4.3.

Protecia Muncii
Protecia muncii constituie un ansamblu de activiti instrucionale avnd ca
scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea activitii de munc ,
aprarea vieii , leziuni corporale i sntii salariailor i altor persoane
participante la procesul de munc.
Ministrul muncii i proteciei sociale i ministrul sntii organizeaz i
contacteaz dar i coordoneaz activitatea de protecie a muncii.
Sunt afeciuni care se produc ca urmare a exercitii meseriei sau profesiei
cauzate de factorii nocivi , chimici sau biologici , caracteristici locului de
munc precum i solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
unui proces de munc . Este cunoscut faptul c n industria alimentar
bolileprofesionale determinate de factorii nocivi: fizici, chimici i biologici.
Procesul de munc afecteaz sntatea pesonalului n lenta merit. Bolile
profesionale a cror declarare cerceteaz i evideniaz sunt obligatorii sunt
declarate n 24 de entitai vorbite, dintre acestea n industria alimentar
sunt:
Asmul Bronsic n morrit, panificaie, industria extractiv.
Bronita Acut n industria extractiv dar i n panificaie.
Surditatea n ateliere de reparaie, secii de curire, silozuri centrufuge.
Examinarea radiologic pulmonar i de laborator tuberculina. Pentru femei
se v-a face o examinare clinic unde se v-a procesa slbirea fiziologic i de
gravitate precum i alaptarea precum stabilirea compatibilitii cu locul de
munc.
Controlul medical periodic se efectueaz obligatoriu ntregului personal
angajat sau care intr n contact cu personalul de munc.
n funcie de factorii de risc n care sunt expuse persoanele periodicitatea
controlului medical este de 3 luni la 3 ani . Obligaia controlului medical
revine angajatului ct i agentului economic.
Pentru descoperirea incopabilitii n prestarea de sntate i cerinele unor
locuri de munc. Bolile profesionale se instaleaz de multe ori la persoane cu
sensibilitate la anumite noxe sau la persoane cu afeciuni netratate.