LICEUL TEHNOLOGIC C-TIN BRNCUI PETIANI

PROIECT PENTRU CALIFICAREA

COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL IV

TEMA:PROIECTAREA TRIDIMENSIONAL

Prof. Coordonator:
Iliescu Marinele Liliana

Absolvent:
RICHTER ELENA-BIANCA

Specializarea: Tehnician operator tehnic de calcul

An colar
2014-2015
1

CUPRINS
CAP.1. MODELAREA SOLIDELOR IN AUTOCAD....................4
1. 1.1. Tipuri coordonate...........................................................4
2. 2. Coordonate cilindrice........................................................5
3. 3. Coordonate sferice.............................................................6
4. 1.2. Sistemul de coordonate...................................................7
5. 1.3. Utilizarea UCS-urilor......................................................8
CAP.2. ...................................................................................................11
6. 2.1. Utilizarea ALTITUDINII comanda ELEV SI
THICKNESS.........................................................................................11
7. 2.2. Vizualizarea in spatiul 3D...............................................11
CAP.3. ...................................................................................................14
8. 3.1. Modelarea suprafetelor ..................................................14
9. 3.2. Modelarea WIREFRAME .............................................16
CAP.4. ...................................................................................................19
10. 4.1. Modelarea in plan ..........................................................19
CAP.5. ...................................................................................................24
11. 5.1. Modelarea solidelor tridimensionale............................24
12. 5.2. TABEL ...........................................................................34
13. BIBLIOGRAFIE ..............................................................................35
2

Argument
O metoda moderna de descriere a obiectelor este aceea, de a le modela in spatiul
tridimensional. Scopul modelatorului geometric este furnizarea descrierilor corecte ale obiectelor
tridimensionale, inclusiv a facilitatilor de evaluare a proprietatilor lor de masa. In marea lor
majoritate, produsele manufacturate sunt colectii de solide rigide, asamblate prin procese ale
caror efecte sunt in primul rand de natura geometrica. Modelarea solidelor este cea mai apropiata
de obiectul real deoarece se reprezinta nu numai invelisul ci descrie si volumul interior. Aceste
obiecte pot fi analizate din punct de vedere al masei, volumului, greutatii, proprietatilor fizice.
Proiectantul porneste de la o schita sau de la niste specificatii tehnice si construieste
obiectul pentru prima oara pe ecran, el doreste ca folosind o schema de reprezentare data,
modelul sa reprezinte un obiect care sa poata fi realizat.
In programele CAD, reprezentarea obiectelor 3D se poate face in trei moduri:
- WIREFRAME-cadru de sarma
- SURFACE-suprafete
- SOLID-corpuri solide
Modele solide pot fi editate prin comenzi specifice. Astfel, se pot edita fetele si muchiile
modelului solid. Se pot obtine automat sectiuni prin solidele create, proiectiile acestora pe
diferite planuri si informatii privind aria, volumul, centrul de greutate etc. Solidele create pot fi
supuse unor analize ingineresti de tipul element finit sau pot fi folosite in programe de
animatie.

CAPITOLUL I
MODELAREA SOLIDELOR IN AUTOCAD
In AutoCAD se pot crea modele solide de tipul volumelor geometrice elementare
paralelipiped, sfera, cilindru etc., sau solide obtinute prin generare de tip translatie sau rotatie.
Aceste solide elementare pot fi supuse unor operatii logice de reunire, intersectie, diferenta,
rezultand modele complexe.
Pentru a realiza desene 3D, se pot adopta mai multe strategii de lucru, ordonate in
continuare dupa complexitate, astfel:
precizarea celor trei coordonate (in loc de doua) pentru punctele ce definesc diversele
entitati;
precizarea altitudinii (elevatiei) curente si apoi lucrul cu doua coordonate;
definirea de UCS-uri succesive, cu lucrul direct in acestea.
1.1 TIPURI DE COORDONATE
Ca si la modelarea 2D, exista trei tipuri de coordonate ce pot fi introduse fata de originea
sistemului de coordonate coordonate absolute, fie fata de un punct precizat anterior
coordonate relative.
1. Coordonate carteziene
Absolute (fig. 1.1) Introducerea coordonatelor se face fata de originea sistemului de
coordonate activ. Punctul M este introdus prin specificarea coordonatelor sale fata de originea

sistemului de axe: x=150, y=100, z=80.

fig. 1.1

Relative (fig. 1.2)

Introducerea coordonatelor unui punct nu se exprima fata de origine ci fata de un punct definit
anterior.
Punctul B(150,100,80) este introdus prin specificarea coordonatelor sale fata de punctul
A(20,140) definit anterior:

fig. 1.2
2. Coordonate cilindrice (fig. 1.3)
Punctul se considera situat pe suprafata unui cilindru perpendicular drept cu baza in planul xOy
si centrul in origine.
Pentru indentificarea punctului sunt necesare raza cilindrului, unghiul cu axa x in planul xOy si
inaltimea la care se gaseste punctul coordonata y, sub urmatoarea forma:
raza cilindruluiunghiul cu axa x, inaltimea pentru punctul A din figura, coordonatele se introduc
astfel: 7015,60

fig. 1.3
Pentru indicarea unor coordonate relative se utilizeaza simbolul @ pus in fata liniei de
coordonate: @7015,60
3. Coordonate sferice (fig. 1.4)
Punctul se considera situat pe suprafata unei sfere cu centrul in origine.
Pentru identificarea punctului sunt necesare raza sferei, unghiul cu axa x in planul xOz si
unghiul cu planul xOz, sub urmatoarea forma:
raza sfereiunghiul cu axa x, unghiul cu planul xOz
pentru punctul A din figura, coordonatele se introduc astfel: 7015,45
Pentru indicarea coordonatelor relative se utilizeaza simbulul @ pus in fata liniei de coordonate:
@7015,45

fig. 1.4

1.2 SISTEMUL DE COORDONATE

6

AutoCAD defineste geometria unui model utilizand coordonatele precise X, Y, Z fata de

Sistemul de Coordonate Universal-UCS.
Orientarea sa fixa, aratata in figura 1.5, este:
-

valorile pozitive ale axei X spre dreapta

valorile pozitive ale axei Y deasupra axei

valorile pozitive ale axei Z sunt orientate catre utilizator.

fig. 1.5
Se poate determina intotdeauna directia axei Z, daca se examineaza pozitia icon-ului UCS
si se urmareste regula mainii drepte. Tot cu ajutorul acestei reguli se poate afla sensul pozitiv de
rotatie in jurul unei axe.(fig. 1.6)

fig.1.6

1.3 UTILIZAREA UCS-urilor

UCS (User Coordinate System) este un set de coordonate X, Y, Z, definite de utilizator
pentru a-l ajuta in crearea modelelor 3D. UCS-ul este util pentru ca mouse-ul se misca doar in
plan.
Se pot crea oricate UCS-uri, care se pot salva sub diverse nume, insa DOAR UNUL ESTE
ACTIV LA UN MOMENT DAT!
Iconul este intotdeauna desenat in planul XY al UCS-ului curent si poate avea una din
formele prezentate in tabelul 1.2 de mai jos.

Tabelul 1.2

Comanda UCSICON permite controlarea modului de afisare a iconului UCS.

Command: ucsicon
Enter an option [ON/OFF/ALL/Noorigin/Origin/Properties] <ON>:
ON

afiseaza pictograma UCS

OFF ascunde pictograma UCS

A

controleza afisarea iconului in toate vederile definite

determina afisarea pictogramei in coltul din stanga jos, indiferent de pozitia

OR

forteaza plasarea iconului chiar in originea sistemului de coordonate

originii

P
ofera posibilitatea stabilirii formei, marimii, culorii, varfurilor axelor si a
grosimii axelor iconului

AutoCAD ofera mai multe variante pentru a defini un sistem de coordonate al utilizatorului.
Toate aceste optiuni sunt disponibile utilizand:
9

 Comanda UCS de la tastatura

Meniurile derulante: Tools UCS Bara cu instrumente

CAPITOLUL AL II-LEA
2.1 UTILIZAREA ALTITUDINII
10

COMANDA ELEV SI THICKNESS

Se pot transforma astfel obiecte plane, in obiecte 3D dandu-le o grosime (thickness),
proprietate ce indica inaltimea obiectelor (in directia Z). In tehnologia CAD, aceasta insotire a
entitatilor cu inca o dimensiune poarta numele de extruziune. Directia de extruziune este
perpendiculara pe planul desenului.

fig. 2.1

fig. 2.2

In figura 2.1 am desenat un cerc in plan, apoi am fixat o anumita grosime (thickness)
obiectului desenat in plan.(fig. 2.2)

2.2 VIZUALIZAREA IN SPATIUL 3D

Inainte de inceperea lucrului in 3D, este indicata schimbarea unghiului de vedere.
VPOINT

11

fig. 2.3
Pe spatiul de lucru vor aparea compasul si tripodul. In coltul din dreapta sus va aparea
simbolul compasului format din doua cercuri cu doua diametre. Simbolul este o reprezentare
intuitiva a unei sfere de pe suprafata careia se priveste spre centrul acesteia desenul. Daca mutam
mouse-ul in interiorul figurii, cursorul- o cruciulita (reprezinta pozitia observatorului), se va
deplasa si el. Odata cu acesta si axele UCS-ului (tripod-ul) isi vor modifica pozitia.
Un punct selectat in interiorul cercului mic creeaza o vedere a modelului de sus in jos
(dinspre partea pozitiva a axei Z), iar un punct in exteriorul lui creeaza o vedere de jos in sus
(dinspre partea negativa a axei Z). O linie orizontala imparte globul in doua parti: un punct sub o
linie, inseamna vederea din fata, un punct deasupra vederea din spate.(fig. 2.3)
Pentru a obtine o proiectie ortogonala pe unul din planurile sistemului de referinta sau o
vedere izometrica a obiectelor desenate in AutoCAD, se poate folosi optiunea 3D Viewpoint din
meniul desfasurabil View. O cale mai rapida, este prin actionarea barei de instrumente asociate.
Aceasta contine o serie de butoane asociate principalelor puncte de vedere utilizate in desenul
tehnic.(fig. 2.4)

fig. 2.4
12

VPORTS
Comanda permite impartire ecranului in mai multe ferestre, fiecare putand contine o vedere
diferita a desenului curent. Se pot obtine astfel , proiectiile principale din desenul tehnic:
frontala, orizontala (si/sau laterala) precum si o vedere izometrica.(fig. 2.5)

fig. 2.5

CAPITOLUL AL III-LEA
3.1 MODELAREA SUPRAFETELOR
Pentru modelarea suprafetelor in AutoCAD se utilizeaza retele (mesh) poligoane formate din
fatete care aproximeaza suprafetele curbate.
Modelele solide pot fi transformate in suprafete utilizand comanda EXPLODE. De asemenea,
suprafetele pot fi convertite in modele wireframe.
Totusi, deoarece ele nu contin aceleasi informatii, nu se poate face trecerea de la modelele
wireframe la suprafete si nici de la suprafete la modele 3D.

13

In general nu trebuie amestecate cele trei tipuri de modelare 3D deoarece nu pot fi ediate in
acelasi mod, pentru a obtine o structura unitara.

Bara de instrumente

Comanda 3D Face permite desenarea unor suprafete plane in spatiul tridimensional, prin
indicarea a trei sau mai multe puncte care definesc conturul acestora. Se poate utiliza comanda
Edge pentru a schimba vizibilitatea fetelor 3D.

Optiunea I permite ca urmatoarea muchie desenata sa fie invizibila.

Diferenta fata de solide este ca obiectele create au numai invelis (coaja) si nu contin informatii
referitoare la volum si proprietati de masa.

Comanda 3D Mesh permite realizarea unei retele poligonale rectangulare prin specificarea
coordonatelor X, Y, Z ale punctelor retelei (noduri). Pentru inceput trebuie definite M=numarul
de coloane si M=numarul de coloane si N=numarul de linii ale retelei). M si N pot lua valori
intre 2 si 256. Fiecare patrulater al suprafetei este determinat prin 4 noduri (vertex-uri) sau 4
muchii.

14

Se continua dialogul pana cand se introduc toate nodurile matricii M*N

Comanda REVSURF creaza o retea poligonala care aproximeaza o suprafata de revolutie

generata prin rotirea unei curbe directoare in jurul unei axe. Directoarea poate fi: linie, polilinie,
arc, cerc, elipsa, curba spline.
Densitatea retelei poligonale este controlata de variabilele SURFTAB1 (pe directia M) si
SURFTAB2 (pe directia N-directia axei)

Meniul derulant DrawSurface

3.2MODELAREA WIREFRAME
Prin modelarea wireframe sau modelare prin structura de sarma, se intelege o redare sub
forma de schelet a unui obiect 3D, intr-o astfel de structura nu exista suprafete, modelul final
fiind din drepte si linii curbe, obiecte care reprezinta muchiile obiectului. Aceste structuri se pot
obtine prin plasarea de obiecte 2D in spatiul 3D. Cu o reprezentare wireframe, programul
opereaza rapid, reusind in acelasi timp sa descrie geometria propusa.
Intocmirea unui desen in modul wireframe
15

Nr.
0
1

Desen
1

Explicatii/Dialog
2

Se muta segmentul S1 cu 39 de untati pe directia pozitiva a

(Ox)

16

Se reteaza capetele S2,S3

Se traseaza conturul P1,P2, P3, P4

Se activeaza modul OSNAP End si se completeaza desen

unind P3 cu P6, P2 cu P5, P7 cu P8 etc.

Etc.

Obs. Dupa completare se dezactiveaza modulpermanent

OSNAP End.

17

Se muta UCS-ul pe fata inclinata

Se deseneza cercul utiliyand filtre ale coordonatelor

CAPITOLUL AL IV-LEA
4.1 MODELAREA IN PLAN
Conceptul de baza in modelarea bidimensionala este regiunea, care este o zona plana, cu
consistenta de suprafata. Regiunile pot fi folosite pentru:
aplicarea de hasuri sau umbre
calcului ariei si a perimetrului
obtinerea unor informatii de proiectare: momentele de inertie, centrul de arie etc.
18

Pentru a crea o regiune, se porneste de la o entitate desenata, care trebuie sa fie un contur
inchis: polilinie inchisa, cerc, elipsa, poligon etc.(fig. 4.1). Comanda pentru transformarea
contururilor plane inchise este Region.

fig. 4.1
O alta modalitate de a crea regiuni consta in folosirea comenzii Boundary. Aceasta
deschide fereastra de dialog Boundary Creation, din care, la fel ca la hasurare, selectarea regiunii
care va fi creata se face prin indicarea unui punct in interiorul unui contur inchis.
Aplicatia 4.1 Crearea regiunilor
Pentru inceput se deseneza doua cercuri secante, C1 si C2 (fig. 4.2) cu ajutorul comenzii
Circle.

fig. 4.2
Prin aplicarea operatiilor logice de reunire (comanda Union), diferenta (comanda Substract),
intersectia (comanda Intersect) unor regiuni, pot fi obtinute regiuni complexe.(fig. 4.3)

19

fig. 4.3
Pentru a obtine informatii privind unele proprietati ale regiunilor create, se foloseste
comanda Massprop. Aceste informatii sunt prezentate relativ la UCS-ul curent. Pentru o regiune
plana se pot determina astfel:
suprafata- aria totala a suprafetelor incluse in regiunea selectata;
perimetrul- lungimea totala a conturilor exterioare si interioare ale regiunii;
caseta limita- pentru o regiune care apartine palnului XOY al UCS-ului curent, se
defineste dreptunghiul de incadrare a regiunii selectate, prin indicarea a doua colturi opuse ale
acestuia; pentru o regiune care nu apartine palnului XOY al UCS-ului curent, se defineste un
paralelipiped de incadrare a regiunii selectate, prin indicarea a doua colturi diagonal opuse ale
acestuia;
centrul de arie- coordonatele X, Y, Z ale centrului de arie;
momentul de inertie polar-

in raport cu centrul de masa;

momentul de inertie centrifugalin raport cu doua directii paralelele cu axele UCSullui curent, care trec prin centrul de masa;
raza de giratie- un alt mod de a prezenta momentul de inertie polar

momentele de inertie principale (valori extreme ale momentului de inertie axiale) si

directiile axelor fata de care se calculeaza acestea, care trec prin centrul de masa.

20

Daca regiunea selectata nu apartine palnului XOY al UCS-ului curent, nu se afiseaza decat
primele patru categorii de date de mai sus. Daca se doreste, exista posibilitatea, oferita de
prompterul comenzii, ca aceste date sa fie stocate intr-un fisier.
Aplicatia 4.2 Pentru a ilustra posibilitatile oferite de tehnica modelarii obiectelor plane, se
va analiza modul de reprezentare prin modelare a mecanismului din fig. 4.4 un mecanism cu
culisa.

fig. 4.4 mecanism cu culisa

Pentru inceput se modeleza roata.
Se deseneaza mai intai contururile inchise C1, C2,, C7, care definesc forma rotii (fig. 4.5).
Pentru acesta se folosesc comenzile obisnuite de desenare si editare in plan- Circle, Pline, Trim
etc, Toate aceste contururi inchise se transforma apoi in regiuni prin comanda Region.

fig. 4.5

In continuare, regiunile marginite de contururile C2, C3,C7 vor fi eliminate din regiunea
definita de conturul C1. Comanda care realizeaza aceasta operatie este Subtract. Dialogul este
urmatorul:

21

Dupa aceasta operatie, roata va deveni un obiect de sine statator, constituit ca o regiune
compozita, avand consistenta de suprafata.
In mod asemanator, se modeleza si celelalte obiecte componente ale mecanismului,
aducandu-se apoi in pozitiile dorite , in plan, prin comanda Move.(fig. 4.6)

fig. 4.6
Pozitionarea obiectelor in spatiu
Dupa pozitionarea in plan, se pot modifica elevatiile obiectelor, corespunzator pozitiei de
montaj in cadrul mecanismului- roata este deasupra, apoi, in ordine, elementul de legatura, culisa
etc. Deplasarea se realizeaza pe directia perpendiculara pe planul reprezentarii (axa Z) si se
obtine tot prin comanda Move, la fel ca la exercitiul precedent. Astfel, fata de un punct oarecare
de referinta, coordonatele rotii vor fi, de exemplu, @0,0,3, cele ale elementului de legatura
@0,0,2 etc. Folosind comanda Hide se realizeza controlul vizibilitatii (sunt eliminate liniile
acoperite), rezultand reprezentarea dorita.

22

CAPITOLUL V
5.1 MODELAREA SOLIDELOR TRIDIMENSIONALE
Cea mai simpla modalitate de a obtine solide geometrice elementare consta in folosirea
comezilor omonime. Acestea sunt in numar de sapte: Box (paralelipiped), Wedge (plan inclinat),
Cone (con), Sphere (sfera), Cylinder (cilindru), Pyramid (piramida), Torus (tor), prezentate in
tabelul urmator:
Tabelul 5.1

23

Genereaza un
solid
paralelipipedic,
definit prin doua
colturi opuse ale
bazei si inaltimea
acestuia. Baza
este situata intrun plan paralel cu
planul orizontal al
UCS-ului curent,
iar inaltimea este
pe directia axei Z.
Genereaza un
solid poliedral cu
o fata inclinata,
definit prin doua
colturi opuse ale
bazei si inaltimea
acestuia. Baza
este paralela cu
planul orizontal al
UCS-ului curent,
iar inaltimea este
pe directia axei Z.
Genereaza un
solid conic,
definit prin
centrul si raza
bazei si inaltimea
conului. Baza
poate fi un cerc
sau o elipsa si
este situata intrun plan paralel cu
planul orinzontal
al UCS-ului
curent.
Genereaza un
solid sferic,
definit prin
centrul si raza sau
diametrul sfere.
Planul ecuatorial
al sferei este
paralel cu planul
orinzotal al UCSului curent.

24

Genereaza un
solid cilindric,
definit prin
centrul si raza
bazei si inaltimea
cilindrului.
Bazele pot fi
cercuri sau elipse
si sunt situate in
plane paralele cu
planul orizontal al
UCS-ului curent.
Genereaza o
piramida regulata
solida, definita
prin poligonul
bazei si varful sau
inaltimea
piramidei. Baza
poate fi un
poligon regulat,
situat intr-un plan
paralel cu planul
orizontal al UCSului curent.
Genereaza un
solid toroidal,
definit prin
centru, raza sau
diametrul torului
si raza sau
diametrul tubului.
Planul ecuatorial
al torului este
paralel cu planul
orinzotal al UCSului curent.

Aceste comenzi pot fi accesate rapid din panoul 3D Make al paletei Dashboard, din
meniul grafic Modeling sau din meniul desfasurabil Draw, submeniul Modeling.
Tot din meniul 3D Make al paletei Dashboard sau din meniul grafic Modeling pot fi
folosite comenzi prin care se obtin solide prin generare: Extrude, Sweep, Revolve, Loft,
Presspull.

25

fig. 5.1
Unele modele tridimensionale se pot obtine de la contururi plane inchise, carora li se
asociaza o a treia dimensiune.(fig. 5.1) Procedeul se numeste extrudare si comanda folosita este
Extrude. Extrudarea are loc pe o directie perpendiculara pe planul obiectului sursa, sau in lungul
unei curbe directoare (path). Solidul obtinut poate avea generatoarele paralele cu directia de
extrudare sau inclinare fata de acesta.Daca unghiul de inclinare este pozitiv sau negativ,
generatoarele vor fi inclinate spre interior, respectiv spre exterior.
Dialogul este:

inaltimea de extrudare (H)

directia (path), definita printr-un segment de dreapta, un arc de cerc sau de elipsa,
o polilinie, o cuba spline

unghiul de inclinare (u) fata de directia de extrudare, intre

si

Comanda Sweep permite obtinerea unor solide prin deplasarea unui profil generator in
lungul unei curbe directoare (fig. 2). Daca profilul generator este o curba inchisa, se obtine un
model solid; daca este o curba deschisa, se obtine o suprafata 3D. Comanda functioneza
asemanator cu Extrude.

26

fig. 5.2
Trei dintre solidele din fig. 5.2 au fost generate avand curba directoare o elice. Elicea se
poate genera prin comanda Helix, din panoul grafic extins 3D Make sau din meniul grafic
Modeling. Optiunile pentru definirea geometrica a elicei, oferite de prompterul comenzii, sunt:
-

Center of point of base: centrul bazei

Radius or Diameter (Base): raza sau diametrul bazei

Radius or Diameter (Top): raza sau diametrul partii superioare

Height: inaltimea elicei

Axis Endpoint: capatul axei (defineste lungimea axei si orientarea elicei)

Turns: numarul de spire (maximum 500)

Turn Height: pasul elicei (distanta dintre doua spire consecutive)

Twist: sensul infasurarii- in sensul acelor de ceasornic (clockwise-CW) sau in sens

trigonometric (conterclockwise-CCW)

Daca razele (diametrele) bazei si partii superioare sunt egale, va rezulta o elice cilindrica,
altfel elicea va fi conica. Daca inaltimea este 0, va rezulta o spirala plana.
Se pot obtine, de asemenea, modele tridimensionale prin rotirea unor obiecte plane in
jurul unei axe prin comanda Revolve (fig. 5.3). Pentru generarea solidelor prin rotatie, conturul
plan sursa trebuie sa fie inchis, de tipul: polilinie, poligon, cerc, elipsa, curba spline, regiune, inel
(donut). Unghiul de rotatie poate fi pozitive sau negativ intre

27

si

fig. 5.3

Comanda Loft permite generarea unui solid pe baza unor sectiuni transversale. Profilele
de sectiune trebuie sa fie toate curbe inchise, caz in care se genereaza un solid, sau toate
deschise, caz in care se genereaza o suprafata.(fig. 5.4)

fig. 5.4
Optiunile oferite de prompterul comenzii Loft sunt:
-

Guides: generarea obiectului are loc folosind una sau mai multe curbe de ghidare
(care trebuie sa fie in contact cu toate profilele generatoare);

Path: generarea are loc folosind o curba directoare ( care trebuie sa treaca prin
interiorul tuturor profilelor generatoare);

Cross section only: generarea are loc exclusiv cu ajutorul sectiunilor transversale.
Alegerea acestei optiuni determina afisarea ferestrei de dialog Loft settings, din
care se controleaza aspectul suprafetei solidului generat, in zona curbelor
generatoare si in zona curbelor generatoare si pe curbele limita.

28

Observatie: Comenzile Extrude, Revolve, Loft, Sweep folosesc un profil plan, generator al
solidului 3D. Ceea ce se intampla cu profilul generator dupa generarea solidului este controlat de
variabila de sistem DELOBJ, care poate lua valorile:
1 (valoarea implicita) profilele generatoare sunt sterse;
0 profilele generatoare raman in desen;
2 sunt sterse atat profilele generatoare cat si curbele directoare;
-1 este afisat un prompter, pe care se poate opta pentru stergerea profilelor generatoare;
+2 este afisat un prompter, pe care se poate opta pentru stergerea profilelor generatoare si a
curbelor directoare.
Comanda Presspull permite gennerea unor solide prin impingerea sau tragerea unor
profile plane spre interiorul, respectiv exteriorul unui solid.(fig. 5.5). Generarea are loc astfel: se
selecteaza profilul plan si apoi se trage cu mouse-ul, spre exteriorul sau spre interiorul solidului
(se indica o valoare, pozitiva sau negativa).

fig. 5.5
Asupra obiectelor solide se pot aplica operatii logice, obtinandu-se astfel obiecte solide
cu o arhitectura complexa. Aceste operatii pot fi efectuate prin comentile Union, Subtract si
Intersect, accesibile din paleta Dashboard sau din meniurile grafice Modeling sau Solids Editing.
Astfel, de exemplu, prin comanda Intersect se poate obtine volumul de intersectie dintre
doua sau mai multe solide (fig. 5.6)

fig. 5.6
29

Comanda Interfere functioneaza asemanator cu Intersect, determinand volumul comun al

unui grup de solide, dar pastrand si solidele initiale. Deosebire fata de comanda Intersect consta
in faptul ca, in cazul selectarii a doua grupuri de solide, se ignora volumul comun al solidelor din
primul set (S1) si, de asemenea, volumul comun al solidelor din al doilea set (S2), luandu-se in
consideratie exclusiv volumul comnu al celor doua seturi (fig. 5.7). Atat cel de-al doilea set de
solide, cat si crearea solidului rezultat prin intersectie sunt optionale.

fig. 5.7
Prin comanda Subtract se pot obtine volumele rezultate din aplicarea operatiei logice de
diferenta asupra unor solide (fig. 5.8)

fig. 5.8
Comada Union permite crearea volumului rezultat prin reunirea unor solide, evidentiind
si curbele de intersectie dintre suprafete (fig. 5.9)

fig. 5.9
Observatie. Dupa folosirea comenzilor Union, Subtract sau Intersect nu sunt pastrate solidele
initiale. In AutoCAD exista posibilitatea de a salva istoria procesului de generare, ceea ce
permite editatrea obiectelor initiale chiar si dupa generarea solidului compus.

30

Tesirea si racordarea muchiilor modelelor solide pot fi obtinute folosind comenzile

Chamfer, respectiv Fillet (fig. 5.10). Comezile pot actiona asupra unei singure muchii sau asupra
tuturor muchiilor care alcatuiesc un contur inchis (optiunea Loop). La fel ca la desenele plane,
mai intai se definesc distantele de tesire, respectiv raza de racordare, apoi se indica muchiile care
vor fi tesite, respectiv racordate.

fig. 5.10
Aplicatia 5.1 Modelarea unui solid compus (fig. 5.11). Data fiind forma piesei, volumul
principal al acesteia va fi generat prin rotirea profilului generator P in jurul axei A.
Comenzile folosite pentru obtinerea sectiunilor prin solidele AutoCAD sunt Slice,
Section si Section plane.
Se poate obtine sectionarea cu un plan a unui model solid, urmand a se retine una dintre
partile obtinute sau ambele (fig. 5.12). Comanda folosita este Slice, care poate fi activata din
paleta Dashboard sau din meniul Modify, submeniul 3D Operation.

fig. 5.12
Pentru obtinerea altor tipuri de sectiuni decat cele plane, se folosesc operatii de extragere
din modelul solid al unor parti definite de solide elementare: paralelipiped, cilindru etc. Astfel,,
de exemplu, in fig. 5.13, din solidul initial a fost extrasa o portiune, cu ajutorul comenzii
Subtract, folosind un solid auxiliar paralelipipedic, pozitionat cu un colt in originea sistemului de
coordonate si cu muchiile pe directiile axelor.
31

fig. 5.13
In mod similar, folosind alte solide auxiliare, se pot obtine sectiuni in trepte, sectiuni
cilindrice, sectiuni frante etc. (fig. 5.14).

fig. 5.14
Pentru obtinerea unei sectiuni propriu-zise, se foloseste comanda Section, care creeaza o
regiune plana, obtinuta prin sectionarea solidului cu un plan (fig. 5.15).

fig. 5.15
O alta modalitate de a actiona asupra modelelor solide consta in modificarea fetelor si a
muchiilor acestora sau a intregului solid, folosind comanda Solidedit. Selectarea fetei care va fi
editata se obtine prin indicarea cou mouse-ul a unui punct pa fata respectiva, in interiorul
32

frontierelor acesteia. Daca, intr-o operatie de editare a fetelor, se indica o muchie, se selecteaza
automat cele doua fete care au muchia respectiva comuna. Optiunile comenzii pot fi accesate din
meniul garfic Solid Editing (tabelul 5.2)
Prompterul comenzii este:

unde:
Face- permite editarea uneia sau a mai multor fete ale solidului;
Edge- permite editarea uneia sau a mai multor muchii ale solidului;
Body- permite operatii de editare asupra intregului solid;
Undo- anuleaza operatia de editare;
eXit- paraseste comanda Solidedit.
Tabelul 5.2 Comenzile meniului grafic Solid Editing
Union
Subtract
Intersect
Imprint
Color edges
Copy edges
Extrude faces
Move faces
Offset faces
Delete faces
Rotate faces
Taper faces
Color faces
Copy faces
Clean
Separate
Shell
Check

Creeaza un solid complex, prin reunirea a doua sau mai multe volume sau
regiuni
Creeaza un solid complex, prin extragerea unor volume sau regiuni din altele
Creeaza un solid complex, prin intersectia a doua sau mai multe volume sau
regiuni
Imprima un obiect pe fata unui solid
Schimba culoarea pentru una sau mai multe muchii ale unui solid
Copiaza muchii ale unui solid
Extrudeaza una sau mai multe fete plane ale unui solid pe o directie stabilita
Muta una sau mai multe fete ale unui solid
Copiaza paralel fete ale unui solid
Elimina fete ale unui solid
Roteste una sau mai multe fete ale unui solid in jurul unei axe
Teseste fetele unui solid
Schimba culoarea pe una sau mai multe fete ale unui solid
Copiaza una sau mai multe fete ale unui solid
Elimina muchiile si vertex-urile excedentare
Transforma volumele disjuncte ale unui solid in solide separate
Creeaza o cavitate paralela cu suprafata solidului
Verifica validitatea unui solid

33

Optiunea Face permite extrudarea, mutarea, rotirea, copierea, inclinarea, stergerea,

colorarea fetelor solidului. Astfel, de exemplu, pot fi extrudate suprafete ale unui solid, in lungul
unei curbe directoare, sau pot fi indicate distanta si unghiul de inclinare pentru extrudare.
Introducerea unei distante pozitive are ca efect o extrudare in directia pozitiva a normalei la
suprafata (in mod uzual, spre exterior), dupa cum o valoare negativa a normalei la suprafata (in
mod uzual, spre interior). In mod similar, o valoare pozitiva a unghiului de inclinare a directiei
de extrudare fata de normala are ca efect o inclinare spre interior a generatoarelor suprafetei
extrudate, dupa cum o valoare negativa a unghiului determina o inclinare spre exterior.
Optiunea Body a comenzii Solidedit permite editarea intregului solid. Astfel, de exemplu,
se pot imprima elemente geometrice pe fata unui solid folosind suboptiunea Imprint a optiunii
Body. O data realizata imprimarea, fata rezultata poate fi extrudata pentru a obtine o noua
configuratie a solidului. Folosind suboptiunea Shell se poate separa solidul prin crearea unui
perete despartitor de grosimea data.

Bibliografie
LibreCAD * QCad * FreeCAD * HeeksCAD * BRL-CAD * OpenSCAD
AutoCAD * Bricscad * Catia * DraftSight * FastCAD * MicroStation * NX * Pro/ENGINEER *
Rhinoceros 3D * Solid Edge * SolidWorks * TurboCAD * VariCAD *Autodesk Inventor * T-FLEX
CAD * VectorWorks * OrCAD * Ugs nx

34