Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comunismul
Comunismul
Ca sistem social,
comunismul este un tip de
societate egalitarista n
care nu exista proprietate
privatasi nici clase sociale.
n comunism toate bunurile
apartin societatii ca ntreg,
si toti membrii acesteia se
bucura de acelasi statut
social si economic. Probabil
cel mai cunoscut principiu
al unei societati comuniste
este
: Fiecare dupa puteri,
fiecaruia dupa nevoi.
Ca miscare politica,
comunismul este o
ramura a miscarii
socialiste, de care se
diferentiaza n
principal prin dorinta
comunistilor de a
instaura un sistem
comunist n locul
unuia capitalist, de
multe ori prin metode
revolutionare armate.
Marxism
Leninism
Stalinism
Trokism
Franklinism
Maoism
Comunism religios
Anarho-comunism
Partidele Comuniste
Partidul Bolevic
Partidul Muncii din Albania
Partidul Comunist Bulgar
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist din Iugoslavia
Partidul Muncitoresc Unit Polonez
Partidul Comunist Romn
Partidul Comunist Ungar
Statele Comuniste
Uniunea Sovietic
Bulgaria
Cehoslovacia
Germania de Est
Iugoslavia
Polonia
Romnia
Ungaria
State actuale:
China
Coreea de Nord
Cuba
Laos
Vietnam
Caracterizarea generala
a procesului
Comunismul in Europa
Referindu-ne la similitudini
intre procesul de impunere a
comunismului in tarile Europei
Centrale si de sud-est putem
alcatui trei categori: Prima
formata din Iugoslavia si
Albania deoarece aceste tari
si-au obtinut eliberarea fara
ajutor sovietic, comunisti locali
avand astfel un atu in fata
propriului electorat, iar rusi nu
au putut spune ca in cazul
Romaniei ca ei au eliberat tara
de germani.
Polonia
Cehoslovacia
Bulgaria
Germania
Iugoslavia
Ungaria
La 1 februarie 1946,Ungaria a
fost proclamata republica
avand pe Tildi Zoltan
presedinte si pe agrarianul
Nagy Ferenc sef al
guvernului.La alegerile
generale din 31 august 1947,
prin falsuri si inselaciuni,
comunistii grupati in Frontul
Independentei au obtinut
majoritatea parlamentara.S-a
constituit un guvern de coalitie
in care comunistii erau
predominanti.
Albania
Regimul Gheorghe
Gheorghiu-Dej (19481965).
Intre 1949 si 1953, un numar imposibil de stabilit de detinuti politici,multe zeci de mii in orice caz,
dupa unele surse peste 100.000 de persoane inperioada 19501954, au trudit pana la exterminare pe santierul Dunare-MareaNeagra sau in celebrele inchisori
Sighet, Ghierla, Ramnicu-Sarat sau Malmaison.Dupa 1950, partidul a incurajat, vreme de cativa
ani, in unele inchisori, metodareeducarii prin violenta fizica si psihica, devenita celebra mai ales
datoritaexperimentului de la Pitesti. Represiunea, care in aceasta perioada a imbracatpoate
formele cele mai violente din intreaga Europa de Est, s-a indulcit intrucatva moartea lui Stalin
. Intre 1956-1959 insa, de frica exemplului unguresc sipolonez, ea a lovit din nou, mai ales
intelectualitatea si studentimea.Nu se poate stabili desigur nici macar cu aproximatie numarul
persoanelorarestate intre 1949 si 1964, cand s-a renuntat la inchisorile politice.
. Aceasta eficienta teroare explica in buna parte neputinta organizariiunei rezistente active, desi
grupuri izolate de partizani au continuat sa actionezein munti pana in anul 1956.Inchisorile
politice au inceput sa se deschida in 1962, o data cu noul curspolitic al regimului de la Bucuresti,
cand au fost eliberati, dupa cifreleoficiale, 1304 detinuti, urmati in 1963 de alti 2892 si, in primele
luni ale lui 1964,de ultimii 464. Aceste eliberari simbolice arata clar ca in anii 60 regimul nu
maiavea dusmani interni, ca detinea controlul absolut asupra tuturor aspectelorsocio-economice
din Romania.Dupa 1964, regimul inchisorilor si extenuarea fizica au fost inlocuite demetode mai
subtile de supraveghere a societatii in ansamblu: o puternica reteade informatori si incurajarea
delatiunii, ascultarea convorbirilor telefonice,violarea mesajelor postale, domiciliul obligatoriu sau
dosarul personal.
Securitatea
Apare ca politie politica la 30 august 1948 sub denumireade Directia Generala a Securitatii
Poporului (avea sa fie redenumita ulterior inDirectia Securitatii Statului DSS, denumire sub
care avea sa se consacre), avandca prim director pe Gheorghe Pintilie, cu rang de ministru
(ultimul director,generalul Iulian Vlad, avea sa fie destituit printr-un decret al FSN in
ianuarie1990, iar Securitatea desfiintata formal caci majoritatea cadrelor au trecut
incomponenta noului SRI).Rolul sau era de a apara cuceririle democratice si de a asigura
securitateRPR impotriva uneltirilor dusmanilor interni si externi. Dupa 1964 chiar daca nusau mai inregistrat perioade de teroare comparabile cu cele din timpul lui Dej,treptat
Securitatea a devenit si ea o institutie depinzand de capriciile dictatorului.Pentru a putea
sustine, pe plan extern, ca Romania comunista nu mai are detinutipolitici, regimul
Ceausescu a gasit forme mai subtile de terorizare a populatiei: unloc aparte, printre acestea,
l-au ocupat internarile opozantilor in azile si spitalepsihiatrice sau amestecarea lor cu
detinuti de drept comun, sub acuzatii false. Inanii 80, in mentalitatea colectiva a
romanilor se instalase o adevarata psihoza aSecuritatii: ochii si urechile dictaturii pareau
a patrunde in cele mai intime detaliiale vietii de zi cu zi.In timpul regimului Ceausescu,
cifrele disponibile referitoare la numarulangajatilor Securitatii sunt contradictorii: generalul
Victor Stanculescu, ministru alApararii in 1990, declara ca toate cele 6 directii ale Securitatii
cuprindeau in anul1989, 15 000 de angajati. Ion Iliescu avansa cifra de 38 000 (si, se pare,
ca estecea mai apropiata de adevar), iar alte surse vorbesc de 70 000 de angajati.
Tara
Rusia (fosta U.R.S.S.)
China
Ucraina
Vietnam
Congo
Evrei
Germania
Polonia
Romnia
Nr. de victime
148.015.000
114.000.000
29.012.500
7.250.000
4.000.000
3.500.000
3.250.000
2.700.000
2.451.400
Anticomunism
Aprilie 1988
Liviu Cangeopol i Dan Petrescu, intelectuali ie eni, sunt semnala i de
Securitatea local pentru "atitudini anarho-contestatare" i faptul c lucrau la un material "cu
coninut dumnos privind comunismul", n care sunt sprijini i printre al ii de la Bucure ti
de Mariana Marin, poet. Cartea va aprea dup 1989, sub titlul Ce-ar mai fi de spus.
Iulie 1988 - Doamnei Tia erbnescu, ziarist la Romnia liber, i se confisc la aeroport n
momentul cnd pleca ntr-o excursie, un caiet cu nota ii critice la adresa regimului. Este nlturat
din ziaristic, anchetat de Securitate. Continua nota iile i ntreaga experien va fi povestit n
cartea Femeia din fotografie, Editura Compania, 2002. StudentiiMarius Oprea, Sorin Adam
Matei, Caius Dobrescu, Marius Ungureanu sunt anchetati de Securitate pentru organizarea unui
grup de discutii anti-comunist la Universitatea Bucuresti.Sorin Adam Matei si Caius
Dobrescu sunt torturati timp de doua zile si eliberati dupa ce figuri din lumea literara (Alexandru
Musina, Mircea Nedelciu, etc.) ameninta cu anuntarea publica a celor intimplate.
30 august 1988 - Interzicerea de a publica pentru Ana Blandiana. Cr ile poetei sunt scoase din
biblioteci, iar n faa casei este plasat o ma in de supraveghere.
1988 - Cartea lui Stelian Tnase, Corpuri de iluminat, este respins de cenzur pentru "viziunea
sumbr asupra realitii actuale, totul aprnd ca supus degradrii morale, civice i politice".
Cartea Smarandei Cosmin, Atept provincia, unde apar "frecvente trimiteri la lipsuri n
aprovizionare, cldur etc." respinsa i ea, a fost refcut integral, de conducerea redac iei.
Volumul Ioanei Ieronim, Poezii, "lipsit de mesaj contemporan i cu numeroase caren e
ideologice", a fost respins. Au aprut, "cu interven ii considerabile, pentru a deveni publicabile":
Drumul cenuii, de Augustin Buzura, Semnul ochiului de Petre Slcudeanu, Scaunul
singurtii, de Fnu Neagu, Cderea n lume de Constantin oiu i Clopotul scufundat
de Livius Ciocrlie.
26 ianuarie 1989 - Arestarea a trei redactori de la ziarul Romnia liber (Petre Mihai
Bcanu, Mihai Creang i Anton Uncu), a unui inginer automatist ( tefan Niculescu Maier) i a
unui tipograf (Alexandru Chivoiu) care pregtiser o publicaie ilegal, Romnia, cu articole
anticeauiste. Cazul a fost considerat unul dintre cele mai mari succese ale poli iei politice iar
membrii grupului "R", cu excepia iniiatorului, Petre Mihai Bacanu au fost elibera i conditionat i
dispersai n diferite orae din provincie.
februarie 1989 - Corneliu Vadim Tudor si-a depus carnetul de membru PCR direct pe adresa
presedintelui Ceausescu.
2 martie 1989 - Tnrul Liviu Babe din Bra ov i d foc pe o prtie de schi de la Poiana Bra ov,
lasand scrisa in urma sa lozinca anticomunista "Stop morder! Brasov =Auschwitz"
6 martie 1989 - Scrisoarea ctre N. Ceau escu a ase fo ti membri ai nomenclaturii de partid
(Silviu Brucan, Constantin Prvulescu, G.I. Rceanu, Corneliu Mnescu, Gheorghe
Apostol, Alexandru Brldeanu). Primul dintre ei va publica o memorialistic plin de omisiuni i
puternic ideologizat, dup 1989.
17 martie 1989 - Publicarea n ziarul francez Liberation a unei scrisori-pamflet la adresa lui
Ceauescu semnat de Mircea Dinescu. Poetul este exclus din partid, dat afar din serviciu i
arestat la domiciliu. n 20 martie apte intelectuali au semnat o scrisoare de solidarizare cu
el: Octavian Paler, Dan Haulic, Andrei Ple u, Alexandru Paleologu, tefan Augustin
Doina, Mihai ora i Geo Bogza.
Iulie 1989 - Publicarea n Occident a unei scrisori a poetului Dan De liu, care este i el arestat la
domiciliu. n vara anului 1989 sunt aresta i sau ancheta i scriitorii Dan Petrescu,Liviu
Antonesei i Liviu Cangeopol din Iai, care s-au manifestat prin scrisori i interviuri contra
dictaturii lui N. Ceauescu, i fizicianul Gabriel Andreescu din Bucureti. Acesta din urma fcuse
s circule, ajungnd i la Securitate, o lucrare intitulat Pentru o filozofie a disiden ei.
17 Septembrie 1989 - Moare I.D. Srbu (de inut politic ntre 1957-1963), autor al unora dintre
cele mai valoroase lucrri de sertar, Adio Europa i Jurnalul unui jurnalist fr jurnal, ale cror
manuscrise se afla azi n Biblioteca LIBRI PROHIBITI de la Praga.
22 decembrie 1984, are loc vizionarea intern la Casa Scnteii a filmului Sezomul pescruilor,
scenariul Constantin Munteanu (romancier, dramaturg, scenarist, fizician la Svine ti), regia
Nicolae Opriescu; un film despre furtul tezelor de doctorat n Chimie, avnd ca plan doi
(supratem) Romnia vzut ca un vast sanatoriu. Filmul este interzis, iar scenaristul Constantin
Munteanu este anunat de Dumitru Matal, director al casei de Filme 3, c urmtorul scenariu,
Urgena, care trebuia s intre n produc ie avndu-l ca regizor tot pe N. Opri escu, i poate
continua drumul dac scenaristul accept un alt regizor. Scenaristul nu accept. Din 1985,
filmul Sezonul pescruilor are o istorie zbuciumat, dou romane ale lui C. Munteanu
- Teona i Sfritul nserrii - sunt oprite personal de Dulea. Filmul este salvat de la macelrire
printr-o aciune judectoreasc, avocat fiind Yolanda Eminescu, i este pus sub sechestru la
Buftea. Iese pe ecrane n septembrie 1990, ia Marele Premiu al Cinematografiei Romne pe anul
1990, i este uitat complet, cauza fiind ostracizarea regizorului, care a deranjat pe foarte mul i,
pe care i-a tot invitat s semneze alturi de el i de scenarist memorii pentru salvgardarea
cinematografiei romne, pn n 1988, cnd a plecat n Fran a, renun nd chiar s mai fac
vizionarea la piesa de teatru erifii sau nimic despre snziene a lui Constantin Munteanu,
pus n scen la Teatrul Tineretului din Piatra Neam (mai-iunie 1977) cu Maia Morgenstern i
Claudiu Istudor.
Dup 1990 ncep s apar o serie de lucrri valoroase, documente etc. privind cele dou
comunisme prin care a trecut Romnia. Notabil este Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt,
monahul de la Rohia, o capodoper aliteraturii romne confiscat de Securitate i rescris din
memorie, la care se adaug o serie de memorii i jurnale (ca, de pild, Jurnalul intim al
scriitoarei Alice Voinescu, cu numeroase referiri la instaurarea regimului comunist i ororile
sistemului.
Mrturii
ntmpinarea
Prin 1937-38, Mihail Munteanu, tatal meu, era liderul studentilor de la Politehnica din Iasi. Pustiitoarea aparitie a razboiului l-a obligat
sa se refugieze la Brasov. Aici s-a casatorit, a avut un singur fiu si a cunoscut, dupa 1944, teroarea anchetelor securitatii. Aici a fost
arestat si condamnat sub auzatia de uneltire impotriva ordinii de stat . Ridicat la cateva zile dupa ce am aparut pe lume, a rezistat timp
de cinci ani regimului de exterminare de la canalul Dunare Marea Neagra. S-a reintors acasa pentru trei ani si a fost din nou arestat,
primind o condamnare de zece ani, dintre care a facut opt ani de carcera, pentru nesupunere, in inchisoarea de la Aiud, cimitirul
intelectualitatii romanesti.
Ros de suferinte fizice si morale pentru un destin, personal si national, ce nu si-a gasit implinirea jinduita, Mihail Munteanu s-a stins in
1990, la cateva luni dupa ce incoltise speranta unor reale schimbari democratice in Romania. Apucase sa devina membru al Asociatiei
Fostilor Detinuti Politici. Prea tanar pentru a intelege exact, la timpul potrivit, rostul deplin al marturisirilor pe care mi le facea, adevarata
si dramatica dimensiune a suprimarii unor deveniri, pentru vina de a nu fi facut concesii inregimentarilor comuniste, abia dupa moartea
tatalui meu am inceput sa pun cap la cap fragmente de marturii orale si sa inteleg de ce, la prima intalnire de dupa intoarcerea din
puscarie, imi strangea bratul intr-un gest ce mi s-a parut de spaima si nesiguranta, de haituire. Bratul fiului sau pe care nu-l vazuse de la
nastere. Acest gest m-a urmarit intreaga viata, ca si cum din intunericul din care venea s-au furisat limbi de foc, rupand furibund din
carnea prigonitului, recompunand marasmul unor suferinte inimaginabile, lupta cu moartea, supravietuirea si speranta.
Din fericire, tatal meu mi-a lasat un caiet cu amintirile sale din anii puscariilor comuniste. Abia acum imaginea acelor pustiitoare decenii
s-a lamurit. Mai mult decat atat, am inteles ca orice marturie despre suferintele unui neam nu ai voie sa o tii numai pentru tine. Ea
trebuie destainuita, rostita sau strigata, pentru a ne impregna de tensiunea, de dramatismul unor veacuri de prabusire, pentru a
indeparta, cat ne va sta in putinta, pericolul recrudescentei unor asemenea monstruozitati. Abia dupa ce am citit marturiile continute in
acest caiet am realizat ca am avut in preajma, veghindu-mi inaltarea, asa cum i-au permis vremea si vremurile, un parinte care si-a
probat in timpul tineretii sale anulate, o verticalitate pilduitoare
Fuga
Se decretase nationalizarea in 1948. Uzinele Astra din Brasov (ulterior devenite uzinele
Steagul Rosu n.m.) erau in toiul inventarierii, iar eu eram numit intr-o comisie la magazia
centrala. Atmosfera in birouri si ateliere era de groaza. Se faceau zilnic arestari. Un autobuz
mare astepta pe Calea Bucuresti, iar o masina mica cu securisti intra la sindicat, unde era
chemat cel vizat, era ridicat si dus la autobuz, iar de acolo in beciurile de ancheta. Ora dupa
ora dispareau cunoscuti si prieteni.
A venit si randul meu. Cautandu-ma la birou si negasindu-ma au mers la magazia centrala.
Controlam materialele pentru automotoare care se gaseau la ultimul etaj. De jos ma zaresc si
striga sa cobor. Am simtit atunci un gol in suflet ce prevestea sirul lung al anilor de suferinta.
Caut sa scap si ma furisez printre raioane, escaladand balustrade si acoperisuri, ajungand in
curte, unde se gaseau stive mari de scanduri. Cu respiratia aproape intretaiat, ma
adapostesc in golurile dintre scanduri. Stau nemiscat aproape o ora, cu spaima in suflet,
gandindu-ma ce este de facut. M-au cautat, au blocat toate portile uzinei, intarind paza.
Dupa un timp am iesit si m-am indreptat, cu mare prudenta, spre zidurile exterioare ale uzinei
pe care le-am sarit ajungand in padure. Incepea viata aspra de fugar.
Am anuntat familia despre situatia mea, cautand sa le dau sperante ca lucrurile sunt numai
un provizorat. In sinea mea ma cutremuram ca ii voi lipsi mult timp de ajutorul meu si cine
stie daca ii voi mai vedea. Domnul sa fie cu noi ! La El este nadejdea.
Prbuirea comunismului
Comunismul s-a dovedit un experiment istoric predestinat prbuirii.
Modelul teoretic al lui Marx era utopic, att prin schematism, ct, mai
ales, prin iluzia c ar putea crea o societate mai dreapt desfiinnd
proprietatea privat, adic nclcnd unul dintre drepturile fundamentale
ale oamenilor. Eecul sistemului socialist vine, ns, i din contradicia
dintre modelul teoretic i condiiile concrete de punere n practic: n ri
aflate n faze incipiente ale capitalismului, cu un proletariat restrns i
nematurizat, cu o economie subdezvoltat, predominant agrar.
Schematismul modelului lui Marx a lsat loc pentru numeroase
improvizaii, care, n contextele socio-economice amintite, au dus la
nclcri grave ale drepturilor omului, la adevrate drame umane.
Majoritatea autorilor care s-au pronunat asupra colapsului puterii
comuniste au identificat drept cauze majore ale acestuia eecul
economic, competiia cu Occidentul, Gorbaciov, rolul forelor de opoziie.
1. Eecul economic
2. Competiia cu Occidentul
3. Mihail Sergheievici
Gorbaciov
Mihail Sergheievici Gorbaciov, ajuns Secretar
General al Comitetului Central al PCUS n
martie 1985, a iniiat un program de ample
reforme - perestroica n economie, glasnost
n organizarea statal -, menit s amelioreze
sistemul sovietic aflat n precriz, dup cum
chiar el definea situaia. Lipsit de viziune i de
fermitate, a fcut ca procesele pe care le-a
declanat s aib, n cel mai bun caz, efecte
minore, dac nu inverse. Din salvatorul
sistemului sovietic s-a tranformat n groparul
su. Prin ideile i atitudinea a dat impuls
rilor est-europene spre ndeplinirea elurilor
lor, chiar dac acest lucru nsemna i
rsturnarea comunismului.
Concluzii
Dificultile ntmpinate de statele din estul Europei,
foste comuniste, n procesul de tranziie, au transformat
problematica comunismului n tem predilect aflat n
dezbaterea public. Pe baza experienei acestor state,
se poate concluziona c ieirea din comunism este mult
mai dificil dect ieirea din orice alt form de dictatur.
Efectele comunismului au fost att de perverse i
profunde nct pentru regsirea lumii normale vor mai
plti cteva generaii. Comunismul a dus la
autonstrinare (Marx acuza capitalismul pentru
aceasta), i-a nvat pe oameni s mint, s
supravieuiasc oricum.