17 - Ptrunderea influentelor de traditie bizantin n arhitectura bisericilor de zid

din Transilvania
Cadrul istoric:
- sec. XI - XII epoca de cucerire a Transilvaniei si de consolidare a statului maghiar, prin
etapele succesive de colonizare a sasilor;
- intentia de a se pstra si ntrii edificii de cult ortodox prin construirea mnstirii ortodoxe a
lui Ahtum de la Cenad n sec. XI si in sec. XIV (1370) a construirii Mitropoliei Severinului cu
jurisdictie asupra Olteniei, Banatului si sudului Transilvaniei;
- nc din sec. XIII - XIV se construiesc cu permisiunea autorittii maghiare biserici de zid de
ctre cnejii romni;
- sec. XIV perioada de sporire a autonomiei maghiare prin guvernarile indelungate ale
congregatiilor nobililor cu numire data de Regatul Maghiar ; n acelasi timp este o perioada a
revoltelorsociale ale populatiei romanesti formata din tarani liberi si iobagi (rascoala de
La Boblna din 1437); 1395 invazie otomana in Transilvania; 1355 ultima mentionare a
cnezilor romani in Transilvania;
- 1428 su domnia lui Sigismund de Luxemburg are loc un proces de catolicizare in masa a
populatiei romane si de alungare a preotilor ortodoxi, exceptie face Tara Fagarasului, care
intra sub autoritatea Tarii Romanesti in timpul domniei lui Vladislav-Vlaicu, fiul lui Nicolae
Alexandru Basarab acum se vor innobila si improprietarii o serie de cnezi romani (cnezii
Cndea) in scopul pastrarii religiei ortodoxe si
asigurarii unei zone de influenta;
- se vor construii biserici ortodoxe de catre mesterii sasi scoliti pe santierele goticului
transilvanean pentru folosul comunitatii romanesti:
Bis. Sf. Gheorghe, Lupsa, Alba (1421) si Bis. Sf. Nicolae Vechi, Rsnov;
- sec. XVI - ridicarea Austriei si Rusiei ca state importante si scderea puterii Portii Otomane;
maghiarizarea treptat a nobililor romni, cnejii din Hateg, voievozii maramureseni; se admit
n practic doar patru religii: catolic, luteran, calvin, unitarian iar religia ortodox este
doar tolerat;
- 1526 - prbusirea Ungariei si transformarea ei n pasalc turcesc, fapt care nu a determinat
statutul romnilor din Ardeal; fiind lipsiti de o clas politic ei nu se puteau identifica dect
prin religia ortodox, autoritatea bisericii;
- 1595 - prin tratatul ntre Mihai Viteazul si Sigismund de Bathory se permite ortodoxiei
transilvnene s fie sub autoritatea mitropoliei muntene si s beneficieze de unele privilegii
economice pentru clerul ortodox;
- 1691 n urma diplomelor leopoldine se consolideaz influenta religiei
catolice;
- sec. XVII - cresterea interesului politic a domnitorilor munteni si moldoveni pentru
Transilvania n vederea stabilirii unei unitti politice a tuturor statelor romne (planuri de
eliberare pan-balcanic), prin construirea de biserici de ctre boieri sau domnitori din Tara
Romneasc si Moldova prin danii, politic de sprijin a bisericii ortodoxe din Transilvania.
Influente:
- sec.XVI, arhitectura Renasterii - arhitecti italieni care au construit n spiritul propriu si
ateliere locale de prelucrare a elementelor caracteristice noului stil (ateliere de prelucrarea
pietrei de la Cluj)
- aplicarea principiilor compuzitionale;
- persist influente de traditie bizantin pn n sec. XVIII ale
bisericilor de zid din Moldova si Muntenia combinate cu influente locale si consacrate prin
scolile de arhitectur din Tara Brsei, Tara Fgrasului sau marginea Sibiului;
- primele biserici, reduse ca spatialitate si compuse din pronaos, naos si altar sunt integral
distruse si consist doar ca material arheologic:

bis. din Rsinari (1383), Radu I; mn. din Scorei (1391), Mircea cel Btrn; vechea mitropolie
din Alba Iulia a lui Mihai Viteazul;
- influente muntenesti: plan cruce greac nscris, plan triconc, absidele naosului sunt
rotunjite, modul de intersectare a boltilor la baza turlei si a sistemului cu bolti semicilindrice,
turla ridicat pe traveea central;
- influente moldovenesti: plan de tip sal, altarul de tip poligonal, sistem de boltire pe ogive
fr console si cu cheie de bolt, bolti pe nervuri stelate, fatade din piatr brut;
Exemple:
I. Biserici pe plan drept cu reminiscente gotice:
I.1.plan drept tip sala cu altar semicircular:
- absida semicirculara naos acoperita in calota sferica si decrosata fata de nava;
- turn vest masiv cu rol de clopotnita si punct de observatie
(aparare);
- contraforturi piatra.
I.1.a. Bis. man. Rmet, Alba 1377;
- au lucrat mesteri sud-dunareni;
- refacuta in 1487 de Matei Basarab
I.1.b. Bis. Bunavestire, Almasu Mare 1418;
- plan tip sala acoperita cu o bolta semicilindrica de piatra refacuta ulterior din scanduri de
lemn.
I.1.c. Bis. Voevodenii Mari, Brasov 1500:
- printre cele mai vechi monumente romnesti din Transilvania;
- bolta stelata naos.
I.1.d. Bis. Geoagiu de Sus, Alba sec.XVI:
- intemeiata de Radu de la Afumati iar in 1557 devine sediu episcopal;
- transformata in sec. XVIII;
- printre primele exemple de sintez postbizantin din Muntenia combinat cu elemente de
influent romanico-gotic.
I.1.e. Bis. Sf. Arhangheli, Vintea de Jos, Brasov - sec. XV
- construita in amintirea lui Mircea cel Batran;
- plan de tip sal cu o absid romanic acoperit cu o bolt n leagn;
- ferestre in arc frant.
I.1.f. Bis. Sf. Nicolae, Fgras - Constantin Brncoveanu
- pridvor cu arcade n plin cintru sprijinite pe stlpi octogonali;
- turn clopotnit pe pronaos;
- asemntoare cu bis. mn. Strehaia, Oltenia (1645).
I.2. plan drept cu altar poligonal cu muchie in ax:
- absida altar poligonala, cu muchie in axul longitudinal de simetrie si acoperita cu o bolta in
cruce cu nervuri gotice;
- influente ale capelei castelului din Hunedoara,
I.2.a. Bis. Sf. Nicolae, Hunedoara - 1458;
- plan n cruce greac nscris, cu patru puncte de sprijin izolate;
- turla naops semicirculara la interior si poliganala in exterior;
- fatade simple, ferestre nguste si lungi;
- acoperisul evidentiaz fiecare spatiu interior ca si cele din romanic;
- influent srbeasc de tip greco-macedonean (1458 - li s-a permis srbilor si valahilor
ctitoria unei noi biserici pe locul celei vechi);
- asemenea bisericii din Hrtesti, Muntenia (1532);

- din sec.XVI a fost trecuta la comunitatea romanilor calvini.

I.2.b. Bis. Sf. Nicolae, Scheii Brasovului mai multe etape de constructie:
- prima biserica de lemn, sf. sec. XIV;
- a doua biserica de zid, pe locul celei de lemn construita inainte de 1440 cu altar poligonal cu
muchie in ax, pridvor asimetric, contraforturi oblice;
- 1583 - 1595, 1733 1755, continuata de Petru Cercel si de Aron Vod; cu un plan trilobat
suprapus unui plan de tip sal;
- modenatura fatadei de tip muntenesc.
I.2.c. Bis. A.M.D., Comna de Sus, Brasov - 1600
- bis. de tip sal cu interior gotic.
I.3. plan drept cu altar poligonal simplu:
I.3.a. Bis. din Feleac, Cluj - 1488, Stefan cel Mare
- folosit initial ca biseric a episcopiei romnesti;
- de influent moldoveneasc construit cu pietrari de pe santierele Clujului;
- bolti n cruce pe ogive fr console si cu chei de bolt;
- asemenea bis. Volovt si a celei din Dolhestii Mari.
I.3.b. Bis. Sf. Arhangheli, Persani - 1793
II. Biserici pe plan treflat cu reminiscente gotice:
II.1. Bis. A.M.D. din Vad, Cluj - nc. sec. XVI, Stefan cel Mare
- influente moldovenesti;
- naos de tip gotic acoperit cu bolti n cruce nlocuite cu bolti semicilindrice si cu abside
bizantine;
- altar pentagonal; pridvor adugat ulterior;
- fatade din piatr brut;
- asemenea bis. Sf. Gheorghe din Hrlu.
II.2. Bis. mn. Hodos-Bodrog, Arad - nedatat; pe locul unui asezamant monastic de sec.XV;
pomenit din 1177 si pustiit de ttari, rezidit n 1465 de Matei Corvin, 1803 se reface
incinta si fatadele sunt decorate n stil Empire;
- plan triconc, pilastrii naos care sprijina patru arce dublouri si turla, fara tambur, circulara la
interior si poligonala la exterior;
- extinderea naosului pe vest si suprimarea pronaosului;
- a fost decorata cu firide pe fatada.
II.3. Bis. mn. Prislop construita pe terenurile familiei cneziale de Zyluas in 1396 la
sugestia calugarului Nicodim de la Tismana;
- refacuta in sec.XVI de domnita Zamfira fiica lui Moise Vod din Tara Romneasca (domn
intre 1529 1530).
- plan triconc de tip Cozia;
- simplificarea sistemului de boltire, absenta arcelor dublouri ale absidelor laterale si
renuntarea la sublinierea absidei altarului.
II.4. Bis. mn. Smbta de Sus, Brasov - sf.sec.XVII, Constantin
Brncoveanu
- resedinta de var a domnitorului, inceputa de bunicul sau Preda Brncoveanu;
- plan triconc, turla pe naos;
- pridvor adaugat in sec. XX.