Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MO~TEANU
(coordonator)
PRETURI~ICONCURENTA
SINTEZE TEORETICE
APLICATII PRACTICE
sruDn DE CAZ
TESTE GRILA.
TEME DE CERCETARE
PENTRU PROIECTE DE DIPLOMA.
Editura UNIVERSITARA
Bucure~ti
CUPRINS
CuvaDt iDainte ......................... ............................................................. ........... ............
Tema nr. 1
Tema Dr. 2
32
Tema Dr. 3
58
Tema Dr. 4
94
Tema Dr. 5
117
Tema Dr. 6
130
Tema Dr. 7
150
Tema Dr. 8
Sistemul prefUrifor in Romania .............. .................. .......... ............ ........... ....... ..........
165
Tema Dr. 9
185
Tema nr. 10
196
Tema nr. 11
promolionale ......... ............ ........ ........ ........ ................ .......... ............. ............ ..... ............ 217
Tema Dr. 12
Concuren/a pe pia{a achiziliilor pub lice ............... .......... ................... ............... ........
234
Tema Dr. 13
Sistemul informational al nivelului o$i evo/uliei pre/uri/or ....... ...... .............. ...........
250
TEMA NR. 1
MECANISMUL PRETURILOR
,
1.1. CONCEPTE CHEIE
Prel
Valoare a unui bun
Mecanism autonom al prelurilor
Piala
Funclie a cererii
Funclie a ofertei
Funclie a costului total
Prel de echilibru
Concurenla mediu concurenlial normal
Elasticitate a cererii / ofertei In raport eu prelul
Elastieitate ineruci~ata a cererii in raport cu prelul
Elasticitate a cererii in raport cu venitul eonsumatorilor
1.3. SINTEZE
Piata presupune:
existenta unor unitati economice autonome, lntre care exista legaturi
directe de vanzare-cumparare;
9
Categoriile de pret
Preturi 1ibere
Preturi fixe (sau limita)
Stabi1ite de stat
Pre!uri lib ere ~i
Pre!uri reg1ementate
~i
planificata)
10
Op.cit.
11
Comportamentul
beneficiarilor
~i
pre\Urile ~i concurenta
fiscalitatea
subv~ntiile
=g(p) , unde
QO
12
= f(p),
(df/dp<O)
Deplasarea functiei cererii spre dreapta / stanga (cre~terea / scaderea
cererii la acela~i pre!) se realizeaza prin schimbarea preferintelor consu
matorilor, modificarea veniturilor disponibile pentru consum etc, adidi
sub influenta altor factori decat pretul.
preturi
I
cantit1'i!i de produse
savar~e~te
acte de
rentiale.
Apari!ia tot mai frecventa a abuzurilor ~i a formelor comerciale
anticoncuren!iale, in lupta pentru puterea economica, pentm domina!ia
pietei, a Iacut ca problema respectarii ~i apararii concurentei reale sa fad
obiectul reglementarilor legale ~i procedurilor de urmarire ~i sanction are,
de reprimare a abaterilor de la regulile normalita!ii concuren!ei.
Mecanismul economiei de piata functioneaza pe baza legii cererii ~i
ofertei, avand, ca ax central, pretul, care asigura autoreglarea echilibmlui
pietei. Dar, pentm ca pretul sa-~i poata indeplini misiunea "suprema" de
regulator al pietei, formarea lui trebuie sa aiba loc in conditii1e mediului
concurential normal - acesta are ca scop final maximizarea bunastarii
consumatorilor ~i este definit prin urmatoarele coordonate:
1. existenta mai multor producatori ~i, respectiv, cumparatori,
conditie care elimina posibilitatea existentei monopolului sau monopsonului
~i a altor forme ale pozitiilor dominante pe piata unor bunuri sau servicii;
2. existenta diversificarii sortimentale a unui bun omogen consi
derat, conditie care da posibilitatea multiplelor optiuni posibile din partea
potentialilor opera tori economici din amonte sau din aval, cu care
producatorii sau distribuitorii presupu~i intra in raporturi economice pe
piata;
3. comportarea intreprinderilor ca entitati rationale, fiind preocupate,
fiecare la randul sau, de alegerea celor mai bune variante in combinarea
factorilor de productie, in scopul atingerii obiectivului lor fundamental;
4. decizia pretului sa apartina exclusiv agentilor economici,
neexistand imixtiuni din partea Guvernului in fixarea preturilor ca nivel
nominal;
5. rationamentele de fundamentare a deciziei pretu1ui sa fie definite
de cerintele dezvoltarii durabile a intreprinderii, care implica objective
prezente ~i viitoare ale intreprinderii, obiective interne ~i externe, in
mediul concurential (obiective tehnice ~i tehnologice, de calitate a
produselor ~i de competitivitate, de protejare a mediului ~.a.);
6. rolul statului sa se manifeste, in special, pentru reglementarea
comportamentelor, in sensullegiferarii disciplinei pe piata a operatorilor
economici ~i al supravegherii respectarii acesteia, pentm eliminarea
manifestarilor anticoncuren-tiale;
7. interventia statului in economie sa se faca, de regula, prin alte
instrumente dedit pretul (prin fixarea autoritara a acestuia ca pre! de
vanzare), iar, daca este necesar, statuI sa opereze prin parghiile de
14
~i
I-
I Ca~tiguri
15
{ cu un cost minim
mmx CT = PIX 1 + P2 X 2 + ... + Pnxn
Xt,x2.. n
I
I
CF)
aq
=p
cp'(q)
=0
,
fiJU.a
Produditorul individual
costuri
prel
COli cost margi
an
oferta
CfM (cost total
mediu)
QtDIaI
cantitate
aCT acv
~
17
unde:
{
18
:~XU(ql,q2, ...qn)
LPjqj:::;V
i=1
L(ql,q2, ..qn)")
= U(QI,q2,..qn)-A(LPiqj -
V)
i=1
aL(QI,Q2,..qn) = 0
aA
i=1
aU(QI,Q2, ..Qn)/
--=
Pi
Pn
Conditiile de ordin 2
Derivatele de ordin 2, in raport cu fiecare variabila < 0
In functie de forma specifica a functiei de utilitate, se determina
cantitatile din fiecare bun, care vor fi exprimate in functie de pret ~i venit
- deci se obtine functia de cerere pentru fiecare produs a unui consumator.
Cererea totaHi pentru un produs se determina prin insumarea
functiilor individuale de cerere pentru respectivul produs.
Estimarea functiilor de cerere ~i oferta totale
In conditiile in care nu se cunosc functiile de oferta / cerere, dar
exista date istorice privind cantitatea oferita / ceruta pentru diverse niveluri
ale preturilor, se pot estima parametrii func!iilor de oferta / cerere. De
exemplu, daca valorile aferentecantitatilor oferite pentru diferite niveluri
ale pretului "par" a fi generate de 0 functie liniara de forma Q a + bp,
parametrii a ~i b pot fi estimati prin diverse metode econometrice, dintre
care cea mai uzuala este metoda celor mai mici patrate l .
I aceasta meto~a presupune anumite ipoteze - pentru detalii, vezi, de exemp!u,
"Econometric models and economic forecast" Pindyck R.&Rubinfeld D., Irwin McGraw
Hill, 1998.
19
NLx; . Yi
=:
. NLX i
unde -Y =:
LXiLYi
a=Y-(3X
-{Lx}
L Yi = med"1a antmetica
. - a vana
. b'I
N
1 e1. depen d ente,
-X
LXi
N
~i
~x
f(xo)
Xo
--+-=
e flx
f(x l )
.
f(xo)
f(xo)
Xl -xo
:--'--"'::"
~f(x)
Xo
_.-
Xo
~X
f(xo)
~f(x)
f(xo) + f(x l )
2
~x
+--
Xo + Xl
2
=f(XI)-f(xo)
f(xo)+ f(x l )
XI -xo
+~--~
Xo + XI .
20
g(po)
dg(p)
dp
Po
P=Po
g(Pl) - g(po)
g(po) + g(Pl)
..::....:....--=....:::-
(elasticitate arc)
Po + PI
f(po)
Po
df(p)
.~(elasticitate intr - un punct)
dp P~Po f(po)
f(Pl)-f(po) +Pl Po (elasticitatearc)
f(Po)+f(p\) PO+PI
21
8Q;
= Q;o
8py [
-;-
PYO
aQ; PYO
sau apy . Q;o
= 8Qc
QC
Yo
aQ~ . R~J
QC
A...
VPx
YO
= 8Qc
e
C/V
QC
av '~J
0 0 0
22
= 1,
? bunuri superioare, cu ecN >I, pentru care cererea cre~te in propoqii
mai mari la cre~terea venitului.
eCN
Rezolvare:
.
O
a) Q = a + ~. p - pentru ca aceasta sa reprezinte 0 functie de oferta
[ a-oJ
~3aq2+2bq+ c-~ =0
23
L\ == (2 b)2
&J
'
y-f3
'
este:
a _-_&)
2b 1(2'b)2
qI,2
4.3.a.[c--
y- f3
----'----2-3----"------"
. a
p == Cmg
{p == 3 . a . q + 2 . b . q + c
{
cu conditia Cmg ;::: CTM::::} 3 a . q 2 + 2 b . q + c ;::: a . q 2 + b . q + c
- 2 b J4. b 2 -4 3 a(c -p)
::::}
ql,2
;:::
0,
q;::: -b/2a
cu conditia 4b 2 -43a(c p);:::O
d) e0/p
dq
dp
I
P=Po
.~
qo
dp/
.~== 6
qo
Po
2 b' - , unde qo
aqo+ qo
dq,q=qO
reprezinta cantitatea oferita pentru pretu1 Po. Daca aceasta elasticitate este
subunitara (supraunitara), inseamna ca oferta individuala este inelastica
(elastica), respectiv ca 0 cre~tere a pretului va genera 0 cre~tere mai mica
(mare) a cantitatii oferite.
12J24+24p
12
' unde, pentru un pre! de minim 5, se retine
doar radacina ql
12+J24+24p
Cmg
CTM
= dq
p_
1
dp p=23 q dp
. .P. =
1
.23
q 12q -12Iq=3 3
= 03194
'
, ceea ce implica
dq q=3
o oferta inelastica pentm acest pret (0 cre~tere/sdidere cu 1% a pretului
determina cre~terea/scaderea ofertei cu doar 0,3194%).
Firma de tip A:
CTA::;: 0,4QA 2 + 2QA + 90
p-2
0,8
=> Qmin(A)
14
P-2
Q = O,8'P ~ 14
A
O,p < 14
Firma de tip B:
CTB ::;: 0.5QB 2 + Q B + 50
Cmg A => p
= Q B + 1=> Q B = p-1,
=> Q min(B)
=1
=> P min(B)
11
QB
{p1, P ~ 11
O,p < 11
o,p < 11
IOQB,l1:5 P < 14
5QA + IOQB'p ~ 14
26
~i
cererea sunt
O'P < 11
lO(p-l) = lOp -10,11:5 P < 14
{
5(I,25p - 2,5) + 10(p -1) = 16,25p - 22,S, P ~ 14
350,...------------""-
300
250+---------------~~----~
200~------------~---150+---~~=----------
100 + - - -
----1
.-----~"""""=_-------_j
I_cererel
-oferta I
50+-----~~------~---~
o +--"""'T---,--------,---,-----i
50 ...I-O----:5~--:-10"---1---5-
20
25
};>
};>
};>
piata!
Care sunt elementele caraeteristice ale mediului concurential
normal?
StatuI trebuie sa intervina in meeanismul economiei de piata?
Argumentati!
Cum definiti comportamentul rational al agentilor economiei?
5.400
5.500
25.000
33.000
27.000
31.500
5.750
30.000
30.000
5.820
32.000
27.800
5.900
32.800
25.000
1.6. Trei produse sunt caracterizate prin urmatoarele func!ii ale cererii:
Q 1 = 5.000 - 0,25P; Q2 = 4.500 - 0,15P; Q3 = 7.000 - 0,8P.
La momentul To preturile practicate pe piata sunt de 1.200, 1.450 ~i
respectiv de 400 lei.
in momentul T 1, preturile se modifica astfel: pretulia primul produs
cre~te cu 10%, pentru al II-lea produs pretul scade cu 15%, iar pentru al
III-lea produs se constata 0 scad ere a pretului cu 13%.
Determinati elasticitatea incruci~ata pentru cele trei bunuri ~i stabili!i
existenta unor eventuale rciatii de complementaritate sau de substituibilitate.
28
~i
I
I
I
I
J
.1
acela~i
15.000
Pret
Nr.paehete eumpiirate 2.910.000
14.850
3.000.000
14.700
3.078.000
14.550
3.120.000
14.400
3.213.000
14.250
Pret
Nr.paehete eumparate 3.255.000
14.100
3.285.000
13.950
3.315.000
13.800
3.342.000
13.650
3.366.000
29
~i
1. 7. TEME DE CERCETARE
Studiati proprietlitile functiei de utilitate; cum se determina eurbele
de izoutilitate?
plusul produeatorului"!
);> Estimati empiric elastic ita tea eererii pe 0 anum ita piatli de auto
mobile!
);>
I
j
piata a firmei?
de productie!
);>
30
~
~
BIBLIOGRAFIE
~
~
~
~
~
~
~
~
(I
'1
31
TEMA NR. 2
LA CERINTELE
PIETEl
Concurent a
Competiti vitate
Concurenta perfecta
Intreprindere marginala
Monopol
Incasare marginala
Cost mediu (unitar)
Cost marginal
Reguli alternative de gestiune
Preturi de monopol
Discriminare prin pret
Monopson
Concurenta monopolistica
2.2.0BIECTIVUL CAPITOLULUI
Capitolul intitulat "Strategii de adaptare a preturilor la cerintele pietei"
familiarizarea studentului cu diverse concepte, cu posibilitatile
de stabilire a preturilor pe piata, in functie de caracteristicile concurentei
acesteia. In acel~~i timp, se prezinta ~i strategii de fixare a preturilor de
catre stat, respectiv mecanismul de fhare a preturilor maxime ~i minime,
precum ~i masmile luate de stat ce acompaniaza aceste mecanisme.
urmare~te
2.3. SINTEZE
STRATEGD ALE STABILIRD PRETURILOR IN CONDITIILE PIETEI
Concurenta reprezinta un mod de manifestare specific al economiei
de piata, ce se concretizeaza in comportamentul de rivalitate individualizat
32
Caracteristici
Urmare~te
____ c;..
c,.,
i .
\c
x ~~-~ ---y..-c:!:I- --
~B
CTM1
CTM3
CTM2
Ramura q
intreprinderile 1,2,3
Figura nr. 1
Figura nr. 2
35
37
J....
R.nl
= C ml ~i Rm2 = Cm2
E =( PI - Pc ) I Pc
Unde: PI pretul impus rara riscul de atragere a concurentilor
Pc = pretul concurentei
Cele .mai importante bariere sunt:
~. Diferentierea produselor: acorda firmei un control sigur asupra
preturilor produsului sau, atragand consumatorii prin marca sa. In acest
40
cu fumizorii, etc.
In aceste conditii, costul mediu al noilor firme va fi pe terrnen lung
mai mare, pentru orice nivel al productiei, iar intreprinderile existente pe
piata i~i vor fixa pretu1 sub nivelul costului mediu al concurenti1or
potentiali.
Diferenta dintre pretul limita stabilit ~i costul mediu al potentialilor
concurenti masoara ecartul la intrarea in ramura.
Efectele barierei pot fi nule daca noii concurenti dispun de elemente
de superioritate privind tehnologia de productie sau apropierea de sursele
de materii prime.
~ Economiile
la scara provenite din tehnica, organizare sau din
avantajul factorilor de produc!ie pun problema deterrninarii pretului
limi ta pentru economia la scara.
Acest pre! se define~te ca fiind acela care asigura echilibrul pielei pe
o perioadii lunga, prin roIuI de bariera pe care 11 joaca. Rela!ia de calcul
este:
PI = Pc (1 + E)
41
Pc
Q'
Figura nr. 3
Cost total de
productie (unitar)
~
valoarea produsului
estimatii de consumator
44
Oferta
deficitara
Rationalizarea consumului
Marirea importurilor ~i reducerea "tarifului vamal la
import
Masuri de Iimitare a veniturilor sau a cererii (prin
impozite ~i imprumuturi de stat)
Pe
Pm
Qo
QE
Qc
...
Figura nr. 4
46
Pm-----
Q
Figura nr. 5. Fixarea prefului minim
Cantitatea
Sectia 1 costuri
Sectia 2 costuri
Sectia 3 costuri
10
23
15
26
53
38
48
91
68
78
133
102
118
178
138
170
233
176
236
301
216
314
376
260
404
464
308
10
504
554
360
tjC
Cost marginal
Cm3
Cost marginal
al monopolului
Incasare
marginaUi
Cost total
m
10'
C m2
23
15
10
56,66
10
16
30
23
15
53,33
25
22
38
30
16
50
41
30
42
34
22
46,66
63
40
45
36
23
3,33
86
52
55
38
23
40
109
66
68
40
30
36,66
l39
78
75
44
30
33,33
169
90
88
48
30
30
199
10
100
90
52
34
2666
233
Cantitate
49
= 206
~ RT _ CT ~ (60 Ex 9
~ 206
= p' q -
(C 1
C z),
Rezolvare:
a. In situatia in care monopolul dore~te maXlmlzarea profitului,
conditia va fi:
Rm = C m , deci 6 - q = 0,3qZ -1,2q + 2
q 4, cealalta varianta nu convine din punct de vedere economic
{
p=4
rr. 11,2
{
P = 2,8
4. Fie doua intreprinderi in situatie de monopol, functia costului total
al intreprinderii A este de forma: C (qa) = qaZ, iar pentru intreprinderea B
1
este: C (qb) = 2 qb Z, unde qa ~i qb reprezinta cantitatile produse de cele
doua firme.
Productia totala este: q = qa + qb, functia inversa a cererii este de
forma: P = - q +100, unde Peste pretul. Calculati:
51
{IT~, = 0
ITa < 0,
de unde obtinem:
,
IT; = 0 ~ - 4qa -qb + 100 = O~ qa 100 - qb /4, rezultat ce indica
ea fiecare intreprindere i~i ia propria decizie in functie de decizia celeilalte
intreprinderi.
IT:'<0~-4<0
Analog se va proceda
ITb
=P
~i
. qb - C(qb) ~ ITb
= (-
1I2qb2
= 54,55
160/3; ITa
= 666,67
~i
ITb
= 1066,67
2 este: C (q2 )
= ql, unde ql ~i q2
Amortizare: 3
Salarii: 4q + 1
Materii prime: q3 - 3q2 + 4q.
a) Izolati costurile fixe de cele variabile;
b) Stabiliti forma curbelor costului total, costurilor fixe, costurilor
variabile, ca ~i costul total mediu ~i costul variabil mediu;
c) Presupunem di pentru produsul considerat, la piata se stabile~te
pretul de 8 urn. Cat trebuie sa se produca pentru a se maximiza
profitul?
d) Care este elasticitatea ofertei in raport cu pretul de oferta de 8 urn?
3. Industria de instalatii se compune din doua intreprinderi, caracte
risticile pietei demonstreaza ci.i deciziile unei intreprinderi afecteaza profi
turile celeilalte, functiile profiturilor celor doi concurenti fiind:
111 = 5ql qI 2 - 0,5 q2 2 + 12
P2 = 92 - 4q2'
Intreprinzatorul i~i estimeaza functia costului total de forma:
C = 22 + 4q, unde q este cantitatea totala (ql + q2)'
a) Ce pret trebuie sa practice pentru fiecare club?
b) Care este profitul total?
6. Fie 0 piata cu concurenta perfecta pe care se vinde un produs la
pretul p. Pe piata sunt zece intreprinderi ce fabrica produsul, functia costului
total al unei intreprinderi este:
CT = 3q 3 2q2 + 4, unde q este cantitatea produsa.
qt
55
Productia
Costuri
fixe
Costuri
variabile
15
15
13
15
17
15
20
15
22
15
25
15
31
15
41
15
...... _-
55
------
Cost
total
Cost
marginal
Cost
mediu
......
_-_
......
Cost
fix mediu
Cost
variabil
mediu
a) Completati tabelul;
b) Determinati pretul de echilibru pe termen lung pentru intreprindere;
c) Presupunand 0 cre~tere a cererii pentru acest produs care va
determina 0 cre~tere a pretului unitar la 10, determinati cantitatea
la echilibru ~i profitul unitar;
d) Care va fi efectul existentei acestor profituri asupra ramurii pe
termen lung?
56
Costuri fixe
Costuri
variabile
15
23
15
29
15
33
15
39
15
40
15
47
15
59
15
74
BIBLIOGRAFIE
);;> Handerson, J.M., Quant, R.E., "Micro-economie", Dllnod, 1999
);;> Mo~teanll, T., Dllmitrescll, D., Floricel,
Alexandru, F., "Pre/uri li concu
renta ", Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bllcure~d, 2000
);;> Mo~teanu, T., Dumitrescu, D., Floricel
Alexandru, F., Vuta, M., "Culegere
c.,
c.,
);;>
);;>
);;>
);;>
57
TEMA NR. 3
PROTECTIA
CONCURENTEI
ECONOMICE
Notificare
Piata re1evantii
Practici anticoncurentia1e
Practici concertate
Subventie
Taxa antidumping
Taxa compensatorie
3.3. SINTEZE
Abuz de pozitie dominanta
Concurenta economic a
comerciala
Concurenta neloiala
58
Regula de minimis
Subventie
Taxa compensatorie
Taxa antidumping
Valoare normal a
60
~i
Fapte reprimate:
- confuzia cu concurentul vatamat (marci obscure care provin dintr-o
marca originala);
- denigrarea;
- dezorganizarea intreprinderilor rivale;
- acapararea agresiva a clientelei (ex: publicitatea).
Conditia este sa se poata demonstra ca faptele incriminate sunt posibile
credibile pentm conditiile specifice ale domeniului respectiv.
Raspunderea pentm faptele de concurenta neloiala:
1. civila
2. contraventionala: sanctiunea este amenda
3. penala: sanctiunea este privarea de libertate ~i amenda penala.
61
contingentarile la import.
62
,~ CONSILIU~ LEGISLATIV
aVlzeaza
-.1 CONSILIUL
CONCURENTEI
competenta
PRE$EDINTELE
CONSILIULUI
CONCURENTEI
I! proiect
, , ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
! modifici'iri
CURTEA DE APE.....
Q......_---,
competenta
II
ri...... ~......, I I
ADOPTA
regulamente,
instrucfiuni
ADOPTA.
decizii
FORMULEAZA
avize
EMITE
recomandiiri
0\
W
EMITE
. ordine
J.
ELABOREAZA
rapoarte
64
- structurate juridic;
,
- nestructurate juridic.
economici sau asociatiile acestora, indiferent daca sunt exprese sau tacite.
Intelegerile nestructurate juridic sunt reprezentate de practicile concer
tate prin care agen!ii economici sau asociatiile acestora se adapteaza mai
multlmai putin spontan la 0 anumita linie de actiune. Aceasta devine 0
linie de conduita, unanim acceptata pe piata respectiva, fiira a fi nevoie de
existenta unui acord in acest sens.
Din punct de vedere economic, intelegerile se pot clasifica in:
acorduri orizontale: privesc agenti economici situati la acela~i nivel
al proceselor economice.
65
~i
economic apartin
~i
69
afectarea comertului;
prejudicierea consumatorului.
lntre pozilia dominanta pe care un agent economic 0 deline pe 0
piala ~i practicile abuzive manifestate in comportamentul lui exista 0
legatura de cauzalitate.
Practicile abuzive pot fi uneori rezultatul unor inlelegeri incheiate
intre agenlii economici care delin impreuna 0 pozitie dominanta pe piata.
Victima acestei exploatari abuzive trebuie sa dovedeasca fapt ca
atitudinea fumizorului afecteaza sau este susceptibila de a afecta comertul
sau consumatorii. Aceasta proba este greu de facut. De aceea agentii
economici prejudiciati (afectati) prefera caile de drept civil sau comercial
~i nu cele oferite de dreptul concurenlei, pentru ca:
trebuie sa dovedeasca doar prejudiciul propriu;
sunt mult mai familiarizati cu aceste proceduri.
lnstitulia abilitata de legea romana sa ia masuri ~i sa dispuna sanctiuni
in cazul practicilor anticoncurentiale este Consiliul Concurentei.
Comportamentele susceptibile de a fi calificate drept practici antic on
curentiale ies de sub incidenta principiului interzicerii daca agentii econo
mici sau grupurile de agenti economici care recurg la aceste practici
indeplinesc conditiile:
cifra de at-aceri a exerciliului financiar precedent" acestor practici
nu depa~e~te un an plafon stabilit anual prin ordinul pre~edintelui
Consiliului Concurentei;
cota de piata detinuta nu depa~e~te 5%.
Daca, insa practicile anticoncurentiale privesc preturile, tarifele,
acordurile de impartire a pietei sau participarea la licitatii, exonerarea de
mai sus nu opereaza.
Piata relevanta
Definirea pietei relevante este necesara in scopul de a stabili partea
de piata pe care se manifesta practicile anticoncurentiale.
Concurenta, ca proces economic pe care legislatia din tarile cu
economie de piata cauta sa 0 promoveze ~i sa 0 protejeze, se desfii~oara
pe 0 anumita piata: piata relevanta.
Aplicarea prevederilor legale privind concurenta se refera intotdeauna
la piata relevanta. Practicile anticoncurentiale prezinta unnatoarele legaturi
cu piata relevanta:
intelegerile prezinta un grad maxim de nocivitate dind se stabilesc
intre agentii economici care actioneaza pe aceea~i piata relevanta;
70
tehnologie;
pregatirea fortei de munca;
resursele naturale ~i financiare.
b) recompensa cat de acceptabiHi este, din punct de vedere economic,
pentru un agent economic producerea bunului respectiv.
a) din oficiu;
~ autorul pHingerii/cererii
mata.
In anexa nr. I este prezentata procedura des~arii investigatiilor.
72
Anexa 1
Procedura
desfii~uriirii
investigatii10r
Agenti
economici
asociatii
Organizatii
Neadmitere
Pre~edintele
,I
D Ispune
. econo ici
l '
admIte
Consiliul Concurentei
la cerere a
petentului
Obtinere copii
~i extrase
73
STUDII DE CAZ
74
75
Continuare - Tabelul 1
S. C. "Tuingdor" SRL
S. C. "Tuingdor" - SRL
S. C. "Tuingdor" SRL
Ministerul de Interne
76
77
Rezolvare.
Analizand situatia pe piata serviciilor de Internet, a rezultat ca, Ia
momentul lansarii ofertei Xnet, pe aceasta piata exist au peste 200 de
provideri, iar SC Mobifon S.A. detinea 0 cota de 3,6%. Prin oferta Xnet,
consumatorii sunt avantajati chiar daca serviciul nu este calitativ prea bun
- datorita numamlui mare de utilizatori - gratuitatea serviciului primand
in alegerea acestora. Din analiza efectuata a rezultat ca de aceasta oferta
au beneficiat abonatii CONNEX GSM care erau deja abonati la Xnet sau
nu aveau nici un abonament la Internet, abonati care, daca nu ar fi existat
aceasta oferta nu ar fi apelat la un alt provider de Internet. In urma lansarii
acestei oferte, in ianuarie 2001, SC Mobifon S.A. a ajuns pe primul 10c
pe piata serviciilor de Internet. De pe aceasta pozitie, de leader, SC Mobifon
S.A. nu se poate folosi de gratuitatea accesului pe Internet ca sa elimine
concurentii ~i ulterior sa creasca preturile, deoarece exist a pe piata multi
provideri care vor putea oferi preturi rezonabile, consumatorii avand astfel
alternative in alegerea serviciului.
78
79
80
Tabelul 2
Decizie de admitere
Decizie de neobiectiune
Termen
Observatii
Operatiunea notificata nu contravin,e prevederilor 30 de zile de la primirea Poate fi revocata de catre Consiliul
legit)
Concurentei dacii a fost luata pe
notificarii
baza unor informatii incorecte sau
false
Operatiunea notificata cade sub incidenta legii ~i 30 de zile de la primirea Poate fi revocata de catre Consiliul
nu exista motive pentru a fi refuzata
notificarii
Concurentei daca a fost luata pe
baza unor informatii incorecte sau
false
Situatia
00
*)
STUDn DE CAZ
Stu diu de caz: Piata autoturismelor
Decizia Consiliului Concurentei nr. 203 din 28 septembrie 1999
publicata In M. Of. nr. 518 din 25 octombrie 1999
Firma RENAULT, prin societatea de consultanta imputemiciHi GIDE
LOYRETTE NOVEL a depus la Consiliul Concurentei (5 iulie 1999)
notificarea concentdirii economice realizate prin achizitionarea a 50, 96%
din capitalul social al S. C. "Automobile Dacia" - S. A. Pite~ti, in urma
negocierii directe cu Fondul Proprietatii de Stat.
Contractul de vanzare cumparare s-a incheiat la data de 2 iulie
1999, dupa intrarea in vigoare la 7 iunie 1999, a Hotararii de Guvero nr.
44511999 privind acordarea de facilitati ~i conditiile de realizare a investitiei
la S. C. "Automobile Dacia" - S.A. Pite~ti, adoptata in baza OUG nr. 67/1999
privind unele masuri pentru dezvoltarea activitatii economice.
In baza notificarii depuse In numele firmei RENAULT, pre~edintele
Consiliului Concurentei a dispus, prin Ordinul nr. 4711999, declan~area
unei investigatii avand ca obiect verificarea compatibilitatii concentrarii
economice notificate cu un mediu concurential normal.
Actiuni intreprinse anterior emiterii deciziei Consiliului Concurentei:
Transmiterea Raportului de investigatie (concluziile ~i masurile
propuse) partilor implicate, In vederea formuHirii eventualelor
observatii, la data de 26 august 1999;
Desfii~urarea ~edintei de audiere in Plenul Consiliului Concurentei
in care a fost prezentat Raportul de investigatie ~i s-a permis
reprezentantilor partilor implicate ~i celorlalti agenti economici
interesati *) sa-~i exprime opiniile, la data de 27 septembrie 1999.
Analizand piata relevanta pe care are loc concentrarea economica, a
rezultat:
Piata produsului este piata autoturismelor din clasa "C" medie,
inferioara ~i piata autovehiculelor uti Ii tare u~oare;
Piala geografica este intregul teritoriu al Romaniei;
Cotele de piata sunt redate in tabelul urrnator:
.) Am solicitat ~i am primit aprobarea sa participe reprezentantii legali ai celorla1ti
producatori de autovehicule (Daewoo Automobile S. A. Craiova, Daewoo Auto Trading
SRL, ARO Campulung S. A.) ai Asociatiei Patronale a Producatorilor ~i Importatorilor
de autovehicule din Romania, precum ~i a ~apte agenti economici din industria orizontala
romaneasca, fumizori principali de rep ere ~i subansamble pentru automobile.
82
Cotele de piata
Piala
Firma
u~oare
67%
1%
68%
53%
7%
60%
Inainte de realizarea
concentriirii economice:
- DACIA
- RENAULT
Prin realizarea concentriirii
economice
84
autorizare;
30 de zile de la comunicare;
I,
86
a) 1+3+5;
b) 2+4+5+6;
c) 1+2+4+5;
d) 3+6; e) 1+3+5+6.
4.
8. Taxa antidumping:
1. reprezinta 0 masura de protejare a producatoriior nationali de
coneurenta neloiala a produselor importate;
2. nivelul acesteia are ea limita maxima suma estimata a reprezenta
valoarea subventiei acordate in tara de origine;
3. nivelul acesteia are ca limita maxima sum a estimataa reprezenta
marja de dumping;
4. se instituie pentro a impiedica importul unor produse in cantitati
sau in conditii de natura sa produca sau sa ameninte cu
producerea unui prejudiciu gray producatorii nationali de produse
similare;
5. are rolul sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului
produselor importate.
Combinatia eorecta este:
a) 1+2+4;
b) 1+3;
c) 1+3+4;
d) 2+4+5;
e) 3+4+5.
9. Taxa compensatorie:
1. reprezinta 0 masura de protejare a producatorilor na!ionali de
concuren!a neloiala a produselor importate;
2. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta
valoarea subven!iei acordate in tara de origine;
3. nivelul aeesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta
marja de dumping;
4. se instituie pentro a impiedica importul unor produse in eantitati
sau in conditii de natura sa produca sau sa ameninte eu
produeerea unui prejudiciu gray produeatorii nationali de produse
similare;
5. are ca rol sa neutralizeze efectul subven!iilor asupra pre!ului
produselor importate.
Combinatia corecta este:
a) 1+2+5;
b) 1+3+4;
c) 2+3+5;
d) 2+4+5;
e) 1+3+5.
88
89
90
l
3. Definiti sanctiunile in materia concurentei neloiale, in cadrul
operatiunilor de comert exterior
4. Definiti competentele institutiilor abilitate in materia protectiei
concurentei economice
5. Clasificati practicile anticoncurentia1e
6. Identificati etapele procedurii investigatiei
7. Deciziile adoptate de Consiliul Concurentei in materia concen
trarilor economice
BIBLIOGRAFIE
Capatana, O. "Dreptul concurenlei comerciale n. vol. I III, Editura Lumina
Lex, Bucure~ti, 1992 - 1994.
};> Mo~teanu, T., Dumitrescu, D., Alexandru, F., Floricel, C. "Pre/uri ~i concurenlii"
Editura didactica ~i pedagogica, R. A. Editia a III a Bucure~ti, 2000.
};> Mor;;teanu, T., Alexandru, F., Purcarea, T., Alexandru, M ... Concurenta
(reglementiiri, institutii. proceduri)" Buletin Economic Legislativ nr. 711997,
Tribuna Economica, Bucurer;;ti.
};> Mo~teanu, T., Alexandru, F., Purcarea, T., Alexandru, M. "Proteclia mediului
concurenfial (proceduri. jurisprudenlii) " Buletin Economic Legislativ nr. 3/1998,
Tribuna Economicii, Bucure~ti.
};> Mo~teanu, T., Alexandru, F. "Concurenta economicii (regimul sanc/iunilor) "
Buletin Economic Legislativ nr. 912000, Tribuna Economicii, Bucure~ti.
};> *** "Legea Concurentei" nr. 2111996 Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie
1996.
};>
93
TEMA NR. 4
STABILIRA PRETULUI
IN INTREPRINDERI
,
METODE BAZATE PE COSTURI
4.1. CONCEPTE CHEIE
cost
cost
cost
cost
cost
cost
cost
cost
cost
cost
unitar
total
partial
direct
indirect
variabil
actual
istoric
fix
previzionat
cost contabil
cost economic
contributia
marja
cost standard
pret fundamentatlde oferta
pret negociat
pret de piatii
prag de rentabilitate
4.3. SINTEZE
Cost actual
Cost bugetat
Cost standard
Cost planificat
94
Cost proiectat
Cost total
Cost partial
Cost variabil
Cost fix
Cost direct
Cost indirect
Cost real
(efectiv)
de
pe
pe
pe
stabilire a preturilor:
cerere;
concurenta;
costuri.
96
- costul apare ca bazii de cal cui pentru stabilirea profitului: firma l~i
Rn - rata profit
la nivelul firmei: TI
Rn x CT
P CTM + TIu
CTM (1+Rn)
cre~terii
pretului pe piata;
nici pierderi);
.
I
Stabilirea pretului
Ecuafia de conversie:
Rata marjei profitului = capitalul utilizat I cost complet anual x
randamentul capitalului
~i
Costul variabil
Costul variabil asigura informatii pentru fundamentarea deciziilor
privind:
producerea/achizitionarea unui subansamblu (componenta);
proiectarea nivelului costurilor ~i veniturilor viitoare pentru diferite
nivele ale activitatii;
relatia dintre profit ~i volumul incasiirilor.
98
Costul total
Costul total:
)0.> nu permite diminuarea importantei costurilor fixe;
)0.> permite stabilirea profitului In relatie cu volumul productiei
volumul vanzarilor.
~1
sIar~itul
~i
Sj = 30 x 80 = 2400 u.m.
2800 u.m.
Evaluarea stocului la
cantitatea aflata in stoc):
sfar~itul
Sl = 10 x 80 = 800 u.m.
in care:
p = pretul
v = costul unitar
Pragul de rentabilitate este utilizat ca instrument care permite masu
rarea efectului fluctuatiei pretului de vanzare asupra dfrei de afaceri. Se
studiaza, pentru diferite nivele ale pretului de vanzare, care este volumul
productiei ce permite realizarea obiectivului privind nivelul cifrei de afaceri.
In acest sens se utilizeaza:
~
. d
.
Q-{k
marJa e secuntate: {k
CF
in care:
CF
Nivelul activitiitii
~i
pretu1
CT
Q
CT = cost total
Q = volumul productiei
se utilizeaza in cadrul
Metoda "Target rate of return pricing"
ramurilor de activitate in care firma care detine 0 pozitie dominanta pe
piata impune pretul pe piata respectiva in raport cu obiectivul sau in ce
prive~te randamentul capitalului utilizat.
* Mo~teanu, Tatiana (coord), Prefuri ,yi concurentii, EDP, Bucure~ti, 2000, p.l 06-1 07
** Pentru 0 prezentare mai larga a se vedea Mo,teanu, Tatiana (coord), op. cit.
p.108-112
102
P=-(1+m)
I1rnax: ~
ern
R. =PX(l+; J
In care: e
~i
eostul mar
ginal:
p = v (l+m)
In care: m
Mo~teanu,
~i
Tatiana Culegere de
concurenlii, Ed. A II a, EDP
103
.
I
~i
(3) se obtine:
I
(5) pel + -) = v
e
Inlocuind in relatia (5) pretul prin expresia din relatia (4) se obtine:
I
e
= 1,
=v
.
~
l+m
I
de unde rezulta: e =--- sau m =--
m
l+e
Costurile standard:
v costuri predeterminate, costuri "tinta", care trebuie atinse in
conditii de eficienta.
Modalitati de stabilire a costului standard:
folosirea datelor din perioadele trecute pentru a estima consumul .
de materiale ~i manoperii;
folosirea date lor din studiile tehriice care analizeaza fiecare operatie
cerutii de realizarea unui produs.
Tipuri de costuri standard:
costuri standard de bazii sunt valabile pe perioade lungi ~i
constituie baza de comparatie pentru costurile efective; devin in
utile in conditiile in care se modi fica tehnologiile, nivelul preturilor
sau alti factori relevanti;
eosturi standard ideale - stabilite pe baza costurilor minime care
sunt posibile in cele mai eficiente conditii posibile; sunt rar folosite
deoareee sunt imposibil de atins;
costuri standard curente pot fi realizate in conditii de eficienta;
sunt mai freevent utilizate deoarece pot motiva eomportamentul
angajati1or.
104
Formula de calcul
Abaterea
l.
1.1.
~i
materialelor
oVI
Qe = productia efectiva
Cm = costul material standard unitar
CMe costuri materiale efective
(P s - Pa)
PS = pre! standard
Pa = pre! actual
Me = cantitate de materii prime
Me
~i
materiale cumparata
(Ms - Me) - Ps
2.
(Qe C s) - CSe
(ts - te) - He
(Hs - He) - ts
Hs
3.
CIFp - CIFe
CIFp
C1Fe
........
Semnificapa notapilor
(Qe - Qp)
RcIFS
(Hs - He)
RcIFS
(Hs - Hp)
RcIFS
(Qe
RcIFS) -
CIF e
Qp
= costuri
RCIFS
productia planificata
rata costurilor indirecte fixe standard
Hll
0\
Nr.
crt.
4.
Abaterea
Costurilor indirecte variabile
Formula de calcul
Semnificatia notatiilor
CIVp CIVe
(Hs
RcIVS
TIe - TIp
(IDr - ms)
(Ve - Vs) ms
He) Rc,vs
= rata
EVe
IDr
ms
Ve
= marja profitului
Vs
= volumul
unitar real
marja profitului unitar standard
= volumul standard al cantitatii vandute
standard al cantitatii vandute
Se cere:
Rezolvare:
~i
a pretului efectiv
107
1.
u.m./bun
Total
Standarde
1.1.
1100
16.500.000
650
9.750.000
500
7.500.000
150
2.250.000
150
2.250.000
300
4.500.000
367
5.505.000
- materia prima A
(consum specific x pre! = 5 x 100)
- materia prima B
(consum specific x prel = 3 x 50)
Salarii directe
(m.ore x tarif = 5 x 30)
Costuri indirecte
(salarH directe x cota standard 150 x 200%)
1.2.
1.3.
2.
1467
Realizat
2.1.
1188,95
16.645.300
736,05
10.304.700
588,00
8.232.000
148,05
2.072.700
153,60
2.150.400
299,30
4.190.200
1687,05
cost efectiv)
498,10
6.973.400
l
Mod de calcul
Abaterea
Costurilor materiale totale
Observatii
10304700 = - 1204700
10
Costuri indireete
(Qe. Cs) CSe"" [(14000 150) - 2150400] = - 50400 Influenta nefavorabilii la nivelul
eosturilor salariale de 50400 u.m.
lnfluenta nefavorabilii de 134400 u.m.
(ts te) He = (30 32) 67200 - 134400
(H g He) is = [(5 14000 - 67200) 30] == + 84000 Influenta favorabila de 84000 u.m
CIll - Cle = 4500000
4190200
= + 309800
(Hg
4.2. Volumului marjei vanzarilo (Ve - Vp ) llls = (14000 -15000) 367 = - 367000
150005=
75000
RT
CT
in care:
II = profitul
RT = incasari totale
CT = costuri totale
110
RT = RT) + RT2
in care:
RT)
RT2
80.000.000 u.m.
22.137.500 u.m.
102.137.500 h.m.
CT = CT 1 + CT2
in care:
in care:
CV' = costuri variabile aferente paqii din comanda suplirrientara
care se realizeaza in Iimita capacitatii proiectate (Q = 20.000 kg)
CV"
Costuri variabile aferente paqii din comanda suplimentadi
care implidi ore suplimentare (Q" 5.300 kg)
CV'= CVM Q'
CVM
= Mpd + Sd + As + Acv =
Q
Q
Q
Q
562,50 + 187,50 + 56,25 + 37,50
843,75 u.m.lkg
111
CV"
CVM". Q"
926,25 u.m/kg
112
Rezolvare:
4. Obiectivul stabilit e agentul economic, in conditiile date, se poate
realiza prin utilizarea unei metode e stabilire a pretului pe baza costului
partial
in acest caz, a costului variabil unitar ~i a stabilirii marJel
(contributiei) in raport cu elasticitatea cererii in functie de pret.
5. Nivelul pretului:
- In situatia initiala:
P = C (1 + m)
in care:
P = 5,80 u:m.lbuc.
in care:
v = CV IQ = 2,46 u.m/buc.
m = - 1(1+ e) = 0,8
formu~a
Po
Q1
5.400 buc.
113
.
I
6628 buc.
Utilizarea celor doua variante de cal cui s-a Iacut din motive de ordin
didactic, deoarece varianta (2) de calcul se justifica prin faptul ca suntem
in prezenra unei modificari semnificative a prerului. Acest lucru rezulta ~i
din nivelul profitului, conform tabelului de mai jos:
Situatia
Q (hue)
Observatii
Initiala
5250
3500
4026
5400
pretul
6408
6628
n
n\(I)=
RTo
4,40 u.m,/bue
u.m.
TI 1(2)= RT)
(CY)+CF)
6408 mii
u.m.
Produetia (bue)
50
4000
75
6500
100
8200
125
10000
150
11000
q)~
114
115
,p.#;;JIJ1\
~ar
BIBLIOGRAFIE
);;. Colin Drury Management and cost accounting.
);;. CiUin Oprea, Mo~teanu Tatiana (coordonator) "Pre/uri ~i concurenlii", ed. a
II-a, Editura Didactica ~i Pedagogica, R.A. Bucure~ti, 2000
);;. Mo~teanu Tatiana (coordonator)
Cufegere de aplicalii ~i studii de caz fa
disciplina "Pre/uri # Concurentii ", ed a II-a, Editura Didactica ~i Pedagogica,
Bucure~ti, 1999.
116
TEMA NR. 5
FUNDAMENTAREA ~I ACTUALIZAREA
PRETURILOR
DE OFERTA
,
5.1. CONCEPTE CHEIE
Analiza a costurilor proiectate
Actualizare a pretului de oferta
Dreapta a bugetului (a izocostului)
Harta a izocuantelor productiei
Maximizare a productiei pentru un cost dat
Minimizare a costului pentru 0 productie determinata
Maximizare a profitului pe seama utilizarii factorilor, in conditiile
constrfmgerii resurselor
Reflectare a valorii de intrebuintare in pretul produsului
Tehnici ale analizei valorii acumulari bane~ti
Profit-element al pretului de vanzare
Subventii
Spirala inflationista
Blocaj al preturilor
Blocaj al veniturilor si al cheltuielilor.
5.3. SINTEZE
exogeni
Pentru fiecare perioada de contractare a unui produs sau ori de cate
ori apar modificari substantiale in elementele determinante ale costului, se
refundamenteaz~ pretul de oferta prin luarea in considerare a influentelor
provocate de catre factorii specifici costului in interiorul pretului.
In cadrul calculatiei pe articole de cheltuieli costul total pe produs
se stabile~te dupa relatia:
Mpia
Mpio
Ipi llo
Mw
..
o Actualizarea pre/ului de
Cta/Cto x 100
oJerta negociabi/
PP a = Cta + TIa
unde;
PP a pretul produeiitorului aetualizat
ITa = profitul aetualizat
PRa = Cta + (Cta x r/lOO) + TVA
'1
.~$
.~
= PP a + TVA
unde;
PRa = pretul eu ridieata (de faeturare) aetualizat
TVA = Taxa pe valoarea adiiugata
Propoqia modifieiirii pretului de ofertii:
Ipp
PPa
= --x100
IpR
= --x100
PPo
PRa
PRo
120
px/py
CA x Ro/100
PPo= CA + 1'Co
1To =
PP l - CA
1Tl =
Rl
PP 1 - CP
."
Valori (Cto)
Articole de calculatie
%
~i
1.
Materii prime
2.
3.
4.
lei
20000
materiale directe
0,7
140
5850
CAS
15
877,5
5.
CIFU
57
3834,6
6.
CCS
110
7400
7.
Cost sectie
8.
CG
9.
122
37822
12,5
4727,7
42 549,8
Se cere:
a) actualizarea eostului;
Nr.
Articole de calculatie
C;rt.
Valori (Cta)
lei
lei
20 000
56 808,5
0,7
140
0,8
480
5850
9 418,5
CAS
15
877,5
20
1 883,7
5.
CIFU
57
3834,6
57
6 442,2
6.
CCS
110
7400
98
11 076
7.
Cost secfie
37822
85 148,9
8.
CG
4727,7
12.5
10 644
9.
10
Profit
11
Pret
~i
1.
Materii prime
materiale directe
2.
3.
4.
12,5
95 792,9
42 549,8
10
4255
4,44
46 804,8
100 047.9
a)
1. MPa = Mpo x Ip
M'Pa
2. Mra
60 000 x 0,8%
4255
480
3. Sb a = Sb o + AdSb
5850 x 1,15
6727,5
6727,5
4. CAS a = Sba
S'b a
201100 = 1883,7
b)
Valori (Cto)
Articole de calculatie
~i
materiale directe
lei
100 000
0,7
700
33 000
1.
Materii prime
2.
3.
4.
CAS
15
4950
5.
CIFU
56
21 252
6.
CCS
110
41 745
7.
Cost seclie
8.
CO
9.
200 247
13
26 032
226279
Va10area 0
Artico1e de ca1cu1atie
%
lei
271 627
15
4188,6
I.
3.
4.
CAS
5.
CIFU
59,2
19 010,6
6.
CCS
110
32 353,8
7.
Cost sectie
8.
CG
9.
10
Profit
11
Pretu1 produciitoru1ui
27 924
355 104
39 061,4
11
394 165.4
63 066,4
16
457 231.8
Artico1e de ca1cu1atie
Mii 1ei/buc
3830
1618
166
0,86
34
394
15
59
I.
2.
3.
4.
CAS
5.
CIFU
59,2
268
6.
CCS
120
544
7.
Cota de modele
8.
Cost sectie
9.
CG
~i
SDV
160
5221
13,4
II. Profit
12. Pret de productie
700
5921
10
592
6513
125
"
128
BIBLIOGRAFIE
);>
);>
);>
);>
);>
);>
);>
);>
);>
129
.
'
TEMA NR. 6
METODE DE FUNDAMENTARE SI CORELARE
A PRETURILOR
PRODUSELOR NOI
,
6.1. CONCEPTE CHEIE
6.3. SINTEZE
Relatia dintre noutatea produselor
~i
pretu1 acestora
innoirea productiei
modificarea structurii acesteia, pe ramun,
subramuri, grupe de produse ~i produse.
130
Cai de infaptuire:
1). Diversificarea structurii sortimentale a produselor prin reproiectare:
imbunatatirea performantelor valorii de intrebuintare a acelora~i
produse
-)0 produse in intregime noi, din punct de vedere constructiv ~i
functional
2). Folosirea unor noi materii prime
-)0
Estimarea cererii
-)oeste mult mai dificil de realizat pentru produsele cu un grad ridicat
de noutate deoarece acestea se afla in afara experientei consumatorilor, iar
aceste estimari trebuie sa cuprinda inca de acum aprecieri asupra vitezei
de perisabilitate a notei distinctive a produsului considerat.
-)0 pentru un produs nou este necesara analizarea urmatoarelor aspecte:
- valoarea de. intrebuintare ~i utilitatea pe care consumatorii 0
acorda acestuia;
ordinul de marime pentru pretul produsului, precizat pe un
interval de admisibilitate, astfel ca acesta sa fie atractiv din
punct de vedere economic pentru cumparatori;
131
.'
~i
."
etalon. In acest fel, tehnica noua nu este mai economicoasa de cat cea mai
veche, nu asigurii 0 ieftinire relativa a produselor, iar beneficiarii nu sunt
cointeresati innoire.
Metoda va cuprinde, deci, ~i delimitarea sporului de efect util stabilit
~i cuprins in pretul maxim (Pn max), ca raport intre proportia ce se va
reflecta in prettIl producatorului, pentru a-I cointeresa la innoire, ~i propoqia
care nu se va cuprinde in acest pret, urmand ca ea sa se regaseasca ca
efect economic propagate la beneficiari. Se determina, astfel, prettIl
negociabil al noului produs:
P
negociabil
= Pe + Pe(Kc I)!
a
sau
Xl-
P negociabil = Pn (Pn Pe
a)'
in care:
P negociabil = prettI l noului produs delimitat prin repartizarea spo
rului de efect intre producator ~i cumparator;
lIa raportul de impartire a sporului de efect util cuprins in pret
intre producatori ~i beneficiari, ca parte ce revine producatorului.
De asemenea, in cadrul metodei de corelare pe baza compararii para
metrilor se procedeaza la stabilirea profitului minim ce va trebui asigurat
in pretul noului produs, calculat pe baza ratei profitului din pretul etalonului,
fata de costul complet de productie actualizat (adus in conditii comparabile
cu noul produs) al acestuia. Profitul minim se va putea obtine ca diferenta
intre nivelul pretului astfel determinat ~i costul maxim.
Astfel:
Pea
- -Cea
- x 100 = r 'nt.
e-IO
Pea
. . r'e
negoclabzl x
100
Cn(max)
negociabil
. b'l
negocla
z xr'e
-,
100
in care:
Pea = pretul actual al produsului etalon
Cea costul actualizat al produsului etalon
r' e = rata profitului, ca proportie a profitului in pretul actualizat al
etalonului.
135
'.
A
B
Etapa 2.
In aceasta etapa a analizei combinatorii este inclusa completarea
matricei, determinarea absentei sau prezentei relatii10r dintre termeni,
precum si sensul sau importanta acestora.
Etapa 3.
Se fac aprecieri asupra rezultatelor obtinute prin asociatiile dintre
termenii matricei.
Compararea parametrilor unii cu altii dupa enuntul "care este mai
important" (po ate fi inlocuit dupa caz cu: mai bun, preferat, etc) duce la
un numar de decizii pozitive care poate fi verificat dupa cunoscuta formula
din teoria combinarilor:
136
D=nx(n 1)
2
in care:
D numarul de decizii (+);
n = numarul termenilor seriei ()
Ierarhizarea parametrilor poate fi stabilita ~i prin calcularea ponderilor
acestora fata de totalul deciziilor, obtinandu-se un coeficient de ierarhizare
care asigura 0 mai mare exactitate procedeului.
Parametri
Ponderi
YI
b ll
Y2
b21
Y3
b31
Xl
X2
X3
AI
a2
a3
b l2
ZII
bn
z12
b22
Z21
Zt3
b23
z2'
b33
z32
zi
Z23
Z22
b32
z31
Cifrii de
merit
z3
z33
Notatiile simbolizeaza:
ai' a2' ..... ' ~ - ponderea importantei elementelor xl ..... xmin ansamblu;
supuse alegerii;
137
~i
Cn+Cnx
rn
100
unde:
P" - PI
n - I
in care:
r = ratia;
P n= pretul ultimului termen al seriei;
P 1= pretul primului termen al seriei;
n = numarul de termeni.
Barem de pret
Sortimentul
Costul
Profitul
C1
C, + rc
C 2 + rc
rg
1C2 + r"
...
...
...
...
...
...
...
...
. ..
n-I
C n_,+ rc
Cn
(parametru)
140
PR1
1CI
1C1 +
1C,,_1
+ r"
1C"
PR1 + TpR
PR2 + TpR
...
. ..
. ..
PR
II
+ TpR
PR"
c -c
n 1I
fI
'2
PR n -PR,
n 1 ; PR 2
CI + rc'. C3 = C 2 + rc
PR , + rPR'. PR 3
~.a.m.d.
= PR 2 + rPR
~.a.m.d.
Coeficientii de calcul
Coeficien!ii de calcul reprezinta 0 alta forma simplificata ~i operativa
de stabilire a preturi10r prin corelare, care se deosebe~te de baremele de
preturi prin aceea ca nu contine preturile gata calculate, ci numai ni~te
coeficienti sau formule pe baza carora, in functie de anumite elemente
caracteristice, se calculeaza preturile cu u~urinta.
Stabilirea preturilor cu ajutorul unor coeficienti sau normative este
precedata de determinarea eoeficientului, pe baza relatiei:
K =P"- , de unde:
Ce
K=
cheltuieli indirecte +
manopera
profitul
----------------~~---
K=T-m
m
unde:
T = tariful
m = manopera
K = eoeficient
In cadrul unei serii de operatiuni pHitite la tarife diferentiate in funetie
de manopera, stabilirea tarifelor pe operatiuni se va efeetua pe baza unui
coeficient sau norrnativ de calcul prestabilit ~i a cheltuielilor eu manop era,
dupa relatia:
T;
mi +mi xK
p-p
1
x(xn -x)
I,
Xl -Xo
in care:
p
= pretul
sortimentului nou;
'
~i
p="\:'p+c
11
.L..J Ie
111
i=l
sau
~l
II!
i=l
j=l
= LP;e + LP
+C
in care:
p prelul noului produs;
~: preturile produselor (subansamblelor) componente comparabile
cu cele ale produsului etalon;
p = preturi1e produselor (subansamb1elor) originale;
cheltuielile privind montajul.
m
Parametrii
Uitimea de lucru
Xl
Capacitatea liizii x2
Numiirul de cicluri
Greutate
X4
Pret productie
144
UIM
Produsul etalon
Produsul nou
mlm
23,10
18,9
2,99
2,47
cicluri/ora
50700
50700
Kg
60605
53319
Lei
391.950
X3
Rezolvare.
a). Determinarea ponderilor gSj ale parametrilor prin analiza valorii
matricea de interactiune a parametrilor.
Parametrii
Xl
Xl
Xl
X2
X3
x4
gSj
0,50
0,17
0,33
~x
4
+-
i valoarea de Intrebuintare
gSj
gs] = ~ =0,50
gS2
="6 1 =0,17
2
gS3 = -
= 0,33
gS4 = -
=0.
= 2,4 7 = 0 826
K
2
2,99
'
K =50700 =1
3 50700
53319 =088
60605
'
c). Determinarea coeficientului mediu de corelare Kc:
145
KC =
L.
gSj x
Kt = 0,50
i=1
0,88
0,87942
Pn = Pe x Kc 391.950 x 0,87942
Pretu1 de factura:
Pret factura Pn xl, 19
344.689 lei
410.180 lei
Cost
Profit
Pretu1
producatoru1ui
TVA
Pret factura
SI
400.000
40.000
440.000
83.600
523.600
500.000
50.000
550.000
102.520
654.500
600.000
60.000
660.000
121.440
785.400
700.000
70.000
770.000
140.360
916.300
800.000
80.000
880.000
159.280
1.047.200
900.000
90.000
990.000
178.200
1.178.100
-----~---
900.000-100.000= 100.000
6-1
Ratie cost
10
1!1
= 400.000X- = 40.000
1!1
= 900.000 x -
100
10
100
R a,Ie
t 1! --
Pretul producatorului
Pretul producatorului
146
1
6
90.000
90.000 - 40.000
6 -1
10 000
=.
990.000 - 440.000
= 110.000
6-1
6 1
6-1
,
3) Sa se stabileasca pretul cu ridicata al producatorului pentru un
rulment cu greutatea de 2,2 kg.
Corelarea se face cu doua tipuri de rnlmenti care au greutatea de 1,8 kg
~i respectiv 2,4 kg ~i care au preturile de productie stabilite de 480.000
lei/bucata ~i respectiv 540.000 lei/bucata.
Aplicand formula pentrn interpolare se obtine:
Pn
= Pel + Pe 2 Ge 2
Pn
Pe
(
)
x\Gn-Ge l
Gel
2,4 -1,8
mentare?
Prin ce difera coeficientii de calcul de baremele de preturi?
=
=
=
=
1,05
1,03
1,03
1,01
V2
kl
k2
k3
k4
= 1,05
= 1,04
= 1,02
= 1,00
V3
kl
k2
k3
k4
=
=
=
=
1,07
1,04
1,05
1,03
b II = 80
b l2 = 80
b13
80
b J4 = 80
Varianta 2 b 21 =
b22
b 23 =
b24 =
75
80
80
85
Varianta 3
b 31
86
b32 = 86
b 33 = 85
b34=85
kJ =
kz
k3
k4 =
1,05
1,03
1,03
1,01
kl =
kz
k3 =
k4
1,05
1,04
1,02
1,00
BIBLIOGRAFIE
);>
);>
);>
);>
149
TEMA NR. 7
AJUTORUL DE STAT
Ajutor de stat
Notificare
Autorizare a ajutorului de stat
Ajutor individual
Schema de ajutor de stat
Fumizor de ajutor de stat
Regulamente de acordare de ajutor de stat
Intensitate bruta
Intensitate neta
Costuri eligibile
Firma aflata in dificultate
7.2. SINTEZE
Ajutorul de stat inseamna orice SPflJlll, indiferent de forma, din
surse de stat, acordat de autoritati publice sau de alte organisme care Ie
administreaza in numele statului.
EI se concretizeaza in transferuri de fonduri publice catre un agent
economic; renuntarea la unele venituri viitoare care asigura unui agent
economic un beneficiu (de natura economica sau financiara), pe care nu
l-ar fi obtinut in absenta acestor masuri.
Ajutorul existent este considerat ajutor individual sau 0 schema de
ajutor daca indepline~te una din conditiile de mai jos:
);- Exista inainte de intrarea in vigoare a legii ajutorului de stat;
);- A fost autorizat de Consiliul Concurentei;
);- Consiliul Concurentei nu a luat una din deciziile urmatoare:
- Recomandarea de anulare sau de modificare a ajutorului existent;
150
Ajutorul de stat
poate lua forma:
<
151
152
154
cu indeplinirea conditiilor:
1. intensitatea bruHi a ajutorului sa nu depa~easca 15%, pentru
intreprinderile mici;
2. intensitatea bruta a ajutorului sa nu depa~easca 7,5%, pentru
intreprinderile. mijlocii.
Intensitatea bruta a ajutorului reprezinta cuantumul ajutorului exprimat
ca procent din costurile eligibile ale proiectului, to ate date Ie fiind cele din
inaintea aplicarii impozitelor directe.
Intensitatea neta a ajutorului reprezinta cuantumul ajutorului net, dupa
impozitare, exprimat ca procent din costurile eligibile ale proiectului.
In cazul in care se acorda un ajutor sub 0 alta forma dedit subventie,
cuantumul ajutorului va fi echivalentul - subventie al acestuia.
- ajutoare pentru servicii de consultanlii, alte servicii ~i activitii/i,
daca indeplinesc condi!iile:
I. pentru servicii furnizate de consultanti externi, ajutorul brut nu
depa~e~te 50% din costuri, iar serviciile prestate nu constituie 0 activitate
permanenta sau periodica ~i nu sunt legate de activitatea normaia a firmei
(servicii de consultanta fiscaUi fiscala, juridica, publicitate);
2. pentru participare la targuri ~i expozitii, ajutorul brut nu depa~e~te
50% din costurile suplimentare ce rezuWi din inchirierea, amenajarea ~i
organizarea standului de prezentare.
Ajutorul de stat pentru salvarea ~i restructurarea firmelor in
dificultate poate fi justificat de:
? considerente de politica regionala ~i/sau sociala
? importanta ~i de rolul pozitiv pe care-l au in economie intreprnderile
mici ~i mijlocii
? de dorinta de a mentine 0 structura de piata competitiva in cazul
in care dispari!ia unor firme ar conduce la crearea unei situatii de
monopol sau de oligopol
de contributii la bugetul
160
0,15
1,5
= 1.000.000.000
lei
= 666.666.666
lei
_ anu1 3: 10.000.000.000
= 444.444.444
lei
0,1;
1,5
= 148.148.148
lei
0,15
1,5
.0,15
2
1,5
0,15
1,5
1.000.000.000 lei
= 533.333.333 lei
= 266.666.666
.
leI
-3
- anu1 4: 4.000.000.000
0,15
4 = 118.518.518 lei
1,5
- anul 5: 2.000.000.000 x
0,15
5
1,5
39.506.127 lei
Rezolvare
Motive.
Ajutorul de stat se acorda societatii comerciale HIDROELECTRICA
S.A., In temeiul dispozitiilor art. 12 alin (2) lit. b), prin H.G.R. nr. 398/
2001 privind unele masuri de redresare financiara a agentilor economici
cu capital integral de stat din sistemul energetic, petrol; gaze ~i minier.
Modalitatile de acordare a ajutorului de stat sunt:
a). amanari de la plata impozitelor ~i taxelor restante la 31.03.2001
in suma de 201.833 milioane lei, pe 0 perioada de 5 ani incepand eu
1.06.2001, cu 0 perioada de gratie de 6 luni inclusa in perioada de 5 ani;
161
~i
de Consiliul Concurentei?
BIBLIOGRAFIE
~
163
};>
};>
164
TEMA NR. 8
Pret liber
Pret reglementat
Sistem de preturi
Preturi ale marfurilor ~i serviciilor
Preturi speciale
Preturi ale produditorilor
Preturi de comercializare
Preturi de transfer
Preturi de oferta
Preturi efective
Preturi de gros
Preturi cu amanuntul
Preturi de import
Preturi de export
Preturi de deviz
Tarife
Incidenta fiscala
8.3. SINTEZE
8.3.1. Liberalizarea pre/uri/or in Romiinia
Una din trasaturile fundamentale ale economiei de piata este formarea
lib era a preturilor, iar, in Romania, necesitatea liberalizarii preturilor a
fost justificata pentru asigurarea conditiilor de infiiptuire a programului
trecerii la economia de piata, prin eliminarea urmatoarelor aspecte negative
~i anacronice din economie, datorate sistemului centralizat ~i planificat:
a) Eliminarea disfunctionalitatii din domeniul preturilor;
b) Inlaturarea anacronismului creat in functionarea mecanismului
economiei;
c) Exprimarea, prin preturi, a procesului valoric al formarii ~i
repartizarii veniturilor in economie, a conexiunii dintre preturi ~i
sistemul financiar;
d) Racordarea nivelului ~i evolutiei preturilor interne la preturile
mondiale.
168
PC
din
inelusiv care
TVA
TVA
PC
:fii.ra
TVA
PP
VA
TVA
(ehelt.
eolec
(pret
de preL negociat)
tat
sau PV
~i
profit) :fii.rii TVA
4
PR eu
TVA
de
factura
TVA
datorat VA*eota/IOO
sau (col 6 - col 2)
250000
47500
297500
47500-38000=9500
II
325000
61750
386750
61750-47500=14250
III
350000
66500
416500
66500-61750=4750
19%
169
66.500
416.500
100
15,966
Formulele de calcul:
PR
Preturile
angrosi~tilor,
C +I1
TVA eoleetat
TVA
colee tat
Adaos
eomercial
Adaos
eomereial
TVA eoleetat
Aeciza
de Pret de
gross faetura
t - - - - - - I pret
Profit
Pret eli
Cost
PRODucATOR
Pret de
eumparare
Pret de
eumparare
Pretul eu
amiinuntul
rldilta '---------'
DETAILIST
ANGROSIST
Fig. 8.1.
TVA
eoleetat
TVA
in varna
Aeeiza
Comision
LA
FRONTIERA.
i
1
Marja
importa
torului
Prel de
faeturare
Pret de
import
TVA
eoleetat
TVA
eoleetat
Adaos
eomercial
Adaos
eomereial
Pret de
Pretul
ImportatorulUl Pret de
cumparare
IMPORTATOR
ANGROSIST
Prel de
eumparare
11
DETAILIST
Fig. 8.1.
173
Preturile de export
Pretul intern de productie este un pre! negociabil iar pre!ul de
tranzactie stabilit prin contract este un pre! al pie!ei mondiale ~i se exprima
in valuta. In practica interna!ionala se folosesc mai multe metode pentru
stabilirea preturilor de export:
I. Metoda adaugarii la cost care include insumarea:
- costurile de fabrica!ie;
- costurile administrative;
- costurile de cercetare-dezvoltare;
- costuri suplimentare;
\.
pre! final
- costurile de expediere;
- taxele vamale;
- maIja de profit.
).0>
>-
Pcc Pcc x
cota
100
in care:
Pex
pretul produsului exportat;
Pee = pretul practicat de concurenta;
cotall 00 = expresia diferentierii complexitatii produsului exportat
fata de produsul concuren!ei.
Aceasta metoda se folose~te pentru produse apropiate din punct de
vedere al parametrilor tehnici ~i economici, pentru ma~ini, utilaje,
construc!ii metalice, piese de schimb, roti dintate etc.
V. Metoda determinarii pretului extern pe baza pretului de
concurenta ~i a parametrilor tehnici calitativi, etapele de aplicare a
metodei fiind:
- se inscriu intr-un tabel comparativ parametrii principali ~i pretul
practicat de concurenta actualizat;
- se raporteaza fiecare parametru al produsului concurentei la
parametrii produsului pentru export ~i se oblin coeficienlii tehnici
de corectare a pretului;
175
. _L
KJ -
LPeek Kl
m
in care:
Kj
= eoefieientul de eoreetare a pretului de eoneurenta;
m
= numarul de firme eoneurente.
in care:
x = oferta eurenta;
v = vanzarile;
e) profitul (p);
PE FOB = PE CAF - Ch T
PE FOB = PE CIF (Ch T + A),
unde:
PE FOB = pretul extern in valuHi, in conditia de livrare FOB;
pretul extern in valuta, in conditia de livrare CAF;
PE CAF
PE CIF = pretul extern in valuta, in conditia de livrare CIF;
Ch T
= cheltuielile de transport pe parcurs extern, efectuate de
partea romana;
A
= cheltuieli de asigurare pe parcurs extern, evaluate in devize
ca ~i pretul extern, efectuate de partea romana.
In consecinta, pretul extern de export efectiv poate fi adus in conditia
franco-frontiera romana pentru a putea fi comparat cu pretul complet de
export intern, deci pentru a asigura comparabilitatea in calculele de
eficienta.
La exportnrile pe termen lung, pentru a preintampina pierderile
datorate modificarilor de pret (mai ales la materiile prime, energie ~i costul
fortei de munca incorporata in produs), practica comertului international
a consacrat dona met ode de combatere a acestui risc ~i anume:
1. Prima metoda are in vedere includerea in pretul de oferta ~i in
contractul extern a unei marje asignratorii care urmare~te realizarea in
timp a echivalentei dintre cheltuielile efectuate la un ~oment dat ~i cele
efectiv incasate dupa un interval mai mare de timp. Se utilizeaza mode lui
factorului de utilizare in functie de coeficientul anual de erodare a
capitalului, rata inflatiei, etc.
2. A dona metoda presupune includerea in contractul extern a unor
clauze de revizuire sau ajustare a preturilor.
Formula generala elaborata de comisia economica ONU pentru
Europa pentru contractele ce au ca obiect exportul de instalatii complexe
este:
j
M+
Pj =PO
-( a+ b cSI
-
100
Mo
So
unde:
p) = pretul final efectiv ca pret revizuit;
Po pretul instalatiei complexe la data incheierii contractu lui;
a,b,c
ponderea partii fixe a pretului produsului, a materiilor ~i a
salariilor in pretu1 produsului;
M o, M) = pretul materialelor in momentul contractarii, respectiv al
livrarii;
178
PI = - X l n
100 'r'
pI
pO
Ip=
unde:
PI = pretul corectat dupa aplicarea cauzei de actualizare;
PO = pretul la momentul incheierii contractului;
pI
costul elementului incorporat in produs, utilizat la actualizare
in momentul incasarii;
pO = eostul elementului incorporat in produs, utilizat la actualizare
in momentul contractiirii.
Utilizarea ratei medii de ere~tere a pretului produsului:
PI PO(1+Ke)n,
unde:
PO = pretul la contractare;
PI = pretul la ajustare;
Ke = coeficientul de escaladare a pretului;
n = numarul de ani intre contractare ~i incasare.
Efieienta exportului pentru furnizor se poate aprecia prin raportarea
pre/ului intern complet de export, in lei, la pre/ul extern in valuta, iar
cand valoarea raportului este egala sau mai mica decat cursul in vigoare
al leului fata de val uta respectiva eficienta este pozitiva
y Preturile produselor importate
Formulele dupa care se stabilesc preturile bunurilor provenite din
import:
VV = PE + A + T + AC, exprimate in moneda nationala, prin
transformarea cu ajutorul cursului de schimb valutar
PJ = VV + VV x (cota TV + cota comision) + Acciza (dupa caz) +
TVA in vama
Acesta exprima toate costurile ocazionate de aducerea bunurilor in
lara, inclusiv impozitele datorate la frontiera.
PVJncgociat PJ (rara TVA) + MJ
PVJ facturat = PVJ + TVA, in care:
cheltuieli cu transportul; AC
aite
VV = valoarea in vama; T
cheltuieli pe parcurs extern; PJ = pretul de import; PVJ = pretul de vanzare
al importatorului; MJ = marja importata.
Eficienta inceputului se calculeaza similar, ca in cazul exportului, pe
baza cursului de revenire, dar interpretarea este inversa.
179
Rezolvare:
Valoarea in varna = 35.000 lei
Taxa vamala = 35.000 * 10 % = -3.500 lei
Comision vamal 35.000 * 0,25 % 87,5 lei
Acciza (35.000 + 3.500 + 87,5) * 20% 7.717,5 lei
Pret de import lara TVA 35.000+3.500+87,5+7.717,5 46.305 lei
Pretul importatorului lara TVA 46.305 + 35.000*10% 49.805 lei
Pretul importatorului cu TVA 49.805 + 49.805 * 19% 59.268 lei
Engrosistul A
Pretul de gros lara TVA 49.805 + 49.805 * 5% = 52.295 lei
Pretul de gros cu TVA 52.295 + 52.295*19% = 62231 lei
Pretul de detaliu lara TVA = 52.295 +52.295*10%= 57.524 lei
Pretul de detaliu cu TVA = 57.524 + 57.524*19% = 68.453 lei (pret
cu amanuntul)
Engrosistul B
Pretul de gros lara TVA = 49.805 +49.805*10% = 54.786 lei
Pretul de gros cu TVA = 54.786 +54.786*19% = 65.195 lei
Marja detailistului 57.524 54.786 = 2.738 lei
Pretul detailistului lara TVA = 57.524 lei
Pretul detailistului cu TVA = 68.453 lei
2. 0 societate comerciaHi achizitioneaza marfuri de la un producator,
conform contractului incheiat ~i pe baza facturii: cantitate 11.000 bue, pret
unitar 30.000 lei, reducere comerciala 5% (se acorda pentru cantitatea ce
depa~e~te 10.000 buc).
Determinati valoarea facturii ~i nivelul TVA.
Rezolvare:
Factura va cuprinde urmatoarele elemente:
Cantitatea cumparata 11.000
Pret unitar 30.000
Valoare 330.000.000
TVA 330.000.000*19% 62.700.000
Reducere eomerciala 1000* 30.000 * 5% = 1.500.000
TVA aferent redueerii comerciale 1.500.000 * 19% 285.000
Total factura 390.915.000 lei
181
c) pretu1 cu amanuntul,
PV
facturat
Prod. I
300.000
Din
care
TVA
PC
tara
TVA
VA
PV
negociat
PV
facturii
PA
TVA TVA de
colectat plata
la
buget
50.000
Prod. II
75.000
Angrosist
60.000
Detailist
80.000
a) Preturile negociate,
b) Pretul de factura,
BIBLIOGRAFIE
;.. Mo~teanu, T., Dumitrescu D., Floricel c., Alexandru F., "Pre/uri # concuren/a ",
Ed. Didacticii ~i Pedagogicii, Bucure~ti, 2000.
;.. Mo~teanu, T., Dumitrescu D., Floricel c., Alexandru F., Vutii M., - Culegere de
aplicatii practice i studii de caz la disciplina "Pre/uri i Concurenfii ", Ed.
Didacticii ~i Pedagogicii, Bucure~ti, 1999.
;.. Mo~teanu, T., "Pre/uri, echilibru concurential i buniistare sociala ", Ed.
Economicii, 2001.
184
TEMA 9
INCIDENTA
IMPOZITELOR INDIRECTE
,
ASUPRA PRETURILOR
,
9.1. CUVINTE CHEIE
incidenta fiscala;
povara fiscala.
9.4. SINTEZE
9.4.1. Cadrul teoretic al analizei
Teoria economica utilizeaza conceptul de incidenta fisc alii pentru a
evidentia efectul impozitelor atat la nivel microeconomic, cth ~i macro
economIC.
Incidenta impozitului este analizata in cadrul:
echilibrului partial, pe 0 piata concurentiaHi in echilibru inainte
de introducerea impozitului. In acest fel se evidentiaza incidenta impozitului
asupra: - preturilor nominale;
- cantitatilor oferite sau cerute;
185
intreaga economie;
- cine suporta in final aceasta povara.
Repartizarea poverii fiscale intre ofertanti ~i cumparatori depinde, in
principal, de:
elasticitatea in raport cu pretul a ofertei ~i a cererii;
desfii~oara
pe baza graficului 1.
Co
o
B "F
Graficul 1
186
Demonstratie algebrica:
qC (pC)
qO (pO)
a _ bpc
=
c+dpo
Notatiile reprezinta:
qC = cantitatea ceruta;
pC pretul de cerere;
qO cantitate oferita;
pO = pretul de oferta.
a, b, c ~i d = parametri, considerati in general pozitivi.
Notam cu Po, respectiv qo, pretul ~i cantitatea corespunzatoare situatiei
de echilibru din momentul initial. Impozitul specific in sarcina vanzatorului
este de t u.m. pe unitatea de produs. Pentru ca piata sa fie in echilibru,
dupa introducerea impozitului, trebuie sa se inregistreze egalitatea intre
cantitatea oferita ~i cea ceruta la noul pret, astfel:
a - bpt = C + d(pt-t)
in care:
Pt pretul dupa introducerea impozitului;
In aceste conditii, Pt ~i qt sunt date de expresiile:
Pt= (a-c+dt)/(b+d); qt
(ad+bc-bdt)l(b+d)
-bdtl(b+d)
188
Oferta perfect
inelastica (verticala)
(d=O)
Pretul dupii
introducerea
impozitului
Pt = Po
pte = Po
PtO = Po+ t
PIc = Po + t
PtO = Po
= qo
q,
qo
bt
q, = qo
q,=qo-dt
dpC
dpo
eC
-=e -eO
()
~i
ofertei In raport cu
dpc dp" e
sau - - / - - =-2...
P
ec
pC
pO (1 + v)
01
Co
F ~ . ......
C
Graficul 2
------
Demonstralie algebricii:
(pC)
~i
pc = p
~i
pO
(1- v)p
:::::
dv
.--
dp/p
dp~
dpo
ec=O
dv/(l-v)
pdv/(l-v)
e=-oo
c
-pdv
eo= 0
-pdv
dv/(l-v)
pdv/(l-v)
e0 =
00
bunuri sunt: tigiirile, berea, alcoolul (pe termen scurt) , bunurile de primii
necesitate.
2. Elasticitatea putemicii a cererii in raport cu pretul denotii decizia
cumpiiriitorilor de a atribui 0 valoare precisii bunului, in conditiile in care
il pot procura de pe 0 altii piatii la un pret nemodificat, sau bunul in cauza
are un inlocuitor care nu a fost impozitat. Ace~ti cumpariitori nu sunt
dispu~i sa accepte nici 0 cre~tere de pret, ceea ce inseamna cii povara
impozitului va cadea in intregime in sarcina vanziitorilor. Exemple de
astfel de bunuri sunt: produsele de lux, aparatura electrocasnica ~i altele.
3. Elasticitatea redusa a ofertei in raport cu pretul indicii, cel putin
pe termen scurt, 0 productie fixii pe care vanzatorii fac eforturi deosebite
sa 0 yanda. In aceste conditii, pretul va fi dictat de cerere, ceea ce face ca
vanzatorii sa suporte intreaga povara a impozitului. Este cazul bunurilor
de tipul produselor proaspete cu un grad ridicat de perisabilitate pre cum
~i a produselor agricole.
4. Elasticitatea putemica a ofertei in raport cu pretul semnifica faptul
ca vanzatorii dispun ~i de alte debu~ee nesupuse impozitului. In acest caz,
pe 0 piata data, pretul nu poate fi modificat, iar cumparatorii vor suporta
impozitul. 0 astfel de situatie este tipicii pietelor locale.
9.4.4. Incidenta taxei pe valoarea adaugata
Spre deosebire de accizii, care este 0 taxii specialii de consumatie
asupra anumitor bunuri de consum, taxa pe valoarea adaugatii este
o taxa generalii pe consum.
Taxa pe valoarea adaugatii este, cum 0 aratii ~i numele, prin definitie
un impozit asupra valorii adiiugate de intreprinderi, din aceasta decurgand
statutul sau de taxii generalii asupra vanzarilor de bunuri catre consumatori.
Valoarea adaugata a unei intreprinderi este definita in general ca
diferenla dintre incasiirile provenind din vanzarea bunurilor ~i serviciilor
produse ~i cheltuielile corespunzand bunurilor ~i serviciilor pe care le-a
cumparat.
TVA care functioneaza in toata lumea, in special in Uniunea Euro
peana este, in principiu, un impozit asupra achizitiilor de bunuri de consum.
Cea mai utilizata metoda de calcul a TVA constii in a aplica un
anumit pro cent t asupra materiei impozabile, astfel:
a~ezata
193
2. Inciden!a fiscala:
a) este specifica numai impozitelor indirecte;
b) este consecinta manifestarilor de tip evazionist ale contribua
bililor;
c) studiazi modul in care povara unui impozit este difuzata in
economie;
e) depinde, in principal, de comportamentul contribuabililor;
t) depinde, in principal, de comportamentul administratiilor fiscale.
3. Incidenta unui impozit depinde de:
1. Tipul de concuren!a pe pia!a analizata;
2. Faptul ca este un impozit direct sau indirect;
3. Autoritatea fiscala care administreaza perceperea impozitului;
4. Oferta ~i cererea agentilor pe piata respectiva;
5. Veniturile fiscale incasate la buget.
a) (1,3); b) (2, 3); c) (2, 4); d) (1, 4); e) toate variantele sunt
incorecte.
194
BIBLIOGRAFIE
);;>
);;>
);;>
);;>
);;>
);;>
195
TEMA NR. 10
PRETURILE
REGLEMENTATE
,
10.1. CONCEPTE CHEIE
Monopol natural
Preturi libere
Preturi reglementate
Piata reglementata
Piata concurentiala
Piata spot
Autoritate Na!ionaHi de Reglementare
Sistem Energetic National
Contract de tip PPA
Contract de portofoliu
Contract pentru servicii de sistem
Ordine de merit
Pre! marginal de sistem
Consumatori eligibili
Sistem universal
Asigurari de viata
Asigurari generale
10.3. SlNTEZE
Reglementarea preturilor in domeniul energiei electrice
Sectorul electroenergetic este unul din sectoarele cele mai mportante
in cadrul oricarei economii nalionale. In mod traditional, acesta a fost
considerat n sector in care monopolul natural este de neevitat. Aceasta
prezumlie s-a bazat, in special, pe caracterul intensiv investitional, pe
importanta retelelor de transport ~i distributie ~i pe raritatea ~i concentrarea
resurselor energetice pe plan mondiaL
In plus, crearea Sistemului Energetic National s-a bazat, in majo
ritatea state lor, pe intervenlia investitionala mas iva a statului. Data fiind
importanta deosebita a acestuia, atilt pentru ramurile economiilor na!ionale,
cat ~i pentru asigurarea bunastarii populatiei, statuI a preluat sarcina
realizarii ~i exploatarii sistemului. Rezultatul acestei actiuni a constat in
crearea unor colo~i integrati pe verticala care, de regula, asigurau productia,
transportul ~i distributia produselor energoelectrice. Pentru protectia consu
matorilor "captivi", atilt persoane fizice, cat ~i juridice, fata de fumizorul
monopolist, au fost instituite mecanisme de control administrativ al
preturilor, pentru a se preveni un abuz din partea acestuia.
...
Participantii la piatii
Tipurile de participanti la piata en gros sunt:
producatorii
furnizorii
consumatorii eligibili
un operator de transport (Transelectrica)
un operator de sistern (Hidroelectrica S.A.)
un operator de distributie (Electrica S.A.)
199
Mecanismul de functionare
~i
200
~i
202
~i
C]
= LC,,]
= (L CI,J )x k
11 00
unde:
P= LP]
Venitul total pentru fiecare din cele cinci grupe de elemente ale rete lei
204
= C, + PJ ,
L VT
= C+P
~l
).;>
).;>
).;>
).;>
).;>
tarif pentru
tarif pentru
tarif pentru
tarif pentru
tarif pentru
linii II 0 k V - t E
puncte de transio~are 110 kV/MT linii MT - t LE,MT
puncte transformare MT/JT - tTR,MTIJT
linii JT - t LEJT
TR,llOIMT
206
ale serviciilor de telecomunicatii, in scopul crearii unui grad dit mai ridicat
de concurenta.
In acest scop au fost impuse fo~tilor operatori monopoli~ti, care detin
in proprietate reteaua de telefonie fixa, obligatii legate in principal de:
? permitere a accesului la rete a, in cinditii nediscriminatorii a
celorlalti operatori pentru furnizarea serviciilor chiar concurente.
In acest scop, fo~tilor operatori monopoli~ti Ie-au fost impuse
obligatii de separare a activitatilor legate de administrarea ~i
furnizarea retelei de activitatile de furnizare, prin intermediul retelei
serviciilor de telefonie. In acest mod, poate fi determinata posibila
discriminare, prin pret sau prin conditii de acces, a operatorilor
concurenti pe piata serviciilor de telefonie.
? interconectare a retelelor de telecomunicatii, astfel indit clientii
unei companii de telefonie sa poata apela clientii unei alte companii.
In plus, intervenlia statului consta ~i in asigurarea serviciului universal,
respectiv setul minim de servicii de 0 calitate determinata care este
disponibil pentru toti utilizatorii, indiferent de localizarea lor geografica,
la un tarif accesibiL Setul de servicii se refra, in principal la asigurarea
accesului la 0 locatie fixa, asigurarea unui serviciu de informatii ~i asigurare
de telefoane pub lice cu plata.
Asigurarea serviciului universal poate implica ~i acordarea unor
compensatii companiilor care sunt desemnate pentru furnizarea acestora,
datorita faptului ca obligatia de asigurare a serviciului universal poate
implica asumarea unor costuri suplimentare ~i desIa~urarea unor activitati
ineficiente din punct de vedere economic.
1. Tendinte actuate in Uniunea Europeana
Procesul de liberalizare a serviciilor de telecomunicatii in UDiuaea
Europeana a fost inliat prin Directiva Comisiei Europene 9OI388IEEC diD
28.06.1990, prin care s-a solicitat Statelor Membre sa retragi dreptwile
speciale sau exclusive pentru furnizarea serviciilor de telefonie publica
fixa pana cel mai tarziu la data de 01.01.1998 (au fost stabilite perioade
mai lungi de liberalizare a pietei pentru Grecia, Irlanda, Portugalia ~i
Spania).
o preocupare deosebita a fost generata de aparitia efectiva a
concurentei pe piata serviciilor de telefonie fixa, dat fiind faptul ca disparitia
drepturilor speciale sau exclusive existente nu garanteaza aparitia efectiva
a concurentilor pe piata. In fapt, s-a constatat ca, in 1998, infrastructuri
alternative ce puteau fi utilizate pentru furnizarea telefoniei vocale se
207
209
BIBLIOGRAFIE
)0>
)0>
)0>
)0>
)0>
)0>
216
TEMA NR. 11
REGLEMENTAREA COMPORTAMENTELOR
"
"
...
IN V ANZARILE
PROMOTIONALE
,
11.1. CONCEPTE CHEIE
vanziiri promotionale
reduceri de pre!
rabaturi cantitati ve
cupoane
cadouri
premii
concursuri promotionale
jocuri promotionale
11.3. SINTEZE
11.3.1. SCOPUL VANZARILOR PROMOTIONALE
~introducerea
~incurajarea
217
(3)cupoane;
-+ reglementarile
(i)
219
B. Modificarea reglementarilor
(B 1) fnlocuirea interdicliilor impuse asupra vanzarilor promo{ionale
vizeaza:
(i)
premiile acordate ~ anumite state membre ale CE interzic
acordarea primelor pentru a proteja piata impotriva concurentei
neloiale, deoarece se presupune eli prin distribuirea unor
produse sub forma de premii, consumatorii i~i pot face 0 parere
gre~ita cu privire la adevarata lor valoare;
(it) comercializarea produselor sau a serviciilor la un prel inferior
costului de fabricaliel (prel net) ~ se impune inlocuirea
anumitor reglementari cu privire la vanzarea produselor la un
pre! situat sub pretul net din acelea~i motive expuse anterior
(consumatorii pot considera produsele respective ca fiind de
cali tate inferioara iar producatorii vor intampina dificultati in
momentul in care vor dori sa yanda produsulla un pret corect);
1 In acest caz, se are in vedere prettll de facturare net (mai putin costurile de
transport, asigurare, furnizare ~i alte impozite suportate).
221
(iii)
(iv)
222
(iv)
(B3)
reglementarea reducerilor anterioare vanzarilor de sezon
anumite state ale CE impun interdiclii cu privire la reducerile acordate
inaintea vanzarilor de sezon pentru protejarea consumatorilor ~i a pietei
impotriva concurentei neloiale. Insa, astfel de restrictii pot conduce la
practicarea unor preturi destul de ridicate ceea ce dezavantajeaza atat
consumatorii cat ~i producatorii bunurilor respective.
-t
(B4)
autorizarea utilizarii vanzarilor promotionale -t in anumite
tari, membre ale CE, pentru utilizarea diverselor forme ale vanzarilor
promotion ale se impune obtinerea unor autorizatii, fapt care reprezinta un
obstacol important in special pentru noii intra!i pe pia!a care nu pot sustine
costurile aferente acestui proces. De aceea, se dore~te inlocuirea acestor
reguli cu reguli noi, mai transparente.
c. Acceptarea
reciproca a reglementarilor
R: c)
2. Una dintre variantele de mai jos nu este adevarata:
a) vanzarile promotionale conduc la dezvoltarea comertului
internati onal;
b) vanzarile promotionale pot fi utilizate ca instrument de gestionare
a stocurilor de produse;
c) vanzarile promotionale sunt un instrument utilizat pentru a face
fata concurentei;
d) vanzarile promotionale sunt folosite numai de ditre firmele de
talie mare;
e) 0 parte dintre formele vanzarilor promotionale avantajeaza firmele
mici ~i mijlocii.
R: d)
3.Alegeti varianta eoreeta:
a) reglementarile diferite din eadrul tarilor membre ale Uniunii
Europene referitoare la vanzarile promotionale pot afeeta servieiile
de publieitate sau eele de relalii eu publieul;
b) reglementarile diferite din cadrul tarilor membre ale Uniunii
Europene referitoare la vanzarile promotion ale pot afeeta firmele
miei ~i mijloeii;
e) reglementarile diferite din cadrul tarilor membre ale Uniunii
Europene referitoare la vanzarile promotionale stimuleaza
eoncurenta pe pietele interne;
224
R: D)
6.Se da urmiitoarea situatie: un individ patrunde fntr-un spaliu
comercial fn care se desfii~oara 0 campanie promolionala a firmei Z care
225
b)cadouri;
c)rabaturi cantitative;
d)reduceri de prel;
R): b)
Romania
(Ordonanta nr.99/2000 privind comercializarea produselor ~i
serviciilor de piata, modificata ~i aprobata prin Legea nr.650/2002)
Scopul reglementarilor: stabilirea principiilor generale privind
activiHitii comerciale ~i urmare~te dezvoltarea echilibrata a
retelei de distributie a produselor ~i serviciilor de piata, cu respectarea
principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii ~i
intereselor economice ale consumatorilor, precum ~i a mediului.
Obiectivele reglementarilor:
a) stimularea dezvoltiirii activitatii de comercializare a produselor
~i serviciilor de piata;
b) incurajarea liberei initiative, asigurarea concurentei loiale ~i a
liberei circulatii a produselor ~i serviciilor de piata;
c) informarea corecta ~i protejarea intereselor consumatorilor,
precum ~i posibilitatea asigurarii produselor ~i serviciilor de piata in
zonele de vecinatatea acestora;
d) modernizarea ~i dezvoltarea formelor de distributie;
e) promovarea diverselor tipuri de retele de distributie ~i forme de
vanzare;
f) stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici ~i mijlocii cu activitate
de comercializare a produselor ~i serviciilor de piata;
g) sustinerea ~i ocrotirea activitatii comerciale ~i de prestari de
servicii de piata in zonele defavorizate.
Domeniul de reglementare: sunt reglementate activWitile din
sectorul comercial ~i at serviciilor de piata privind cerintele necesare in
vederea desfii~urarii acestor activitati, structurile de vanzare, practicile
~i regulile generate de comercializare. Definirea unor termeni:
CJ consumator: orice persoana fizidi sau grup de persoane fizice
constituite in asociatii, care cumpara, dobande~te, utilizeaza ori consuma
produse sau servicii in afara activitatii sale profesionale;
CJ comerciant: persoana fizica sau juridica autorizata sa desfii~oare
activitati de comercializare a produselor ~i serviciilor de piata;
CJ
comer!. cu ridicatal de gros: activitatea desfa~urata de
comerciantii care cumpara produse in cantitati mari in scopul revanzarii
acestora in cantitati mai mici altor comercianti sau utilizatori profesionali
~i colectivi;
CJ
comert cu amanuntul/de detail: activitatea desfii~urata de
comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru
uzul personal al acestora;
desfii~urarea
227
Practici comerciale
Vanzarile cu pre! redus: prin vanzari cu pret redus se inteleg:
a) vanzari de lichidare;
b) vanzari de soldare;
c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de
fabridi sau depozit de fabridi;
d) vanzari promotionale;
e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale
ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut ~i este evident ca
produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale;
t) vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la
aprovizionare nu au fost vandute;
g) vanzari accelerate ale produselor susceptibile de 0 deteriorare
rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita
termenului de valabilitate;
h) vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de
ceilalti comercianti din aceea~i zona comerciala, pentru acela~i produs,
determinat de mediul concurential;
i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de
reaprovizionare s-au diminuat.
Vanzarile promoponale: sunt vanzarile cu amanuntullvanzarile
cash and carry/prestarile de servicii pe piata care pot avea loc in orice
perioada a anului, rara sa faca obiectul notificarii, cu conditia ca:
a) sa nu fie efectuate in pierdere;
b) sa se refere la produsele disponibile ~i reaprovizionabile, pre cum
~i la servicii vandute ori, dupa caz, prestate in mod curent;
c) produsele ~i serviciile promovate trebuie sa existe la vanzare pe
durata intregii perioade anuntate a vanzarilor promotionale sau
comerciantul va informa consumatorii ca oferta este valabila numai in
limita stocului disponibil.
Nu sunt considerate vanzari promotionale: I) actiunile de promovare
efectuate de producatori; 2) actiunile de lansare de produse/servicii noi
pe piata.
228
Loteriile publicitare:
sunt acele practici de promovare a produselorlserviciilor care tind
sa stimuleze in randul participantilor speranta unui ca~tig prin tragere la
sorti;
- sunt admise numai in conditiile in care participantilor nu Ie este
impusa in contrapartida nici 0 cheltuiaHi directa sau indirecta,
suplimentara achizitionarii produsului/serviciului;
- cheltuielile efectuate de catre participanti pentru achizitionarea de
efecte ~i servicii po~tale ~i pentru tarifele telefonice normale, referitoare
la participarea la loteria publicitara, nu sunt considerate cheltuieli directe
sau indirecte sau suplimentare achizitionarii produsului/serviciului;
- in privinta ca~tigurilor puse in joc in cadrul unei loterii publicitare,
anunturile de prezentare a acesteia vor preciza natura, numarul ~i valoarea
comerciala a respectivelor ca~tiguri, precum ~i urmatoarea mentiune:
"regulamentul de participare/desIa~urare este disponibil in mod gratuit
oricarui solicitant". In acest scop se va mentiona adresa la care solicitarea
poate fi trimisa, respectiv Iacuta;
- in regulament se va preciza obligatia organizatorului loteriei
publicitare de a face pub lice numele ca~tigatorilor ~i ca~tigurile acordate.
- se considera publicitate in~elatoare acele fapte prin care
organizatorul unei loterii publicitare sugereaza destinatarului, prin anuntul
publicitar efectuat, ca:
1) a intrat in posesia marelui premiu, de~i tragerea la sorti pentru
atribuirea ca~tigurilor se va desIa~ura ulterior;
2) a intrat in posesia unui ca~tig important, in realitate fiind insa
yorba de un premiu de 0 valoare minima sau de un premiu de consolare.
- nu sunt asimilate loteriei publicitare concurs uri Ie in cadrul carora
premiile sunt ca~tigate exclusiv datorita abilita!ii, cuno~tintelor ~i perspica
citatii participantilor, ca~tigatorul fiind desemnat in functie de valoarea
prestatiei sale;
- nu este asimilata loteriei publicitare ~i este considerata practica
comerciala permisa alocarea de premii in mod aleator, inainte de oferirea
la vanzare a produselorlserviciilor ~i atribuirea ca~tigurilor la achizi!io
narea produselor/serviciilor, chiar daca intrarea in posesie a premiilor
are loc la 0 data ulterioara.
Vanzarile cu prime:
- sunt acele practici comerciale prin care la vanzarea sau oferta de
vanzare de produse/servicii se ofera consumatorului, cu titlu gratuit,
imediat sau la un anum it termen, prime sub forma unor produse/servicii;
229
Marea Britanie
Codul de reglemenHiri privind publicitatea
aprilie 2000
~i
vanzarile promolionale,
Scop:
- protejarea interesului public
Sfera de aplicabilitate:
- modalitali de promovare a produselor ~i serviciilor;
- tehnici de stimulare a comeqului;
- sponsorizari.
Principii:
- vanzarile promotionale trebuie sa fie legale, decente, oneste, reale;
- vanzarile promotionale trebuie sa concepute pe baza unor principii
de responsabilitate fala de consumatori ~i fata de societate;
- respectarea principiilor de concurenta loiala.
Obligatiile promotorilor:
- vanzanle promotionale trebuie concepute ~i desfii~urate astfelincat
sa aiba consecinte negative asupra interesului public;
- vanzarile promotion ale nu trebuie concepute astfel incat sa dea
na~tere unui comportament violent ~i anti-social sau sa afecteze drepturile
de proprietate;
- promotorii sunt obligati sa intocmeasca documentele necesare ~i
sa Ie prezinte autormitilor in cazul unor controale;
- promotorii trebuie sa faca dovada respectarii legilor in vigoare ~i
sa nu incite publicul la inca1carea acestora;
- promotorii nu trebuie sa abuzeze de increderea consumatorilor
sau sa exploateze lipsa lor de experienta sau cuno~tinte;
- vanzarile promotionale nu trebuie sa fie ambigue, sa admita
omisiuni, exagerari sau alte elemente asemanatoare;
- promotorii trebuie sa se asigure ca mostrele oferite sau activitati1e
pe care Ie includ vanzarile promo!ionale nu sunt daunatoare consu
matorilor ~i in special copiilor;
- trebuie respectate principii de confidentialitate;
- bauturile alcoolice ~i tigarile nu pot fi utlizate in cadrul vanzarilor
promo!ionale care se adreseaza copiilor* sub 18 ani;
oJConform Codului mai sus men/ionat indivizii sub 16 ani sunt considerafi copii
sau persoane tinere. Conform propunerilor Consiliului tii Parlamentului Europei cu
privire fa viinziiri/e promo/ionale, copii sunt considerati indivizii sub 14 ani.
232
BIBLIOGRAFIE
:.- Comunicatul Comisiei Europene privind vanzarile promotionale In cadrul pie!ei
interne, Bruxelles, 2001
:.- Codul de reglementari al Marii Britanii privind publicitatea ili vanzarile
promotiona1e, 2000
:.- Ordonanta Guvernului nr. 9912000 privind comercializarea produselor ili
serviciilor de piata, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 1
septembrie 2000
:.- Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9912000 privind
comercializarea produselor ~i serviciilor pe piata, Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 914 din 16 decembrie 2002
233
TEMA NR. 12
CONCURENTA
PE PlATA
ACHIZITIILOR
,
,
,
PUBLICE
12.1. CONCEPTE CHEIE
Achizitia publica
Ofertant
Concurent
Oferta
Garantie
.
,
de buna executie
,
a contractului
Cai de atac
12.3. SINTEZE
11.3.1. Principiile pe baza carora se atribuie contractu} de achizipe
publica
Atribuirea contractului de achizitie publica are la baza urmatoarele
principii:
- a). libera concurenja, in sensu} eli fiecare fumizor de produse,
executant de servicii sau prestator de servicii sa poata accede la
dreptul de a deveni contractant.
235
236
autoritate
natura economica ~i, in masura in care este posibil, prin utilizarea sistemului
concurential adaptat la specificul achizitiei.
(2) Autoritatea contractanta nu are obligatia de a aplica prevederile
prezentei ordonante de urgenta atunci dind achizitioneaza:
a) servicii hoteluri ~i restaurante;
b) servicii de transport pe calea ferata;
c) servicii de transport pe apa;
d) servicii anexe ~i auxiliare transportului;
e) servicii juridice;
f) servicii de selectie ~i plasare a fortei de munca;
g) servicii de investigatie ~i protectie a bunurilor ~i persoanelor;
h) servicii de invatamant;
i) servicii de sanatate ~i asistenta sociala;
j) servicii recreative, culturale ~i sportive.
In oricare dintre aceste cazuri autoritatea contractanta are obligatia
de a atribui contractul de achizitie publica pe baza respectarii unor criterii
de natura economica ~i, in masura in care este posibil, prin utilizarea
sistemului concurential adaptat la specificul achizitiei.
(3) Autoritatile contractante care desfli~oara activitati relevante in
sectoarele de utilitati publice nu au obligatia de a aplica prevederile
prezentei ordonante de urgenta atunci dind achizitioneaza:
a) produse, in scopul de a Ie revinde sau de a Ie inchiria, ~i nu
beneficiaza de nici un drept special sau exc1usiv cu privire la
produsele pe care urmeaza sa Ie yanda sau sa Ie inchirieze, iar alte
persoane juridice au ~i ele dreptul de a vinde sau de a inchiria
produse similare in acelea~i conditii ca ~i autoritatea contractanta;
b) produse, lucrari sau servicii destinate altor scopuri decat desfli~u
rarea de activitati relevante;
c) produse, lucrari sau servicii destinate desfli~urarii unor activitati
relevante in alta tara decat Romania, in conditiile in care realizarea
acestui scop nu presupune utilizarea fizica a unei retele sau a unui
areal geografic din Romania.
(4) Autoritatea contractanta are dreptul de a proceda la cumparare
directa, potrivit normelor de aplicare a prezentei ordonante de urgent5,
flira a avea obligatia de a aplica procedurile prevazute la art. 9, in cazul
in care achizitioneaza produse, lucrari sau servicii, a caror valoare, flira
T.v.A., cumulata pe parcursul unui an, nu depa~e~te echivalentul in lei a
1.500 euro.
238
in care:
VE valoarea estimata
~I = ratele platibile
VE =
~ ~"
R,
+ VER,
in care:
Rl = rate de leasing
VER
valoarea estimata reziduala a produselor pentru care s-a
incheiat contractul;
VE
RI x 48,
~i
prezentarea ofertei
Caietul de sarcini
Acesta contine in mod obligatoriu specificatii tehnice. Prin caietul de
sarcini trebuie sa se precizeze ~i institutiile competente de la care se pot
243
Pretul ofertei
Tennen sau tennene de livrare
Caraeteristici tehniee $i funetionale
Disponibilitatea de a asigura servieii
postvanzare $i asistenta tehniea
5. Angajamente privind livrarea de piese
de sehimb, subansambluri sau fumituri,
pe tennen lung
6. Standardizare
TOTAL
95
10
30
10
o
o
10
15
100
a). pentru eel mai seazut dintre preturile ofertelor se aeorda punetajul
246
~i
coruptiei
BIBLIOGRAFIE
;.. Ordonanta de Urgenta privind achizitiile publice, nr. 60 / 2001
(M.O. 241 din 11 mai 2001).
;.. Normele metodoiogice de aplicare a Ordonantei de Urgenta nr. 60/
2001 aprobate prin H.G. nr. 461 / 2001 (M.O. 268 din 24 mai
2001).
249
TEMA NR. 13
SISTEMUL INFORMATIONAL
,
AL NIVELULUI ~I EVOLUTIEI PRETURILOR
13.1. CONCEPTE CHEJE
Sistem informational al preturilor;
Indici de pret;
Preturi medii;
Preturi constante;
Preturi comparabile;
Indici Laspeyres, Paasche ~i Fischer;
Indice al veniturilor reale;
Subsistem informational al preturilor cu ridicata ale produselor
industriale;
Subsistem informational al preturilor de consum;
Indice al cheltuielilor globale pentru con sum ale populatiei;
Indice al veniturilor reale.
13.3. SJNTEZE
Sistemul informational al preturilor:
}> un ansamblu de indicatori utilizati pentru a prevedea ~i urman
evolutia preturilor nominale, a preturilor medii pe grupe de produse,
a nivelului general al preturilor, in cadrul unor intervale de timp
reprezentative
250
};>
I p (lIo)
LPlqO
=~
.JPoqo
_ valoarea cantitlitilor de produsc vandute 1n anul de bazli exprimatli in preturile anului curent
- valoarea cantitlitilor de produse vandute in anul de bazli exprimata in preturile anului de bazli
:> indicele
LPlql
I p (1I0) = ~
.JPOql
valoarea cantjtiHiIQr de produse vandute in anul curent exprimatli in preturile anului curent
valoarea cantitlitilor de produse vandute in anul de baza exprimatli in preturile anului curent
I
2
252
Prin modalitatea de cal cui, acest indice reflecta structura de con sum
din anut curent, ceea ce permite calcularea economiilor totale sau a pHitilor
totale suplimentare pe care Ie realizeaza populatia ca urmare a reducerilor
sau cre~terii preturilor.
Prin utilizarea indicilor de pret Laspeyres ~i Paasche se pot trans
forma indicii veniturilor nominale in indicii veniturilor reale, respectiv
se poate calcula puterea de cumparare exprimaUi in indicele volumului
fizic al consumului de bunuri ~i servicii:
_ VR 1 _ IVN(lfo) _ VNl/VNO
VR(l/O) VRo
Ip(lIoJ
Ip(l/O)
LPlql
IL
_ I VN (1I0)
VR(l/O) - I p\1I0J
= VNl/VNO
~ PlqO
L.J
~P
L.J 0 0
_ LPoqo _ LPlql
- ~ PlqO - ~ PlqO L.J
~P
L.J 0 I)
LPlql
_ IVN(l/O)
IP
VR(lIl) - p
Ip(l/I)
VN1/VN o
~
L.JPlql
L.JPOql
valoareacantitatilor de
produse vandute in anul de
baza exprimata in pre!urile
anuiui curent
L.J
L.JPoqo
L.JPOql
=~
L.JPlql
=~
L.JPoqo
L.JPOql
valoarea cantitii.!i1or de
produse vandute in anul
eurent exprimata in prelUrile
anului de baza
valoarea cantitii.\ilor de
produse vandute in anul de
baza exprimatii. In pre\urile
anului de bazi!
~i
Paasche:
LPlqO LPlql
LPoqo . LPOql
~Pl%
-El= ~%
I
p(l/O)
Po
LMo
~qo
- LP,q, _
LP,q,
I.
L..JPOql L..JPlql lp
.. volumul valoric al modificarilor de preturi, care se calculeaza
pe acelea~i structuri ca ~i indicii de pre!; masoara modificarea marimii
veniturilor obtinute din viinzarea produc!iei, exprimate in preturi libera
lizate; se calculeaza ca diferenta lntre valoarea produselor cu modificiiri
de pret exprimatii tn preturi curente l1i valoarea aceloral1i produse exprimata
in preturile anului de bazii; influentele provin atat din modificarile de
preturi din anul curent, cat l1i din modificiirile de preturi care au avut loc
in cursul anului precedent:
p(l to) -
Vp = VPl t 1 +VPl t 0
= (L Plmql -
255
. d
d'In penoa
P refu I me dIII
a curen t a PI
W
1:
,q,
qo
= L" PIqj
L,..ql
PliO
= Ji
Po
256
l
.1
gmpa III servicii, iar dimensionarea se poate face prin mai multe
metode:
a metoda observatiilor directe - presupune ca intr-o perioada
determinata sa se efectueze observatii directe ~i riguroase privind
natura ~i cantitatea bunurilor ~i serviciilor efectiv cumparate, ca
prima categorie de informatii, ~i preturile corespunzatoare, ca a
doua categorie de informatii. Caracteristic este faptul ca prima
categorie de informatii se constituie ca un vector constant de volum.
Are dezavantajul di presupune un volum mare de munca, tnsa are
"
avantajul obiectivitatii.
a metoda normativii - presupune definirea de catre un gmp de
experti sau reprezentanti ai diferitelor categorii sociale a unui
consum minim sau decent. Aceasta metoda are dezavantajul
aproximarii, cu mari efecte asupra acuratetei rezultatului.
258
~i
tarifelor
Consumul curent
o bun uri alimentare
o bun uri nealimentare
o servicii
Mici reparatii ale locuintelor
Cheltuieli cu sanatatea
Asigurari
Supravegherea copiilor la domiciliu
Consultanla notariala
~i
financiara
Necuprinse Yn /
Jocuri de noroc
calculul
~Alte cheltuieli exceptionale (servicii
veterinare, servicii funerare)
indicelui
Nu sunt considerate
/
elemente ale consumului ~
familial
..
----...
259
Compensatia
LPlqO - LPoqo
prod" compensate
~i
servicii
bunuri alimentare
grupa 1
grupa 2
grupa 3
bunuri nealimentare
grupa 1
grupa 2
Servicii
grupa 1
grupa 2
Total
260
1.050.000
600.000
300.000
150.000
2.100.000
1.200.000
900.000
150.000
60.000
90.000
3.300.000
inrucele
pre!urilor
130%
115%
135%
180%
165%
190%
140%
~i
denumire bunuri
valoarea productiei
valoarea productiei
consumate in
in perioada
consumate
servicii perioada de bazii
de
bazii
exprimatii
in
exprimatii in
preturile
anului
de
preturile anului
bazii (Poqo)
curent (PlqO)
bunuri alimentare
grupa 1
grupa 2
grupa 3
1.050.000
600.000
300.000
150.000
bunuri nealimentare
grupa 1
grupa 2
2.100.000
1.200.000
900.000
126,43%
130%
115%
135%
173,57%
180%
165%
3.645.000
2.160.000
1.485.000
150.000
60.000
90.000
160,00%
190%
140%
240.000
114.000
126.000
157,95%
5.212.500
Servicii
grupa 1
grupa 2
Total 3.300.000
a /L
)
indicele
preturilor
(p ,/Po)
13275
780.000
345.000
202.500
L H% = 3300000
5212500 = 15795%
'
~
L..i Poqo
p(IIO)
/L
p(1I0)b.nlimen/nre -
b.nlI:n~:;o
= 1327500 = 12643%
LPoqo 1050000
'
b.a lim emnre
[L
b.neat;e~~~o
= 3645000
L Poqo 2100000
173,57%
b.nenum emare
261
I p(IIO)servwlI
L
. ..
LPl%
240000 = 160%
= "ervleii
"
L.J q
Po 0 = 150000
servicii
b) veniturile nominale
VN o=3.000.000 lei
VN 1=3.000.000+ 12%*3.000.000+compensatie
LPJ%
grupal
L Po%
'
grupa I
Compensatie grupa 1
Compensatie grupa 1
LPI%
grupa I
grupa I
I VN (1I0) ==
4554000 = 151,8%
VN~ - 3000000
VR(IIO)
VRu
Ip(lIO)
I pOlo )
157,95%
9619t
,
0,
BIBLIOGRAFIE
~ Mo~teanu
~
264