Curs 1

Principiile efectelor actelor juridice civile

Intelegem drepturile subiective civile si obligatiile pe care actul juridic civil le da nastere modifica
sau stinge.
Efectele actelor jur. Civl.
Determinarea efectelor: stabilirea sau fixarea drepturilor civile si obligatiile corelative ale actului
juridic civil
Pt determinarea efectelor se produc etape :
1. Probarea A.J.C.: daca nu se probeaza nu se mai pune prb stabilirii efectelor
deoarece ceea ce nu se poate proba nu exista ( idem est non esse et non
probarii)
2. etapa calificarii contractului respectiv, incadrarea acestuia intr-o categorie sau alta
de contracte si in consecinta stabilirea regimului juridic aplicabil contractului
respectiv
3. etapa stabilirii intelesului concret al clauzelor contractului prin aplicarea
regulilor de interpretare ale contractului prevazute in articolele de la 1266-1269 si
1272 CC
Principiile efectelor A. J. C.
-reguli care arata modul in care se prduc aceste efecte respectiv cum, in ce conditii si fata de cine se
produc.
Exista 3 principii:

1. p.p. fortei obligatorii al actului juridic civil

2. pp. Irevocabilitatii A.j.c
3. p,p relativitatii ef A.j.c.

1.Principiul fortei obligatorii Regula de drept potrivit cu care A.J.C. legal incheiat se impune
partilor sau partii intocmai ca si legea (1270). Fundamentul acestui pp e dat de imperativul moral
al respectarii cuvantului dat.
!Exceptii! : situatii in care efectele Ajc nu se mai produc asa cum au prev partile la
incheierea lui si independent de vointa partilor aceste efecte fiind mai restranse sau mai extinse decat
cele stabilite initial:
1.(E) Cazurile de restrangere a fortei obligatorii (acele situatii in care efectele actului
juridic inceteaza inainte de termen datorita disparitiei unui element de-al sau:
a. incetarea contr de locatiune din cauza pieirii totale sau considerabile a
lucrului.
b. incetarea contractului de mandat datorita mortii, incapacitatii sau
falimentului mandatului sau mandatarului
2. (E) Cazuri de extindere: Ex: prorogarea sau prelungirea efectelor actelor juridice prin
efectul legii (prorograrea termenelor contr de inchiriere conf. Legii 17 din 1994 si actelor
normative ulterioare)
: Prelungirea efetelor A.J. cu executare succesiva datorita
suspendarii temporare a executarii acestuia pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare.

3. (E) Revizuirea efectelor actului j.c. datorita ruperii echilibrului contractual in urma
schimbarii imprejurarilor avute de parti in momentul incheierii A.)
Ex: Teoria impreviziunii: In regula rebus sic standibus
4. Acele situatii in care legea recunoaste uneia dintre partile actului juridic posibilitatea de a
aduce modificari unilaterale fara a avea nevoie de acordul celeilalte parti si fara ca aceasta sa se
poata opune.
Art. 53 al 1 din OUG 54/2006 potrivit cu care concedentul in urma unor modificari prealabile
poate sa modifice unilateral contr de concesiune atunci cand datorita unor motive exceptionale legate
de interesul national sau local.
2. PRINCIPIUL IREVOCABILITATII
-intelegem faptul ca actului juridic civil bilteral sau plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa
unei singure parti iar actului juridic unilateral nu se poate pune capat prin manifestarea de vointa
contrara a autorului acestuia.
-

acest principiu se exprima in adagiul ( mutus consensus mutus disensus)

acest principiu e consecinta fireasca a primului principiu

! Exista acte juridice in care acest principiu are o forta mai mare adica exista o irevocabilitate de
gradul 2; adica aceste acte pot fi desfiintate din cauze autorizate de lege. (contr de donatie)
! EXCEPTII ! ( d la irevocabilitatea actelor bi)
-Situatii in care A.J. poate fi desfiintat prin manifestarea unilaterala de vointa unei singure parti in
cadrul actelor pluri sau prin manifestarea de vointa in sens contrar in cadrul actelor bilat:
1. revocabilitatea donatiei intre soti in timpul casatoriei art. 1031 CC
2. denuntarea contr de locatiune incheiata pe o perioada nedeterminata
3. revocabilitatea contr de mandat de catre mandatar si renuntarea mandatarului la
mandat
EXCEPTII (de la irevocabilitatea actelor unilaterale)
-

Ex- irevocarea testamentului

revocarea renuntatii la mostenirein termenul pt exercitarea dreptului de locatiune succesorala

3.Principiul relativitatii actelor juridice civile.

-regula de drept potrivit cu care A.J. produce efecte numai fata de autrul sau autorii lui fara a putea
sa profite sau sa dauneze tertelor persoane (1280 CC- contr produce efecte numai intre parti daca
prin lege nu se prevede altfel)
Acest principiu se exprima in adagiul res.........alis neque ne cere , neque prodesse podest
Pt a intelege acest principiu trb sa definim 3 notiuni: parte
: terti
: avand cauza

Partile acele pers care part la incheierea actului juridic fie direct fie prin reprezentant si fata de care
acel act juridic da nastere la drepturi si obligatii
Terti acele persoane care nu participa nici direct nici prin reprezentant la incheierea acelui act si
care nici nu profita si nici nu dauneaza.
Avand Cauza (havente cauza ) persoana care desi nu participa nici direct si nici prin reprezentant
la incheierea acelui act juridic civil sunt tinuti sa suporte efectele actului juridic dat legilor juridice
cu una dintre parti.
Categorii de avanzi cauza:
1. succesorii universali (dobandesc un patrimoniu adica o univeraslitate juridica)- sunt in cadrul
pers fizice mostenitorul legal unic si legatorul universal, iar in pers jur cea care a dobandit un
patrimoniu in urma fuziunii sau transofrmarii.
2. Succesorii cu titlu universal- dobandesc o fractiune dintr-un patrimoniu :mostenirorii legali
:legatorii cu titlu Universal
: pers juridice care dobandesc o fractiune de patrimoniu
3. Succesorii cu titlu particular-pers care dobandesc un bun privit in mod individual ( at
singuli);
Ex: cazul cumparatorului sau a legatarului cu titlu particular
4. Creditorii chilografari: creditorii care nu au const o garantie reala ( ipoteca gaj sau privilegiu)
Acestia au nuami un drept de gaj general asupra patrimoniului
debitorului (art 2324 din C.C)

Curs2
EXCEPTIILE DE LA PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR A.J.C.
-acea situatie in care efectele actului juridic civil s-ar putea produce si fata de alte persoane care nu
au participat la incheierea A.J.C.
In ceea ce priveste aceste exceptii in doctrina se discuta despre exceptiile aparente si singura
exceptie reala de la acest principiu, care este stipulatia pentru altul.
Stipulatia pt altul= contractul in folosul unei terte persoane , este acel contract in care o parte numita
promitent se obliga fata de cealalta parte numita stipulant sa efectueze o prestatie in favoarea unei
terte persoane numita tert beneficiar fara ca aceasta din urma sa participe la incheierea actului
juridic.
Stipulatia pt altul nu era reglementata in vechiul cod civil existand numai aplicatii ale
acesteia. Ex: donatia cu sarcina in favoarea unei terte persoane
In actualul cod civil, stipulatia pentru altul este reglementata de la art . 1284- 1288 CC- In aceasta
reglementare , nasterea dreptului in patrimoniului tertului beneficiar este conditionata de acceptarea
stipulatiei de catre acesta .
Neacceptarea unei stipulatii are efectul unei conditii rezulutorii.

Conditia rezulutorie- actul juridic isi produce efectele pana la indeplinirea conditiei. Aceasta
indeplinire ar insemna neacceptarea stipulatiei de catre tert . Drpt sub civil se naste in patr tertului
neaceptarea duce la desfiintarea stipulatiei.
Exceptii aparente de la PP relativitatii efectelor a.j.c.
-1. situatia avanzilor cauza reprezinta o exceptie aparenta de la pp relativ efectelor a.j.c deoarece
succesorii universali si cu titlu universal sunt persoane asimilate partilor fiind coontinuatori ai
situatiei juridice a autorului lor
2. Promisiunea faptei altuia- 1283- contractul in care o pers numita promitent se obliga fata de
cealalta parte numita creditorul promisiunii sa determine o a 3 a persoana sa incheie ori sa ratifice un
act juridic
Ne aflam in cadrul unei exceptii aparente deoarece tertul nu devine obligat prin acest
contract.
3

.Reprezentarea acel procedeu tehnico juridic prin care o persoana numita

reprezentant , incheie in numele si pe seama altei persoane numite reprezentat un
act juridic care isi produce efectele direct in patrimoniul reprezentatului .
4. Actiunile directe- acele situatii care potrivit legii o persoana cheama in judecata o
persoana cu care nu se afla in raporturi contractuale , reclamantul fiind in raportul
de contractare cu alta persoana cu care si paratul se afla in raportul contractual
Ex: sublocatiune regl de art. 1807 Al. 1 CC
: actiunea directa a lucratorilor in cazul contractelor de antrepriza
regl de art 1856 CC.
5. Cesiunea de creanta constituie exceptie aparenta de la principiul relativitatii
deoarece debitorul cedat care are calitatea de tert fata de conventie isi manifesta
consimtamantul anterior sau ulterior cesiunii
EXCEPTII DE LA OPOZABILITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
1.
Simulatia- intelegem acea operatiune juridica prin care printr un act juridic public aparent
numit si simulat se creeaza o alta situatie juridica decat cea stabilita printr-un act juridic ascuns
secret dar real . Prin actiunea simulatie A.J. secret devine la randul lui public iar tertii nu pot fi tinuti
sa tina seama de actul juridic secret care produce efecte juridice numai intre partile contractante

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

-prin nulitate intelegem acea sanctiune care lipseste actul juridic civil de acele efecte care
sunt contrarii normelor edictate pentru incheierea sa valabila.
Functiile nulitatii
-functia preventiva
-functia sanctionatorie
Distinctia dintre nulitate si alte sanctiuni de drept civil
1.Distinctie intre nulitate si rezolutiune
Rezolutiune= sanctiune care consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic cu
executare unoictu in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti.
Rezolutiune ( ulterior incheierii actului) = nulitate (precedent)
2. Distinctie intre nulitate si reziliere
- rezilierea intervine in cazul neexecutarii culpabile a unui contract sinalagmatic cu
executare succesiva ( se desfiinteaza in mom rezilierii ) si consta in incetarea efectelor contractului
respectiv numai pentru viitor (exnunc)
Retroactiv-trecut ( extunc)
3 Distinctie intre nulitate si revocare
-revocarea- consta in inlaturarea efectelor liberalitatilor din cauza ingratitudiniii gratificatului
sau neexecutarii culpabile a sarcinii. Se aplica numai in cazul liberalitatii
4.Distinctie intre nulitate si caducitate
consta in ineficacitatea actului juridic respectiv lipsirea acestuia de efecte datorita
intervenirii unei imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta de vointa autorului
actului juridic
5. Distinctie intre nulitate si inopozabilitate
-inopozabilitatea- sanctiunea care intervine in cazul nesocotirii sau incalcarii unor
cerinte de publicitate fata de terti, cerinte care sunt cerute pentru anumite acte
juridice..
6. Distinctie intre nulitate si reductiune
- reductiunea- acea sanctiune care intervine in cazul in care nu se respecta interdictiile stabilite
de lege pentru ocrotirea unei persoane sau pentu restabilirea echilibrului contra prestatiilor intr-un
contract sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ
Ex: reductiunea liberalitatilor excesive
: reductiunea unei prestatii pentru leziune sau alt viciu de consimtamant
: cazul impreviziunii.
Criterii de clasificare a nulitatii
1 Natura interesului ocrotit
Nulitate absoluta- regl expres de art 1247 aln.1 din CC
Nulitate relativa- intervina in cazul incalcarii unei norme juridice care ocroteste un interes particula
(1248 Al. 1 CC)
In cazul nulitatii absolute aceasta este desemnata prin sintagma constatarea nulitatii absolute
In cazul nulitatii relative expresia fol este aceea de anulare sau anulabilitatea actului juridic civil.

In masura in care nu se poate determina felul nulitatii potrivit art 1252 exista prezumtia ca
actul juridic este afectat de nulitatea relativa
Al 2 lea criteriu de clasificare este: Intinderea efectelor nulitatii
Dupa acest criteriu distingem intrre nulitatea totala care desfiinteaza actul juridic in intregime si
nulitatea partiala care desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic civil.
Raportul dintre nulitatea totala si partiala in sensul ca regula este nulitatea partiala, iar
exceptia este nulitatea totala o gasim in art. 1255 al 1 CC
In cazul in care contractul este mentinut in parte , clauzele nule sau considerate de
lege nescrise sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile (art 1255 al 2,3. CC)
Nu trebuie sa confundam clasificarea nulitatii in absoluta si relativa cu nulitatea totala si partiala.
Al 3 lea criteriu de clasificare a nulitatii- in functie de modul de consacrare legislativa distingem
intre nulitate expresa
Si nulitate virtuala
Nulitatea expresa este prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala
Nulitatea virtuala nu este expres prevazuta dar rezulta in mod neindoielnic din modul
in care este reglementata o anumita conditie a actului juridic civil.
Al 4 lea cristeriu
In functie de felul conditiei de validitate incalcate distingem intre
Nulitate de fond si nulitate de forma
In cazul nulitatii de fond intervine cand sunt incalcate conditiile de fond ale actului JC
(consimtamantul, capacitate, obiect, cauza)
In caul nulitatii de forma- intervine cand nu este repsectata conditia ceruta: Advaliditataem
(ex art 1041 CC, potrivit cu care testamentul olograf trebuie scris in intregime semnat si datat de
mana testatorului)
Alta clasificare a nulitatii: In functie de modul de valorificare distingem intre nulitatile amiabile si
nulitatile judiciare art 1246 aliniat 3 CC. ( daca prin lege nu se prevede altfel nulitatea poate fi
constatata sau declarata prin acordul partilor)
In doctrina- in cazul in care partile nu se inteleg cu privire la nulitate se face distinctie intre
nulitatea de drept si nulitatea judiciara, distinctie care insa nu poate fi primita .
Exceptia o reprezinta clauzele considerate nescrise care reprezinta nulitati absolute si
partiale care opereaza de drept .
Ex de clauze considerate nescrise: Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei ( art 267 al 2 CC)
Clauzele de nulitate
Sunt clauze de nulitate intr-o expresie generala urmatoarele:
1. Incalcarea dispozitiilor privind capacitatea civila
2. lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului
3. nevalabilitatea actului juridic
4. nevalabilitatea cauzei actului juridic civil
5. nerespectarea formei cerute advaliditataem
6. nesocotirea limitelor autonomiei de vointa
7. nerespectarea altor conditii speciale cerute pt incheierea valabila a anumite
acte juridice

Obs. Toate clauzele de nulitate sunt legale , ceea ce inseamna ca partile nici nu pot adauga si nici nu
pot inlatura o cauza de nulitate ( 1246 al 4 CC)
Cauzele de nulitate absoluta
1. cauze prevazute in mod expres de lege ar 66 din codul civil sanctioneaza cu nulitatea
absoluta actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului omenesc
elementelor sau produselor sale cu exceptia cazurilor prevazute de lege
2. sunt cele care sunt valabile pentru toate actele juridice civile :
a. incalcarea dispozitiilor privind capacitatea civila atunci cand nu se respecta
incapacitati speciale de folosinta a persoane fizice care ocrotesc un interes
general, atunci cand se incalca capacitatea de folosinta a persoanei juridice sau
principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice cu scop
nelucrativ.
b. Lipsa totala a consimtamantului
c. Nevalabilitatea obiectului actului juridic
d. Nevalabilitatea clauzei AJ dar numai atunci cand cauza este ilicita sau imorala
e. Nerespectarea formei cerute advaliditataem
f. Nerespectarea dreptului de preemtiune in cazurile expres prevazute de lege
Cauze de nulitate relativa
1. nerespectarea regulilor privind la capacitatea civila a persoanei, respectiv la capacitatea
civila de exercitiu a persoanei fizice ( atunci cand actul juridic s-a incheiat pentru o
persoana juridica de catre o persoana fizica incapabila incompatibila sau care a fost
numita in organele persoanei juridice cu incalcarea dispozitiilor statutare atunci cand se
produce o vatamare persoanei juridice. In cazul unor incapacitati speciale de folosinta
instituite pentru protectia unor interese individuale
2. Lipsa discernamantului
3. viciile de consimtamant
4. li[sa cauzei
5. nerespectarea dreptului de preemtiune in cazurile prevazut expre de lege
Regim juridic al nulitatii
Este circumstantial de raspunsul a 3 intrebari
1. cine poate invoca nulitatea ?
2. cat timp poate fi invocata nulitatea ?
3. daca nulitatea poate fi acoperita prin confirmare ?
Regimul juridic al nulitatii relative
1. Nulitatea relativa :poate fi invocata in principiu numai de persoana interesata (1248 a2
CC)
:mai poate fi invocata si de reprezentantul legal a celui lipsit de
capacitate de exercitiu, de ocrotitorul legal al pers cu capacitate de
exercitiu restransa , de succesori precum si de creditorii chirografari pe
calea actiunii oblig. ........
:mai poate fi invocata si de procuror in conditiile art 45. din CPC
2. Nulitatea relativa este prescriptibila pe cale de actiune si imprescriptibila pe cale de
exceptie
3. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare (acel act juridic unilateral prin care se
renunta la dreptul de a invoca nulitatea relativa
Confirmarea poate sa fie expresa : intruneste 3 conditii

a. sa provina de la cel indreptatit sa invoce nulitatea relativa si sa fie facuta in

cunostinta de cauza
b. cauza de nulitate relativa sa fi incetat la momentul confirmarii
c. sa cuprinda obiectul natura si cauza obligatiei , precum si intentia de a repara
viciul
sau tacita: -executarea voluntara a unui act juridic lovit de nulitate
Actul de confirmare poate fi provocat de cealalta parte printr-o ntificare potriv art.
1263 al 6 CC in cazul in care in termen de 6 luni de la primirea notificarii,
destinatarul acesteia nu exercita actiunea in anulare este decazut din dreptul de a cere
anularea contractului
Regimul juridic al nulitatii absolute
1. Nulitatea absoluta poate fi invocat de oricine are interes , de instanta de procuror
sau de alt organ prevazut de lege
Obs! Pers care invoca nulitatea absoluta trebuie sa probeze un interes personal
respectiv obtinerea unui folos propriu prin nulitatea actului juridic
2. Nulitatea absoluta este inprescriptibila atat pe cale de actiune cat si pe cale de
exceptie . a.i. ea poate fi invocata oricand (art . 1249 al 1 CC)
Exceptie: art 45 al 5 din legea 10/ 2001 care prevedea termenul de 1 an de la data
intrarii in viguare a legii pentru invocarea nulitatii contractelor de vanzare
cumparare incheiat de fostii chiriasi pentru imobilele nationalizate.
3. Nulitatea absoluta in principiu nu poate fi confirmata (art 1247 al 4 CC)
Exceptii: at knd nulitatea absoluta oate fi confirmata:
1. art 1010 CC potrivit caruia confirmarea unei liberalitati de catre
mostenitorii universali cu titlu universal ai dispunatorilor atrage
renuntarea dretului de a opune viciile de forma ca orrice alte motive de
nulitate , fara ca prin acesta forma de renuntare sa se prejudicieze
drepturile tertilor.
2. art 303 CC care regl acoperirea nulitatii casatoriei incheiate cu
incalcarea dispozitiilor la varsta matrimoniala.

Efectele nulitatii
Efectul nulitatii actului juridic civil se exprima in adagiul: ceea ce este nul produce efecte nule
Prin efectele nulitatii intelegem acele consecinte juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii adica
urmarile datorate desfiintarii in tot sau in parte a AJC incheiat cu incalcarea dispozitiilor privind
conditiile de validitate .
Exista 3 principii ale efectelor nulitatii:
8. Principiul retroactivitatii efectelor AJC
9. principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum)
10. pp desfiintarii AJ subsegvent
1. Principiul retroactivitatii: acea regula potrivit cu care nulitatea produce efecte nu numai
pentru viitor ci si pentru trecut-adica efectele nulitatii se produc in chiar momentul incheierii
AJC.
Este regl in art 1254 al 1 CC
Exceptii!! - situatii in care efectele nulitatii se produc numai pentru viitor nu si retroactiv
1. Cazul casatoriei putative. Art 304 al 1 CC2. cazul copiilor dintr-o casatorie anulata regl de art 305 al 1 CC in sensul ca: anularea
casatoriei nu produce niciun efect in privinta copiilor din aceasta casatorie nu numai pentru
trecut dar nici macar pentru viitor
3. cazul minorului de buna credinta la incheierea casatoriei care pastreaza capacitatea deplina
de exercitiu dobandita ca efect al incheierii casatorieisi in cazul anularii casatoriei. Art 39 al 2
CC.
4. modificarea numelui de familie numai pentru viitor in cazul anularii recunoasterii de filiatie
precum si in cazul anularii casatoriei.
5. cazul declararii nulitatii unei persoane juridice - art 198 al 1 CC.
2. Principiul restabilirii sit anterioare acea regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a
executat in baza unui act juridic anulat trebuie restituit a.i. partile sa fie repuse in situatia
anterioara( 1254 al 3)
Exceptii!!: acele situatii in care prestatiile executate in temeiul A J desfiintat nu sunt
supuse restituirii si sunt mentinute in tot sau in parte
1. Se refera la pastrarea de catre posesorul de buna credinta a fructelor culese in
perioada de timp in care acesta si-a pastrat buna credinta ( 948 CC si art 1645 al 1
CC )
2. Cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa care este
tinut sa restituie prestatiile primite numai in limita folosului realizat cu exceptia
situatiei in care cu intentie sau din culpa grava a facut ca restituirea sa fie
imposibila. ( art 1647 CC)
3. cazul aplicarii art 580 cc adica sit in care constructorul unei lucrari pe terenul
proprietatea cumparatorului restituie numai materialele care nu au fost incorporate
din acea lucrare .
4. situatia in care dobanditorul dintr-un act juridic prin care s-a transmis ori constituit
dreptul de proprietate sau alt drept real invoca uzucapiunea
5. cazul in care a intervenit prescriptia extinctiva a actiunii in restituirea prestatiilor
executate in temeiul unui act juridic lovit de nulitate.

Modalitati de restituire art 1637:

-restituirea se face ca regula in natura ,iar in sit knd nu este posibil prin echivalent la valoarea din
momentul in care debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituie.
Prima ipoteza: in cazul pieirii totale si nefortuite a bunului precum si in cazul instrainarii.
2 situatii:
1 situatia debitorului de rea credinta ( restituirea se face in functie de
valoarea cea mai mare dintre valoarea bunului din momentul in care acesta l-a primit si valoarea
bunului la momentul pierderii ori instrainarii
2 situatia debitorul obligatiei de restituire de buna credinta care
trebuie sa restituie valoarea cea mai mica dintre cele doua valori
A 2 a ipoteza este cea a pieirii totale si fortuire a bunului supus restituirii
Sit 1- cand debitorul a fost de rea credinta- el nu este eliberat de obligatia de restituire
decat in cazul in care dovedeste ca bunul ar fi pierit si in mainile creditorului
Sit 2- daca debitorul a fost de buna credinta el este eliberat de obligatia de restituire dar
trebuie sa cedeze creditorului indemnizatia incasata pentru pieire
A 3 a ipoteza - bunul a suferit o pierdere partiala- situatia in care debitorul obligatiei de restituire trb
sa il despagubeasca pe creditor cu exceptia cazului in care pierderea rezulta din folosinta normala a
bunului sau dintr-o imprejurare neimputabila debitorului.
In ceea ce priveste cheltuielile facute de catre debitor acesta le poate cere de la creditor
aplicandu-se regulile din materia accesiunii pentru posesorul de buna sau de rea credinta . Aceleasi
reguli se aplica si in ceea ce priveste dobandirea fructelor.
3. Principiul anularii actului sucsegvent ca urmare a anularii actului principal
Se exprima in adagiul resolvitur iure dantis resolvitur ius accipientis
Acea regul potrivit careia anularea a j primar atrage si anularea a j subsegvent dat legaturii
juridice
Exceptii- anumite cazuri in care pentru anumite actiuni, anularea a j initial nu atrage si
anularea a j subsegvent
1. cazul actelor de conservare sau de administrare a bunului
2. cazul locatarului de buna credinta in situatia in care contractul de locatiune incheiat de acesta
continua sa produca efecte juridice si dupa desfiintarea titlului locatorului pe durata stabilita
de parti fara a se putea depasi un an de la data desfiintarii. Art 219 al 2 Cc.
3. cazul altor contracte cu executare succesiva care sub conditia respectarii formelor de
publicitate vor continua sa isi produca efecte juridice pe durata stipulata de parti ( nu mai
mult de 1 an de la data desfiintarii titlului contituitorului
4. ipoteza tertului dobanditor de buna credinta al unui bun mobil in situatia in care primul act
juridic este anulat .art. 937 al 1 CC
5. situatia persoanei fizice care in cazul anularii hotararii declarative de moarte poate cere
restituirea bunurilor sale cu exceptia dobanditorului cu titlu oneros de buna credinta art 54 al
2 teza a 2 a din codul civil
6. regl de art909 al 3 si art 908 al 1 CC- ipoteza celui care intemeindu-se pe inscrierea in
cartea funciara a dobandit un drept real imobiliar cu buna credinta si cu titlu oneros sau dupa
caz in temeiul unui contract de ipoteca insa numai dupa trecerea unui termen de 3 ani de la
data in care a fost inregistrata cererea sa de inscriere a dreptului real in cartea funcciara.
Alte Exceptii de la principiul ceea ce este nul produce efecte nule:
1. conversiunea A J.- Acea situatie in care un act juridic lovit de nulitate este valabil ca
manifestare de vointa intr-un alt act juridic. Regl in art 1260 din CC
Pentru a opera conversiunea aj trb indeplinite urmatoarele conditii:
1 sa existe un element de diferenta intre actul juridic nul si actul juridic ce
urmeaza a fi considerat valabil
2. conditiile de validitate ale actului juridic considerat valabil sa se regaseasca
in actul jurridic lovit de nulitate .

3. manifestarea de vointa sa fie favorabila conversiunii

2. Error comunis facit ius eroare comuna creeaza drept este regl in art 17 al 2 din
CC. Si o aplicatie a acesteia o gasim in art 102 CC referitoare la intocmirea actelor de
stare civila de catre o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de
stare civila
3. Exceptia raspunderii civile delictuale aceasta exceptie priveste cazul minorului care
savarseste un delict civil cu ocazia incheierii unui act juridic situatie in care cea mai
buna despagubire a victimei delictului civil este mentinerea actului juridic nul pentru
incapacitate ca fiind valabil.

PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
Def!! sanctiune de drept civil indreptata impotriva pasivitatii titularului dreptului subiectiv civil
sau al altei situatii juridice ocrotite de lege care in conditiile legii nu va mai avea posibilitatea de a
obtine protectie juridica prin exercitarea dreptului material la actiune .
Prescriptia extinctiva este definita si din pdv legal in art 2500 al (1) CC, potrivit cu care
dreptul material la actiune se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de
lege .
Prin drept la actiune se intelege dreptul de a constrange o persoana cu ajutorul fortei publice sa
execute o anumita prestatie sa respecta o anumita situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune
civila art 2500 al (2) din CC de lege lata (potrivit legii actuale) respectiv sub imperiul actualului
cod civil, prescriptia extinctiva este reglementata de norme de ordin privat si nu de norme imperative
de ordine publica.
In consecinta , potriv art 2515 al (3) CC. , partile pot sa modifice printr-o conventie
expresa durata termenelor de prescriptie sau cursul prescriptiei prin stabilirea inceputului curgerii
termenului precum si prin modificarea cauzelor legale de suspendare sau intrerupere a termenelor de
prescriptie.
!Exceptie! 1. partile prin conventia lor nu pot stabili in cazul termenelor de prescriptie mai mici de
10 ani un termen mai mic de 1 an si nici mai mare de 10 ani , iar in cazul termenelor legale mai mari
de 10 ani, partile nu pot stabili un termen mai mare de 20 de ani.
2. nu se pot creea conventii privind prescriptia in cazul actiunilor derivate din
contractele de adeziune , contractele de asigurare , recum si cele din domeniul
protectiei consumatorului.
3. potriv art 2515 al (2) CC - partile nu pot ca printr-o conventie expresa sa declare o
actiune imprescriptibila potrivit legii ca fiind prescriptibila sau invers o actiune
declarata de lege imprescriptibila sa fie prescriptibila .
efectul prescriptiei extinctive
-art 2500 al (1) CC ceea ce se stinge prin prescriptie este dreptul material la actiune , in cosecinta
dreptul subiectiv civil supravietuieste . Ca si obligatia corelativa a acestuia .
In consecinta in masura in care obligatia corelativa dreptului prescris a fost executata de
bunavoie nu se va putea cere restituirea chiar si atunci cand celui in folosul caruia a curs prescriptia
nu stia ca termenul de prescriptie era implinit.
De asemena potriv art 2506 al (4) CC sunt valabile recunoasterea dreptului facut prin
act scris precum si constituirea de garantii in folosul titularului dreptului supus prescriptiei extinctive
chiar daca cel care le-a facut nu stia ca termenul de prescriptie era implinit.
Avand in vedere caracterul de ordin privat al prescriptiei extinctive , aceasta paote fi
invocata numai in prima instanta prin intampinare sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare de
catre cel in folosul caruia curge prescriptia precum si de persoanele prevazute la art 2514 C.C. .
( este vb despre creditorii unei obligatii solidare sau indivizibile sau fideiusori)
De asemenea avand in vedere caracterul de ordine privata al prescriptiei extinctive cel
in folosul caruia curge prescriptia poate sa renunte la beneficiul termenului scrus pentru prescriptia
inceputa si neinplinita sau dupa caz la prescriptia implinita .
In primul caz sunt aplicabile regulile de la
intreruperea prescriptiei extinctive iar in al 2 lea caz incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi fel.

!obs! - nu este supus prescriptiei extinctive asa cum am mai spus dreptul la actiune in sens procesual
astfel incat orice persoana poate sa se adreseze organului de jurisdictie si de a exercita toate
mijloacele procesuale reglementate de lege si care alcatuiesc actiunea civila .
Principiile efectului prescriptiei extinctive
1. odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si
dreptul material la actiune privind dreptul subiectiv accesoriu cu exceptia cazurilor in care
legea prevede altfel.
2. Atunci cand un devitor este obligat la prestatii succesive , dreptul la actiune cu privire la
iecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita cu exceptia cazului in
care prestatiile succesive alcatuiesc un tot unitar.
!EXPETII! ( ex de la primul principiu) prev in art 2504 al 1 CC potriv cu care
prescriptia dreptului la actiune privind creanta principala nu atrage si stingerea dreptului la actiunea
ipotecara . Acelasi articol fixeaza 2 limite si anume: 1 creditorul ipotecar va putea urmari doar
bunurile mobile sau imobile ipotecate si numai in limita valorii acestor bunuri.
3. cea potriv cu care dobanzile si alte accesorii ale creantei ipotecare nu mai pot fi acoperite
dupa implinirea prescriptiei dreptului la actiune privind creanta principala.
Domeniul prescriptiei extinctive
-sfera drepturilor subiective ale caror actiuni sunt supuse prescriptiei extinctive
Domeniul prescriptiei extincitve in cadrul drepturilor patrimoniale:
1. Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta - in principiu drepturile de creanta indiferent
de izvorul lor sunt prescriptibile extinctiv .
Exceptii- in mat conractului de asigurare art 2237 CC
2. prescriptia extinciva si drepturile reale accesorii- drepturile reale accesorii sunt supuse
prescriptiei extinctive ca regula in aceleasi conditii ca si dreptul de creanta principal pe langa
care exista .
!!OBS!!- exceptia referitoare la actiunea ipotecara reglementata de
art 2504 al (1) C.C. nu conduce la concluzia imprescriptibilitatii dreptului de ipoteca deoarece legea
nu prevede in mod expres acest lucru. In consecinta dreptul de ipoteca este imprescriptibil in
termenul prev de art . 2518. pnct 1 C.C. respectiv in termenul de 10 ani.
3. prescriptia extinctiva si drepturile reale principale- prin aplicarea art 2501 al (1) C.C. rezulta
ca drepturile reale principale sunt prescriptibile extincitv.
- exista si exceptii respectiv (adica imprescriptibile extincitv):
o actiunea ipotecara mobiliara sau impobiliara intemeiata pe dreptul de propr privata
inafara cazurilor expres prevazute de lege (art 563 al (2) cod civil)
o Actiunea in revendicarea imobiliara sau mobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate
publica
o Actiunea care are ca obiect stabilirea dreptului de trecere in cazul inexistentei accesului
la calea publica (art 617 al (3) C.C)
o Actiunea de partaj art 669 C.C.
o Actiunea negatorie (prop unui bun il cheama in judecata pe cel care se pretinde
uzufructuar )
o Actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie.

o Actiunea grantuire
o Petitia de ereditate ( art 1130 CC)
Prescriptia extinctiva in cadrul drepturilor nepatrimoniale
Principiului inprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale
De la acest principiu avem exceptii:
1.
2.
3.
4.
5.

Actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil nepatrimonial

actiunea in nulitatea relativa a casatoriei
actiunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului
actiunea in tagada paternitatii in cond art 430 431 432 CC
actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama atunci cand este pornita dupa decesul
copilului de mostenitorii acestuia
6. actiunea in stabilirea paternitatii atunci cand este pornita dupa decesul copilului
de catre mostenitorii acestuia

TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA

Este un interval de timp care este stabilit de lege sau de catre parti ,inlauntrul caruita trebuie exercitat
dreptul la actiune sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune
In conformitate cu codul civil termenul de prescriptie nu mai este esentialmente legal
deoarece in cf cu art 2515 CC- partile pot mari sau micsora termenele de prescriptie prevazute de
lege.
Exista totusi un caz de prorogare legala prevazut in articolul 1394 CC care se refera la
situatia in care despagubirea rezulta dintr-un fapt supus de legea penala unei prescriptii mai lungi
decat cea civila situatie in care termenul de prescriptie a raspunderii penale se aplica si la actiunea
civila .
Termenele de prescriptie in functie de izvorul lor pot fi termene legale si termene
conventionale si de asemenea aceste termene de prescriptie pot fi prevazute in codul civil sau in legi
civile speciale.
Termenul general de prescriptie extinctiva
Def! acel termen care aplica oridecateori nu isi gaseste aplicatia un termen special de
prescriptie extincitva , iar partile nu au convenit un al termen.
A. potrivit art 2517 C.C. termenul general de prescriptie extinctiva este de 3 ani
, acest termen este aplicabil si actiunilor personal nepatrimoniale prescriptibile. Potriv art 419 al 2
CC regementeaza actiunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului.
Termenul special de prescriptie extinctiva:
Prevazute de codul civil:
Termenul de 10 ani privind drepturile reale care nu sunt declarate imprescriptibile si nu
sunt supuse altui termen de prescriptie (art 2518 pnct 1 cod civil)
Termenul de 10 ani aplicabil dreptului de uzufruct si termenul de 2 ani aplicabil
uzufructului unei creante (art. 746 al 1 lit E cod civil)
Termenul de 10 ani aplicabil drpt de uz si abitatie
Termenul de 10 ani aplicabil servitutilor

CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

Inceputul prescriptiei extinctive
Derularea prescriptiei
Implinirea termenului
Inceputul prescriptiei extinctive
- in cf cu art 2523 CC prescripta incepe sa curga de la data la care titularului dreptului la
actiune a cunoscut sau dupa caz trebuia sa cunoasca nasterea lui.
- Textul de mai sus stabileste 2 momente alternative de la care prescriptia incee sa curga
respectiv 1 moment subiectiv, respectiv data la care titularul a cunoscut nasterea dreptului si
un moment obiectiv , data la care titularul trebuia sa cunoasca nasterea dreptului la actiune
Reguli speciale privin inceputul prescriptiei extinctive ^
1. ipoteza dreptului la actiune in executarea obligatiilor de a da sau a face . In cazul
acestor obligatii prescriptia a inceput sa curga de la data knd obligatia a devenit
exigibila (art 2524 al 1 CC)
Daca dreptul este afectat de un termen suspensiv prescriptia incepe sa curga de la
implinirea termenului sau de la renuntarea beneficiului termenului stabilit in favoarea
creditorului .
In cazul dreptului afectat de o conditie suspensiva prescriptia incepe sa curga de la data indeplinirii
conditiei.
2. Dreptul la actiune in restituirea prestatiilor in aceasta materie prescriptia incepe sa
curga de la data ramanerii definitiva prin care s-a desfiintat A.J. sau de la data la
care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevocabila
3. se refera la situatia prescriptiei dreptului la actiune in executarea prestatiilor
succesive in aceasta ipoteza prescriptia incepe sa curga de la data la care fiecare
prestatie devine exigibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar de la data la
care ultima prestatie a devenit exigibila.
4. prescriptia dreptului la actiune in materia asigurarilor contractuale prescriptia
incepe sa curga de la expirarea termenelor pentru plata primei de asigurare sau plata
indemnizatiei de asigurare sau a despagubirilor de catre asigurator
5. prescriptia dreptului la actiune in repararea unei pagube cauzata printr-o fapta ilicita
incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat
paguba cat si pe cel care raspunde de ea .
6. prescriptia dreptului la actiune in anularea unui act juridic :
a. potrivit art 2529 al 1 CC . prescriptia incepe sa curga, in caz de violenta de
la data incetarii acesteia , in cazul dolului de la data la care acesta a fost
descoperit , in caz de eroare precum si in celelalte cazuri de anulare de la
daca cand cel indreptatit, reprezentantul legal al acestuia a cunoscut cauza
anularii dar nu mai tarziu de 18 luni de la data incheierii actului juridic civil.
b. Potrivit art 2529 al 2 CC: atunci cand nulitatea relativa poate fi invocata de
oterta persoana, prescriptia incepe sa curga daca prin lege nu se dispune
altfel de la data cand tertul a cunoscut existenta cauzei de nulitate.
! obs ! aceasta regula speciala nu se aplica in cazul in care prin lege
se prevede un alt moment de la care prescrriptie incepe sa curga : Art 301 CC
in materia declararii nulitatii relative a casatoriei.

7. Prescriptia dreptului la actiune in raspundere pt vicii aparente prescriptie care

incepe sa curga de la data receptiei sau predarii bunului sau lucrarii ori dupa caz, de
la data implinirii termenului prevazut de lege sau de parti pentru inlaturarea viciilor
constatate .
8. Prescriptia dreptului la actiune in raspundere pentru vicii ascunse incepe sa curga
de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de
garantie pentru vicii , astfel potrivit art 2531 al 1 CC . Daca prin lege nu se prevede
altfel prescriptia incepe sa curga : 1: in cazul unui bun transmis sau executarii unei
lucrari in termen de 1 an de la data predarii bunului ori a receptiei finale a lucrarii,
cu exceptia cazului in care viciul a fost descoperit mai inainte cand prescriptia
incepe sa curga din momentul descoperirii viciului
2 in cazul unei constructii termenul este de 3 ani
! observatie ! exista si alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive in materia
drepturilor personal nepatrimoniale. Ex: actiunea in tagada paternitatii regl de art 430, 431 , 432 ,
CC. .
SUSPENDAREA CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
= intelegem acea modificare a cursului prescriptiei care consta in oprirea de drept a
curgerii termenuli de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile care il pun pe titularul dreptului la
actiune in imposibilitate de a actiona.
Cauze generale de suspendare - art 2532 C.C. :
1. intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt
2. intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa ori intre curator si cei pe care ii reprezinta cat timp dureaza ocrotirea , iar
socotelile nu au fost date si aprobate .
3. intre orice persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari judecatoresti sau al unui act
juridic administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt administrate cat timp
administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate
4. In cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu cap de exercitiu restransa, cat timp nu
are reprezentant sau ocrotitor legal , inafara de cazul in care legea nu preve altfel.
5. cat timp debitorul in mod deliberat, ascunde creditorului existenta creantei sau exigibilitatea
acesteia .
6. pe durata negocierilor purtate pentru rezolvare amiabila, insa numai daca aceste negocieri au
avut loc in ultimile 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie
7. in cazul in care cel indreptatit la actiune trebuie sau poate potrivit legii sau contractului sa
foloseasca o procedura prealabila insa nu mai mult de 3 luni de la data declansarii procedurii
daca prin lege sau contract nu s-a prevazut un alt termen.
8. in cazul in care titularul dreptului sau cel care l-a incalcat face parte din fortele armate ale
Romaniei iar acestea se afla in stare de imobilizare sau stare de razboi.
9. In cazul in care cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat de o cauza de forta
majora sa faca acte de intrerupere cat timp nu a incetat aceasta impiedicare ; in cazul in care
forta majora este temporara reprezinta o cauza de suspendare a prescriptiei numai daca
survine in ultimile 6 luni inainte de expirarea termenului de prscriptie: obs, existe si cauze
speciale de suspendare , cum ar fi cele din materie succesorale regl de art 2533 CC.

EFECTELE SUSPENDARII1. efectul general 2534 al 1 CC potrivit cu care de la data in care cauza de suspendare a
incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se pentru implinirea termenului si termenul
scurs inainte de suspendare.
2. efect special 2534 al 2 CC potriv cu care prescriptia nu se va implini mai inainte de
expirarea unui termen de 6 luni de la data in care acesta a incetat cu exceptia
prescriptiilor de 6 luni sau mai scurte care nu se vor implini decat dupa expirarea unui
termen de o luna de la incetarea suspendarii.
Beneficiul si extinderea suspendarii - cine profita si indefavoarea cui opereaza suspendarea
Art. 2535 CC- suspendarea poate fi invocata numai de partea care a fost impiedicata sa faca
acte de intrerupere inaafara de cazul in care legea dispune altfel.
Suspendarea se produce de drept ( ope legis) neavand un caracter judiciar
In ceea ce priveste extinderea efectului suspendarii , acesta se extinde si in ceea ce priveste pe
fideiusori precum si pe creditorii sau debitorii solidari sau indivizibili .
INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
!def! se intelege modificarea cursului prescriptiei extinctive in sensul inlaturarii prescriptiei scurse
inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperii unei alte prescriptii extinctive .
Cauze de intrerupere:
-art 2537 CC :
1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea in orice mod a
dreptului facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia .
2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau arbitrare ,
prin inscriere la masa credala , printr-o cerere de interventie intr-o executare
silita pornita de alt creditori sau prin invocarea pe calea exceptiei a dreptului a
carui actiune se prescrie .
3. Prin contituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata
instantei de judecata , pana la inceperea cercetarii judecatoresti
4. Prin orice act care prin care care cel in folosul caruia curge prescriptia este
pus in intarziere.
5. In alte cazuri prevazute de lege.
Observatii: recunoasterea dreptului se poate face unilateral sau conventional ,iar recunoasterea poate
sa fie expresa sau tacita
: prescriptia este intrerupta chiar daca sesizarea a fost facuta la un organ de jurisdictie
ori de urmarire penala necompetent sau chiar daca este nula , pentru lipsa de forma .
: prescriptia nu este intrerupta daca in cazul de intrerupere nr. 2 din enumerarea
noastra , daca reclamantul in termen de 6 luni de la data cand hotararea de respingere sau de anulare
a ramas definitiva introduce o noua cerere cu conditia ca noua cerere sa fie admisa ..
-

Efectele intreruperii
stergerea prescriptiei extinctive incepute inainte de aparitia cauzei de intrerupere .
inceperea dupa intrerupere a cursului unei noi prescriptii extinctive . Beneficiul si extinderea
efectului intreruptiv
potrviti art 2542 al 1 CC . Efectul intreruperii profita celui de la care emana actul intreruptiv
si nu pot fi opuse decat impotriva aceluia care suporta acest act inafara de cazul in care legea
prevede altfel. Astfel in cazul recunoasterii dreptului aceasta nu poate fi opusa decat autorului
recunoasterii.

o Efectul intreruptiv se produce si asupra fideiusorului precum si asupra tuturor

creditorilor si debitorilor solidari sau aflati in stare de indivizibilitate
Repunera in termenul de prescriptie
-

este beneficiul recunoscut de lege titularilor drepturilor subiective in conditiile anume

prevazute in temeiul caruia acestia isi pot valorifica drepturile chiar daca termenul de
prescriptie s-a implinit .
regl de art 2522 CC care face referire la motive temeinice pe care cel care invoca repunerea
in termen trebuie sa le aiba .
motivele temeinice sunt lasate la aprecierea organului de jurisdictie care urmeaza sa decida
de la caz la caz in functie de situatia concreta din speta
repunerea in termenul de prescriptie exclude atat forta majora ( cauza de suspendare) cat si
culpa , in consecinta domeniul repunerii in termen incepe unde inceteaza culpa si inceteaza
unde incepe forta majora
in conf cu art 2522 al 2 CC , cel care invoca repunerea in termen trebuie sa isi fi exercitat
dreptul la actiune in termen de 30 de zile de cand a cunoscut sau trebuia sa cunaosca
incetarea motivelor care au justificat depasirea termenului de prescriptie .Termenul de 30 de
zile este la randul lui un termen de prescriptie

Efectul repunerii in termenul de prescriptie

- consta in acela ca desi termenul de prescriptie extinctiva s a implinit, cererea
de chenare in judecata esti considerata a fi facuta in termen,iar organul de jurisdictie poate sa treaca
la solutionarea cauzei
Implinirea prescriptie extinctive
- orice problema de prescriptie extinctiva presupune urmat etape :
1. Identificarea termenului de prescriptie aplicabil in speta
2. Data de la care incepe sa curga acest termen .
3. Daca a intervenit sau nu o cauza de suspendare sau de intrerupere a
prescriptiei.
4. Modalitatea de calcul al termenului de prescriptie - regl de art 2551 - 2556 CC facandu
-se distinctie intre btermenele stabilite pe ani , luni , saptamani , zile sau ore. Astfel termenele
stabilite pe luni sau ani se implinesc in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din
ultimul an.
Daca ultima luna , nu are o zi corespunzatoare cele in care termenul a inceput sa curga ,
ternebul. Se inplineste in ultima zi a acelei luni.
Mijlocul lunii se socoteste a 15 a zi , iar daca termenul e stabilit pe 1 luna si jum , cele 15
sile se vor socoti la sf termenului.
In cazul stabilit pe zile , nu se iau in calcul prima si ultima zi a termenului .
Termenul se considera a fi inplinit la ora 24;00 a ultimei zile
Daca este vorba de un act care ttrb indeplinit la un loc de munca , termenul inceteaxa cand
se termina programul de lucru.
In cazul termenului stabilit pe ore , la fel , nu se ia in calcul prima si ultima ora a
termenului
Daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare , term se considera implinit la sfarsitul
primei zile lucratoare .

Potriv art 2556 cod civil , actele de oricefel se socotesc a fi facute in termen daca
inscrisurile care le constata au fost predate oficilui postal , cel mai tz in ultima zi a termenului pana
la ora cand inceteaza act acelui oficiu.
Decaderea
- def : este acea sanctiune care intervine in cazul in care nu se exercita un
drept subiectiv civil intr un anumit termen numit termen de decadere , sanctiune
care are ca si efect pierderea dreptului subiectiv civil .
- regl de art 2545 si urmatoarele din CC. Termenele de decadere pot fi
legale( stab prin lege) sau conventionale , adica stabilite prin convebtia partilor .
Termenele de decadere legale pot fi
- term se ordine publica care ocrotesc un int geberal
- term de ordine privata care octotesc un interes de ordin privat
Potrivit art 2549 al 2 CC , term de decadere de oridine publica , nu pot fi modificate de
catre parti , peracontrarip term provate pot fi modif
Domeniul de aplicare al decaderii
- art 2547 cc daca prin lege sau conventia partilor nu rezulta in mod expres ca
un anumit termen este termen de decadere sunt aplicabil regulile de la
prescriptie
In cosecinta exist urnat ipoteze:
Legea sau partile prevad in mod expres ca un anumit term este de decadere
cea prin care , legea sau partile nu prevad in mod expres ca un anumit termen este
de decadere , sit in care norma juridica sau actuo trebuie interpretat . Daca
rezulta ca implinirea termenului atrage pierderea dreptului subiectiv , ne aflam in
prezenta unei decaderi tacite sau implicite .
Ex : term de 1 an de obtiune succesorala care incepe sa curga dr la dala
deschiderii succesiunii .
Regimul juridic al decaderii
- ca regula termenele de decadere nu sunt supuse suspendarii sau intreruperii
Exceptii:
1 . Forta majora care poate sa amane sau sa suspende termenul de decadere
2. Cererea de chemare in judecata sau cererea arbitrara intrerupe termenul de
decadere in aceleasi conditii ca si la prescriptie .
!obs! Exista exceptii prevazute pentru anumite termene de decaderee cum ar fi de ex:
termenul de obtiune succesorala care se supune suspendarii si repunerii in termen .
Art 1103 al 3 cc .
In ceea ce priveste calcul termenelor de decadere se face dupa regulile de la prescriptie.
Efectul decaderii consta in pierderea dreptului subiectiv civil . Decaderea poate fi invocata
numai la judrcata in prima instanta, cel mai tz la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate , de catre partea interesata .
Instanta de judecata poate sa invoce din oficiu decaderea numai in cazul termenelor de decadere
de ordine publica: