APA N SISTEMELE BIOLOGICE

1.

Noiuni de fizic molecular a lichidelor

2.

Structura i proprietile moleculei de ap

3.

Structura molecular a gheii i a apei lichide

4.

Structura molecular a soluiilor apoase

5.

Structura i rolul apei n sistemele biologice

6.

Fenomene la nivelul interfeelor

7.

Cristale lichide

Noiuni de fizic
molecular a
lichidelor

y Starea de agregare lichida:

y Forte de atractie intermoleculare

y Structura moleculei

este determinata de
fortele de atractie
intramoleculare
legaturi chimice
y Structura

supramoleculara este
determinata de fortele
intermoleculare
natura fizica

importante
y Forte de respingere neglijabile (1/r13)
y Volum propriu, fara forma proprie

Moleculele lichidelor
interactioneaza, in
general, prin forte
electrice

Noiuni de fizic
molecular a
lichidelor
y Fore n lichide:
y de tip Van de Waals (1/r7) ntre

dipolii electrici
y legturi coordinative

(suprapunerea parial a norilor

electronici ai moleculelor)

y Clasificarea lichidelor
y simple (numai legturi Van der

Waals)
y complexe (apa)

dipoli
moment dipolar
Md = qd

Structura moleculei de ap
y

2 legturi covalente
y

unghi: 1050

lungime: 0,965

Legtura covalent

molecula
permanent

de
cu

ap
un

dipol

moment

dipolar de
Md = qd = 1,858 Debye
6,2 10-30 Cm

molecula de ap se orienteaz
n cmp electric
constant
r=80

dielectric

mare

Repartizarea electronilor n
molecula de ap

Structura molecular a apei

y

Legturi de tip Van der Waals

Legturi de hidrogen
y

legturi coordinative (1,76 )

comportament cooperativ

o molecul de ap poate lega coordinativ alte 4

formarea structurilor supramoleculare

molecule

Structura molecular a apei

y Un atom de H este
transferat parial moleculei
vecine
y Legtura de hidrogen este:
y

mai puternic dect

interacia dipol-dipol

mai slab dect legtura

covalent

Permanent n starea
solid a apei

responsabil pentru
tensiunea supeficial mare a
apei

Temporar n starea
lichid a apei (timpi de
via de ordinul ps)

Structura molecular a apei

Gheaa
cubica

Gheaa
hexagonala

Apa lichid

y Gheata cubica la temperaturi < -80oC

y Gheata hexagonala la temperaturi -80oC ... 0oC
y Anomalia apei (densitate maxima la 4oC)
Datorita structurii afanate a apei, solutiile stoc de substante nu se congeleaza in
apa, ci in solventi corespunzatori care sa nu formeze clusteri!

Modele moleculare ale

strii lichide
y

Modelul cinetico-molecular (numai pentru molecule

monoatomice)

Modelul cristalin

Modelul vacanelor fluidizate (Eyring)(numrul

vacanelor = numrul moleculelor de gaz perfect/V)

Apa - un lichid complex - modele speciale

Modele ale structurii

apei n starea lichid
y
odelul reelei cristaline

par
Modelul
grmezilor temporare
ial distruse

(flickering
clusters in apa lichida se formeaza si se distrug gramezi de
sute de molecule, a.i. o mare parte din apa este organizata in
retea cristalina)

Modelul clatrailor
Modelul legturilor flexibile
(legturile de H nu se rup, ci se ndoaie)

y Modelul actual al apei

y Gel format dintr-un singur cluster cu zeci de molecule, cu timp de

via foarte scurt (~10-9 s), n care dimensiunile posibilelor

discontinuiti locale depind de presiune i temperatur
y Configuraia cluster-ului se schimb prin ruperea si refacerea

legaturilor de hidrogen

Proprietile fizice ale apei

1. cldur specific foarte mare c = 4180 J/(kmol.K)
Q = m c t
2. cldur latent de vaporizare mare = 2,4 MJ/kg
Q=m
3. conductibilitate termic foarte mare

0.610 W m-1 K-1 (25C)

4. densitate maxim la 3.984C = 999.972 kg m-3

5. permitivitate electric foarte mare = 78,5 . 0 (25C)
6. constant de disociere mic 1.821x10-16mol l-1 (25C)
7. tensiune superficial mare = 0,073 N/m (25C)

Apa are caldura specifica

foarte mare
y Absoarbe multa caldura pentru a-si creste
temperatura
y Caldura absorbita este in mare parte folosita pentru
ruperea legaturilor de hidrogen
y Retine multa caldura in procesul de racire
y Este rezistenta la racire
y Prin formarea legaturilor de hidrogen se degaja
energie
y Apa are un rol fundamental in termoreglarea
organismelor (amortizor termic al
organismelor)

Apa are cldur latent de

vaporizare mare
y Necesita caldura multa pentru ruperea legaturilor de

hidrogen si pentru a se evapora

y In absenta legaturilor de hidrogen, punctul de

fierbere al apei ~ -90oC

Structura molecular a
soluiilor apoase
y

Structura apei se modific prin dizolvarea unei

substane n funcie de tipul

solvitului

1. Electrolii

q1 q2

W=
4
r
1

Se obine

Apa de hidratare
y Densitate mai mare prin electroconstricie
y Temperatura de solidificare scade
y Temperatura de fierbere crete
y Constanta dielectric creste
y Tensiunea superficial crete

2. Solvii capabili s
formeze legturi de
hidrogen

Se integreaz n
reeaua apei

modificri structurale
induse minime

glucoza

3. Solviii cu moment
dipolar permanent

4. Solvii cu grupri hidrofobe

Imobilizarea moleculelor de ap n
prezena trimetilamin-N-oxid - ului

Clatrai n mijloc au molecul hidrofob

Legturile hidrofobe - importante n realizarea
structurii spaiale a macromoleculelor dizolvate
n ap

5. Moleculele amfifile
Grupri hidrofile

Grupri hidrofobe

legturi cu moleculele de ap
prin atracii electrostatice

realizeaz legturi
hidrofobe

ap legat

Ap de hidratare
Ap de clatrare
Ap legat

Apa legat
y se evapor foarte greu
y nghea la temperaturi mult sub 0C
y nu dizolv cristaloizii
y nu particip la osmoz
y este preponderenta in organismul uman

Disocierea apei
H2O H+ + OHH+ + H2O H3O+ (hidroniu)
Gradul de disociere al apei pure (25oC)
[H+] = [OH-] = 10-7 moli/l

pH = -log[H+]
pH = 7 pH mediu neutru
pH < 7 pH mediu acid (n organism, sucul gastric, cu pH<2)
pH > 7 pH mediu bazic
pH biologic = 7,4 (mediu slab bazic)
Soluii tampon
Sngele cu seroproteinele

Structura i rolul apei n

sistemele biologice
y

apa compartimentalizat:

ap liber

ap parial legat

ap legat
y

proprieti fizice deosebite

datorat prezenei unui mare numr de specii moleculare,

macromoleculare i ionice, care structureaz apa din jur

apa intracelular - grad superior de ordonare

rol important n desfurarea proceselor celulare

(excitaie, contracie, diviziune, secreie etc).

Proprietile apei din

organism
y Se evapor foarte greu (permite rcirea

organismului prin evaporare pulmonar i

prin transpiraie homeostazie termic)
y nghea la temperaturi foarte sczute
y Nu dizolv cristaloizii
y Capacitate caloric i conductivitate termic mare
mpiedic nclzirea esuturilor

Fenomene la nivelul interfeelor

Interfa

nmagazineaz energie direct

proporional cu aria sa

- coeficient de tensiune
superficial

= F/l
= - L/dS = E/S

ap

= 0,073 N/m (mai mare

doar pentru Hg)

E=S
Forma sferica a
picaturilor de lichid

Substane tensioactive
La dizolvarea unei substane n
ap:
= constant

te (soluii de electrolii)

cre

scad

substane tensioactive

(cu grupri

hidrofobe: acizi organici, aldehide, alcooli, detergeni etc.)

legea lui

Traube: tensioactivitatea unei substane este cu

att mai pronunat cu ct aceast substan conine mai

multe grupri hidrofobe

Rolul substanelor tensioactive n

medicin
n organism

y
y
y

cresc permeabilitatea membranelor fluide

principiile alimentare trec prin substane
tensioactive
y

glucoz esterii Cori i Neuberg glicerol;

proteine aminoacizi;

glucide acizi grai.

n terapie

y
y

adjuvante in prescriptia farmaceutica, cresc

permeabilitatea membranei

Legea lui Laplace

2
p =
r
Decompresii rapide
Degajarea brusc a azotului din snge

Rolul fenomenelor superficiale la nivelul

alveolelor pulmonare.
Surfactantul pulmonar

p ~ 12 - 24 Torr

Fenomene capilare, fore de adeziune, fore

de coeziune, forma stratului superficial

Menisc concav

Menisc convex

y Apa ud pereii vasului

Hg nu ud pereii vasului

Legea lui Jurin

2
h=
cos
gr

Fenomene capilare
ascensiunea sevei
accidente vasculare de tipul
emboliilor gazoase

ptrunderea de gaze n snge

poate bloca capilarele

Cristale lichide

substane organice

tranziia solid-lichid nu se face

direct, ci prin mezofaze sau faze
mezomorfe

Proprietile cristalelor lichide

y

agregatele moleculare - condiii:

y

s fie alungite, s conin pri aezate ntr-un plan

s aib un trunchi rigid - axa lung a moleculei;

s conin dipoli electrici permeni sau indui;

s aib grupri dipolare slabe la extremiti

Structuri moleculare cristale lichide

y

molecule organice mici:

mici esterii
colesterolului;

agregate elicoidale lungi:

lungi ADN,
virusuri;

structuri asociate care sunt

amestecuri de molecule amfifile
cu solveni polari:
polari

membrana celular

Clasificarea cristalelor lichide

y

termotrope
y

anumit domeniu de temperatur;

liotrope
anumit domeniu de
celular)

concentraie (membrana

Clasificarea cristalelor lichide

termotrope
smectice

nematice

Faza A

mielina

colesterice

Faza C

activitate optic (afiaj)

termooptice (termografie),
schimb culoarea cu temperatura