Ministerul Educatiei Tineret si Sport

a R. Moldova.
Colegiul Tehnic al UTM.

la Proectarea Echipamentului Tehnologic.

Tema: Elaborarea unui dispozitiv de prelucrare

mecanica a sculei ,, Freza 2240-4000

A efectuat:
A verificat:

Olaru Nicolae gr-141

Botan Tudor

Chisinau 2008

Cuprins.
1. Introducere
2. Destinatia, constructia si principiul de lucru a dispozitivului proiectat
proiectat.
3. Caracteristica elementelor de asezare primite din:
3.1 Regula celor sase puncte.
3.2 Suprafete de contact a semifabricatului cu elementele de
asezare.
3.3 Rezistenta la uzare a elementelor de asezare.
3.4 Posibilitatea de reparatie a elementelor de asezare.
4. Calculul erorii de bazare la operatia unde se foloseste dispozitivu.
5. Calculul fortei de stringere a semifabricatului in dispozitiv.
6. Calculul dimensiunilor constructive ale elementelor dispozitivului.
7. Standardizarea elementelor dispozitivului.
8. Specificarea dispozitivului proiectat.
9. Bibliografie.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

1 Introducere:
n procesele tehnologice contemporane la producerea n serii cheltuelile la
confecionarea i exploatarea dispozitivelor alctuesc 30 % din simicostul
produciei gata finite.
Cea mai mare parte a parcului de depozite l alctuete dispozitivele de
prelucrare, folosite pentru orientarea i strngerea semifabricatelor.
Metodele contemporane de prelucrare a semifabricatelor se modernizeaz n
fiecare an, ceia ce duce la modernizarea raional a construciilor i perfecionarea
elementelor de strngere, ghidare, orientare i a mecanismelor de
acionare .Creterea productivitii muncii, a calitii i eficienei economice nu
poate fi desprit de aplicarea unor tehnologii moderne, iar dac ne referim la
tehnologia prelucrrii metalelor prin achiere, aceasta nu poate fi conceput fr
aplicarea pe scar tot mai larg a echipamentului tehnic, format din scule,
dispozitive i verificatoare.
Dispozitivele reprezint partea cea mai important a echipamentului
tehnologic; au rolul tot att de mare, ca i a mainilor unelte. De obicei,
dispozitivele se clasific dup tipul mainii unelte, gradul de specializare, nivelul
de mecanizare i tipul de acionare.
n producerea de serie mas se folosesc dispozitive specializate cu acionare
electromagnetic, mecanic, pneumaticc, hidraulic .a. n procesul de prelucrare
apar diferite fore, care pot deforma piesa i de aceia este necesar de a asigura
rigiditatea corespunztore a dispozitivului, ridicnduse i productivitatea de
producere. Dup tipul de mecanizare i automatizare dispozitivele sunt mecanice,
automatizate, mecanizate. Dup tipul de aciune: hidraulice, pneumatice,
electromecanice, etc.
n cadrul acestei etape, variantele de scheme de orientare, care au fost acceptate
sub aspect tehnic, snt din nou selectate pe baza unui criteriu economic. Aceast
selectare trebuie s permit, printr-o ierarhizare bine fundamentat din punct de
vedere teoretic, stabilirea schemei de orientare optime sub aspect economic.
Trebuie fcut meniunea c selectarea economic a schemelor de orientare nu
este acelai lucru cu calculul economic al dispozitivului. n timp ce selectarea
economic duce la stabilirea schemei de orientare optime, calculul economic al
dispozitivului cuprinde ntreaga combinaie sub aspect economic, existena n
cadrul sistemului tehnologic.
Ca oricare activitate de optimizare, selectarea economic trebuie s porneasc de
la criterii de apreciere difereniat a schemelor de orientare propuse ca variante.
Precizarea acestor criterii este, la prima vedere, un lucru dificil de stabilit, aceasta
avnd n vedere marea varietate a parametrilor tehnico-economici care influeniaz
dispozitivul ca element al sistemului maim-unealt, dispozitiv, pies, scul

2. Destinatia, constructia si principiul de lucru a dispozitivului proiectat.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

1. Cep
2. Galeta
3. Pirghie
4. Bucsa
5. Corpul mandrinei
6. Capac
7. Surub
8. Falca
n canalele corpului 5 snt instalate trei bacuri 8, de care cu ajutorul
uruburilor 7 i galetelor 2 snt prinse bacurile 5. Buca 6 cu uruburile 7 i tija snt
unite la acionare. Semifabricatul se strnge n mandrin la deplasarea tijei n
stnga. Micarea se transmite bucei 6, care deplaseaz bacurile 2 pe canalele
nclinate spre axa mandrinei. Bacurile schimbtoare 5 de asemanea se mic spre
centrul mandrinei strngnd semifabricatul. Eliberarea semifabricatului se face prin
micarea tijei n dreapta, care deplaseaz buca 6. Proieminenele b ale bacurilor 2
se deplaseaz pe canalele a ale bucei 6 de la axa mandrinei, bacurile schimbtoare
se desfac i se desprinde piesa.
Pentru schimbarea bacurilor buca 6 se rotete mpotriva acelor de ceasornic
la 15, n timp ce tiftul 9 se retrage. Dup aceea bacurile se scot din canale. Buca
7 este destinat pentru protecia mandrinei de murdrii.

3. Caracteristica elementelor de asezare primite din:

3.1 Regula celor sase puncte.
Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

Daca consideram ca piesa care urmeaza de a fi turnata este un corp in spatiu,

pentru fixarea ei este necesar de a nu piermite deplasarea semifabricatului in
anumite directii.
Daca se repartizeaza pozitia unui corp in spatiu fata de unsistem de 3 axe perpen
dicular intre ele, atunci acest corp poate avea sase grade de libertate in spatiu
Piesa va avea urmatoarele grade de libertate:

Translatie dea lungul axei x

Translatie dea lungul axei y
Translatie dea lungul axei z
Rotatie in jurul axei x
Rotatie in jurul axei y
Rotatie in jurul axei z
Pentru a lua piesei un anumit numar de grade de libertate este necesar ca ea sa fie
asezata pe un numar bine determinat de puncte astfel ca:
Asezarea pe trei puncte are ca rezultat pentru piesa pierderea a trei grade de
libertate: doua translatii si o rotatie.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

Asezarea pe patru puncte dintre care trei sunt situate intrun plan, iar al patrulea in
afara planului si ca rezultat are loc pierderea a patru grade de libertate: doua
translatii si doua rotatii.
Asezarea pe cinci puncte, situate in doua plane dintre care trei sunt situate intrun
plan, iar celelalte doua in alt plan si ca rezultat are loc pierderea tuturor cinci grade
de libertate.

Asezarea pe sase grade puncte. Situate in trei plane din care trei intrun plan, doua
in al doilea plan si unu in al treilea plan, are ca rezultat eliberarea piesei de toate
cele sase grade de libertate.

In tehnologia producerii utilajelor nu este recomandat ca piesa sa se aseze pe

mai mult de trei puncte in acelas plan deoarece poate produce instabilitatea piesei.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

3.2 Suprafete de contact a semifabricatului cu elementele de

asezare.
Pentru instalarea pieselor in dispozitiv totdeauna se tine cont ca piesa sa fie
instalata correct ca in timpul prelucrarii sa nu exista abateri de la axa principala si
de a da o precizie inalta. De aceia pentru instalarea frezei am luat ca dispozitiv o
mandrina. Suprafetele de contact intre piesa si dispozitiv la aceasta operatie de
gaurire si strungire frontal care se executa pe masina cu CN de strungit este
diametru exterior al frezei care se prinde in bacurile mandrinei si mai apoi urmeaza
procesul de prelucrare.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

3.3 Rezistenta la uzare a elementelor de asezare.

Orce piesa care urmeaza de a fi prelucrata necesita de a fi strinsa in dispozitiv.
Odata cu asezarea piesei pe elementele de asezare si sub actiunea fortei de strinjere
a piesei ce apasa piesa pe elementele de asezare ele dupa o anumita perioada se
uzeaza si dau erori de instalare marinduse jocul in cazul asezarii semifabricatului
cu o suprafata exterioara in mandrina si executind prelucrarea unei suprafete
exterioare datorita aparitiei momentului de torsiune.
In timpul prelucrarii piesei pot aparea si alte erori conform operatiei la care este
supusa piesa.
Pentru reducerea gradului de uzare a dispozitivului si anume a elementelor de
asezare de care depinde precizia prelucrarii e nevoie de urmatoarele conditii:
Alegerea rationala a materialului elementelorde asezare,
Calculul fortei de strinjere cit mai prcis
Organizarea si asezarea rigida a semifabricatului pe elementele de asezare.
In productia de serie mare si masa e foarte necesar pastrarea ritmului productiei
pe tot lotul intreg de piese de aceea o mare atentie se acorda la fabricarea dispo
zitivelor cit mai rigid si cu suprafetele de contact cu piesa cit mai dure. Uzarea ele
mentelor de asezare este cauzata din motivul aplicarii extranorma a fortei de strin
jere. De aceea in productia de serie mare si masa strinjerea piesei in dispozitiv se
petrece prin actionare hidraulica, pneumatic, electrica care poate fi coordonata
constant ape tot lotul de piese.
3.4 Posibilitatea de reparatie a elementelor de asezare.
Dispozitivele pentru strunjerea si instalarea pieselor pe MU sunt proiectate si
utilizate doar in cadrul unei productii de serie mare si masa pentru a spori
productivitatea muncii.
De aceia dispozitivul folosit la prelucrarea unui lot de produse in urma mai
multor instalari se uzeaza datorita batailor ce apar in timpul prelucrarii, instalarii
incorecte a piesei, fortele ce apar intre elementele de asezare si suprafetele piesei.
De aceea orce inginer care proiecteaza un dispozitiv trebuie sa aiba in vedere ca
materialul din care este confectionat dispozitivul cit de dur nu ar fi el se uzeaza. De
aceea in timpul proiectarii trebuie de lasat la suprafetele de contact cu piesa un
surplus de material pentru ca dupa uzare sa se poata face reparatia suprafetelor
uzate prin rectificare sau chiar strunjire.
In timpul lucrului se poate intimpla orce de aceea se recomanda ca dupa
prelucrarea fiecarei piese sa se efectuieze verificarea piesei prelucrate si chiar a
elementelor de strinjere.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

4. Calculul erorii de bazare la operatia unde se foloseste dispozitivu.

Calculul de precizie
Alegerea schemei de strngere a semifabricatului.
Mecanismele de strngere care se folosesc n dispozitiv se mpart n dou grupe
de baz.
Din prima grup fac parte mecanismele, cedrile elastice a crora snt direct
proporionale forelor aplicate la ele. Aceste mecanisme au n componena sa
mecanisme cu autofrnare de tipul elementelor de strngere. Mecanismul de
acionare poate manual sau mecanizat.
Din grupa a doua fac parte mecanisme pneumatice, hidraulice i
pneumohidraulice cu aciune direct. La aplicarea fa de elementul de strngere la
astfel de mecanisme sporirea forei ca valoare n momentul iniial nu vom obine.
Pentru cazul dat alegem mecanismul din prima grup cu urmtoarea schem de
strngere:

unde: - R este fora de strngere;

Calculul de precizie a dispozitivului.

Eroarea de instalare.
Eroarea de instalare i este abateria concret a semifabricatului aprut n urma
instalrii n dispozitive speciale de la cea necesar. Acest eroare i apare ca urmare
necoincidenei bazelor de msurare i tehnologice, neuniformitii calitii
suprafeelor semifabricatului, incorectitudinii execuiei i uzurii elementelor de
aezare a dispozitivelor speciale, instabilitii forelor de strngere etc. Eroarea de
instalare se calculeaz dup erorile de : bazare b , fixare f , poziie p.
Formula de calcul va fi:
i b2 2f p2

nlocuind datele vom obine:

i 0.5 2 0.063 2 0.015 2 0.435m.

Eroarea de bazare.
Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

Eroarea de bazare b este proiecia deplasrii bazei de msurare pe direcia

dimensiunii ce urmeaz a se obine prin prelucrare, de asemenea eroarea de bazare
este o eroare accidentabil. Determinnd cmpul de dispersie ntre baza tehnologic
i cea de msurare n direcia dimensiunii ce urmeaz a se obine prin prelucrare
vom determina eroarea de bazare. Aproximativ b poate fi determinat ca diferena
ntre valorile maxime i minime ale valorilor dimensiunii menionate mai sus.
Valoarea b depinde de schema de bazare adoptat i precizia de realizare a bazelor
semifabricatelor ( include abaterea dimensiunii, forma i amplasarea reciproc a
bazelor ).
ntr-un caz comun eroarea de bazare se determin reeind din schema de
aezare n spaiu a semifabricatului. Dar pentru simplificarea calculelor, de regul
se limiteaz la examinarea deplasrilor doar ntrun singur plan. Pentru eliminarea
erorilor de bazare, este necesar de a aeza semifabricatul astfel nct baza de
msurare a dimensiunii ce ne intereseaz s fie aleas i ca baz de aezare. n felul
acesta noi vom imobiliza baza de msurare, asigurnd ajutorul elementelor de
aezare ale dispozitivului, poziionaea uniform a pieselor ntregului lot.
Vom avea urmtorul desen la eroarea de bazare n dispozitivul special:

Dispozitivul special se refer la dispozitivele cu suprafaa cilindric interioar

pe bol cilindric rigid cu strngere garantat ori pe dorn extensibil.
Formula de calcul a erorii de bazare va fi urmtoarea:
b 0.5 * ITd 2e

unde: ITd tolerana mrimii diametrului pe

care se gurete gaura.
e excentritatea ntre baz i suprafaa prelucrat a semifabricatului.
Deci vom avea: b

0.5 * 0 2 * 0.25 0.5m

Eroarea de fixare.
Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

10

Eroarea de fixare f este diferena dintre valorile maxime i minime ale

proieciei deplasrii bazei de msurare n direcia cotei realizate ca rezultat al
aplicrii fa de semifabricat a forei de strngere (fig.5.3.). Ca regul, apare din
cauza varierii tensiunilor de contact ntre semifabricat reazemele dispozitivului.
Deformaiile semifabricatelor rigide i a carcaselor dispozitivelor sub aciunea
forelor de strngere, de regul se neglijeaz.
Deplasrile de contact Y n locul contactrii semifabricat rezemul
dispozitivului se calculeaz dup relaia prezentat mai jos:
f (4 Rmax ) * [100 * Q /( A * C 1 * c * b )]1 /( 2 3 ) 0.13 * Rb1 / 3 * (W3 * * Q / A) 2 / 3

Schema pentru calculul erorii de fixare f ( fb i fu corespunztor de baz i cea

legat de uzura reazemelor ), Qmax i Qmin corespunztor forele maxime i
minime, care acioneaz normal pe reazem.
unde:
- Rmax nlimea maxim a neuneformitii profilului, m;
- Q fora care acioneaz la direcia normal asupra reazemului, N;
- A suprafaa nominal a reazemului, mm2;
- C1 coeficientul adimensional de ngustare, care caracterizeaz trepta de
durificare a stratului superficial prelucrat fr semifabricat ( tab.2.25.[ 1 ] );
- c limita de curgere a materialului semifabricatului, Mpa;
- parametrul adimensional ai curbei de baz (tab.2.24.[ 1 ] );
- W,Rb corespunztor nlimea i lungimea ondulrii suprafeei, m ( tab.2.25,
2.24.[ 1 ] );
- constant elastic a materialului constante ale reazemului i semifabricatului,
1 / Gpa;
- b parametru redus adimensional al curbei suprafeei de reazem, care
caracterizeaz condiiile de contact a bazei semifabricatului cu reazemul.
Pentru fiecare termen n parte vom avea:
- Rmax = 1.25*Rz = 25 m;
- Q = 1450 N;
- A = 170 mm2;
- C1 = 5.24;
- c = 20 Mpa;
- = 1.95;
- W = 8;
- Rb = 10;
- = 10300 1 / Gpa;
2

b 0.24 * (0.4 0.1 * ) * b3 * (4 Rmax )

Rmax

nlocuind datele n formul obinem:

2 1.95

b 0.24 * (0.4 0.1*1.95) *1.9 * (4 25) 25

1.95

0.088

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

11

nlocuind datele n formula de baz obinem:

f ( 4 25) * [100 *1450 /(170 * 5.24 * 20 * 0.088)]1 /( 2 1.95)
0.13 *101 / 3 * (8 *10300 *1450 / 170) 2 / 3 92.23m.

Eroarea de poziie.
Eroarea de poziie p a semifabricatului apare n urma erorilor de execuie i
instalarea dispozitivelor speciale pe masa mainii unelte i uzura reazemelor
dispozitivului special.
Eroarea de execuie a dispozitivului e depinde esenial de precizia deexecuie a
pieselor dispozitivului. Precizia de execuie a reazemelor i a altor piese
standartizate a dispozitivului special.
Componenta d apare ca rezultat al depplasrilor i dezaxrii corpului
dispozitivului pe masa, platou sau pe masa mainii unelte. n producia de mas la
o singur aezare i strngere aceast valoare se aduce la minim prin reglare i se
consider c este constant n decursul exploatrii dispozitivului special dat. n
unele condiii concrete componenta d poate fi eliminat prin reglarea
corespunztoare a mainii unelte.
Acupra valorii d influeniaz uzura i deteriorrile posibile la suprafee
conjugate n procesul reglrii i schimbrii dispozitivului special. Respectnd
condiiile raionale de schimbare a dispozitivului special i la o alegere raional a
jocurilor n suprafeele cojugate, valoarea d poate fi micorat pn la 0.01 0.02
mm.

5. Calculul fortei de stringere a semifabricatului in dispozitiv.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

12

Rolul forelor de strngere este de a menine neschimbat sistema de orientare

optimal n tot timpul procesului de prelucrare. n acest scop, numrul, mrimea,
succesiunea i condiiile solicitrilor care apar n condiiile concrete de prelucrare.
Schema de calcul a forei ne arat schematic forele care apar n mecanismul de
pridere a semifabricatului n timpul elaborrii gurilor date.
Formula de calcul a forei de strngere este:
W

kM f 2 R1 P
3 f1 R 3 f1 f 2 R1

unde: K coeficientul de siguran;

J1, J2 rigiditatea corespunztor dispozitivului de strngere i a
sprijinelor;
f- coeficientul de frecare
P- fora de achiere
Coeficientul de siguran K, care ea n consideraie instabilitatea aciunii forelor
asupra semifabricatului, se introduce n timpul calculului forei R pentru asigurarea
siguranei la strngere:
K K 0 * K1 * K 2 * K 3 * K 4 * K 5 * K 6 .

unde:
- K0 coeficientul garantat de siguran = 1.4;
- K1 ia n consideraie mrirea forei de achiere din cauza
neregularitailor pe suprafaa prelucrat = 1.2;
- K2 ia n consideraie mrirea forei de achiere din cauza uzurii
sculei de burghiat = 1.2;
- K3 ia n consideraie mrirea forei de achiere din cauza achierii
cu ntreruperi = 1.0;
- K4 caracterizeaz invariabilitatea forei, dezvoltat de dispozitivul
de strngere = 1.3;
- K5 caracterizeaz comoditatea dispozitivului de strngere
nemecanizat = 1.0;
- K6 se ea n consideraie cnd este moment care tinde s roteasc
semifabricatul, instalat pe o suprafa plan = 1.4.
K=1.4*1.2*1.2*1.0*1.3*1.0*1.0*1.4=2.6
Valoarea forei de strngere va fi:
W

2,6 22 0,10 0,047 1300

1455 N
3 0,25 0,058 3 0,25 0,10 0,047

6. Calculul dimensiunilor constructive ale elementelor dispozitivului.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

13

Totdeauna in timpul prelucrarii a unei scule se proiecteaza piesa se aleg

toate instrumentele necesare pentru prelucrarea ei si pe urma se incepe a
produce. In timpul proiectarii se aleg si dispozitivele necesare la fiecare
operatie. Dispozitivele se aleg conform gabaritelor piesei. De aceia pentru
constructia piesei ,, Freza 2240-4000 am proiectat un dispozitiv
care corespunde gabaritelor piesei si a masinii unelte si, are un sistem de
stringere simplu.

7. Standardizarea elementelor dispozitivului.

Fiecare dispozitiv pe care se instaleaza piesa este construit din mai
multepiese. Deoarece ca piesele sa fie standarte sis a corespunda una cu alta
in toata lumea a fost construit un system SI si conform acestui system toate
piesele sunt construite conform standartului si corespund una cu alta. De
aceia si la constructia acestuidispozitiv de stringere proiectat sau folosite
piese standarte.

9.Bibliografie.
1. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere:
C. Picos Volumul I, Editura ,,UNIVERSITAS Chisinau 1992.
Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

14

2. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere:

C. Picos Volumul II, Editura ,,UNIVERSITAS Chisinau 1992.
3. Scule aschietoare: Constantin Minciu Volumul II, Editura Tehnica,
Bucuresti-1996.
4. Bazele proiectrii dispozitivelor: Sergiu Mazuru, Chisinau 2001.
5. Scule achietoare: Arcadie Nistreanu, Liudmila Ciupina, .E.P. tiina 1999.
6. Desen ethnic: Husein Gheorghe, Tudose Mihail, Chiinu ,,tiina 1993.
7. Maini-unelte i sisteme de maini, Grigore Domente, C. Druu, Chiinu
,,tiina 1992.

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

15

Olaru N
Botan T
Coala document.

Semnat

Data

16