Sunteți pe pagina 1din 14

1. Caracteristica AN:definirea, componena, evluarea, contab.sintetica si analitic.

1.1.Definirea si componenta activelor nemateriale.


AN-active nebanesti care nu imbraca o forma materiala,sunt controlate de # si utilizate m. mult de 1 an in
activitatile de productie,comerciala sau in alte genuri de activitate,precum si in scopuri administrative sau sint
destinate transmiterii in folosinta persoanelor juridice sau fizice.
In component AN se include:

CH de organizare-CH ce tin de crearea #,inclusiv CH aferente pregatirii documentelor pt inregistrarea


acesteia (elaborarea statutului,confectionarea stampilelor,achitarea taxelor de stat prevazute de
legislatie,organizarea actiunii publicitare).

Goodwill-ul suma cu care valoarea de procurare a # in ansamblu depaseste valoarea de piata a tuturor
activelor ei cu conditia ca acestea au fost procurate separate,cu scaderea datoriilor.

Brevetele- drepturi exclusive,garantate de stat pe o anumita perioada,pt fabricarea,utilizarea si/sau vinzarea


unui anumit tip de produs.

Emblemele comerciale si marcile de deservire-simboluri inregistrate,protejate de stat,cu dreptul exclusiv


de utilizare pt identificarea marfurilor,serviciilor unor personae juridice si fizice de marfurile,serviciile omogene ale
altor personae fizice si juridice.

Licentele- drepturi perfectate din punct de vedere juridic pt practicarea unui anumit gen de activitate. #
care desfasoara citeva genuri de activitate tb sa detina pt fiecare din ele licenta care ii acorda acest drept.

Know-how-urile cunostintele tehnico-stiintifice,tehnologice,comerciale, financiare si de alta natura


accumulate de # care constituie un secret comercial si genereaza avantaje economice.

Copyright-ul drepturi de autor garantate de stat pt publicare,editare si vinzarea operelor


literare,musicale,video si de cinema precum si a altor opera de arta.

Francizele- drepturi acordate de o # (detinatoare de drepturi)altei # pt utilizarea unei anumite embleme


comerciale,tehnologii a procesului de productie sau know-how-urilor contra unui commission stabilit.

Programele informatice- set de documentatie tehnica si de exploatare,precum si de programe pt sistemele


de prelucrare a informatiei.

Desenele si modelele industriale- noi tipuri exterioare de articole inregistrate,cu functie utilitara,care
acorda detinatorului actului de protectie dreptul exclusiv asupra desenelor si modelelor industrial protejate prin
certificate,inclusive dreptul de a le utiliza sau de a interzice persoanelor terte folosirea acestora fara permisiune.

Dreptul de utilizare a AM pe TL- din aceasta categorie fac parte drepturile de folosire a
masinilor,utilajului,mijloacelor de transport s.a. depuse de fondatori pt o perioada anumita sub forma de aporturi la
capitalul statutar al #.
1.2.Contabilitatea intrrii AN
Contabilitatea sintetica a AN se organizeaza la contul 111Active nemateriale,care este un cont de active,in
Dt-se reflecta valoarea de intrare a AN procurate,iar in Ct se reflecta valoarea de iesire a AN. Soldul este Dt si
reprezinta valoarea AN la finele perioadei de gestiune.
La intrarea AN se reflecta urmatoarele operatii:
1)S-au procurat AN cu achitare nemijlocita
Dt 111
Ct 242,243
2)S-au procurat AN cu achitare ulterioara
Dt 111
Ct 521,539
3)S-au primit AN cu titlu gratuit
Dt 111
Ct 622
4)Se reflecta primirea AN de la fondatori ca cota in capitalul statutar
Dt 111
Ct 311
1.3.Contabilitatea ieirii AN
Se cunosk urmatoarele cauze a iesirii activelor nemateriale:(vinzarea;transmiterea cu titlu grtuit).
Iesirea activelor nemateriale se contabilizeaza in baza dokumentelor:procesul verbal de casare a activelor
nemateriale si contractul de anulare a activelor nemateriale.
1)se caseazaa amortizrea activelor nemateriale Dt 113 Ct 111
2)se inregistreaza valoarea de bilant a activelor nemateriale iesite Dt 721 Ct 111
3)la realizarea activelor nemateriale:
a)cu achitarea ulterioara Dt 221 Ct 621,5342
b)cu achitarea directa Dt 242, Ct 621,5342
1.4.Constatarea si evaluarea activelor nemateriale.
AN se constata in cazul cind:

Exista o incertitudine intemeiata ca # va obtine in urma utilizarii lui un avantaj economic(profit)

El poate fi evaluat (poate fi determinate valoarea acestuia cu un grad inalt de certitudine)


Daca conditiile nominalizate nu se indeplinesc consumurile aferente procurarii AN se constata ca CH ale perioadei.
AN se evaluaeaza la valoarea initiala si ulterioara. AN constatate se evaluaeaza la valoarea initiala care se
determina in functie de sursele de intrare a activului respectiv.
In cazul procurarii AN valoarea de intrarea a acestora include: valoarea de procurare,impozite nerecuperabile
prevazute de legislatie,taxele.
In cazul crearii AN de insasi # valoarea de intrare a acestora este egala cu suma totala a consumurilor efective
aferente crearii activelor respective.
In cazul primirii AN sub forma de subventii de stat sau cu titlu gratuit valoarea de intrare a acestora este = cu
valoarea venala.
In cazul primirii AN pe calea schimbului valoarea de intrare a acestora este = cu valoarea care se determina in
urmatoarea succesiune:
*valoarea venala a activului primit in schimb sau transmis in schimb
*valoarea de bilant-daca nu exista valoarea venala a ambelor active care participa la operatiunea de schimb.
In cazul evaluarii ulterioare # alege de sine statator una din aceste 2 metode de evaluare a AN:
Metoda rcomandata de standard-dupa constatarea initiala AN se evalueaza la valoarea de intrare diminuata cu
amortizarea acumulata.
Val .de bilant=val.initiana-uzura acumulata
Metoda alternativ admisibila-dupa constatarea initiala a AN # le reflecta in contabilitate la valoarea reevaluata
calculate in baza valorii venale diminuate cu amortizarea acumulata.

2. Creanele pe termen scurt ale personalului


Creantele pe TS ale personalului pot aparea in urma operatiilor privind:retribuirea muncii;marfurile vindute in
credit;aordarea avansurilor;recuperarea daunelor materiale.
Pt evidenta creantelor este destinat conul 227.Este un cont e activ.In Dt se reflecta creantele personalului de
primit,iar in Ct creantele de achitat.Soldul final este Dt si reflecta datoriile personalului fata de intreprindere la
sf.perioadei de gestiune.
1. Se reflect eliberarea unui avans lucrtorului direct din cas DT 227 CT 241
2. Se reflect calculul IPV al persoanelor fiyice DT 227 CT 5347
3. Se reflect calcul salariului fa de lucrtori:
a) ce se ocup n secia de producere DT 811, 812, 813 CT 531
b) din comer DT 712 CT 531
c) din secia administrativ DT 713 CT 531
4. Se reflect eliberarea MB din cas pt achitarea salariilor DT 531 Ct 241

Pt executarea unor sarcini de serviciu titularilor de avans se libereaza avansuri.Aceste avansuri sunt
destinate:pt achitarea si acoperirea CH de deplasare ce include:(Ch de calatorie;CH de cazare;CH
privind diurna). pt procurarea unor active-termenul delegarii nu trebuie sa fie mai mult de 40
zile.Delegatului I se achita toate Ch pt a face aceasta deplasare,I se intokmesc toate dokumentele pt a
pleca in strainatate.
5. Se refl. eliberarea avansului direct din cas titularului de avans DT 2272 CT 241
6. Se refl. CH suportate de titularul de avans DT 712, 811, 813 CT 227
7. Se refl. procurarea diferitor active de ctre titular de avans DT 121, 123, 211, 213, 216, 217 CT 2272
8. La ntoarcere titularul de avans tb s restituie suma de MB nefolosit
a) n numerar DT 241 CT 2272
b) prin reinerea din salariu DT 531 Ct 2272
Aceste creane mai pot aprea n cazul furturilor de bunuri economice depistate ca lipsuri n urma inventarierei. n
cazul cnd lucrtorul este recunoscut la persoan vinovat evidena se trece la 2274 creane privind recuperarea
daunelor materiale
9. Suma lipsurilor se imput din contul pers. vinovate DT 2274 CT 6125, 5342
10. Lipsurile de bunuri se recupereaz
a) prin reinerea din salariu DT 531 CT 2274
b) n numerar DT 241 Ct 2274

3. Contabilitatea MB:noiune, componen, clasificare, surse de incasare i eliberare.


Unitatile economice sunt obligate sasi pastreze MB in banka.Toate platile si incasarile curente ale intreprinderii se
efectuiaza in numerar prin casa.Unitatile economice au voie sa pastreze banii in numerar in limita stabilita fara nici
o restrictie.

Sursele principale de incasare a MB sunt:(vinzarea 217 si 216;prestarea serviciilor;incasarea numerarului din contul
bancar al intreprinderii;)
La incasarea MB in casa se intocmeste ordin de incasare(dispozitia de incasare):
Dispozitia de incasare cuprinde:
1)in partea stinga dispozitia de incasare propriu zisa-aceasta parte ramine in cadrul intreprinderii si anume in
contabilitatea acesteia,pt a se duce evidenta stricta a MB incasate.
2)in partea dreapta chitanta dispozitiei de incasare-ramine la persoana ce a depus MB in casa intreprinderii.
Eliberarea MB din casa are lok in urmatoarele cazuri:(pt achitarea salariului,premiilor lukratorilor;pt lukratorii ce
pleaca in deplasare;pt procurarea diferitor active).
Aceste cazuri de eliberare a MB sunt perfectate in dokumentul Ordinul de plata a MB.
Ordinul de plata este semnat de catre conducatorul intreprinderii,contabilul sef si persoana care a primit banii.
In baza dispozitiei de incasare si a ordinului de plata casierul in fiecare zi intocmeste raportul de casa.Acest raort se
intocmeste in 2 exemplare:primul ramine la casierie,iar al 2 impreuna cu dokumentele insotitoare se transmit in
contabilitate.

4.Contabilitatea sintetic i analitic a operaiunilor privind MB n cas.


Contabilitatea sintetic a intrrii MB
1.S-au incasat MB
a) din vnzarea produselor DT 241 CT 611, 5342
b) din vnzarea altor active curente DT 241 CT 612, 5342
c) din vnzarea activelor pe TL DT 241 CT 621, 5342
2. S-au incasat MB pt achitarea creanelor
a) creanelor comerciale DT 241 CT 221
b) n pri legate DT 241 CT 223
c) ale bugetului DT 241 CT 225
d) ale personalului DT 241 CT 227
e) alte creane pe TS DT 241 Ct 229
3. s-au primit MB din contul current n val.naional DT 241 CT 242
4. S-au primit MB din contul current n val.strin DT 241 CT 243
5. S-au constatat plusuri de MB DT 241 CT 612
Contabilitatea sintetic a ieirii MB
1. Din casierie s-a achitat datoria:
a) fa de furnizori Dt 521 CT 241
b) fa de prile legate DT 522 CT 241
c) fa de lucrtori DT 531 Ct 241
d) fa de asigurri DT 533 Ct 241
e) fa de buget DT 534 CT 241
f) fa de fondatori i ali participani DT 537 CT 241
g) fa de alte datorii pe TS DT 539 Ct 241
2. Din cas s-a eliberat un avans titularului DT 2272 Ct 241
3. Din contul MB s-a deschis un acreditiv sau carnet de cecuri DT 244 CT 241
4. S-au depistat lipsuri de MB DT 7147 CT 241

5. Pefectarea documentar i contabilitatea sintetic a conturilor 242 i 243


Pt a deschide un kont bancar fiecare intreprindere trebuie sa prezinte urmatoarele documente:opia statutului
intreprinderii,raportul financiar,modelul stampileii intreprinderii,cerere de deschidere a unui cont banker.Orice
unitate ekonomika utilizeaza anumite dokumente in baza carora se efectuiaza primirea si eliberarea MB in valuta
nationala si straina,din acestea fac parte:dispozitia de plata,dispoz.inkaso,dispoz.de inkasare,cecul de
numerar,cecul de decontare.
In baza dokumentelor mentionate anterior banka in fiecare zi intocmeste extrasul banker in 2 exemplare:primul
exemplar impreuna cu dokumentele insotitoare se inmineaza intreprinderii.,iar al 2 exemplar ramine la banka pt a
duce evidenta operatiunilor economice bankare.Contul 242 si 243 sunt konturi de active.In Dt se reflecta
operatiunile de primire,incasare a MB in valuta nationala si straina,iar in Ct se reflecta suma iesirilor si eliberarii de
MB.Soldul final Dt si reflecta suma MB neutilizate.
1. S-au incasat MB n contul 242, 243
a) din vnzarea mrfurilor i produselor DT 242, 243 CT 611, 5342
b) din vnzarea ATL. DT 242, 243 CT 621, 5342
c) din vnzarea curent DT 242, 243 CT 612, 5342
2. S-au procurat MB n valut strin DT 243 CT 242

3. S-au incasat MB pt achitarea creanelor DT 242, 243 CT 221, 223, 225, 227, 229
4. S-au achitat datoriile fa de furnizori DT 521 CT 242, 243
5. Din contul de MB s-a deschis un acreditiv sau carnet de cecuri DT 244 CT 242, 243
6. S-au primit credite bancare i mprumuturi DT 242, 243 CT 411, 413, 511, 513
7. S-au rambursat credite bancare i mprumuturi DT 411, 413, 511, 513 CT 242, 243
8. Din 242 i 243 s-au achitat amenzile i penalitile DT 7143 CT 242, 243

6. Caracteristica capitalului de rezerv:noiuni, componen i contabilitatea acestuia.


Rezervele contribuie la micorarea sau chiar la nlturarea problemelor n cadrul #. Rezervele se divizeaz n 3
categorii:
1. rezerve stabilite de legislaie se stabilesc i snt reglementate de legislaia n vigoare.
2. reserve stabilite de statut informaia privind modul de creare, scopul i mrimea capitalului de rezerv sunt
specificate n statutul #
3. alte rezerve crearea lor nu este prevzut de stat dar este format din dorina proprie pt a asigura # cu MB de
rezerv.
Evidena sintetic privind modul de creare a rezervelor se ine la conturile 321, 322. 323. Sunt conturi de pasiv. n
CT formarea rezervelor, iar n DT utilizarea lor. Soldul este creditor i reprezint suma rezervelor la sfritul
perioadei de gestiune.
1. S-au format rezerve pn la reflectarea lor n rapoarte DT 324
CT 321, 322, 323
2. S-au format rezerve dup reflectarea lor n rapoarte DT 332
CT 321, 322, 323
3. S-au utilizat rezerve pt acoperirea perderilor DT 321, 322, 323 CT 332
4. S-au utilizat rezerve pt majorarea capitalului # DT 321, 322, 323
CT 311
5. S-au utilizat rezerve pt plata dvd DT 321, 322, 323 CT 537

7.Contabilitatea datoriilor pe TL i TS:noiune, clasificare, contabilitatea datoriilor


financiare i comerciale.
Datorii angajamente de plat ale # fa de furnizori, fa de personalul angajat, fa de stat, fa de alte personae
fizice i juridice. Datoriile se clasific n funcie de:
1. coninutul economic: financiare, comerciale, calculate
2. termenul de achitare : pe TL, pe TS
3. modul de achitare: convertibile(achitarea lor prevede cedarea unei pri din 311), neconvertibile.(achitarea lor se
face prin alte mijloace i nu prevede cedarea unei pri din 311)
n planul de conturi datoriile sunt clasificate dup coninutul economic n grupele:
5.1. dat.financiare pe TS
5.2. dat.comerciale pe TS
5.3. dat.calculate pe TS
4.1. dat.financiare pe TL
4.2. dat.calculate pe TL
Datoriile financiare creditele bancare i mprumuturile n valut naional i valut strin primate de # de la alte
personae fizice i juridice, pe un anumit termen i pt o anumit plat. Datoriile financiare cuprind: creditele
inclusive overdrafturile, mprumuturile. n funcie de termenul de rambursare creditele i mprumuturile pot fi pe
TL i pe TS. Pt generalizarea informaiei privind datoriile financiare snt destinate grupele:
4.1. dat.financiare pe TL care contin conturile:
411 credit bancare pe TL
412 credite bancare pe TL
413 mprumuturi pe TL
414 alte datorii financiare pe TL
5.1. dat.financiare pe TS care conin conturile:
511 credite bancare pe TS
512 credite bancare pe TS pt salariai
513 mprumuturi pe TS
514 cot parte curent a datoriilor pe TL
515 VN anticipate curente
516 alte dat.financiare pe TS
Conturile 511 i 411 sint conturi de pasiv. n CT sumele creditelor pe TS primite i trecute din grupa celor pe
TL, iar n DT suma creditelor rambursate. Soldul este creditor i reprezint datoriile # aferent creditelor pe TS
nerambursate la sfritul perioadei de gestiune.

Conturile 512 i 412 snt conturi de pasiv. n CT suma creditelor pe TS primite pt salariaia, iar n DT rambursarea lor. Soldul e creditor i reprezint datoriile # aferente creditelor pe TS pt salariai la sfritul perioadei
de gestiune.
Conturile 513 i 413 snt conturi de pasiv. n CT sumele mprumuturilor pe TS primate, iar n DT
rambursarea lor. Soldul este creditor i reprezint datorile # privind mprumuturile pe TS nerambursate la sfritul
perioadei de gestiune.
1. S-au primit credite bancare i mprumuturi DT 241, 242, 243
CT 411, 412, 413, 511, 512, 513
2. Pe seama creditelor i mprumuturilors-au achitat datoriile fa de creditori. DT 521, 522, 539 CT 411, 413,
511, 513
3. Au fost acordate credite salariaiilor. DT 227
CT 411, 511
4. S-au restituit creditele i mprumuturile DT 511, 512, 513
CT 241, 242, 243
Datoriile comerciale- angajamente de plat ale # fa de furnizori, antreprenori i ali creditori. Achitarea datoriilor
comerciale poate fi efectuat prin virament. Decontrile prin virament se efctueaz conform Regulamentului
privind decontrile fr numerar. Conform Regulamentului formele de baz ale decontrilor prin virament se
bazeaz pe:
a)
dispoziia de plat
b)
dispoziia de plat acceptat
c)
cererea dispoziiei de plat
d)
acreditiv
e)
cec
f)
dispoziia incaso
Pt generalizarea informaiei privind datoriile comerciale este destinat grupa 5.2. Datorii comerciale pe TS. Din
ea fac parte urmtoarele conturi:
521 datorii pe TS privind facturile comerciale
522 datorii pe TS ale prilor legate
523 avansuri pe TS primate
1. S-au procurat active de la furnizori DT 111, 121, 122, 123, 125, 211, 213, 212, 216, 217 CT 521, 522
2. Se nregistreaz TVA aferent activelor procurate DT 5342 CT 521, 522
3. S-au achitat datoriile pe TS DT 521, 522 CT 241, 242, 243
4. Se nregistreaz amenzi, penaliti pt neachitarea la timp a datoriilor pe TS DT 7143 CT 521, 522
5. # poate primi avansuri pe TS n contul vnzrii ulterioare. DT 241, 242, 243 CT 523

8. Veniturile:definire, coninut, clasificare, contabilitatea VN operaionale i


neoperaionale
Veniturile-este un aflux global de avantaje economice obtinute in cursul perioadei de gestiune rezultat in procesul
activitatii ordinare a intreprinderii.
Venitul se constata in baza principiului contab.de angajamente care consta in aceea ca veniturile se inregistreaza in
contabil.indiferent de momentul incasarii efective sau platii MB.
Veniturile se divizeaza in:
*venituri din activ.operationala: 611 Venituri din vinzari;612 Alte venituri operationale
*venituri din activ.neoperationala:621Venituri din activit.de investitie;622Venituri din activ.financiara;623Venituri
exceptionale
Veniturile se reflecta in contab.in baza urmatoarelor dokumente:FF,FE,ordin de plata,dispozitia de incasare,PV de
primire predare,PV de inventariere.
VN din activitatea operaional: se refer la conturile 611 i 612. Acestea sunt conturi d epasiv, n CT suma VN
constatat, iar n DT trecerea acestora la 351.
611 se refer la obinerea VN n urma vnzrii produselor, mrfurilor, prestarea serviciilor.
1. Se refl.val.mrfurilor vndute, serviciilor prestate, lucrrilor executate:
a) pt facturi achitate DT 241, 242, 243 CT 611
b) pt facturi prezentate spre achitare DT 221, 223, 227 CT 611
2. Se refl. VN din vnzri obinut n perioada precedent aferent perioadei curente DT 422, 515 CT 611
3. La suma TVA DT 241, 242, 243, 221, 223, 227 CT 534
4. Trecerea VN acumulat la rezult.financ. DT 611 CT 351
612 VN obinute din ieirea activelor curente, din arend, din recuperarea daunelor materiale, precum i sub
form de amenzi, penaliti etc.
1. VN obinut n urma vnzrii activelor curente cu excepia 217 i 216 DT 241, 242, 221, 227, 229 CT 612
2. La suma TVA DT 241, 242, 221, 223, 227, 229 CT 5342
3. Se reflect toate amenzile, penalitile, sanciunile calculate i acceptate de clieni DT 2293 CT 612
4. Se refl.creanele lucrtorilor privind recuperarea daunelor materiale DT 2293 CT 612

5. Se refl.VN obinut din arenda ATV i activelor curente DT 228 CT 612


6. Se nregistr.plusuri de valori n mrfuri i materiale la inventariere DT 211, 212, 213, 216, 217, 241 CT 612
7. Se refl. VN anticipate pe TL i pe TS DT 422, 515 CT 612
8. Trecerea 612 la 351 DT 612 CT 351
VN din activitatea neoperaional
Se refer la: 621 VN din activit.de investitii
622 VN din activit.financiar
623 VN excepionale
621 VN obinut din ieirea ATL, sub form de dvd, din reevaluarea ATL ieite etc.
1. Se refl.val.ATL vndute DT 241, 221, 223, 227, 229 CT 621, 5342
2. VN obinut din calcul dvd, dobnzilor DT 228 CT 621
3. VN obinut din reevaluarea ATL ieite DT 341 CT 621
4. Se refl.plusuri de ATL la inventariere DT 121, 123 CT 621
5. Se refl.trecerea VN anticipat la cel curent DT 422, 515 CT 621
6. Trecerea VN la rezultatul financiar DT 621 CT 351
622 VN oinut din diferenele de curs valutar positive, intrrii ATL cu titlu gratuit, din subvenii, prime,
sponsorizri.
1. Se refl.VN din arenda finanat a ATL DT 228 CT 622
2. val.activelor primate cu titlu gratuit DT 11, 121, 122, 123, 211, 213, 217 CT 622
3. VN obinut din diferenele de curs valutar pozitiv aferente conturilor n valut strin DT 243, 244, 221, 223,
224, 227, 228, 229, 521, 522, 523, 537, 539 CT 622
4. Se refl. Trecerea VN anticipat la cel cel current DT 422, 515 CT 622
5. La finele an.de gest. Are loc trecerea la result financ. DT 622 CT 351
623 VN obinute sub form de recuperare a perderilor din calamiti naturale, perturbri politice i a
evenimentelor excepionale
1. Se calcul sumele aferente incasrilor:
a) de la compania de asigurri DT 229 CT 623
b) de la personae vinovate DT 227 CT 623
c) la intrarea bunurilor 211 de la organul de stat DT 121, 123, 213, 217, 241, 242, 243 CT 623
2. La finele anului de gestiune DT 623 CT 351

9. Cheltuielile:noiune, clasificare, modul de evaluare i constatare.


CH-diminuarea de avantaje ekonomice ce apar in rezultatul activitatii economico-financiar si nu sunt legate de
procesul de prodductie.In conformitate cu SNC 3Componenta consumurilor si CH.CH se evaluiaza la valoarea de
bilant a activelor pe TL ai activelor curente.CH se constata si se reflecta in contab.in baza urmatoarelor principii:
1)Princ.contabilitatii de anganjamente-CH se constata si se reflecta in contab.in momentul efectuarii acestuia.
2)Princ.concordantei- CH ce fac parte din obiectul aceleai tranzacii sau operaii economice sunt constatate i
nregistrate n aceeai perioad de gestiune
3)Princ.necompensarii- adic la apriia unor ndoieli privind incasarea unei sume de MB se trec la CH #
Se clasific n:
CH din activitatea operaional: 711, 712, 713, 714
CH din activitatea neoperaional: 721(investitii), 722(financiara), 723

10. Contabilitatea CH operaionale i neoperaionale


Contabilitatea CH operaionale
Din categoria CH din activitatea operationala fac parte:
*711Costul vinzarilor-cuprind CH obtinute:
1)pt Intreprinderea de productie-(consumuri directe de materiale,consummuri indirecte de
productie,CAS,CAM,consumuri directe privind retribuirea muncii).
2)pt Intreprinderea de comert-(valoarea de bilant a marfurilor vindute).
3)pt Intreprinderea de prestari de servicii-(consumuri directe de materiale,consummuri indirecte de
productie,CAS,CAM,consumuri directe privind retribuirea muncii).
Evidenta costului vinzarilor se tine in kontul 711,e cont de activ.In Dt se acumuleaza costul produselor si
marfurilor,iar in Ct trecerea la CH acumulate la finele anului la rezultat financiar total.
1)la reflectarea valorii de bilant a produselor si marfurilor vindute Dt 711 Ct 216,217
2)in cazul in kare a avut lok returnarea 216 si 217 vindute sau reducerea la pret aceste se inregistr.astefel Dt 711
Ct 216,217
3)la reflectarea costului efectiv la serviciile prestate,lucrari executate Dt 711 Ct 811,,812

4)la reflectarea valorii de bilant a animalelor vindute in Intrepri.agricole care se aflau la crestere si ingrasat Dt 711
Ct 212
5)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct711
*712CH comerciale-inklud:CH de ambalare,CH de depozitare,CH de transport,Remunerarea lukratorilor,Servicii
de marketing,CH de reclama.
1)la calculul remunerarii lukratorilor ce participa la comercializarea,ambalarea,inkarkarea 216 si 217 precum si
CAS23%SI CAM6% Dt 712 Ct 531,533
2)reflectarea valorii ambalajelor utilizate pt ambalare Dt 712 Ct 211
3)reflectarea CH de desfacere cu transportul propriu Dt 712 Ct 812
*713CH generale si administrative-includ:amortizarea AN cu destinatie generala a intreprinderii,valoarea,uzura
OMVSD,CH postale si telegrafice,impozite si taxe conform legii in vigoare;
1)la calkulul remuneratiei personalului administrativ,gospodaresk inclusiv CAS si CAM Dt 713 Ct 531,533
2)la reflectarea CH pt intretinerea,reparatia MF cu destinatie general administrativa Dt 713 Ct
211,531,533,812,521
3)la reflectarea CH suportate de titularii de avans Dt 713 Ct 227,532.1
4)la achitarea serviciilor bancare Dt 713 Ct 533
5)la calkulul impozitullui si taxele cu exceptia IPV Dt713 Ct 534
6)reflectarea sumei de sponsorizare si donatie Dt 713 Ct 211,217,241,242
7)CH de reprezentare Dt 713 Ct 539,227
8)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 713.
*714Alte CH operationale
1)valoare de bilant a activelor curente cu exceptia 216 si 217 Dt 714 Ct 211,213,215
2)la reflectarea CH privind comercializarea altor active curente Dt 714 Ct 531,533,521
3)se reflecta amenzile,penalitatile,despagubirile platite Dt 714.3 Ct 242,539
4)reflectarea lipsurilor si pierderilor activelor kurente constatate la inventariere Dt 714.7 Ct
211,212,213,215,216,217,241,246
5)la kalkularea uzurii MF predate in arenda curenta Dt 714 Ct 211,533,531,812
6)trecerea la CH a diferentelor dintre costul stabilit in 217 si 211 si valoarea realizata neta Dt 714 Ct
211,212,213,215,216,217.
Contabilitatea CH din activitatea neoperaional
Din CH din activitatea neoperationala faac parte:
*721CH din activit.de investitie-sunt generate de skoaterea din functiune a activelor pe TL si ele cuprind:CH
privind iesirea activelor financiare pe TL,CH privind operatiile cu partile legate,valoarea de bilant a activelor
nemateriale si materiale pe TL.
Evidenta sintetika..
1)la reflectarea valorii de bilant a activelor pe TL iesite Dt 721 Ct 111,112,121,122,123,125
2)la reflectarea CH aferente iesirilor activelor pe TL Dt 721 Ct 211,531,533,812,521,539
3)la reflectarea sumei reducerii din reevaluarea actvelor pe TL iesite Dt 721 Ct 341
4)la crearea provizionala pt acoperirea CH prealabile Dt 721 Ct 538
5)reflectarea lipsurilor si pierderilor activelor pe TL constatate la inventariere Dt 721 Ct 121,123
6)la finele aanului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 721
*722-CH din aactivit.financiara-cuprind: CH privind plata redeventelor si CH privind diferentele negative de curs
valutar si alte CH
1)la calculul platilor de arenda finantata Dt 722 Ct 521,539
2)la reflectarea pierderilor privind diferentele de curs valutar nefavorabile in vluta strainna
Dt 722
Ct221,224,228,227,241,242,243,521,522,523,537,539,411,413,511,513
3)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 722
* 723-Pierderi exceptionale-apar ca rezultate operationale rare care nu sunt legate de activitatea economico
financiara a intreprinderii.Ele cuprind:pierderi provocate de calamitatile naturale,pierderi din perturbatii politice si
pierderi ocazionate de modificarea legislatiei RM.
In contabilitate ele se inregistreaza in baza urmatoarelor ddokumente:proces verbal(PV) al politiei rutiere,PV a
organelor judecatoresti in kaz de furt,PV al serviciului de stat in caz de incendiu,PV de lichidare a
consecintelor,calamitatilor naturale.
1)trecerea la CH a valorii de bilant a activelor pe TL si activelor curente in urma kalamitatilor naturale Dt 723
Ct 534
2)la reflectarea CH privind lichidarea consecintelor,evenimentelor exceptionale Dt 723 Ct
211,213,214,241,531,539
3)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 723

11.Materialele: definirea, coninutul i contabilitatea acestora


Materiale active curente destinate fabricrii produselor i altor necesiti comerciale. Materialele se impart n:
1.materii prime i materiale de baz
2.Semifabricate i articole de completare
3.Combustibil
4. ambalaje i materiale de ambalat
5. piese de schimb
6. materiale de construcie
7. material cu destinaie agricol.
Sursele de procurare i aprovizionare cu materiale n cadrul # sunt:
1. procurarea materialelor de la furnizori
2. obinere din producia proprie
3. primire cu titlu gratuit
4. primire ca donaie
5. obinerea ca surplus la inventariere.
Evidena materialelor se ine la contul 211, cont de active. n DT valoarea de procurare, iar n CT valoarea de
ieire, vnzarea. Soldul este debitor i reflect valoarea materialelor la sfritul perioadei de gestiune.
Contabilitatea intrrii materialelor
1. s-au procurat materiale de la furnizor
a) cu achitare direct DT 211, 5342
CT 241, 242, 243
b) cu achitare ulterioara DT 211, 5342
CT 521, 539
2. S-au primit materiale cu titlu gratuit DT 211 CT 622
3. S-au primit materiale ca cot n capitalul statutar DT 211 CT 311
4. S-au obinut matriale din lichidarea OMVSD i MF
a) n limita valorii rmase DT 211, 721
CT 123, 213
b) peste limita valorii ramase DT 211 CT 123, 213, 621
5. S-au constatat plusuri de materiale DT 211 CT 612
6. S-au procurat materiale prin intermediul titularilor de avans
a) la primirea anticipat a avansului DT 211
CT 2272
b) fr primirea anticipat a avansului DT 211 CT 5321
7. S-au obinut materiale din producia proprie a #
a) din activitatea de baz DT 211 CT 811
b) din activitatea auxiliar DT 211
CT 812
8. Se reflect CH privind aprovizionarea
a) CH de transport DT 211
CT 812 (propriu) 521, 539 (strin)
b) CH de asigurare a ncrcturii n drum DT 211
CT 521, 531, 533, 539, 812
Contabilitatea ieirii materialelor

Materialele se elibereaz din depozite:


a)
n scopuri tehnologice
b)
pt necesiti gospodreti
c)
pt vnzare
d)
n cazul depistrii lipsurilor de materiale la inventariere
Contabilitatea sintetic:
1. S-au consumat materiale pt fabricarea produselor
a) consumuri indirecte DT 813
Ct 211
b) consumuri directe DT 811, 812
CT 211
2. Se nregistreaz CH pt fabricarea produselor
a) CH comerciale DT 712
CT 211
b) CH pt necesiti generale i administrativeDT 713
Ct 211
3. Se reflect valoarea de bilan a materialelor pt crearea AN i AM DT 112, 121
4. S-au constatat lipsuri la inventariere DT 7147
Ct 211
5. S-au vndut materiale
a) cu achitare direct DT 241, 242, 243
Ct 6121, 5342
b) cu achitare ulterioar DT 221, 229
CT 6121, 5342
6. Se reflect achitarea creanelor DT 241, 242, 243
CT 221, 229

Ct 211

12. Activele materiale.Definiia, componena, perfectarea documentar i contabilitatea.


Activele materiale-reprezinta activele care imbraca o forma fizica naturala,care poate fi utilizate pe o perioada mai
mare de un an in activitatea economika financiara a intrerinderii in scopuri productive,neproductive,administrative.
Dupa componenta si omogenitatea activelor pe TL se subdivizeaza in urmatoarele grupe:
121Active materiale in kurs de executie-reprezinta CH privind achizitionarea si crearea activelor in decursul unei
perioade indelungate.
122 Terenuri-reprezinta un gen special de imobil cu o durata de utilizare nelimitata,nui trece termenul uzurii si se
calcula uzura.Terenurile pot fi:cu constructii;fara constructii;cu resurse naturale;arendate pe TL;
123MF-reprezinta activele materiale al caror pret unitar depaseste plata stabilita de legislatie(3000lei).Ele se
subdivizeaza.Ele se subdivizeaza in urmatoarele grupe:cladiri;constructii speciale;masini si utilaje;mijoace de
transport;animale de productie;plantatii perene si alte MF.
125Resurse naturale-sunt active materiale pe TL care au o forma naturala concreta de resurse de petrol,gaze,var si
resurse de material lemnos.
Se cunosc :
1)active materiale pe TL uzurabile-sunt activele materiale pe TL cu o durata de utilizare limitata pe parcursul careia
se calculeaza uzura si epuizarea.
2)active materiale pe TL neuzurabile-sunt activele care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla in procesul de
creare.
Contabilitatea intrrii MF
1. S-au primit MF in baza facturii fiscale DT 123
CT 521
2. S-au primit MF cu titlu gratuity DT 123
CT 622
3. S-au primit MF sub forma de subventii DT 123
CT 621
4. S-au stabilit plusuri de MF DT 123
CT 621
5. S-au investit MF pina la inregistrarea de stat DT 123
CT 537
6. S-au investit MF dupa inregistrarea de stat DT 123
CT 313
Contabilitatea ieirii MF
Ieirea MF poate avea loc n urma: predrii cu titlu gratuit, schimbrii cu alte active, stabilirea lipsurilor la
inventariere.
1. Se deconteaz uzura MF DT 124
CT 123
2. S-au primit materiale n urma lichidrii MF
a) n limita rmas DT 211
CT 123, 621
b) peste limita rmas DT 211, 721
CT 123, 211
3. S-au vndut MF
a) cu achitare direct DT 241, 242, 243
CT 621, 5342
b) cu achitare ulterioar DT 221, 229
CT 621, 5342
c) cu achitarea facturilor de cumprtori DT 241, 242, 243
CT 221, 229
Contabilitatea uzurii MF
Uzura MF- constituie repartizarea sistematica a valorii uzurabile a MF in cursul duratei de functionare utila a
acestora.
Uzura MF se determina de # indifferent de tipurile de MF aflate in exploatare,reparative,rezerva. Nu se calcula
uzura urmatoarelor obiecte: fonduri de biblioteca,valorilor muzeistice si de arta. Suma uzurii pt MF se calcula in
felul urmator:
1.
Se determina valoarea probabila ramasa
2.
Se calcula valoarea uzurabila prin scaderea valorii probabile ramase din valoarea de intrare:
val.uzurabila=val.de intrare-val.probabila ramasa
3.
Se calcula suma uzurii pornind de la valoarea uzurabila prin aplicarea metodei respective de calcul a uzurii.
Uzura MF se poate calcula prin una din metodele:

Metoda casarii liniare a valorii uzurabile- MF care au avantaje economice nu pot fi determinate cu o
exactitate suficienta.

Metoda proportional cu volumul de productie fabricat,serviciilor prestate- marimea uzurii se calcula


in dependenta de volumul lucrarilor indeplinite.

Metoda casarii accelerate a valorii uzurabile- MF care functioneaza mai efficient in primii ani de
exploatare aduc avantaje economice mai mari decit in anii ulteriori.

Metoda degresiva cu rata descrescatoare- prevede calcularea uzurii ca produs dintre coeficientul de
calcul si valoarea uzurabila a obiectului.
Coeficientul de calcul=nr.anilor ramasi pina la finele duratei de serviciu/suma anilor duratei de serviciu
1)Se caseaza uzura MF Dt 124
Ct 123
2)Sa calculate uzura MF
a)utilizate in comert Dt 712
Ct 124

b)cu destinatie generala si administrative Dt 713


Ct 124
c)Cu destinatie productiv Dt 813
Ct 124
Contabilitatea reparrii MF
Repararea MF poate fi de 2 tipuri:
Reparatia curenta schimbarea unor detalii fara ca MF sa fie demontate.
In cazul cind reparatia este efectuata de sectia de reparatie, atunci consumurile de reparatie se acumuleaza in DT
contului 812.
1. Se reflecta suma materialelor utilizate pt efectuarea reparatiei MF DT 812
CT 211
2. Se reflecta casarea OMVSD utilizate la reparatia MF DT 812
CT 213
3. S-a calculate salariul si contributiile la asigurari ale lucratorilor DT 812
CT 531, 533
4. Se reflecta datoriile fata de furnizori DT 812
CT 521, 539
5. Se deconteaza consumurile indirecte de productie incluse in costul lucrarilor de reparatie DT 812
CT 813
In antrepriza este executata de # specializate.
1. Se reflecta CH suportate de pers.terte DT 712, 713, 5342
CT 521, 539
2. Se reflecta suma consumurilor si CH DT 538
CT 811, 812, 813
3. Se reflecta suma materialelor, OMVSD, marfurilor prestate de antreprenori pt reparatie DT 211, 213, 217
CT 521, 522, 539
Reparatia capitala imbunatatirea starii MF si majorarea duratei de functionare utila.
In regie proprie
1. Se reflecta consumurile legate de efectuarea reparatiei capitale
a) consumuri achitate cu MB DT 121
CT 241, 242, 243
b) servicii prestate de terti DT 121
CT 521, 539
c) remunerarea angajatilor si asigurarilor DT 121
CT 531, 533
d) cu ajutorul taxelor DT 121
CT 211, 213, 2272, 5321
In antrepriza de # specializate
1. S-a efectuat reparatia capitala in antrepriza DT 121, 123, 5342
CT 521, 539
2. S-a totalizat CH effectuate DT 121, 123
CT 812, 813
3. S-au achitat datoriile fata de antreprenori pt reparatii capitale DT 521, 539
CT 241, 242, 243

13. Amortizarea activelor nemateriale.


Amortizarea AN-repartizarea sistematica a valorii AN pe intreaga durata de exploatare utila.
Durata de exploatare utila se considera:

Perioada de timp in decursul careia # prevede sa utilizeze AN

Cantitatea de produse pe care # prevede sa le obtina in urma utilizarii AN.


Se cunosc urmatoarele metode de calcul a amortizarii An:

Metoda liniara-prevede calcularea amortizarii AN pe toata durata de exploatare utila.

Metoda soldului degresiv-suma amortizarii scade pe parcursul duratei de explatare utila.

Metoda proportionala cantitatii unitatilor de produse fabricate-marimea amortizarii depinde de


volumul de productie fabricate.
Contabilitatea sintetica se organizeaza la contul 113 Amortizarea AN care este destinat generalizarii
informatiilor privind existenta si miscarea AN aflate in patrimoniul # sau arendate pe TL. Contul 113 Amortizarea
AN,rectificativ, in Dt se reflecta casarea amortizarii AN,in CT- se reflecta calcularea amortizarii AN. Soldul este
CT si reflecta suma amortizarii AN accumulate la finele perioadei de gestiune.
1)
S-a calculat amortizarea AN.
a)utilizate in comert Dt 712
Ct 113
b)cu destinatie generala si administrative Dt 713
Ct 113
c)cu destinatie productive Dt 813
Ct 113
2)Se caseaza amortizarea AN Dt 113
Ct 111

14. Creanele pe TS: noiune, clasificare. Contabilitatea creanelor comerciale, i


creanelor privind decontrile cu bugetul.
Creantele reprezinta o parte a activelor care tb sa fie achitata # noastre de catre alte persoane fizice sau
juridice.
Creantele se impart conform unor cerinte:
1)Dupa continutul economic:
a)221 Creante pe TS aferente facturilor comerciale
b)222 Corectii la creante dubioase

c)223 Creante pe TS ale partilor legate


d)224 Avansuri pe TS acordate
e)225 Creante pe TS privind decontarile cu bugetul
f)226 Creante preliminate
g)227 Creante pe TS ale personalului
h)228 Creante pe TS ale personalului
i)229 Creante pe TS privind VN calculate
2)Dupa termenul de achitare:
a) Creante pe TL-termenul de achitare a creante este >1an
b) Creante pe TS-termenul de achitare <1an
3)Dupa valuta exprimarii:
a) Creante in valuta nationala
b) Creante in valuta straina
4)Dupa apartenenta:
a) Creante in parti nelegate
b) Creante in parti legate
Creanele comerciale
In practica momentul expedierii produselor si marfurilor,a prestarii serviciilor nu coincide intotdeauna
cu momentul achitarii acestora. Astfel apar datorii ale cumparatorilor fata de furnizori ce se numesc
creante comerciale.
Pt generalizarea informatiei privind existent si miscarea creantelor comerciale e destinat contul 221
Creante pe TS aferente facturilor comerciale acesta e un cont de active,in DT se reflecta creantele pe
TS curente de primit,in Ct se reflecta actualizarea creantelor comerciale. Soldul este Dt si reflecta sumele
datorate de cumparatori si client la finele perioadei de gestiune.
Pt a mari VN vinzarilor de marfuri # acorda diferite reduceri:

De natura comerciala(economica)
*rabaturi-acestea apar in cazul cind marfurile nu corespund cerintelor conform contractului incheiat
anterior.
*remise-atunci cind clientul este unul si acelasi.
*risturne-atunci cind se procura un volum mare de marfuri.

De natura financiara-acestea se fac cind cumparatorul se achita fata de # inainte de


termen(sconturi de decontare).
1)Se reflecta livrarea produselor iar achitarea nu a fost efectuata Dt 221
Ct 611,5342
2)Sau incasat MB pt bunurile vindute si serviciile prestate de la comparator Dt 241,242
Ct 221
3)Se reflecta suma reducerii acordate cumparatorului(se scrie cu rosu) Dt 221
Ct 611
4)In cazul in care clientul are insolvabilitate mare Dt 712
Ct 221
5)Ulterior clientul se anunta solvabil Dt 221
Ct 222
Creantele pe TS privind decontarile cu bugetul-reprezinta o activitate mai specifica in ceea ce priveste
achitarea acestor datorii. Elea par in cazul:

A fost efectuata virarea in plus a sumelor privind taxele,impozitele

Sumele privind taxele incasate si taxele platite.


Conform CF a RM # agricole si cele fermiere achita impozitul pe VN in 2 rate
*I rata pina la 31 martie
*II rata pina la 30 noiembrie
1)Se reflecta transferarea la bug a platilor in avans,direct din contul de MB Dt 225
Ct 241,242,243
2)Sa calculate suma impozitului pe VN destinat achitarii Dt 731
Ct 5351
3)La finele anului de gestiune se reflecta suma impozitului pe VN efectiv calculate Dt 535
Ct 5341
4)Se inregistreaza compensarea sumei avansului privind impozitul pe VN Dt 5341
Ct 2251
5)Se inregistreaza diferentele dintre impozitul pe VN efectiv sic el calculate in cursul anului
a)cu diferente positive Dt 731
Ct 5351
b)cu diferente negative Dt 535
Ct 731
6)Se reflecta TVA pt bunurile
a) primate in cadrul # Dt 5342
Ct 227,241,242,243,521,522,531,539

b)vindute Dt 241,242,243,521,522,539

Ct 5342

15. Contabilitatea capitalului propriu.


Capitalul statutar aporturile aduse de proprietarii # sub form de aciuni, cote i pri sociale. Contului
de baz i se subordoneaz subconturile:
3111 capital social
3112 aciuni simple
3113 aciuni privelegiate
3114 aporturi ale asociaiilor
3115 cote de participaie
311 Capital statutareste un cont de pasiv. n CT crearea capitalului statutar, iar in DT nchiderea
lui. Soldul este creditor i reprezint capitalul statutar la sfritul perioadei de gestiune.
1. Fondatorii au adus aporturi n capitalul statutar sub form bneasc
DT 241, 242, 243 CT 311
2. Fondatorii au adus aporturi n capitalul statutar sub form de active pe TL i active curente
DT 111, 121, 123, 211, 213, 216, 217
CT 311
3. S-au primit MB, active pe TL i active curente pt achitarea datoriilor aferente aporturilor n capitalul
statutar.
DT 241, 242, 243, 111, 121, 211, 213, 216, 217
CT 313
4. Se reflect TVA aferent aporturilor primite de la fondatori
DT 5342
CT 313
Modificarea capitalului statutar poate fi efectuat prin:
a)
majorarea prilor sociale
b)
mrimea numrului de asociai
majorarea capitalului poate fi efectuat prin:
1.Pe seama acordurilor depuse de acionari.
a)la suma acordului depus
DT 537
CT 311
b) la suma acordului nedepus
DT 313
CT 311
2.Pe seama surselor proprii ale #
DT 322, 323, 312, 332, 334
CT 311
micorarea capitalului poate fi efectuat prin:
3. micorarea valorii nominale a aciunilor
DT 311 CT 332
4. rscumprarea aciunilor de la acionar
DT 311
CT 314
Capitalul suplimentar se formeaz n urma: achitrii cotelor fondatorilor, revnzrii cotelor procurate
anterior, depunerea aporturilor n capitalul statutar. Evidena sintetic este organizat la contul 312
capital suplimentar
1. S-au plasat aciuni la pre ce depete valoarea nominal
DT 241, 242, 243
CT 312
2. Se reflect diferena de curs valutar favorabil
DT 243
CT 312
3. Se reflect diferena de curs valutar nefavorabil
DT 312
CT 243
Profitul (perderea) net reflect rezultatele financiare ale #
1. S-au nchis conturile de VN i CH prin intermediul rezultatului financiar
a) DT 611, 612, 621, 622, 623
CT 351
b) DT 351
CT 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723
2. Se reflect rezultatul financiar negativ
DT 333
CT 351
3. Se reflect suma profitului #
DT 351
CT 333
4. S-a utilizat profitul # pt crearea rezervelor

DT 334
CT 321, 322, 323
5. S-a utilizat profitul # pt plata dvd
DT 334
CT 537
6. S-a utilizat profitul # pt acoperirea perderilor anilor precedeni
DT 334
CT 332
Dividendele profitul SA care este raportat ntre acionari proporional la numrul de aciuni. Cunoatem
2 tipuri de dvd:achitate n avans i achitate anual.
1. n cazul achitrii plii dvd.
DT 334
CT 534

16. Contabilitatea decontrilor cu personalul


Salariul-reprezinta o rekompensa evaluata in MB platita salariatului de catre angajator in baza
contractului individual de munca prestata sau care urmeaza a fi prestat.
Din (.)structural salariu cuprinde:1)salariu de baza-care se mai numeste salariu tarifar;2)salariu
suplimentar-care apare sub forma adausului,premiilor,3)alte plati de stimulare si compensarerecompensse oferite de angajator pt diferite activitati ale salariatului,premii anuale.
Se distind 2 forme de retribuire a muncii:
1)remunerarea pe unitatea de timp-consta in remunerarea pt cantitatea de timp efectiv lukrat si poate fi:
a)pe unitatea de timp-care depinde de salariu tarifar.
Salariu in regie simpla=tarif lunar/nr de zile * nr de zile efectiv lukrate
Salariu in regie simpla=tarif pe o unitate de timp *nr de zile efektiv lukrate
b)pe unitatea de imp premiala-care consta in faptul ca pe linga salariul tarifar se mai akord si premii pt
indeplinirea sau supraindeplinirea unor indikatii.
2)remunerarea pe unitatea de productie fabrikata-este plata cantitativa si calitativa a lukrului dupa
kantitate productiei fabricata sau a serviciilor prestate.Aceasta poate fi de mai multe tipuri:
a)in akord direkt-salariul fiecarui lukrator se determina ca produsul dintre tariful pe o unitate de produs su
cantitatea de produs fabrikat.
Salariul in akord direct=tariful pe o unitate de produs*Q de produs fabrikat
b)in akord premial-este atunci kind inafara de salariul de baza se ami akorda kite un premiu pt
indeplinirea planului.
c)in akord progresiv-se calkula salariul dupa anumite tarife fixate direct in normele stabilite,iar in kazul
supraindepliniriii planului cu norme majorate.
d)in akord indirekt-se calkula pt reunerarea lukratorilor auxiliari(lakatusi)
Retinerile-reprezinta suma de MB care nu se achita din salariu lukratorului.Pot fi efektuate urmatoarele
retineri:CAS,CAM,IPV,retineri individuale,retineri sindikale.
1)IPV- se calkuleaza la surplusul de plata si in momentul platii salariului.Suma IPV se calkula din venitul
impozabil care reprezinta suma supusa impozitarii.
Vi=suma salariului calculat-scutiri-CAS-CAM.
Cotele IPV sunt:7%(din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei);18%(din venitul
anual impozabil ce depaseste sumade 25200lei anual sau 2100 lunar).
2)retineri sociale si medicale:CAS(23%achitate de angajat in bugetul de stat si 6% achitate de angajat in
bugetul de stat pt fondu de pensie)
CAM(3.5%achitat de catra angajat si 3.5% achitat de catre angajat pt asigurarile medikale).
La retinere CAS si CAM in contabilitate avem Dt 531 Ct 533.1,533.3
Scutirile pot fi de mai multe tipuri:
a)scutirea peronala anuala-fiecare contribuabil are dreptul la o scutire in suma de 8100lei anual si 675 lei
lunar;
b)scutirea majora-care constituie 12000lei anual sau 1000 lei lunar pt fiecare perosana care:sa imbolnavit
si a suferit in urma avariei de la centrala atomo electric Cernobil;persoane invalide in urma accidentului
de la Cernobil;este invalid ka urmare a participarii in aktiunile de lupta pt apararea integritatii teritoriale.
c)scutirea acordata sotului sau sotiei-persoana fizika aflata in relatii de casatorie are dreptu la o skutire
suplimentara in suma de 8100lei anual si 675 lei lunar.
d)scutirea pt persoane intretinute-pers.fizice au dreptul la o skutire in suma de 1800lei anual si 150 lei
lunar pt fiecare pers.intretinuta ku exceptia copiilor invalizi

Pt generalizarea inform.privind decontarile cu peronalul intreprinderea utilizeaza kontul 531Datorii fata


de personal privind retribuire muncii.In Dt se reflecta achitarea salariului,iar in Ct calkulul
salariului.Soldul Ct reflecta datorii fata de lukratori la sf.perioadei de gestiune.
1)se calkula salariu,primele,adausurile
Dt112,121,122,125,211,212,213,217,533,538,712,713,714,721,722,723,811,812,813 Ct 531
112, 121 lucr.incadari n crearea ATL
122, 125 se ocup de procurarea terenurilor i resurs.naturale
211, 212, 213 lucrtori antrenai n transportare i aprovizionare
217 transporter.i aprovizionarea mrfurilor
533 pli pt incapacitate temporar de munc
538 salariu calculate din contul proviziilor pt CH i pli preliminate
712 din secia comercial
713 secia administrativ
714 ocupai cu remedierea rebuturilor, repararea MF etc.
721 ocupai cu lichidarea ATL
722 operaii de predare gratuit
723 ocupai cu nlturarea perderilor n urma calamitilor naturale
811 pt muncitorii de baz
812 pt muncitorii auxiliary
813 pt personalul administrative n secia de producere.
2)se achita salariu
a)prin casa Dt 531 Ct 241;
b)prin card bancar Dt 531 Ct 242
c)din konturi speciale Dt 531 Ct 244
d)prin oficii postale Dt 531 Ct 245