general sau a sigurantelor.
La tabloul electric al pompelor sau vanelor de incendiu se racordeaza numai receptorii
care contribuie la stingerea incendiului cum ar fi: motoarele electrice ale pompelor de
incendiu, instalatiile electrice de automatizare si iluminatul de siguranta pentru
continuarea lucrului in statia de pompe.Circuitele electrice pentru alimentarea pompelor
de incendiu se executa din conductoare de alumlniu cu sectiunea mai mare de 10 mm2
Izolate si protejate in tuburi IP montate ingropat sau cabluri.
13.4. Instalatii electrice pentru ascensoare
Instalatiile electrice pentru alimentarea cu energie electrica a motoarelor de actionare si
iluminatul ascensoarelor , pentru persoane si materiale de constructii civile si industriale,
prezinta urmatoarele particularitati:
- Coloana electrica pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului din blocurile de
locuinte se leaga la tabloul comun pentru iluminat si forta fara intrerupator de tablou.
- Alimentarea cu energie electrica a ascensorului se face printr-o coloana din conductoare
de aluminiu racordate la tabloul general de distributie sau la tabloul principal de forta
inaintea intrerupatorulul general. Aceasta este dimensionata pentru o pierdere de tensiune
la pornire de maximum 3%.
2

Tabloul electric de distributie, carcasele motoarelor electrice intrerupatoarelor si

contactelor de usi, precum si glisierele se conecteaza la conductorul de legare la pamant.
Glisierele se pot constitui instalatii naturale de legare la pamant daca se asigura
continuitatea electrica a acestora.
Contactoarele pentru inversarea sensului motoarelor electrice de actionare sunt prevazute
cu intreblocaj electric si mecanic.
Circuitul pentru iluminatul putului ascensorului se dimensioneaza considerand cate un
corp de iluminat la fiecare 5 m, pe toata inaltimea putului si se racordeaza la tabloul de
iluminat si forta.
13.5. Instalatii electrice pentru utilaje de transportat si ridicat
Din categoria acestor utilaje fac parte podurile rulante cu sarcina de 5 - 50 t si peste 50 t.
Podurile rulante monogrinda si carucioarele monosina si electropalane. Aceste utilaje sunt
alimentate prin cabluri flexibile sau linii de contact rigide, trifazate, cu neutrul legat la
pamant si tensiuni de pana la 500 V. Linia de contact se amplaseaza pe partea opusa
cabinei de cornanda a podurilor rulante si este formata din conductoare monofilare
neizolate, montate pe izolatoare in lungul caii de rulare. Prin intermediul culegatorilor sau
captatorilor de curent pe grinda rulanta se asigura alimentarea cu energie electrica , astfel
incat pierderile de tensiune la curentul de pornire sa nu depaseasca 13% in c.a. si
respectiv 15% in c.c. Deci sectiunea conductoarelor electrice ale liniilor de contact se
dimensioneaza la incalzire corespunzator curentului de calcul si se verifica la pierderea de
tensiune pentru curentul de pornire sau de varf.
Daca pierderea de tensiune depaseste limitele maxime admise racordarea nu se mai face
intr-un singur punct la mijlocul liniei, ci in mai multe puncte prin legaturi suplimentare in
lungul liniei de contact, iar intre doua legaturi se realizeaza sectionarea liniei de contact.
Linia de contact este prevazuta la distante de 20 - 30 m cu rosturi de dilatare diferite de
rosturile de separare.
Liniile de contact pentru podurile rulante se monteaza numai in interiorul cladirilor
industriale de categorie D si E din punct de vedere al pericolului de incendiu sau in
exteriorul cladirilor.
13.6. Instalatile electrice pentru utilaje de inalta frecventa
Din aceasta categorie de utilaje fac parte: convertizoarele de inalta frecventa rotative si
statice cuptoarele de inductie pentru topire, instalatiile de tratare termica si instalatiile cu
ultrasunete.
a. Convertizoarele de inalta frecventa se instaleaza in incaperi izolate fonic deoarece
produc zgomote mari (80 dB).
Racordarea acestor utilaje se face cu cablu cu ecran comun pentru reducerea incalzirii si
pierderilor de tensiune datorita reactantei inductive mari.
b. Cuptoarele cu inductie pentru topire nu trebuie sa permita atingerea inductorului sau
incarcaturii.Condensatoarele pentru reglarea circuitului oscilant se conecteaza de la
distanta dar deconectarea sub tensiune este interzisa.
c. Instalatiile de tratare termice utilizeaza inductoare de incalzire si transformatoare de
adaptare.
d. Instalatiile de ultrasunete se alimenteaza cu cabluri cu ecrane metal legate la pamant,
iar condensatoarele se prevad cu circuit automat descarcare.

13.7. lnstalatii electrice pentru semnalizari optice si acustice

Din categoria acestor instalatii electrice fac parte instalatiile de avertizare a incendiilor,
instalatiile de semnalizare la aparitia unui defect sau depasirea unui parametru si
instalatiile de apel.
a. Instalatiile de avertizare a incendiilor se prevad la constructiile din categoria A,B,C, de
pericol de incendiu, incaperi in care se amplaseaza arhive sau echipament de calcul, sali
de spectacol, muzee, teatre. In general, aceste tipuri de constructii au instalatii de stingere
sprinklere dublate de instalatliie de avertizare a pericolului de incendiu. O astfel de
instalatie este alcatuita in principiu dintr-o centrala amplasata intr-o incapere cu personal
permanent si un numar de linii, multiplu de 5, la care sunt conectate avertizoarele.
Instalatia functioneaza in curent continuu, obtinut de la retea prin intermediul unui
redresor, iar ca rezerva a alimentarii la intreruperea retelei se foloseste o baterie de
acumulatoare de 24 V.
Detectoarele avand contact normal inchis se inseriaza cu un releu de tensiune. De obicei
se folosesc trei detectoare si anume unul manual, unul termic si respectiv unul de fum,
montate toate in paralel.
Instalatiile se realizeaza cu conductor FY 1 mm protejat in tub PEL sau IPY.
La aparitia unui incendiu, detectoarele termice sau de fum deschid contactul normal
inchis si curentul se va inchide prin rezistenta montata in paralel, determinand o cadere de
tensiune sesizata de releul de tensiune care actioneaza sistemul de alarmare.
b. Instalatile de apel din hoteluri si spitale utilizeaza pentru fiecare camera cate un buton
in paralel cu un releu si o larnpa de semnalizare. La apasarea pe unul din butoane va
actiona soneria in camera cu personal permanent si se va aprinde becul plasat deasupra
usii de intrare indicand locui apelului.
13.8. Instalatii telefonice in cladiri
In orasele mari, cu peste 100000 de locuitori, se prevad posturi telefonice pentru 50% din
apartamente, iar pentru Bucuresti procentul creste la 75%. Posturi telefonice se prevad in
intreprinderi in majoritatea birourilor.
Racordul telefonic reprezinta o portiune de cablu telefonic intre derivatia din reteaua
operatorului de telefonie fixa si pana la ultimul punct de concentrare a circuitelor
interioare. Racordarea posturilor telefonice la retea se face prin circuite individuale
legate la o schema de distributie de tip radial (fig.13.1). Circuitele telefonice se
concentreaza in firide unde se fac conexiunile fie la reteaua urbana fie la centrala
telefonica din cladire. Firidele telefonice cuprind un numar de 25 sau 50 de posturi si se
rnonteaza in spatii comune usor accesibile. Aceste se cuprind regleta repartitor montata pe
o placa izolanta din PAL ignifugat si usa metalica de protectie.
Racordarea la reteaua urbana se face prin trecerea cablului prin fundatie fiind protejat in
tub metalic sau din PVC.
Circuitele interioare se realizeaza din conductor de cupru tip TY 0,5 montat in tub de
protectie, iar prizele pentru posturile telefonice se monteaza in doze.

Fig. 13.1. Schema instalatiei de telefonie la un bloc de locuinte.

13.9. lnstalatii de antena colectiva radio si televiziune

Astfel de instalatii pot alimenta in bune conditii un numar de 40- 80 de receptoare .
Se folosesc (fig.13.2) trei scheme de distributie: radiala, catenara si derivatie.
In figura 13.3 se prezinta elementele componente ale unei instalatii de antena colectiva.
lnstalatia este formata din grupul de antene care se monteaza pe un pilon, amplificatorii,
reteaua de distributie cu prize de antena si distribuitori, precum si cordoanele la abonat.
Grupul de antene cuprinde o antena tip baston de banda larga pentru unde lungi, medii si
scurte, O antena tip Yagi pentru unde ultrascurte si mai multe antene Yagi care
receptioneaza programele Tv.
Grupul de amplificatoare compenseaza pierderile pe reteaua de distributie
Distribuitoarele cu 2,3 sau 4 iesiri permit distributia unui semnal pe mai multe cai.
Prizele de antena sunt de tip ingropat, au o iesire radio una Tv. si se monteaza in doze de
aparat.
Distributia radiala se utilizeaza pentru un numar mic de puncte de receptie.

Fig. 13.2 Schema de distributie radio si Tv. a) radiala; b) catenara c) derivatie

Fig. 13.3 Instalatie de antena colectiva: 1- antena radio pentru unde lungi medii si scurte; 2- antena
radio pentru unde ultrascurte;3- antena Tv( pr.I);4- antena Tv. (pr.II); 5- suport grup de antene;
6- conductor de legare la pamant; 7- tub IPEY 20; 8- tub IPEY 18; 9- cablu coaxial CC2Y-2; 10- grup
amplificatoare;11- distribuitor; 13- protector parafulger; 13- atenuatoare Tv; 14- piesa de separatie;
15- priza alimentare;

13.10. Executia instalatiilor electrice de curenti slabi

Din aceasta categorie de instalatii fac parte instalatiile de telefonie,antena colectiva si de
radioficare, interfon etc.
a) Instalatii1e de telefonie cuprind firida telefonica, dozele de abonat, circuitul
telefonic.Racordurile telefonice la blocurile de locuinte cu subsol sau canal termic ( fig.
13.4.a) se realizeaza prin trecerea cablului telefonic printr-o teava din PVC cu diametrul
de 63 mm. Daca cladirea nu are subsol sau canal termic cablul va fi trecut printr-o teava
de PVC care strabate pardoseala si fundatia exterioara ( fig. 13.4 b) curbata cu o raza
de 1 m. Firidele telefonice se monteaza in nise prevazute cu usi de protectie la o inaltime
de 0,4-1 m de pardoseala.
Prizele pentru posturile telefonice se monteaza in doze de aparat obisnuite la inaltimea de
0,2-0,4 m de pardoseala

Fig. 13.4 Executia racordurilor telefonice la blocurile de locuinte: a) cu subsol sau

canal termic; b) fara subsol sau canal termic

b) Instalatiile pentru antena colectiva cuprind un grup de antene si de amplificatori care

transmit semnalul radio sau TV amplificat prin intermediul unor distribuitori la prizele de
antena la abonat. Grupul de antene se monteaza pe un pilon suport( fig 13.6) din teava de
otel cu lungimea de 5 m, fixata de elementele constructiei prin intermediul a trei ancore si
a unor piese de ancorare.Grupul de amplificatoare se monteaza intr-o nisa in zid si se
protejeaza printr-o usa metalica.Prizele de antena ( fig 13.5) se monteaza in doze de
aparat obisnuite avand o iesire pentru radio si o iesire pentru TV.Legatura dintre
distribuitoare si prizele de antena se face cu cablu coaxial CCYY II 1 x 0,7.
Schemele de distributie de tip radiala , catenara sau derivatie se alege in functie de forma
si compartimentarea cladirii si de amplasarea aparatelor de receptie.

Fig. 13.5. Prize de antena

7

Fig. 13.6. Montarea grupului de antene pentru receptie colective