Economie i sant varibi in reach see unor | reer ete indicat i penereazhcalen de ituai posible pe telor de sear, scara producti, Astfl, rma poate nent ial factor isa costri fixe, cte fies. Curba men lung poate fi june a productici, une repens combi- eevee cel mai ic a scat combina ibn Beste dat de oe de mus (P). apc, anil, hl dato cute > represents cat eerie ne vor stabil pozitia east in vitor. De ga un nou prods Economie zamei sale de fabricate, firma se va situa inte-0 pozitie specific termenului lung, insé dup adoptarea decizie si realizarea investitiei, firma se va afla intr-o situatic asemndtoare celei pe termen scurt (deoarece nu mai paste ‘modifica, in bund masura, investtile coneretizate). Si presupunem ci o firma poate si aleaz’ inte tei dimensiuni posibile ale scarii de producti; curbele costurilor medii pe termen scurt, pentru fiecare dintre aceste posibilititi (CTM,,CTM,,CTMg, sunt reprezentatein figura 4.21 c™ e a Figura 421. Curbele costurilor totale medit pe termen scurt Pe termen lung, firma poate produce la orice nivel al scarii de productie. Care va fi cea mai profitabila alternativa? Raspunsul depinde de nivelul producti’ pe care firma doreste si-| obfina pe termen lung, deoarece firma va dori si realizeze un nivel cft mai mic al cstului ‘mediu. Astfel, daci nivelul intenjionat al producfei va fi 00,, cea mai buna solutie pentra firma este st utilizeze prima seara a productici (careia fi corespunde nivelul costului CTM,) In caz contra, oricare dintre celelalte ddoua tehnologit (CTM, si CTM,) va genera costuri unitare ‘mai mari decat cele ale primei scari de productie (CTM, Peninu orice alt nivel anticipatal producti, ragionamentul va fi identi. Daei factorii sunt divizibili, se poate schimba scara de productie in mod continuu; existi in acest caz 0 infinitate de curbe pe termen scurt, tot atitea cdteniveluri de producjic exist®. Astfel, curba costului mediu pe termen Tung este asemanatoare unei curbe infisuratoare (figura 4.22), reflectind nivelul cel mai redus.alcosturilor specific fiecirei sciri de productic. Curba infiguritoare descrie diferitele evoluyii ale costului mediu, luate in considerare cand intreprinderea alege scara de productie cea mai ficient. Ea prezints rel faze: FAZA I: costul mediu desereste pe termen lung. adicd productivitatea medie global8 creste, ccea ce aati cd si cantitatea produsd sporeste mai repede decat cantitatea factorilor utilizati; randamentele de scara sunt deci crescitoare. Astfe, firma realizeaza economil de seard 75 Figura 422. Curba infiguritoare a costului total mediv pe termen lung. Spre deosebire de curbele costrilor mes pe termen seu, re sunt generate de randamenteledescresctoare(asocerea factorilor variabili eu canta date din factor de productc fii, curbs costla total medi pe trmen Tung este Ta Ineput descresetoare si spo’ crescitoare,reflectiné economile si dezeconomile de scar, Randamentele descressStoare m 56 manifests spe termen lung, deoarece pe acest orizant de timp nieiun factor mu mai este fx FAZA a II-a: costul mediu este constant pe termen Jung, adicd productivitatea medie globala este constant, cea ce arata cA si cantitatea produsa creste in acclagi rium cu cantitatea factorilor utiizati; randamentele de scar sunt deci constante. Astfel, firma nu realizeazi economii de scard. Punctul E corespunde seri minime eficace (scars de productie incepind de la care firma tinge costul mediu minim pe termen lung). FAZA a Iil-a: costal mediu creste pe termen lung, productivitatea medie globala scade, ceea ce arath cd si canlitatea produsd sporeste mai putin decat cantitatea factorilor utilizati; randamentele de scara sunt deci Adeserescitoare, Firma se confrunta cu dezeconomii de sear. ‘Conceptele de economic $i dezeconomie de scara sunt diferite de cele de randament crescator si descresctor. Randamentele crescatoare si deserescdtoare apar prin utlizarea mai mult sau mai putin intensiva pe termen scurt ‘a.unei seri de produetie, Economiile i dezeconomiile de scari sunt generate de modificir ale sedri de productie ppetermen lung. Este usor de observat faptul c’ economiile de sear’ sunt generate de cresterea sclrii de productie. Dac o firma va mar scara de productie, automatizarea producfiei vvacreste, si, de asemenea, si forta de munea specializata folositi. Echipamentele vor fi uilizate mai eficient. In situatia dezeconomiilor de scara apar probleme de natura birocraticd, comunicarea si coordonarea sunt ingreunate, iar controlul asupra procesului de productie se diminueaza. Dupa o perioada de avantaje obtinute pe seama creslerii scérii de productie, vor fi generate ineficiente de ordin managerial.