Sunteți pe pagina 1din 43

Proiect I.R.D.

NORMATIV PENTRU SORTAREA DESEURILOR


URBANE SOLIDE RECICLABILE

Facultatea: I.S.B
Student: Diaconu Alexandru Adrian Titus
Vladescu Nicolae Iulian
Grupa: 744

CUPRINS
1. Introducere
2. Scop
3. Definitii
4. Colectarea selectiva a deseurilor urbane solide reciclabile
a. Aglomerari urbane si orase mici
b. Zone rurale
c. Transportul deseurilor
5. Predarea, stocarea si manevrarea deseurilor
6. Tehnici pentru sortare
a. Scopul sortarii
b. Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru
fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat)
7. Cerinte constructive minime
8. Exploatarea statiilor de sortare
9. Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor
a. Valorile limita pentru emisii/imisii in aer
b. valorile limita pentru emisiile in apa
10. Controlul metrologic al emsiilor
11. Valorificarea si eliminarea reziduurilor provenite din sortare
12. Autorizarea si controlul statiilor de sortare

Anexa nr. 1 - Avantaje si dezavantaje ale diferitelor tehnologii de transfer a deseurilor

1. INTRODUCERE

Prezenta lucrare a fost elaborata in baza contractului nr. M/6/19.04.2005 incheiat cu Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor, in cadrul fazei 6.4. denumita Normativ pentru sortarea deseurilor
urbane solide reciclabile.
Lucrarea a fost realizata prin studiu documentar (vezi bibliografia) si analiza modului de proiectare,
constructie si exploatare a unor instalatii existente in strainatate (Franta, Marea Britanie, Germania,
Austria) si in tara (SC POLARIS Constanta).
In cadrul normativului au fost introduse elemente privind colectarea selectiva si sortarea deseurilor din
zone urbane si zone rurale cat si elemente privind statiile de transfer.
Pentrua se putea pastra aceleasi definitii in cadrul normativului, capitolul 3, au fost folosite definitiile si
prezentate echipamentele din lucrarea Tratarea mecanic a deseurilor, material documentar de
prezentare realizat anterior in cadrul institutului pentru MMGA.
Conform temei-program aceasta reprezinta prima varianta a Normativului pentru sortarea deseurilor
urbane reciclabile si urmeaza a fi completata/modificata pana la sfarsitul lunii noiembrie 2005.

2. SCOP
Prezentul Normativ tehnic privind sortarea deseurilor urbane solide reciclabile se aplica in conformitate
cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deseurilor si Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG
78/2000 si stabileste conditiile de lucru si regimul de functionare pentru instalatiile de sortare a
deseurilor, controlul instalatiilor de monitorizare a emisiilor, precum si elemente generale specifice
activitatii desfasurate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (autorizare si control).
Prezentul Normativ tehnic face referire la o serie de standarde, normative tehnice si ghiduri care sunt in
vigoare la momentul aplicarii sale. Deoarece aceste documente se pot modifica, utilizatorii trebuie sa se
asigure ca aplica variantele in vigoare, asigurand astfel o calitate stiintifica unitara.
Standardele mentionate in prezentul Normativ tehnic reprezinta standarde de referinta pentru cerintele
minimale specifice domeniilor lor de aplicare.
3. DEFINITII
Deseu orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea 426/2001 pentru
aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor , pe care
detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;
Deseuri municipale mixte - deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza
naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate in anexa nr. 2
la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, sub numarul 20 01 care sunt colectate separat la
sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din aceeasi anexa.
Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere - deseuri rezultate din activitati comerciale,
magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna sau in
acelasi mod ca deseurile menajere in functie de tipul si cantitatea lor.
Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine vegetala provenind de pe suprafete folosite la
gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spatii verzi amplasate de-a lungul strazilor.
Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din
surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;
Deseuri reciclabile deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si cuprind
deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.
Pre-colectarea - este activitatea care se desfasoara inaintea colectarii. Ea se desfasoara inainte de locul
de ridicare a deseurilor de catre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaza toate operatiunile

necesare pentru evacuarea deseurilor menajere din locuinte pana la locul de ridicare a deseurilor de catre
serviciile de colectare.
Colectare - strngerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, n vederea
transportului lor. (Legea 426/2001)
Colectarea deseurilor urbane - este un ansamblu de operatiuni care constau in ridicarea deseurilor si
trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de sortare, un centru de tratament sau un depozit.
Colectarea selectiva - este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de
origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt
recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare la sursa, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor
intr-un centru de recuperare.
Colectare din usa in usa (U-U) - este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de
persoane care produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in
imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.
Colectarea prin aport voluntar (AP) - este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de
stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate
astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile in
prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de
colectare voluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea
sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Operator - orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s-a
delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.
Sortare operatiune care vizeaza separarea deseurilor de diferite categorii aflate in amestec (carton,
plastic, lemn, etc) in vederea facilitarii eliminarii acestora prin procese specifice fiecarei categorii.
Sortarea este de 2 feluri : manuala si mecanizata.
Sortarea manuala : operatiunea de sortare a deseurilor este realizata manual pe banda rulanta de catre
operatorii de sortare.
Sortarea mecanizata : presupune implicarea de echipamente mecanice in procesul de selectare
(echipamente magnetice, echipamente optice, etc). Sortarea manuala poate fi de 2 tipuri : sortare
pozitiva si sortare negativa.
Sortarea manuala pozitiva este operatiunea de extragere a amterialului recuperabil din fluxul de
deseuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. Acest procedeu poate fi aplicat la toate tipurile de
fluxuri de deseuri.
Sortarea manuala negativa este operatiunea prin care, materialele care sunt considerate impuritati si
care deranjeaza sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea
dorita. Pentru optimizarea acestui tip de sortare este necesar ca fluxul de deseuri sa fie relativ curat si ca

materialul care ramane pe banda sa fie suficient si majoritar. Aceasta metoda trebuie utilizata in cazul
colectarii selectie a unui singur tip de deseuri si in cazul colectarii deseurilor prin aport voluntar.
Flux la nivelul colectarii selective, adica la intrarea in centrul de sortare
Fractiune la nivelul procesului de sortare, adica in interiorul centrului de sortare
Centru (statie) de sortare instalatie care permite efectuarea operatiunii de sortare si o conditionare a
deseurilor. Obiectivul unui centru de sortare este sa obtina cantitati cat mai mari de deseuri valorificabile
si cantitati cat mai mici de refuz de sortare.
Centrele de sortare pot fi clasificate :
A) in functie de originea deseurilor sortate:
- deseuri menajere
- deseuri asimilabile cu deseurile menajere
B) in functie de capacitate si de gradul de mecanizare:
- centre de sortare de capacitate mica : populatie deservita intre 40.000 100.000 locuitori,
cantitatea de deseuri sortata : mai mica de 3000 de tone/an;
- centre de sortare de capacitate medie, slab mecanizate : populatie deservita mai putin de
100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : 3000 10.000 de tone/an;
- centre de sortare de capacitate mare, puternic mecanizate : populatie deservita peste
100.000 locuitori, cantitatea de deseuri sortata : peste 10.000 de tone/an.
Emisie - degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din
surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol.
Valori limita de emisie - masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/sau nivelul
unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.
Reziduuri din statia de epurare a apelor - reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de
la desnisipatoare si separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea conductelor si drenurilor.
Refuz de sortare deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de sortare. Unele refuzuri de
sortare pot fi supuse unui tratament ulterior.
Reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza n
cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru
acelasi scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)
Reciclare - operatiunea de reprelucrare ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original
sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)
Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, n
scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitnd manipularea sau valorificarea
lor; (Legea 426/2001)
Valorificare - orice operatiune mentionata n anexa nr. II B din Legea 426/2001 pentru aprobarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

4.COLECTAREA SEPARATA A DESEURILOR URBANE SOLIDE RECICLABILE


Colectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele de origine
casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt
recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare la sursa, o colectare separata a materialelor secundare si tratamentul lor
intr-un centru de recuperare.
Obiective
Contribuie la reciclarea materiala si organica
Reduce fluxul colectarii in amestec pentru tratare
Factori limitativi (piedici)
Efortul cerut producatorilor particulari de deseuri, prin urmare motivatia este un factor esential in
reusita colectarilor selective
Gestiune riguroasa a organizarii sistemului de colectare selectiva
Deseurile care fac obiectul colectarii selective
Se disting doua tipuri principale de colectare selectiva:

Colectarea selectiva a deseurilor curate si uscate (sticla, hartie, cartoane, ziare reviste,
plastic, aluminiu)
Colectarea selectiva a partii fermentabile a deseurilor menajere sau bio-deseurile

Alte tipuri de deseuri care pot fi colectate selectiv sunt


deseurile menajere speciale: uleiuri uzate, baterii, medicamente, etc...
textile,
lemn
etc.
Colectarea selectiva a deseurilor depinde de:
contextele locale : tipul de habitat, densitatea populatiei, etc
natura si numarul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabila a ambalajelor menajere,
ziare magazine, partea fermentabila a deseurilor menajere, etc)
modalitatile de colectare
usa in usa
aport voluntar
colectare regrupata sau colectare mixta, etc
organizarea colectarii (frecventa colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de
recipienti sau de vehicule de colectare, etc.
In functie de contextul local, activitatea de colectarea selectiva se poate realiza in doua moduri:
colectare din usa in usa (U-U)

este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care produc
deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat in imediata
vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse deseurile.
Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container, sau separat in
containere diferite.
fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe recipiente
de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile reciclabile.
Fiecare colectivitate organizeaza colectarea in functie de alegerile sale:
- tipul deseurilor colectate
- frecventa de trecere de la bena specifica la colectarea selectiva
- tipul de conteiner distribuit locuitorilor, etc
colectarea prin aport voluntar (AP)
este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu
apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel
incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar deseurile
in prealabil sortate.
Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul public, fie in centre de colectare voluntara,
fie in parcarile mari.
Cele mai raspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele
cu grilaje pentru colectarea plasticului.
Acest tip de colectare, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva din usa in usa , face apel la
constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului ca acestia trebuie sa se deplaseze din
proprie vointa pentru spre containerele de stocare a deseurilor.
Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai mic decat cel al colectarii din
usa in usa, dar gradul de participare a popultiei este scazut. Colectarea deseurilor din usa in usa este
mai scumpa dar gradul de participare a populatiei este mai mare.
Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele multiflux.
Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre producatorul de deseuri
sau de personalul care face colectarea.
Monoflux (un singur tip de deseu) un singur flux este colectat, de exemplu sticla sau
ansamblul de deseuri de ambalaje
Multiflux (mai multe tipuri de deseuri) mai multe fluxuri sunt colectate sunt
colectate, de exemplu : sticla + (plastic si metale) + (hartie si cartoane, ziare si reviste),
dar in mod separat.

Diferitele tipuri de colectare sunt prezentate in schema care urmeaza :

Colectarea selectiva a unui


singur tip de deseu din usa in
usa

Deseuri
menajere

Recipienti individuali sau mai


multi recipienti in vecinatatea
locuintei

Colectarea selectiva a mai


multor tipuri de deseuri din
usa in usa

Colectarea selectiva a unui singur


tip de deseu prin aport voluntar

Colectarea selectiva a mai multor


tipuri de deseuri prin aport voluntar

Containere colective la
distanta de locuinte

Centre de colectare voluntara

Elemente de comparatie a modalitatilor de colectare (sursa: ADEME)

Calitatea
serviciului
pentru
locuitori

Factori
limitativi de
urbanism

Impact
asupra
costului

Apropiere
(vecinatate)

Aport voluntar
Scazuta : trebuie acordata o
mare atentie optiunii de
implementare, amenajare, etc.

Din Usa in Usa


Puternica

Disponibilitate

Permanenta

Adeziune

Scazuta : ea este in functie de


frecventa de colectare
Rapide

Progresiva : necesita o actiune


prelungita de sensibilizare
deoarece adeziunea se obtine in
timp
Puternic
Temporara
in habitat urban dens

Aglomeratie

Disconfort

Curatarea centrelelor de
colectare voluntara pentru a
evita transformarea lor in
depozite necontrolate si uneori
zgomotul provocat de
recipientii pentru sticla
(protectia fonica este posibila)

Investitii

Mai mici decat cele in cazul


colectarii din usa in usa si
direct proportionala cu densitatea
de repartitie a recipientilor

Calitatea
materialelor

Buna

Necesita adaptarea
containerelor la tipul de
imobil, repararea recipientilor
deteriorati si acordarea unei
atentii deosebite recipientilor
pentru colectarea deseurilor
fermantabile si orarelor de
colectare
Mari si variabile in functie de
organizarea colectarii si
sortarii
Variabila si necesita o
sensibilizare puternica a
populatiei

Colectarea selectiva pe tip de deseu


A) Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje
Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje poate fi:
Din usa in usa (UinU)
Prin aport voluntar (AV)

10

1. Colectarea din usa in usa


In functie de tipul de deseuri de ambalaje se poate obtine o eficienta a colectarii de la 50 % la 80 %
daca campania de comunicare cu populatia este eficienta iar aceasta se implica.
Deseurile reciclabile pot fi colectate:
fie separat pe tip de deseu sticla, hartie, carton, plastic, etc
Colectarea unui singur tip de deseu in pubela traditionala este bine adaptata zonelor
unde frecventa de colectare este ridicata
fie toate tipurile de deseuri in ansamblu
Colectarea in amestec are totusi dezavantaje in sensul ca trebuie prevazuta sortarea
in aval (dupa colectare) pe tip de deseu
Aceasta modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei in amestec deoarece
sticla sparta poate contamina celelalte deseuri
2. Colectarea prin aport voluntar
Eficienta colectarii selective este cuprinsa intre 10 si 60 % din cantitatea totala de deseuri de
ambalaje in functie de:
Natura deseului (eficienta este mai slaba in cazul metalelor)
Densitatea echipamentelor de colectare voluntara
Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia cailor de
comunicatie, etc.)
Comunicarea cu populatia este obligatorie, acestia trebuind sa cunoasca centrele
de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate.
Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de
colectare este de 1 container/ 500 locuitori in zonele urbane si 1 container/200
locuitori in zonele cu habitat dispersat
Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera 3 mari tipri de deseuri:
Sticla
Ziare, reviste
Ambalaje menajere
B) Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase
Deseurile menajere voluminoase sunt deseuri menajere provenite dintr-o activitate ocazionala care,
datorita volumului mare si greutatii lor, nu pot fi colectate printr-un sistem traditional de colectare.
Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase poate fi:
Din usa in usa (UinU)
Prin aport voluntar (AV)

11

1. Colectarea din usa in usa

ridicarea deseurilor menajere voluminoase se poate face, in general, o data pe luna,


simultan cu colectarea traditionala
sau pot fi ridicate la comanda, operatorii de salubritate putand efectua acest serviciu chiar
la domiciliu

2. Colectarea prin aport voluntar se realizeaza

Fie in cadrul centrlor de colectare voluntara. Acestea pot fi utilate cu locuri de stocare
speciale pentru deseurile voluminoase
Fie in containere speciale amplasate periodic in zone cu acces liber

C) Colectarea selectiva a deseurilor textile


Colectarea selectiva a deseurilor textile poate fi:
Din usa in usa (UinU)
Colectarea se face de catre organizatii de caritate sau intreprinderi de reinsertie
Prin aport voluntar (AV)

Colectarea se face in recipienti (containere) puse la dispozitia locuitorilor in locuri


publice

D) Colectarea selectiva a deseurilor menajere speciale


Deseurile menajere speciale reprezinta ansamblul de produse care se regasesc in pubela
traditionala de deseuri menajere si care sunt de natura inflamabila, exploziva, coroziva, toxica,
iritanta, etc, daunatoare pentru sanatate si mediul inconjurator.
Exemplu:

acizi de baterie, soda caustica...


produse de gradinarit: insecticide, ingrasaminte, etc
solventi lichizi: detergenti, diluanti, etc
medicamente: creme, pastile, siropuri, etc
becuri electrice, baterii care contin mercur, etc

Colectarea selectiva a deseurilor menajere speciale trebuie realizata :


Prin aport voluntar (AV)

Recipienti, containere speciale amplasate la furnizori


In centre de colectare voluntara unde exista recipienti special amenajati pentru
receptia acestor tipuri de deseuri

12

E) Colectarea selectiva a deseurilor verzi


Colectarea selectiva a deseurilor verzi poate fi:
Din usa in usa (UinU)
Prin aport voluntar (AV)
1. Colectarea din usa in usa

Colectare n gramada ; acesta este sistemul de colectare cel mai ieftin


Colectare in recipienti speciali : este o madalitate foarte costisitoare si nu poate fi
rentabila decat la frecventa marita a colectarii
Colectare in saci de plastic refolosibili. Daca acesti saci sunt rezistenti, ei pot fi
refolositi timp indelungat.

2. Colectarea prin aport voluntar

Se realizeaza in centrele de colectare voluntara, acest tip de colectare trebuind sa


fie solutia de baza pentru toata schema de colectare a deseurilor verzi

1.1 Aglomerarile urbane si orase mici


Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin
combinarea celor 2 sisteme:
- deseurile menajere biodegradabile si deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie
colectate prin sistemul U-U;
- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari
trebuie colectate prin sistemul aport voluntar
- deseurile verzi trebuie colectate prin sistemul U-U
1.2 Zone rurale
Colectarea separata a deseurilor reciclabile in aglomerarile urbane si orasele mici se poate realiza prin
combinarea celor 2 sisteme:
- deseurile de ambalaje (plastic, hartie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U-U, preluate prin
statii de transfer si transportate la statia de sortare cea mai apropiata;
- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din constructie si demolari
trebuie colectate prin sistemul aport voluntar si transferate la o statie de aport voluntar din zona
oraseneasca cea mai apropiata
- deseurile menajere biodegradabile si deseurile verzi trebuie colectate prin aport voluntar si valorificate
pe plan local.
Statii de transfer
Tipuri de deseuri acceptate
n afara de prelucrarea amestecului de deseuri menajere municipale (DMM), unele statii de transfer
ofera programe care gestioneaza anumite materiale n mod separat, pentru a preveni evacuarea acestora
si pentru a atinge obiectivele de reciclare. Aceste materiale pot fi: deseuri rezultate n urma constructiilor

13

sau demolarilor (C&D), gunoi de gradina, deseuri electrocasnice cu potential de periculozitate sau
materiale reciclabile. Tipurile de materiale acceptate depind adeseori de locul unde este amplasata
instalatia (n mediul urban, suburban sau rural) si de proprietarul sau administratorul statiei de transfer
(daca este utilitate publica sau industrie privata).
Deseuri acceptate n mod uzual la statiile de transfer
Deseuri menajere municipale (DMM) provin din gospodarii, ntreprinderi comerciale, institutii si
instalatii industriale. DMM-urile contin n mod uzual o mare varietate de materiale, inclusiv containere
uzate, ambalaje, resturi alimentare si deseuri de hrtie. DMM urile includ o combinatie de deseuri
putrescibile (usor degradabile) si neputrescibile (nedegradabile). Trei tipuri de DMM sunt n mod uzual
sortate si tratate separat:
Gunoiul de gradina de obicei include frunze, iarba, ramuri de copac si arbusti. Aceste
deseuri de gradina sunt adesea triate, pentru a nu fi evacuate ci valorificate, prin
transformarea n ngrasaminte sau celuloza.
Deseurile menajere periculoase (DMP). n aceasta categorie intra deseurile cu potential de
periculozitate provenite din gospodarii, cum ar fi produsele de curatare; pesticidele;
ierbicidele; produsele auto uzate cum ar fi uleiul de motor, lichidul de frna si antigelul;
vopselurile.
Materiale reciclabile. n aceasta categorie intra deseurile care pot fi reprelucrate si
transformate n produse noi. Cele mai comune materiale reciclabile sunt hrtia, hrtia de ziar,
metalele feroase, materialele plastice, recipientele de sticla, cutiile de aluminiu, uleiul de
motor si anvelopele.
Materiale rezultate n urma constructiilor si demolarilor (C&D). n aceasta categorie intra molozul
rezultat n urma demolarii sau construirii cladirilor, soselelor si altor structuri. n mod uzual, aceste
deseuri contin beton, caramizi, lemn, zidarie, materiale pentru acoperisuri, tencuieli si ipsoserii, metale
si brne de lemn. Uneori deseurile C&D sunt tratate separat de DMM; alteori mpreuna cu DMM.
Deseuri inacceptabile
Unele deseuri nu sunt acceptate la statiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:
sunt interzise prin reglementari statale sau federale (de ex. PCB-uri, acid de baterie)
prelucrarea lor este dificila sau costisitoare (de ex. anvelopele)
prezinta pericol pentru sanatatea publica sau pericol de incendiu
nu sunt primite la locul de evacuare catre care trimite deseuri statia de transfer
nu sunt permise (n cazul n care se afla ntr-o ncarcatura amestecata, destinata evacuarii)
deoarece reglementarile locale impun sa fie mai nti reciclate.
Urmatoarele tipuri de deseuri de obicei nu sunt acceptate de statiile de transfer: obiecte voluminoase,
precum buturugi sau busteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deseuri medicale care prezinta
pericol de infectie; deseuri cu potential de periculozitate; explozivi; materiale radioactive; rezervoare de
carburanti (chiar daca sunt goale); aparate electrocasnice; animale moarte; azbest; lichide si noroi; etc.
Aceasta este o lista cu caracter general; unele statii de transfer pot fi prevazute cu instalatii care sa
proceseze aceste tipuri de materiale, iar alte statii pot avea o lista mai cuprinzatoare de materiale
inacceptabile.

14

1.3 Transportul deseurilor


Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii curate, pentru a limita dispersia in aer a poluantilor.
Deseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu containere,
autocamioane cu obloane, autobasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte tipuri de
autovehicule.
Deseurile voluminoase se transporta in vehicule speciale, unele prevazute cu instalatii de macinare si
compactare sau in containere fara echipamente de macinare sau compactare. In acest ultim caz, in statie
deseurile voluminoase sunt macinate in instalatii speciale si apoi depozitate in aceleasi buncare cu
deseurile municipale.
5 . PREDAREA, STOCAREA SI MANEVRAREA DESEURILOR
Controlul cantitativ al deseurilor receptionate trebuie realizat printr-un pod-bascula verificat si controlat
metrologic.
Toate utilajele care transporta deseuri trebuie sa fie cantarite in totalitate, sa aiba suficient loc pe
cantarul de intrare si iesire. Cantarul trebuie sa fie accesibil, in siguranta, indiferent de conditiile
meteorologice si trebuie sa dispuna de suficienta capacitate de cantarire. Utilajele trebuie sa fie dirijate
obligatoriu catre cantare (prin marcarea traseului, garduri, panouri, bariere). Cantarele trebuie conectate
la un sistem de monitorizare a cantitatii de deseuri care intra in statie.
Calibrarea cantarului trebuie realizata in conformitate cu normele metrologice in vigoare.
In apropierea cantarului se amenajeaza cabina operatorului responsabil cu preluarea deseurilor.
Acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini:
- directionarea utilajelor catre cantarul de intrare sau iesire (actionarea barierelor sau a semaforului);
- controlul cantaririi complete a utilajelor (cu ajutorul unei camere video sau a unei oglinzi);
- primirea documentelor de insotire a transportului si verificarea acestora;
- verificarea organoleptica a deseurilor (control vizual si al mirosului);
- dirijarea transportului de deseuri catre zona de descarcare;
- controlul utilajelor care parasesc incinta statiei de sortare.
Expeditorul completeaza si semneaza formularul de expeditie/transport, cu urmatoarele date si
informatii:
- denumirea deseurilor, codificate conform H.G. nr. 856/2002;
- numarul formularului de transport;
- numele si adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;
- cantitatea deseurilor transportate;
- data preluarii deseurilor de catre transportator;
- tipul mijloacelor de transport.
La predare se verifica documentele insotitoare ale deseurilor.
Predarea si receptia deseurilor
Deseurile sunt predate si receptionate urmand urmatoarele etape:
- verificarea documentelor insotitoare;
- determinarea cantitatii de deseuri;
- identificarea deseurilor predate;
- inspectie vizuala;
- eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor care dovedeste predarea acestora;
- descarcarea vehiculului in zona indicata.

15

Iregistrarea deseurilor acceptate in statia de sortare se va face conform formularului de inregistrare a


transportului de deseuri prevazut in Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, Anexa 3 (MAPAM - 2/2004, MTCT 211/2004, MEC
118/2004).
Se vor intocmi doua exemplare, unul pentru transportator si unul pentru operatorul statiei de sortare.
Stocarea deseurilor si a deseurilor sortate trebuie realizata in conditii care limiteaza riscul de poluare
(dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri)

6. TEHNICI PENTRU SORTARE


3.1. Scopul sortarii
Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de diferentele dintre
caracteristicile lor fizice.
Tratarea deseurilor reciclabile intr-un centru de sortare implica urmatoarele patru etape :
receptia la intrarea in statia de sortare, dupa colectarea selectiva;
sortarea manuala sau manuala/mecanizata, pentru obtinerea produselor valorificabile;
conditionarea si stocarea, pentru facilitarea transportului;
ridicarea materialelor sortate si transportul catre societatile reciclatoare.
In figura urmatoare este prezentata o schema de principiu care include cele patru etape.

16

COLECTARE

FLUX DE
MATERIALE

FLUX
1

FLUX
2

FLUX
3

COLECTARE

RECEPTIE

SORTARE

SORTARE

SORTARE
STATIE DE
SORTARE

CONDITIONARE
COMPACTARE

STOCARE

DESEURI
SORTATE
DIRIJARE

SOCIETATI RECICLATOARE

RECICLARE

17

3.2 Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru fiecare sistem in
parte (manual, mecanic, combinat)

In tabelul urmator sunt prezentate activitatile care au loc in statiile de sortare, echipamentele folosite in
mod curent si modul de operare.
OPERATIUNI REALIZATE INTR-UN CENTRU DE SORTARE, ECHIPAMENTELE SI METODELE
CURENT UTILIZATE

RECEPTIE

OPERATIUNE
Cantarirea deseurilor

Stocare inainte de sortare


Alimentarea benzii de sortare

Reglarea debitului

Separare granulometrica

PREGATIRE SI SORTARE

Separare morfologica si/sau


densimetrica
Separarea metalelor
Sortare manuala
Sortare automatizata

CONDITIONARE
(AMBALARE)

Stocare inainte de ambalare

Pregatirea deseurilor inainte de


ambalare

Ambalare

ECHIPAMENT/METODA
Cantarire simpla pe pod-bascula (camion cu dispozitiv de cantarire)
Cantarire dubla pe pod-bascula
Suprafata betonata in aer liber
Suprafata betonata acoperita
Fosa
Incarcator cu cupa
Banda extractoare supraterana si subterana
Banda extractoare din buncar
Banda cu inclinare mare
Banda cu viteza variabila
Automatismul incarcarii benzii
Limitator mecanic al inaltimii stratului
Ansamblu de 2 benzi cu viteze diferite
Sita cu vibratie gratar patrata sau rotunda, 2 sau 3 cai de descarcare
Sita tambur (ciur rotativ) patrat/rotund de X mm
Separator balistic
Sita plata cu disc
Separator rotativ cu curent de aer
Instalatie de aspirare
Hidrociclon
Separator magnetic
Separator cu curenti turbionari
Pe banda rulanta
Sortare pozitiva/negativa
Banda transportoare simpla
Banda transportoare dubla
Ejector pneumatic dirijat printr-un detector
- de inductie
- de raze infrarosii
- de raze X
Alveole betonate
Alveole cu structura metalica
Bene de X m3
Bacuri de Y litri
Containere cu grilaj
Incarcator care impinge produsele, in dreptul alveolelor, pe banda de
alimentare a presei
Vehicul care asigura manipularea benelor
Buncar de incarcare
Vrac in bene de X m3
In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite
In pachete de Z kg

18

ELIMINARE

Stocare inainte de eliminare

Suprafata betonata in aer liber


Suprafata betonata acoperita
Platou

In principiu procedeele tehnice utilizate sunt : sortarea dimensionala, sortarea densimetrica, sortarea
optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.
Sortarea dimensionala
Reprezinta sistemul de sortare in cadrul caruia prin cernere se separa materiale de granulatie diferita, in
diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumeste si clasare. Prin cernerea cu sita se
realizeaza separarea in functie de dimensiunea caracteristica a granulelor, cu ajutorul unei suprafete de
separatie, prevazuta cu orificii asezate geometric. Granulele care, la alunecarea peste sita, sunt intr-o
pozitie potrivita si au dimensiuni mai mici decat orificiile sitei, cad prin aceasta si formeaza astfel
materialul cu granulatie fina. Restul granulelor raman in sita si formeaza materialul cu granulatie mare.
Materialele cu granulatie fina, umede, fibroase si lipicioase obtureaza usor sitele. Astfel, se micsoreaza
suprafata de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evita obturarea sitelor, sunt folosite pentru
materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site. Cele mai importante ajutoare
pentru site sunt periile, lanturile, incalzitoarele de site, jeturile de aer si apa suplimentara pentru anularea
fortelor dintre particulele lipite una de cealalta.
Sunt folosite, in special, doua tipuri de site pentru sortarea dimensionala: site cilindrice si site cu
vibratie. O sita este considerata eficienta daca 70% din materialele cu dimensiunea particulelor mai mica
decat ochiurile plasei pot trece prin acestea.
Sita tambur
Sita tambur este o sita cilindrica; aceasta reprezinta un agregat de clasare verificat care poate fi utilizat
intr-o instalatie de preparare a deseurilor, atat in prima treapta de preparare, cat si dupa procesul de
maruntire. Debitul si performantele la separare ale unei site tambur sunt determinate de marimea
orificiilor, diametrul, turatia, elementele interiorului tamburului si inclinatia acestuia.
Dat fiind faptul ca suprafata de cernere a unei site tambur este relativ mica, se incearca prin diferite
constructii ale peretelui interior (sita poligonala) ridicarea cat mai mult a materialului de cernut pe
peretele tamburului rotativ, pentru a obtine o cernere mai eficienta.
Pentru a reduce si mai mult timpul de prelucrare a deseurilor, sita tambur poate avea pe peretii interiori
diferite accesorii cu ajutorul carora sa taie sacii in care sunt colectate deseurile. Astfel, sacii de deseuri
menajere colectati de agentii de salubritate pot fi desfacuti si sortati rapid si automat cu ajutorul sitei
tambur.
Sita cu vibratie
Aceasta sita face parte din categoria masinilor de cernere dinamice si s-a dovedit a fi eficienta ca agregat
de cernere a deseurilor care nu se infunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice, montate pe un
sistem de bare care basculeaza in contratimp. Aceasta miscare de basculare antreneaza sita intr-o
miscare de tip unda, cu o amplitudine considerabila de 30 pana la 50 mm pentru frecvente de oscilatie de
600 pana la 800 /min si imprima materialului de cernut acceleratii considerabile.

19

Separator balistic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deseurilor municipale in trei fractii: grea, usoara si fina.
Separatorul balistic este format din palnia de incarcare si puntea formata din mai multe benzi metalice
perforate si care vibreaza in contrasens una fata de cealalta. Puntea are o mica inclinatie pentru a
imprima fractiei grele o anumita acceleratie.
Schema de functionare a unui separator balistic

Deseurile maruntite, in functie de forma si greutatea specifica fiecarei particule se deplaseaza in susul
sau in josul puntei. Particulele mai grele au tendinta sa se deplaseze in jos odata cu miscarea benzilor si
astfel se separa fractia grea. Datorita miscarii de vibratie si de rearanjare continua a deseurilor pe puntea
separatorului, particulele usoare cum ar fi hartia, cartonul si foliile de plastic se deplaseaza catre
marginea superioara a separatorului, astfel formandu-se fractia usoara. Iar fractia fina reprezinta
particulele care au trecut prin orificiile benzilor metalice.
Procentajul de fractie grea si fractie usoara se determina prin modificarea inclinatiei puntei. Inclinatia se
afla, in general, intre 15-20%; aceasta inclinatie este proiectata pentru o rata de incarcare de aproximativ
10 tone/h sau 90 m3/h.
Sita plata cu disc
O sita cu disc este un aparat de clasare in cascada care consta dintr-un gratar de clasare cu mai multe site
partiale asezate in trepte formate dintr-o multitudine de arbori paraleli plasati la distante egale unul de
altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de antrenare se roteste in golul
dintre doua corpuri de discuri invecinate.
Schema de functionare a unei site cu disc

20

Distantele dintre aceste discuri determina marimea orificiilor de cernere ale fiecarui nivel de cernere. De
exemplu, deseurile de constructii si demolari presortate se introduc printr-un dispozitiv de incarcare
catre primul nivel de separare si sunt accelerate si separate in procesul de cernere prin asezarea
discurilor de antrenare pe arbori, precum si prin cresterea turatiei arborilor pe fiecare nivel in directia de
antrenare a materialului catre celelalte nivele de separare. Arborii rotunjiti dintre discurile de antrenare
si colturile rotunjite impiedica intepenirea materialului de separat.
Sortarea densimetrica
Sortarea densimetrica este o metoda de clasare care se bazeaza pe echivalenta specifica a materialelor
asemanatoare intr-un curent de aer ascendent. Acest proces se mai denumeste si clasare. Echivalenta
inseamna ca diferite particule vor atinge aceeasi viteza finala de cadere. Daca particulele sunt
echivalente, atunci acestea ar trebui sa aiba in aceleasi conditii initiale aceeasi traiectorie, respectiv
aceeasi viteza de coborare. Sortarea densimetrica se poate realiza si cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).
Separarea se realizeaza in functie de viteza de cadere a particulelor. Viteza de cadere depinde de forma
granulei si de greutatea specifica a fiecarui material. Debitul este influentat de masa volumetrica, de
umiditate, de compozitia deseurilor si de maruntirea prealabila a deseurilor de sortat.
O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s-au testat in Uniunea Europeana. Din
multitudinea de instalatii de separare existente, in prelucrarea deseurilor se folosesc cu precadere 2
tipuri: separatorul cu aer rotativ si instalatia de aspirare.
Separatorul rotativ cu curent de aer
Separatorul rotativ cu curent de aer are trei elemente principale: un tambur rotativ, o camera de separare
si decantare si un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este inclinat cu aproximativ 15 grade fata
de orizontala si are forma conica cu baza mare in sus.
Deseurile maruntite si deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante catre partea
superioara a tamburului. Prin duze de aer comprimat se sufla aerul, paralel cu axa tamburului. In acest
fel materialele usoare sunt antrenate in sus catre camera de decantare. Materialul greu este transportat
prin tambur in continuare si iese prin baza mica a tamburului.
Separator rotativ cu curent de aer

Pentru a asigura un curent de aer continuu de-a lungul intregului tambur, se sufla aer suplimentar prin
baza mica a tamburului. Marimea granulatiei si selectivitatea pot fi variate prin schimbarea volumului de
aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea unghiului de inclinatie al tamburului si
prin modificarea modului de incarcare a materialului maruntit.

21

Instalatia de aspirare
Componentele usoare din deseuri sunt aspirate de obicei de pe o banda transportoare, de pe o sita cu
vibratie sau dintr-o sita tambur si sunt eliminate printr-un ciclon. Componentele usoare pot fi: bucati de
hartie, pungi de plastic, bucati de plastic, etc.

Instalatie de aspirare

Hidrociclonul
Separarea diferitelor fractiuni de materiale plastice dintr-un amestec de granule se realizeaza in cazul
hidrociclonului intr-un camp de forte centrifugal. Geometria ciclonului realizeaza un vartej interior
ascendent prin care este eliminata fractiunea usoara a amestecului si un vartej exterior descendent cu
ajutorul caruia se elimina fractiunea grea.
Hidrociclonul este proiectat special pentru separarea diferitelor tipuri de deseuri din plastic. Calitatea
separarii tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul si calitatea maruntirii
in prealabil a deseurilor din plastic.
Instalatie cu hidrociclon

22

Sortarea magnetica
O sortare magnetica eficienta se realizeaza atunci cand elementele feromagnetice sunt preluate de
magneti in urma unei maruntiri a deseurilor si a unei afanari, eliberandu-se astfel, de alte impuritati.
Marimea elementelor feroase nu este limitata, dat fiind faptul ca magnetii pot atrage orice fel de greutati.
Acest tip de magneti sunt utilizati in principal pentru presortarea magnetica grosiera a deseurilor
maruntite sau nemaruntite.
Separator magnetic
Sortarea magnetica se face in mare masura cu magneti asezati deasupra benzilor rulante de transport a
deseurilor, magneti care sorteaza materialele feroase din curentul de deseuri si le elimina ori
perpendicular, ori paralel cu directia transportorului de deseuri.
Sortarea magnetica s-a dovedit a fi mai eficienta dupa maruntire. Pana acum au esuat toate incercarile de
obtinere a unui produs feromagnetic de buna calitate prin sortarea metalelor feroase inainte de a utiliza
un agregat de maruntire. In cazul sortarii magnetice a deseurilor casnice, marimea optima a elementelor
este in jur de 10 pana la 100 mm.

Separator magnetic

Separator cu curenti turbionari


Tehnologia de separare consta in inducerea unor curenti turbionari in corpuri care conduc electricitatea,
care prin acestea dezvolta forte intr-un camp magnetic.
In acest domeniu sunt mai cunoscute efectele secundare nedorite ale curentilor turbionari: franarea
datorita curentilor turbionari, levitarea sau suspensia magnetica, sau pierderile datorate curentilor
turbionari din transformatoare. Dar in cazul separarii cu ajutorul curentilor turbionari, rezultatele sunt la
fel de eficiente ca si in cazul separarii metalelor feroase cu ajutorul magnetilor.
Curentii turbionari se formeaza atunci cand un conductor electric se afla intr-un camp magnetic care se
modifica in timp si spatiu, sau se misca in acest camp magnetic. Curentii turbionari curg in interiorul
conductorului pe traiectorii inchise si forma lor nu este legata de forma conductorului.

23

Conform legilor lui Lenz acesti curenti formeaza la randul lor un camp magnetic in sens invers celui
care i-a creat. Din aceasta rezulta o forta care actioneaza asupra conductorului, accelerandu-l sa iasa din
campul magnetic initial. Prin scaderea conductibilitatii, forta asupra conductorului este mai mica. Cu
cresterea densitatii (la volum constant aceasta inseamna masa mai mare) trebuie aplicata o forta mai
mare pentru a invinge inertia mesei si a devia particula respectiva.
Sortare optica
Sortarea optica are rolul de a separa materialele valorificabile in functie de culoare, iar cu ajutorul
echipamentelor cu infrarosu se pot sorta si in functie de tipul de material din care este confectionat.
Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluata de un senzor. Un conductor de lumina din
materialul plastic conduce semnalul catre unitatea de evaluare. Semnalul luminos este descompus in
culorile rosu, verde si albastru iar separarea se face dupa culoare.
De exemplu, cu ajutorul unei instalatii de sortare a sticlei se obtine o puritate de aproximativ 99,7%.
Cu ajutorul echipamentelor cu infrarosu se realizeaza forma curbei caracteristice pentru fiecare tip de
material, iar dupa evaluarea cu ajutorul unui program, urmeaza activarea mecanismului de comanda al
clapetelor de evacuare. Deseurile carora nu le sunt recunoscute curbele caracteristice sunt eliminate din
circuit. Aceasta sortare este, in principal utilizata pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice:
PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.
Sortarea manuala
In prezent, sortarea manuala este totusi cea mai de incredere metoda de separare voita si de foarte buna
calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri.
Din deseurile casnice sau din mica industrie, comert si institutii, dar si din fractiunile de deseuri
colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite calitati de hartie recuperata, sticle de diferite
culori sau amestecate, folii din polietilena alba sau colorata etc, dar poate indeparta si impuritati sau
componente daunatoare.
Prin conducerea directionata a sortarii manuale se poate actiona rapid si fara interventii tehnice asupra
fluctuatiilor preturilor de pe piata materiilor prime secundare.
Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit randamentul de selectare cu
ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea sortarii manuale, materialele cu granulatie mica
sunt indepartate prin sitare. Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de impins, au toate
scopul de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea personalului de sortare.
Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.
In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este aruncat in
sertarele corespunzatoare.
In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza sunt extrase din
fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea dorita.
Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in timp ce in cazul
sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa mult mai mica. Colectarea separata a
materialelor recuperabile creste considerabil randamentul operatiunii de sortare.

24

Statie de sortare manuala - schema

Flotarea
Sortarea prin flotatie este folosita atunci cand densitatile specifice ale unui amestec de materiale sunt
foarte apropiate.
Flotatia se foloseste la indepartarea impuritatilor din carbuni, minereuri, barita, zgura, cernelurile negre
de tipar, deseurile din materiale plastice si multe altele. Domeniul principal de utilizare este cel al
fabricarii de hartie, in care se prelucreaza prin flotatie hartia tiparita recuperata, obtinandu-se o hartie
grafica deschisa la culoare.

7. CERINTE CONSTRUCTIVE MINIME


Statia de colectare prin aport voluntar trebuie sa fie situata la o distanta de cel putin 25 metri de
imobilele invecinate, trebuie izolata prin pereti despartitori rezistenti la foc si drumul de acces trebuie sa
fie usor accesibil pentru masinile de pompieri.
In cazul in care se receptioneaza deseuri biodegradabile distantele trebuie marite in functie de
concluziile studiului de evaluare a impactului.

25

Statia de transfer
Stabilirea dimensiunilor si capacitatii unei statii de transfer
Dimensiunea fizica de proiectare a unei statii de transfer este determinata n mod uzual pe baza
urmatorilor factori:
Delimitarea ariei de deservire. Uneori acest lucru este relativ simplu, ca n cazul toate deseurile
produse de orasul......, sau toate deseurile colectate de compania...... Alteori, aria de deservire
este mai greu de stabilit, deoarece rolul companiilor private si publice n sistemul de gestionare a
deseurilor variaza, iar instalatiile de evacuare existente pot sa nu fie disponibile n permanenta.
Cantitatea de deseuri generate n aria de deservire, inclusiv schimbarile preconizate cum ar fi
cresterea populatiei sau programele de reciclare.
Tipul de vehicule care livreaza deseurile (cum ar fi automobile, furgonete sau camioane special
proiectate pentru transportul deseurilor, de obicei utilizate de societatile comerciale specializate
n colectarea deseurilor menajere)
Tipul de materiale care urmeaza a fi transferate difera (de exemplu DMM-uri - deseuri menajere
municipale compactate sau necompactate, gunoi de gradina, C&D), tinnd cont si de specificul
fiecarui anotimp.
Graficul orar si zilnic de livrare a deseurilor aduse de clienti. Livrarile tind sa se aglomereze n
jurul orei prnzului, cu maxime nregistrate de obicei chiar nainte si imediat dupa ora prnzului.
La proiectarea unei instalatii trebuie sa se tina seama de livrarile la orele de vrf, mai mult dect
de livrarile medii zilnice.
Disponibilitatea camioanelor de transfer, a containerelor pretabile transportului combinat, a
barjelor sau vagoanelor de tren si a timpului de ncarcare al acestora.
Anticiparea unei cresteri a tonajului livrat pe durata de viata a instalatiei. De exemplu, ntr-o
regiune cu o rata de crestere anuala a populatiei de 3 pna la 4 procente, o instalatie proiectata sa
functioneze pe o durata de 20 de ani va trebui sa aiba o capacitate proiectata dubla fata de cea
care se va utiliza n primul an de functionare.
Legatura cu alte instalatii de gestionare a deseurilor menajere, existente sau care se vor construi,
cum ar fi gropi de gunoi, instalatii de reciclare si fabrici de valorificare energetica a deseurilor
menajere.
Aceiasi factori se utilizeaza si la stabilirea dimensiunilor urmatoarelor componente ale statiei de
transfer:
Lungimea pistei de asteptare pentru vehicule (spatiu de asteptare). n orele de vrf, vehiculele
sunt nevoite adesea sa stea la coada pentru a intra n instalatie. Este important ca aceasta coada
de asteptare sa nu blocheze drumurile publice si nici sa nu mpiedice traficul rutier sau pietonal.
Numarul si dimensiunea boxelor de descarcare si numarul corespunzator de locatii de ncarcare
pentru camioanele de transfer.
Zonele destinate procesarii si depozitarii pe termen scurt a deseurilor (unde deseurile se
pastreaza pna la ncarcarea n camioanele de transfer)
Volumele curente, preconizate, zilnice, saptamnale si anuale de deseuri (inclusiv variatiile
specifice anotimpurilor) sunt extrem de importante n etapa de planificare a dimensiunilor
instalatiei. Ritmul maxim de livrare a deseurilor este un alt factor crucial. n general, cea mai
indicata este construirea unei instalatii care sa poata primi volumul maxim curent, volumul
maxim preconizat si fluxul nregistrat la ore de vrf, cu un spatiu rezervat, preplanificat, destinat
extinderii instalatiei. Un exercitiu util este acela de a calcula ce dimensiune trebuie sa aiba
26

platforma de descarcare a unei instalatii pentru a putea primi, n situatii de extrema urgenta,
deseurile acumulate pe parcursul unei zile ntregi.
Se estimeaza ca platforma de descarcare trebuie sa aiba o suprafata minima de 1.220 m2 plus
inca 6 m2 pentru fiecare tona/zi la o inaltime maxima a deseurilor pe platforma de 2 m.

Numarul si capacitatea statiilor de transfer


Capacitatea proiectata se stabileste calculand distanta maxima de la care deseurile pot fi livrate catre
statia de transfer, n conditii de eficienta economica. Zona din care se poate ajunge n mod eficient la
statia de transfer determina volumul de deseuri care trebuie gestionate, care reprezinta capacitatea
initiala proiectata a instalatiei. Dincolo de distanta stabilita, ar fi necesara o alta statie de transfer sau ar
fi mai eficient din punct de vedere economic transportul direct la instalatia de evacuare.
Statiile de transfer care deservesc zone rurale sau slab populate tind sa fie de dimensiuni mici.
Amplasamentul optim al acestor statii de transfer este la o distanta rezonabila (distanta de condus cu
masina) de centrul ariei de deservire, care se considera a fi locul cu cea mai mare concentrare de
locuinte si centre comerciale. De exemplu, o statie de transfer din mediul rural poate fi amplasata n
vecinatatea unui orasel mai mare din aria de deservire si dimensionata astfel nct sa deserveasca o zona
de aproximativ 50 km. De exemplu, doua statii de transfer cu capacitati de 50 de tone pe zi ar putea sa
deserveasca sase mici comunitati fiecare.
n mod alternativ, se pot utiliza mai putine statii de transfer, care necesita n medie distante mai mari de
parcurs. De exemplu, pentru deservirea acelorasi 12 mici comunitati, se poate utiliza o singura statie de
transfer cu capacitatea de 100 tone pe zi, dar aceasta ar fi situata la distanta mai mare de comunitatile
periferice.
n zonele urbane sau suburbane se ntlnesc aceleasi situatii. De exemplu, un oras de dimensiuni medii
(cu o populatie de 500.000 locuitori) ar putea opta pentru doua statii de transfer cu o capacitate de 800
tone pe zi fiecare. Acelasi oras ar putea opta pentru o singura statie de transfer cu o capacitate de 1600
tone pe zi, chiar daca aceasta varianta nseamna distante mai lungi de parcurs. Cnd se ia decizia asupra
variantei celei mai bune pentru o anumita comunitate, trebuie sa se tina seama de impactul pe care statia
sau statiile de transfer l vor avea asupra zonelor nvecinate, complicatiile care pot apare n privinta
amplasarii, precum si costurile necesare construirii si functionarii statiei sau statiilor de transfer. Fiecare
varianta are avantaje si dezavantaje, care trebuie evaluate n functie de conditiile locale.
Problema dimensiunilor terenului pentru statii de sortare
Atunci cnd dimensiunea terenului nu este suficient de mare pentru a permite construirea celui mai bun
proiect, trebuie adaugate caracteristici de inginerie si proiectare care sa diminueze potentialul impact
negativ al instalatiei. De exemplu, proiectul poate prevede amortizoare de sunet pentru reducerea
zgomotului produs de instalatie. O alta varianta este selectionarea mai multor terenuri, de dimensiuni
mai mici, daca nu se poate procura o parcela de teren suficient de mare pentru a cuprinde instalatia
ideala. Aceste parcele separate pot fi utilizate ca depozite pentru deseurile nesortate si pentru deseurile
sortate si balotate.
Selectarea amplasamentului
Identificarea locului ideal pentru amplasarea unei statii de sortare sau statii de transfer poate fi un proces
dificil. Locul potrivit pentru amplasare este determinat de numeroase criterii tehnice, de protectie a
mediului, de natura economica, sociala si politica. La selectarea amplasamentului, trebuie sa se obtina
un echilibru ntre aceste criteriile multiple, care pot fi contradictorii. De exemplu, un teren suficient de
mare pentru a cuprinde toate functiunile cerute, precum si posibilitatea de extindere ulterioara, poate sa

27

nu se afle n centrul zonei de unde provin deseurile. De asemenea, n zonele urbane intens populate, s-ar
putea sa nu se gaseasca locatii ideale, care sa includa bariere naturale eficiente. Locatii mai putin
promitatoare pot constitui totusi cea mai potrivita alegere, datorita unor consideratii de ordin economic,
din punctul de vedere al protectiei mediului sau al transportului. O alta serie de probleme care trebuie
luate n considerare tin de chestiuni de interes public sau de opozitie publica, cauzate n special de
cetatenii care locuiesc sau lucreaza n vecinatatea terenului n cauza. Ponderea relativa acordata fiecarui
criteriu de selectie a amplasamentului variaza n functie de necesitatile si interesele comunitatii
respective. Mediul n care va functiona statia de sortare sau statia de transfer (urban, suburban sau rural)
va juca un rol extrem de important n selectarea amplasamentului final.
Criterii restrictive de amplasare
Amplasarea unei statii de sortare, sau a oricarei alte instalatii n zone pentru care sunt prevazute criterii
restrictive de amplasare este adesea interzisa de legislatia de mediu, si, daca totusi este permisa, impune
conditii speciale de proiectare, inginerie si tehnologie constructiva. Chiar daca amplasarea n aceste zone
este totusi permisa, adaosurile constructive, precum si puternica opozitie publica pot creste n mod
substantial costurile de constructie. n general, este mai bine sa se evite amplasarea n aceste zone.
Criteriile restrictive se refera la zone precum:
Mlastini si terenuri inundabile
Zone declarate habitat pentru plante si specii pe cale de disparitie
Locuri protejate prin lege care au valoare istorica, arheologica sau culturala
Terenurile arabile
Parcuri si rezervatii naturale.
Criterii tehnice de amplasare
A doua categorie de criterii de amplasare cuprinde parametrii tehnici care determina cele mai bune
locatii potentiale. Aceste criterii ofera indicii asupra operatiilor ingineresti specifice si a conditiilor de
transport care trebuie luate n considerare pentru a se asigura ca locatiile potentiale sunt viabile din punct
de vedere tehnic, economic si al protectiei mediului. Aceste criterii se refera la urmatoarele probleme:
Localizarea n centrul traseelor de colectare. Pentru a maximiza eficienta colectarii deseurilor,
statiile de sortare trebuie sa fie localizate n centrul traseelor de colectare a deseurilor. n mod
empiric, n zonele urbane si suburbane, statiile de sortare nu trebuie sa fie amplasate la distante
mai mari de 50 de extremitatea tuturor traseelor de colectare. La distante mai mari, traseele de
colectare ar trebui deviate pentru a asigura colectarea si depozitarea pe durata unei ture de lucru.
Accesul la principalele rute de transport. Statia de sortare trebuie sa aiba acces direct si
convenabil la rutele de transport pentru camioane, la arterele principale, la autostrazi, etc. Este
preferabil ca rutele de transport sa nu cuprinda zone rezidentiale, deoarece traficul generat de
statia de sotare aglomereaza traficul, sporeste riscul suportat de pietoni; poluarea aerului,
zgomotul si uzura soselelor si ngreuneaza pastrarea curateniei.
Cerinte referitoare la dimensiunea statiilor de sortare. Dimensiunea zonei necesare pentru
constructia unei statii de sortare variaza n mod semnificativ n functie de volumul de deseuri
care va fi prelucrat, de ritmul de aprovizionare al deseurilor, de operatiunile care se efectueaza n
statia de sortare si de tipurile de clienti pe care i va deservi statia. Localizarea unui teren de
dimensiuni potrivite este esentiala pentru eficienta activitatilor desfasurate si pentru minimizarea
impactului asupra comunitatii. Datele initiale pot stabili criteriile preliminare privind
dimensiunea, pe baza unui proiect conceptual.

28

Spatiu suficient pentru drumuri interioare, pentru parcari si zone de asteptare. Statiile de sortare
n mod uzual trebuie sa dispuna de drumuri interioare, pentru circulatia vehiculelor n perimetrul
statiei de sortare. Camioanele colectoare au de obicei lungimi de aproximativ 15 20 m. Aceste
vehicule au nevoie de drumuri largi, cu nclinatii si curbe gradate astfel nct sa poata manevra
eficient si n conditii de siguranta. De asemenea, statia de sortare are nevoie de spatii pentru
parcarea vehiculelor si de zone de asteptare care sa permita vehiculelor care intra si ies sa
formeze cozi, fara a bloca traficul rutier de pe drumurile publice.
Posibilitatea extinderii. Cnd se alegere o locatie, trebuie sa se tina seama de posibilitatea
cresterii ulterioare a tonajului zilnic de deseuri care sunt prelucrate prin statia de sortare, sau de
sporirea capacitatilor de reciclare sau separare. De multe ori este mai ieftin sa se extinda o statie
de sortare existenta dect sa se construiasca alta noua, datorita avantajelor oferite de utilizarea
personalul deja existent, a utilitatilor, spatiilor si cladirilor administrative.

Zonarea si cerintele impuse


Reglementarile privind zonarea de multe ori includ statiile de sortare n categoria uz industrial, ceea ce
limiteaza amplasarea acestora n zone rezervate industriilor, de obicei cu conditia obtinerii unui permis
de utilizare speciala.
Utilizarea exclusiva a criteriilor predeterminate pentru destinatia terenurilor poate duce la amplasarea
statiilor de sortare n zone supraaglomerate cu instalatii industriale sau poate delimita amplasarea
acestora n perimetre adiacente comunitatilor sarace sau minoritare. Daca reglementarile locale privind
zonarea sunt att de restrictive nct nu permit amplasarea statiei de sortare n nici un alt loc cu exceptia
zonelor industriale prestabilite, proiectul instalatiei trebuie sa prevada facilitati suplimentare, astfel nct
sa minimizeze impactul asupra comunitatii din vecinatate.
O alta categorie de criterii care trebuie luate n considerare este impactul pe care l va avea statia de
sortare asupra comunitatii din vecinatate. Aceste criterii sunt de natura mai putin tehnica si cuprind
factori locali socio-culturali. Exemple de asemenea criterii sunt enumerate n continuare:
reglementari legislative n privinta mediului nconjurator (de exemplu zonarea, impactul
cumulativ);
impactul asupra infrastructurii locale;
destinatia terenurilor adiacente, inclusiv existenta altor factori cu efect negativ asupra mediului;
distanta fata de scoli, benzinarii, locuri de recreare si locuinte;
vnturile predominante in zona;
numarul de locuinte posibil a fi afectate;
prezenta zonelor-tampon naturale;
impactul asupra activitatilor comerciale existente;
capacitatea de extindere;
zone-tampon si masuri de ecranare;
compatibilitatea cu traficul din zona;
impactul asupra monumentelor istorice sau culturale.
Pentru mentinerea obiectivitatii n procesul de amplasare a statiei de sortare, criteriile comunitare
specifice trebuie sa fie cunoscute nainte de desemnarea terenurilor potentiale.
Amplasamentul unei statii de sortare sau a unei statii de transfer trebuie sa faca obiectul unui studiu de
evaluare a impactului asupra mediului.

29

Proiectarea unei statii de sortare trebuie sa ia in considerare urmatoarele componente :


Drumuri de intrare si iesire. Aici sunt incluse benzi pentru accelerare sau ncetinire pe drumurile
publice si puncte de acces pentru deseurile care intra si materialele reciclabile care ies din statie.
Drumuri interioare. De multe ori, proiectul prevede drumuri amplasate n interiorul statiei
separat pentru uzul publicului si al camioanelor grele. Proiectantii trebuie sa gaseasca o solutie
pentru a elimina curbele strnse, intersectiile si pantele cu nclinatie mare.
Zone de asteptare. Se pot forma cozi la intrarea n cabina unde se cntaresc deseurile si se percep
taxele, la platforma de descarcare si la iesirea din cabina de cntarire si taxare. Spatiul destinat
acestor cozi trebuie bine delimitat, iar cozile nu trebuie sa ajunga pna n intersectii.
Cabina de cntarire si taxare. ncarcaturile care intra si ies din statie sunt cntarite si taxate.
Functiunile principale din cladirea statiei de sortare. Acestea includ platforma de descarcare si
depozitare, halele de sortare si depozitare a materialelor reciclabile, etc.
Cladiri. Se includ aici intrarile si iesirile pentru oameni si vehicule.
Amenajari pentru public. n aceasta categorie intra zone de descarcare separate pentru publicul
larg, zone de depunere a materialelor reciclabile, centrul de educatie publica si grupurile sanitare.
Spatiu destinat extinderii ulterioare a cladirii principale. Adesea, aceasta zona este delimitata cu
o linie punctata si este adiacenta cladirii principale.
Zone-tampon. Spatii deschise, amenajari peisagistice, copaci, berme, si ziduri destinate reducerii
impactului asupra comunitatii
Zona de depozitare. Destinata inspectarii ncarcaturilor care sosesc sau depozitarii deseurilor
inacceptabile sau separarii materialelor.
In cazul unei statii de transfer amplasata in zona rurala trebuie luate in considerare elementele minime
prezentate in continuare.
Datorita faptului ca statiile de transfer din mediul rural primesc cantitati mult mai mici de deseuri si de
vehicule colectoare dect cele mari, din mediul urban sau suburban, multe din criteriile de proiectare
mentionate anterior nu se vor mai aplica.
Costul este de multe ori un factor determinant n construirea statiilor de transfer de dimensiuni mici,
situate n mediul rural, limitnd astfel multe facilitati.
n consecinta, statiile de transfer din mediul rural sunt de obicei complet deschise sau numai partial
acoperite. Instalatiile partial acoperite pot fi nchise pe trei laturi, cu deschidere pe partea unde intra
vehiculele colectoare, sau pot avea doar un acoperis, fara a avea pereti laterali.
Un model des ntlnit consta ntr-un singur camion de transfer, cu deschidere n partea superioara si
plasat sub o zona de descarcare, mai naltata, destinata clientilor. Zona de descarcare putin naltata
permite vehiculelor clientilor sa dea cu spatele pna n dreptul camionului sau containerului de transfer
si sa si descarce deseurile direct n camionul cu container mobil. Nu se utilizeaza de obicei nici un
spatiu intermediar de depozitare. La constructia unei zone naltate care va fi platforma de descarcare, se
pot reduce costurile daca se profita de avantajul natural al terenului. Daca terenul nu este avantajos din
acest punct de vedere, se poate construi o rampa de acces si un zid de sprijin pentru a crea structura
dorita, cu diferenta de nivel. Zona de descarcare trebuie prevazuta cu dispozitive de siguranta pentru a
preveni caderile accidentale. Se pot folosi bariere mobile cum ar fi frnghii, lanturi sau porti, care nu
mpiedica cu nimic descarcarea si nlesnesc efectuarea curateniei n instalatie.
Suprafetele drumurilor ar trebui pavate, pentru a mpiedica ridicarea prafului, dar n loc de a pune asfalt,
care este costisitor, se poate pune pietris care sa reziste tuturor conditiilor atmosferice, aceasta solutie
fiind mai eficienta din punct de vedere financiar. Alta metoda este de a stropi zonele cu praf n timpul
orelor de lucru. Utilizarea containerelor necesita un suport de beton sau de asfalt. Ar fi ideal ca instalatia
30

sa fie mprejmuita cu un gard prevazut cu o poarta. Poarta trebuie ncuiata cnd nu se lucreaza pentru a
mpiedica ncalcarea proprietatii sau aruncarea ilegala de gunoaie. Gardurile sunt necesare pentru a
retine deseurile mprastiate de vnt. Este posibil ca instalatiile aflate la distante mari de centrele populate
sa nu aiba apa curenta, canalizare sau electricitate.
Un alt model de instalatie prevede un sistem modular complet.
Aceste sisteme sunt prefabricate si se pot instala rapid n teren. Lazile de colectare a deseurilor sunt
complet nchise si nu pot fi deschise accidental de oameni sau animale. Exista doua metode de a
depozita deseuri n aceste lazi. Se poate deschide manual o usita glisanta situata pe panoul frontal a lazii,
pentru a depozita deseuri de dimensiuni mici, iar pentru deseuri aduse de camioane se poate ridica tot
panoul frontal al lazii. Ridicarea panoului frontal al lazii nu se poate face manual si necesita o sursa de
energie. Pentru locatii izolate, unde nu exista electricitate, soferii vehiculelor pot utiliza o sursa de
energie sau o conexiune hidraulica de la vehiculele de colectare pe care le conduc pentru a ridica panoul
frontal al lazii. Pentru descarcarea containerului, camionul de transfer trage lnga container, care este
ridicat, si golit n vehiculul de transfer. Si n acest caz, daca nu exista electricitate, pentru a ridica
containerul se poate utiliza energie hidraulica de la vehiculul de transfer. Aceasta caracteristica face ca
sistemul sa fie ideal pentru locatii izolate, unde nu exista personal de deservire.
In Anexa nr. 1 se prezinta tabelar diferitele avantaje si dezavantaje ale statiilor de transfer, care trebuie
luate in considerare la proiectarea acestora in corelare cu cantitatile de deseuri manevrate,
amplasamentul, utilitatile, costurile, etc.
Conditionarea deseurilor sortate in vederea depozitarii si transportului la societatile reciclatoare este, in
general, urmatoarea (prescriptii tehnice minimale) :

MATERIAL

MODALITATI DE CONDITIONARE
(AMBALARE)

ACCEPTAT

Otel

Pachete (densitate 1,2 2)

Aluminiu
Hartii, cartoane,
ziare, reviste

Baloturi
Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 x
1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa intre
180 si 300 kg/m3)
In vrac

Baloturi
Densitate 0,3 si maxim
300 kg
Vrac, compactat

Ambalaje de produse
alimentare lichide
PVC

PET

PEHD

Sticla

Baloturi de 1,2 m x 1,2


m x1,3 m
Baloturi de 1,2 m x 1,2
m x1,3 m
Baloturi de 1,2 m x 1,2
m x1,3 m

31

8. EXPLOATAREA STATIILOR DE SORTARE


Prezentul capitol cuprinde aspecte referitoare la functionarea statiei de sortare si stabileste unele practici
operationale destinate minimizarii impactului pe care instalatia o poate avea asupra mediului
inconjurator.
Problemele abordate sunt urmatoarele:
Operatiuni si planuri de ntretinere
Programul de functionare al instalatiei
Interactiunea cu publicul
Trierea deseurilor
Situatii de urgenta
Tinerea evidentelor
Planuri de functionare si ntretinere
Desi functia principala a unei statii de sortare este de a selecta, compacta si transfera spre societati
reciclatoare deseurile reciclabile, succesul unei statii de sortare depinde si de executarea corespunzatoare
a multor altor diferite activitati.
Unele sunt de rutina, prin urmare usor de nteles, dar altele intervin mai rar si de aceea executia lor ar
putea fi dificila n absenta unor instructiuni care trebuie urmate pas-cu-pas. n scopul asigurarii unei
functionari corespunzatoare, statiile de sortare trebuie sa dispuna de planuri scrise de functionare si
ntretinere. Aceste planuri trebuie elaborate n mod special pentru fiecare operatiune n parte si trebuie sa
contina urmatoarele elemente:
Programul de lucru al instalatiei, care sa precizeze zilele de lucru, orele de lucru ale fiecarei zile
si sarbatorile legale;
Schema de personal, care descrie sarcinile care revin fiecarei functii n parte, numarul minim de
personal si programul de lucru;
Descrierea deseurilor acceptabile si inacceptabile si procedurile pentru nlaturarea deseurilor
inacceptabile nainte si dupa descarcare;
Metode operationale pentru fiecare componenta a instalatiei, inclusiv metodele de sortare a
deseurilor, procedeele de cntarire a deseurilor, operatiunile executate pe platforma de
descarcare, ncarcarea vehiculelor care pleaca din statie, curatenia n perimetrul statiei si n afara
acesteia si operatiunile specifice sistemului de colectare a apelor reziduale;
Descrierea procedeelor de ntretinere ale fiecarei componente, inclusiv a cladirilor,
echipamentelor mobile, utilitatilor si amenajarilor peisagistice;
Instruirea angajatilor;
Reguli si regulamente de siguranta;
Procedee de tinere a evidentelor;
Planuri de actiune pentru cazuri de urgenta, precum avarii ale vehiculelor sau utilajelor, sau
cazurile cnd locul de evacuare nu este disponibil;
Proceduri de urgenta.
Programul de functionare al instalatiei
Programul de functionare al unei statii de sortare trebuie sa tina seama de graficul de functionare al
vehiculelor care livreaza deseurile la statie si de capacitatea de prelucrare a echipamentelor de sortarebalotare-manevrare. Programul de lucru trebuie sa tina cont si de amplasarea n teren a statiei, de

32

destinatiile terenurilor nvecinate, precum si de orarul de functionare al societatilor reciclatoare care


primesc materialele recilabile de la statie.
Programul de functionare variaza de la caz la caz, n functie de circumstantele specifice locului. Multe
instalatii mari, localizate n zone industriale urbane functioneaza n regim 24 de ore, 7 zile pe
saptamna.
Statiile de sortare care deservesc companiile de colectare a deseurilor, de obicei, functioneaza 6 pna la
7 zile pe saptamna.
Activitatile din statia de transfer se pot prelungi si dupa programul de lucru cu clientii, angajatii
ncarcnd deseurile n camioane, facnd curatenie sau executnd operatiuni de ntretinere a utilajelor.
Depozitarea peste noapte a deseurilor n statia de sortare poate fi restrictionata.
Situatii de urgenta
n majoritatea zilelor, statiile de sortare desfasoara activitati de rutina. Cu toate acestea, operatorii
statiilor de sortare trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru
situatiile de urgenta n planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:
Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a ncasarii taxelor
si ncarcarii camioanelor de transport n caz de ntrerupere a energiei electrice.
Lipsa sau defectarea cntarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se
vor stabili taxele, n conditiile n care cntarul este defect. n instalatiile care au cntare si la
intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru
ambele sensuri.
Incendiu. Apararea mpotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la
incendiile declansate n ncarcaturile camioanelor colectoare, ncarcaturile depozitate temporar n
statia de transfer, utilajele sortare si de compactare, vehiculele de transfer sau alte locatii. n mod
obisnuit, masurile de aparare mpotriva incendiilor constau n protejarea sanatatii personalului si
chemarea fortelor speciale de interventie.
Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele care
alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care
echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede
identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire.
Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri n
sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.
Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada
metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara n spatii special amenajate si
numere de telefon pentru urgente
Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim ajutor,
numere de telefon pentru urgente si trasee pna la cele mai apropiate spitale.
Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv
numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire,
echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.
Tinerea evidentelor
Tinerea unor evidente detaliate permite att operatorilor statiei ct si administratiei locale, inclusiv de
protectie a mediului, sa se asigure ca statia de sortare functioneaza n mod eficient si n conformitate cu
prevederile legale. Statiile de sortare de dimensiuni medii si mari, de obicei, tin evidenta urmatoarelor
informatii:

33

ncarcaturile care intra n statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta ncarcaturii, taxa perceputa;
ncarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea
(vehicul ncarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale
reciclabile), destinatia ncarcaturii;
Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul
zilelor de lucru;
Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile
luate pentru solutionare;
Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu
deseuri;
Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata,
deversarile n canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;
Registre de ntretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor


Toate activitatile din cadrul unei statii de sortare se executa in baza prevederilor legale referitoare la
protectia muncii si prevenirea incendiilor.
Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul statiei de sortare trebuie sa fie instruite
corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.
Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor si a combustibililor se
proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice
pentru prevenirea incendiilor.
Probleme de mediu
Construirea unei statii de sortare care sa minimizeze impactul asupra mediului nconjurator implica
atentie sporita la planificarea, proiectarea si functionarea instalatiei. Prezenta sectiune prezinta
problemele legate de neplacerile cauzate mediului inconjurator si prezinta practici de buna vecinatate
elaborate cu scopul de a mbunatati imaginea publica a statiei de sortare.
Se vor prezenta caracteristici de proiectare si functionare referitoare la trafic, zgomote, mirosuri,
poluarea aerului, calitatea apelor, purtatorii de germeni infectiosi si pastrarea curateniei.
Amplasarea, proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei de transfer poate solutiona sau aplana
impactul acestor factori asupra mediului nconjurator si a comunitatii.
Acestor probleme trebuie sa li se dea atentie nca din faza de planificare si amplasare a instalatiei, iar
dupa ce instalatia a fost pusa n functiune, aceste probleme trebuie monitorizate n mod regulat.
Proiectul statiei de sortare trebuie sa satisfaca cerintele de mediu, indiferent de amplasament sau de
destinatia terenurilor nvecinate.
Statiile amplasate n zone industriale trebuie sa satisfaca aceleasi cerinte de mediu ca si statiile din zone
mai populate. Minimizarea aspectelor negative asociate acestor instalatii se poate realiza prin alegerea
unor variante de proiectare corespunzatoare.

34

Traficul
Traficul produce cel mai mare impact asupra mediului din afara perimetrului instalatiei si este specific
statiilor de sortare de dimensiuni mari. Acest lucru se ntmpla n special n cazul statiilor din zonele
urbane si suburbane, unde aglomeratia din trafic este deja o problema importanta a comunitatii.
Evaluarea traseelor de transport si impactul asupra traficul de pe acestea trebuie sa fie analizate cu
atentie n etapele de amplasare si proiectare a statiei de sortare, cu scopul de a minimiza impactul
traficului asupra mediului din afara statiei. Mai mult, accesul bine proiectat, care nu stnjeneste fluxul de
circulatie este esential pentru deservirea eficienta a clientilor si eficienta functionala a instalatiei.
n mod obisnuit, statiile de sortare pot avea un control indirect asupra traficului, prin stabilirea
programului de functionare (orele la care camioanele livreaza deseuri la statie). Putine statii de sortare
pot programa traficul de intrare (sosirile camioanelor colectoare), deoarece acestea descarca atunci cnd
s-au umplut, astfel nct echipele de colectare sa si poata relua sau ncheia activitatea din ziua
respectiva. n plus, statiile de sortare si societatile colectoare nu sunt administrate de aceleasi persoane,
de aceea este dificila sincronizarea traficului.
Totusi, exista posibilitatea ca statiile de sortare sa poata programa traficul vehiculelor. Aceste statii
programeaza transporturile astfel nct sa evite traficul din orele de vrf.
Daca se formeaza cozi la intrarea n statia de transfer, acestea nu trebuie sa afecteze circulatia de pe
drumurile publice. Cozile de pe strazi pot produce probleme de siguranta a traficului, ambuteiaje si
blocarea accesului la proprietatile din apropiere iar n unele cazuri pot produce stricaciuni ale strazilor
care nu sunt proiectate pentru trafic greu.
Unele caracteristici de proiectare si functionare care ar putea reduce impactul produs de traficul n si de
la statie asupra mediului sunt descrise n continuare:
Desemnarea unor trasee de parcurs nspre si dinspre statia de sortare care sa evite zonele
aglomerate, cartierele de locuinte sau alte zone cu probleme.
Adaugarea, n afara statiei, a unor indicatoare, marcaje pe sosea si semnalarea intersectiilor.
Construirea unor benzi de accelerare sau ncetinire care sa permita vehiculelor intrari si iesiri line
din trafic, reducnd aglomeratia si pericolul de accidente din vecinatatea statiei.
Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea si iesirea din statii si reducerea la minim a virajelor
la stnga pentru a reduce aglomeratia si pericolul producerii de accidente.
Spatiu de asteptare n perimetrul statiei, pentru clientii si vehicule colectoare care sa stea la coada
n interiorul statiei, fara a stnjeni traficul pe drumurile publice.
Instalarea si utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de deseuri
ncarcate n fiecare vehicul de transfer, reducnd astfel numarul de vehicule care parasesc statia.
Stabilirea unui program de functionare, chiar impunerea unor restrictii care sa ncurajeze
utilizarea statiei n afara orelor de vrf ale traficul din zona.
Programarea livrarilor comerciale astfel nct sa se evite orele de aglomeratie maxima a
traficului.
Zgomotul
Statiile de sortare pot reprezenta o sursa permanenta de zgomot, lucru care ar putea produce neplaceri
vecinilor. Traficul de vehicule grele si functionarea utilajelor industriale mari reprezinta sursele
producatoare de zgomot ale statiei de sortare. Zgomotul produs de traficul de pe soselele adiacente
statiei va fi perceput ca provenind de la statia de sortare. Zgomotul provenind de la utilaje se datoreaza
motorului, semnalelor de avertizare (producnd sunete de intermitente), unitatilor hidraulice si
pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau zgrie suprafete de beton sau otel. Statiile care

35

utilizeaza sisteme compactoare fixe sau echipament de comprimare actionat de motoare produc zgomote
suplimentare mecanice, datorate acestor utilaje.
Proiectarea si functionarea corespunzatoare a statiei poate reduce zgomotul produs de instalatiile sale.
Aceasta problema include urmatoarele aspecte:
Maximizarea utilitatii zonelor tampon care nconjoara perimetrul, n special de-a lungul zonelor
unde se afla terenuri nvecinate. Cresterea distantei ntre sursa de zgomot si receptor, sau
existenta barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente modalitati de reducere a
zgomotului, atunci cnd acesta nu se pot reduce la sursa;
Orientarea cladirilor n asa fel nct topografia locului si zidurile din zonele tampon ale instalatiei
sa protejeze vecinatatile de expunerea directa la sursa de zgomot;
Echiparea cu materiale amortizoare de sunet a zidariei si plafoanelor constructiilor;
nchiderea utilajelor care nu lucreaza si oprirea motoarelor vehiculelor care asteapta intrarea in
statie;
Evitarea fluxului de trafic din vecinatatea zonelor locuite;
Amplasarea intrarilor in cladiri astfel nct sa nu fie pe directia vecinatatilor care ar putea fi
deranjate de zgomot;
Echiparea alarmelor care scot sunete intermitente cu becuri intermitente sau alte mijloace de
avertizare;
Restrngerea activitatilor producatoare de zgomot n anumite cladiri sau incinte. De exemplu
unitatile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate in zone speciale mpreuna cu
alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, in etapa de proiectare, pentru utilizarea
unor utilaje mai silentioase;
ntretinerea corespunzatoare a amortizoarelor de zgomot si a compartimentului motoarelor
apartinnd utilajelor mobile care functioneaza n statie;
Pastrarea ct mai multor usi nchise n timpul orelor de functionare;
Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar fi dimineata si
dupa-amiaza, cnd locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul cnd locuitorii nu sunt acasa
sau cnd nivelul de zgomot din afara statiei este maxim.
Mirosurile
Mirosurile devin mai puternice n perioadele de vreme calda sau ploioasa. Mirosurile pot fi controlate
datorita unor caracteristici de proiectare si functionare precum cele ce urmeaza:
Ca si n cazul reducerii zgomotelor, cresterea distantei ntre sursa care degaja mirosul si receptor
reduce efectiv impactul produs;
Observarea directiei din care bate vntul n mod obisnuit, pentru a stabili orientarea cladirii si
amplasarea ei n raport cu terenurile nvecinate;
Orientarea atenta a cladirii si a usilor de acces astfel nct sa nu afecteze vecinii si nchiderea ct
mai multor usi n timpul orelor de functionare;
Crearea unor platforme usor de curatat, inclusiv a unei suprafete de beton usor nclinate, pentru a
facilita scurgerea apelor reziduale. Eliminarea intrndurilor, a colturilor si suprafetelor perfect
plate, care sunt greu de curatat, si n care se pot acumula gunoaie;
Sigilarea suprafetelor din beton sau altor materiale semi-poroase pentru a preveni absorbtia
mirosurilor;
Minimizarea depozitarii deseurilor n statia de sortare;
ncorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;

36

nlaturarea tuturor deseurilor de pe platforma de descarcare, din buncarele de alimentare a


benzilor transportoare, din buncarul de stocare a refuzului la sfrsitul fiecarei zile de lucru, iar
apoi curatarea acestor zone;
Includerea unor bazine, gauri de scurgere n podele si sisteme de evacuare, astfel nct resturile
mirositoare sa nu se acumuleze;
Tratarea periodica a sistemelor de scurgere cu substante care dezinfecteaza si neutralizeaza
mirosurile;
Refuzul de a accepta anumite deseuri care miros extrem de urt;
Practicarea altor masuri gospodaresti precum curatirea si dezinfectarea regulata a
containerelor, utilajelor si altor suprafete care intra in contact cu deseurile.

Emisiunile atmosferice (poluarea aerului)


Emisiunile atmosferice ale statiilor de sortare sunt cauzate de praful degajat din deseurile descarcate,
depozitate si sortate n instalatii, gazele de esapament (n special din motoarele diesel) ale utilajelor
mobile precum camioane sau incarcatoare, centrala termica, etc. Ca si n cazul mirosurilor,
caracteristicile de proiectare si functionare pot minimiza emisiunile atmosferice, astfel:
Pavarea tuturor suprafetelor de trafic;
Pastrarea curateniei suprafetelor pavate si a platformelor de descarcare-incarcare si asigurarea
faptului ca la operatiile de curatare a spatiilor betonate se utilizeaza suficienta apa nct sa nu se
antreneze praful;
Restrictionarea accesului vehiculelor pe strazile din cartierele de locuinte;
Alegerea unor utilaje mai putin poluante (de ex, prevazute cu catalizatori);
Mentinerea motoarelor n stare buna de functionare, prin efectuarea reviziilor de rutina;
Curatirea caroseriilor si a cauciucurilor pentru a evita raspndirea murdariei pe strazi;
Introducerea unui sistem de filtrare a aerului din halele de sortare, depozitare.
Apele pluviale
Precipitatiile si apele care se scurg de pe acoperisuri, din sosele, parcari si zonele amenajate n interiorul
statiei de sortare, ajung n final n sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot patrunde si n pnza de apa
freatica si pentru acesta evitarea contaminarii cu scurgeri din deseuri, namol si combustibili este foarte
importanta pentru pastrarea calitatii att a apelor de suprafata ct si a pnzei de apa freatica. Construirea
unei statii de sortare duce la aparitia unor noi suprafete impermeabile (de exemplu suprafetele pavate)
care sporesc cantitatea totala de scurgeri si pot contribui la producerea unor inundatii.
Majoritatea statiilor de sortare evacueaza apa uzata menajera si pluviala n sistemul de canalizare
municipala.
Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipala si a statiilor de epurare,
statiile de sortare trebuie sa ia urmatoarele masuri:
Acoperirea zonelor unde se efectueaza transferul si depozitarea deseurilor ale caror ape reziduale
sunt deversate n sistemul de canalizare. Aceasta masura reduce cantitatea de precipitatii care ar
contribui la volumul total al apelor reziduale evacuate din incinta statiei;
ndepartarea ct mai multor resturi de pe platforma de descarcare utiliznd mijloace mecanice
(de ex. prin razuire sau periaj) nainte de a o spala cu furtunul;
Instalarea unor grupuri sanitare, dusuri si robineti cu debite mici;
Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intra n contact cu deseurile. Cerintele specifice de
preepurare variaza n functie de capacitatea canalului colector, dar pot cuprinde prevederi

37

referitoare la decantarea materialelor solide, utilizarea unor separatori de ulei/apa sau utilizarea
altor sisteme de preepurare.
Alte masuri care trebuie luate n vederea supravegherii calitatii apelor de suprafata sunt urmatoarele:
Respectarea tuturor normelor si regulamentelor pentru gospodarirea apelor de suprafata
aplicabile n zona n care este amplasata statia de sortare. n zone unde aceste reglementari sunt
bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si functionare trebuie sa includa si instalatii
pentru retinerea apelor de suprafata (bazine, rezervoare sau tevi de dimensiuni mari) care reduc
debitul de scurgere al apelor pna la valoarea stabilita. n plus, reglementarile n privinta calitatii
apelor pot impune construirea unor instalatii de decantare a namolului si aplicarea unor metode
diverse de filtrare biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia
valorii pH-ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;
Amplasarea statiilor n afara zonelor cu potential de inundatie;
Minimizarea zonelor impermeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu vegetatie,
pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;
Limitarea depozitarii n aer liber a containerelor sau, ca alternativa, utilizarea containerelor
nchise ermetic. Daca containerele pline sunt depozitate n aer liber, trebuie prevazute bazine de
scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
Pastrarea n bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta presupune
curatenia periodica si ndepartarea namolului sau a corpurilor solide din bazine si gauri de
scurgere, precum si ndepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei si apa;
Interventia prompta n cazul aparitiei unor scurgeri n exterior, pentru a preveni patrunderea
deseurilor n sistemul apelor de suprafata.
Purtatorii de germeni infectiosi
Germenii infectiosi sunt organismele care pot transmite boli. Purtatorii de germeni infectiosi de la
statiile de sortare sunt soarecii, insectele si pasarile care scormonesc prin gunoaie. Dintre pasari,
pescarusii ridica cele mai mari probleme n zonele de costa si unele zone de uscat. Problema purtatorilor
de germeni infectiosi ntra n categoria factorilor care produc neplaceri, dar trebuie tratata cu mai multa
atentie. Pentru reducerea purtatorilor de germeni se pot lua urmatoarele masuri:
Eliminarea sau astuparea crapaturilor sau deschizaturilor din cladiri, containere si zone de
depozitare la statiile de transfer complet nchise. Aceste masuri reduc sansele de patrundere a
purtatorilor de germeni infectiosi, n special a soarecilor;
Luarea unor masuri de ndepartare a pasarilor, cum ar fi srmele suspendate care mpiedica
pasarile sa intre n statie si eliminarea suprafetelor orizontale unde se pot aduna pasarile;
ndepartarea tuturor deseurilor la sfrsitul fiecarei zile de lucru;
Curatarea zilnica a platformelor de descarcare-depozitare;
Inspectii de rutina ale instalatiilor pentru descoperirea eventualelor habitate pentru purtatorii de
germeni infectiosi si luarea masurilor necesare, de la caz la caz;
Daca este necesar, apelarea la servicii specializate.
Pastrarea curateniei in incinta statiei de sortare
n conditiile normale de desfasurare a activitatii instalatiilor, este de asteptat sa apara gunoaie n
interiorul si n jurul instalatiiilor. n zone unde nu se impune transportul deseurilor n vehicule nchise,
problema gunoaielor apare cel mai adesea pe traseele care duc la statia de transfer. Materiale usoare si
uscate, cum ar fi pungile de plastic pot sa se desprinda din spatele sau de pe deasupra camioanelor, sau
de pe platforma de descarcare-depozitare, si sa ajunga n afara perimetrului statiei.
38

Masurile care trebuie luate sunt urmatoarele:


Desfasurarea tuturor operatiunilor pe ct posibil n spatii nchise;
Orientarea cladirii principale de transfer n functie de directia predominanta a vntului astfel
nct gunoaiele sa nu ajunga n afara perimetrului statiei. n general latura "oarba" a cladirii
trebuie plasata n bataia vntului;
Aplicarea stricta a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea cantitatilor
de deseuri cazute din camioane. Unii operatori ai statiilor de sortare au dreptul de a refuza
acceptarea unor ncarcaturi neacoperite si de a percepe taxe suplimentare pentru vehiculele
neacoperite, pentru a descuraja folosirea lor;
Instalarea dispozitivelor paravnt, care sa devieze vntul pe alta directie dect cea a zonei de
descarcare-depozitare;
Amplasarea usilor n zone unde nu se depun deseuri, indiferent de orientarea cladirii;
Minimizarea bordurilor orizontale, unde se pot acumula deseuri;
Dotarea cu mansoane (de obicei bucati late de cauciuc) care sa nchida portiunea dintre marginea
de jos a toboganului si partea de sus a containerului la statiile care utilizeaza tobogane si bare de
ncarcare care sa tina deseurile cnd sunt depozitate n camioane sau containere;
Instalarea unor garduri si plase de srma care sa mpiedice mprastierea deseurilor dincolo de
perimetrul statiei;
Curatirea cu regularitate a platformelor de descarcare-depozitare exterioare si interioare si
mentinerea unor practici gospodaresti eficiente. Acestea vor minimiza cantitatea de deseuri care
ar putea ajunge dincolo de perimetrul statiei.

9. VALORILE LIMITA PENTRU EMISII SI TEHNICI RECOMANDATE DE REDUCERE A


EMISIILOR
6.1. Valori limita pentru emisii/imisii in atmosfera
Valorile limita pentru emisiile in atmosfera in cazul statiilor de sortare ca si in cazul statiilor de transfer
se refera, in principal, la indicatorul pulberi. Conform prevederilor din O.M. nr. 462/1993 prin care se
aproba Conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Norma metodologica privind determinarea
emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, nivelul emisiilor pentru acest indicator si
activitate este de maxim 50 mg/Nm3 la evacuarea din sistemul de ventilatie a halelor de sortare (Anexa 1
articolul 4.1).
Analiza poate fi facuta in mod discontinuu iar metoda de analiza este cea prevazuta in SREN 132841/2002.
O atentie deosebita trebuie acordata mirosului, care nu este normat la nivelul emisiilor dar este normat la
nivelul imisiilor, pentrua se evalua impactul asupra zonelor locuite. Conform prevederilor din STAS
12574/1987 Aer in zonele protejate Conditii de calitate, activitatea din cadrul unei statii de
sortare/statii de transfer apare genera miros neplacut care poate fi analizat sub forma indicatorului metil
mercaptan.
Valoarea imisiilor totale pe durata unei zile (concentratia maxima admisibila medie de lunga durata
zilnica) nu trebuie sa depasesca 0,00001 mg/m3.

39

Daca in cadrul statiei de sortare/transfer functioneaza o centrala termica, atunci in functie de tipul
combustibilul folosit, nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevazute in O.M. nr. 462/1993
Anexa 2.
Pentru respectarea conditiilor impuse la emisii la nivelul halelor de productie, la indicatorul pulberi,
este necesara prevederea unui sistem de reducere a emisiilor din halele de sortare prin filtrare.
Pentru respectarea conditiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este necesara folosirea
unui tip de combustibil cu un continut maxim de sulf de 1% (% masa). In caz contrar este necesara
prevederea de instalatii de desulfurare a gazelor reziduale de ardere.

6.2. Valori limita pentru emisii in apa


La evacuarea apelor din incinta statiei de sortare/transfer in reteaua de canalizare municipala, trebuie
respectate conditiile prevazute in NTPA 002/2002 iar la evacuarea intr-un emisar natural respectate
conditiile prevazute in NTPA 001/2002.
In general, se considera ca o treapta de preepurare mecanica (separator-decantor) poate asigura
incadrarea indicatorilor de calitate a apelor preepurate in normele solicitate. Este necesara totusi o
evaluare preliminara a emisiilor in apa si in functie de acesta verificarea eficientei teoretice a treptei
mecanice. Daca nu este suficient se poate introduce si o treapta de preepurare biologica.
10. CONTROLUL METROLOGIC AL EMISIILOR
Masuratorile concentratiilor de poluanti pentru apa si aer trebuie sa fie reprezentative. Pregatirea,
desfasurarea si evaluarea trebuie facuta conform normelor CEN, daca acestea exista, sau conform altor
norme internationale care sa asigure o calitate unitara stiintifica.
Masuratorile se efectueaza in baza tuturor normelor existente, atata timp cat acestea asigura calitatea
unitara stiintifica.
Respectarea cerintelor metrologice este asigurata de conditiile din autorizatia de mediu.
Corectitudinea masuratorilor se bazeaza pe o buna cunoastere si o experienta suficienta a metrologilor
din oficiul de masurare insarcinat. Un sistem corespunzator de notificare si supraveghere a institutelor
de verificare este inca in curs de implementare in Romania. Prevederile din UE se regasesc in EN
ISO/IEC 17205.
In cazul tratarii in comun a mai multor ape uzate, se vor face masuratori separat pe fiecare din aceste
fluxuri, atat la punctul final de deversare in emisar cat si la punctele de intrare a apelor uzate in statia de
preepurare. Apoi se va calcula prin bilant de masa aportul fiecarui flux de poluanti cat si fluxul de masa
total al poluantilor la locul de deversare in emisar. Din acest flux se calculeaza concentratia relevanta de
poluanti la locul de deversare in emisar.
La locul de deversare se vor masura urmatorii parametri:
pH;
temperatura;
debitul;
materii in suspensie.
Se considera necesara masurarea continuu a valorile indicatorilor pH, debit si temperatura. Valorile
concentratiilor indicatorului materii solide totale in suspensie se vor masura zilnic. Metalele grele se vor

40

masura cel putin de patru ori pe an impreuna cu toti ceilalti indicatori prevazuti in NTPA 001/2002 sau
NTPA 002/2002 in functie de sistemul de evacuare a apelor preepurate.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de stocare este necesara a fi efectuata de un
laborator acreditat de cel putin patru ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unei statii de transfer este necesara a fi efectuata de un
laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.
Monitorizarea activitatii desfasurate in cadrul unui centru de aport voluntar este necesar a fi efectuata
de un laborator acreditat de cel putin doua ori pe an.

11. VALORIFICAREA SI ELIMINAREA REZIDUURILOR PROVENITE DIN SORTARE


Rezidurile (refuzurile), cu exceptia deseurilor feroase si neferoase, rezultate din activitatea de sortare
sunt deseuri cu putere calorifica mare si este preferabila incinerarea acestora. Daca in zona nu este in
functiune un incinerator, este posibila depozitarea controlata la un depozit de deseuri nepericuloase
definit conform O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor.
Deseurile feroase si neferoase pot fi reciclate in industria metalurgica.

12. AUTORIZAREA SI CONTROLUL STATIILOR DE SORTARE


Prezentul normativ nu reglementeaza detaliile procedurii de autorizare, a notificarii de autorizare si a
modului de control a activitatii. Totusi, din legislatia de mediu in vigoare decurg anumite obligatii.
Notificarea de autorizare trebuie sa contina o lista detaliata a tuturor deseurilor ce pot fi sortate in
respectiva statie de sortare.
Aceasta lista trebuie sa cuprinda cel putin codurile din catalogul european al deseurilor.
Notificarea trebuie sa cuprinda si principalele caracteristici ale statiei :
- amplasamentul si incadrarea in planul de urbanism zonal si in zonal si planul regional de
gestionare a deseurilor;
- situatia juridica a societatilor de colectare, transport, a operatorului si a societatilor reciclatoare;
- zona deservita;
- capacitatea medie zilnica si anuala a fiecarei linii de sortare;
- capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi sortate, a refuzului si a
materialelor sortate (capacitatea maxima de depozitare a deseurilor care urmeaza a fi sortate si a
refuzului trebuie sa corespunda functionarii maxime pentru trei zile in perioada de vara si pentru
cinci zile in perioada de iarna); capacitatea maxima si conditiile de depozitare a materialelor
sortate se vor stabili pe baza contractelor incheiate cu societatile reciclatoare;
- tipul deseurilor care nu pot fi primite in statie (ex. deseuri menajere biodegradabile, deseuri
verzi, deseuri menajere periculoase, deseuri din constructii si demolari, deseuri explozive,
inflamabile, radioactive, contaminate, etc);
- caracteristicile constructiilor din exteriorul si incinta statiei de sortare, in corelare cu prevederile
legale privind protectia muncii si prevenirea incendiilor (ex. drumul de acces la statia de sortare
sa permita ajungerea in timp util a echipajelor de interventie a pompierilor in caz de incendiu);

41

caracteristicile instalatiilor de sortare (incarcatoare, benzi rulante, separatoare, prese, cicloane,


compactoare, instalatii de conditionare, etc) si a utilitatilor, inclusiv a constructiilor si
instalatiilor pentru protectia mediului, protectia muncii si prevenirea incendiilor;

Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue
si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectie
mediului (poluantii in aer si apa).
Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii
privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate
pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu sol, sanatatea populatiei,
biodiversitate, etc.
Nota : pana la elaborarea unor normative specifice, parte din prevederile prezentului normativ se
vor aplica atat pentru centrele de aport voluntar cat si pentru statiile de transfer.

42

Bibliografie :
1. O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
2. O.M. nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor
3. O.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei
4. B.Bilitewski, G.Hrdtle, K.Marek, A.Weissbach, H.Boeddicker: WASTE MANAGEMENT Springer
Edition;
5. F.McDougall, P.White, M.Franke, P.Hundle: INTEGRATED SOLID WASTE MANAGEMENT: A Life
Cycle Inventory Blackwell Science Edition;
6. INCDPM - ICIM Bucuresti: Studiu privind metodele si tehnicile de gestionare a deseurilor
7. ADEME/ECO-AMBALLAGES Guide du centre de tri des dechets recyclables menajeres 1998 ADEME
Editions, Angiers, Franta
8. Legislation et reglementation Elimination des dechets et recuperation des materiaux Journaux Officiels
2003 - Franta

43