Sunteți pe pagina 1din 1
conomie canipoaine tovoreareat asta obineo terri) “omparati. identia, este nitate (Co), acorda cele ci cdnd face ce, ebie arena pont in paral fied tea acacia in cent, specalzarea curesurele ul yalcting sideam ca nbunaly in conditile smic decide a atributelor dispoitia, or forme ale ssul acestor proprietait asi relatva capital, adevarul eh e allturi de diferite— si organizatia si cele lo- i economic tie, schimb xercitd a caret, 1981 Economie 3a dout niveluri: decizile strategice si cele de importanga deosebita sunt atribute ale organizatiei statale; agentul economic nemijlocit are doar autonomie operativa, a ccitei amploare depinde de reglementarile legislative specifice fiecarei fir i etape. ‘inmajoritatca cazurilor, deiziile adoptate, ca expresie ‘ autonomiei, sunt finalizate in proprietatea public’ cu 0 ficients mai redusi, Situatia are numeroase explicati, darcel putin doud sunt de remarcat: deciziile adoptate in proprietatea publica urmarese atatcrterii economice, cit si social-politice, care, pe termen scurt, de regula, le submineaza pe primele: proprietatea public nu se adreseazi in mod direct interesului personal, ceea ce afecteazd creativitatea agentilor economici, asumarea riscului sia rspunderi, genereaza birocratie si, uncori, abuzuri si coruptie mai ridicate. ©) Activitatea economic graviteaza in jurul pietel. Datortadiviziunii munci si specializaritagenyilor econo- ‘miei, fieeare este dependent de bunuri furnizate de ali majoritatea covarsitoare a acestora flind destinate schimbului Procesul separa, in timp sspatiu, productia de consum, pe produeator de consumator, creeazi o dependent’ yutemicia fieciruia de ceilat, Ine productie si consum, intre producdtor si consumator se interpune schimbul ~ iaia, Piaja devine instituria centrala in jurul cireia ‘graviteazi intreaga viata economicd; niciun agent eco- nomic nu se poate izola de piafd, care devine ‘mecanismul, instingia care mediacd intre producdtori siconsumator. lat cum fiecare este atit producttor, cit i consumator, piata devine cel mai important tablou de comanda care mediaca acestelegaturi. Ea ofer informa nevesare pentrua decide ce si se produc’, cum, ct, pentru cine sa se produca, dar si ce, eat si cum si se consume implicit pentru alocarea resurselor pe ramuri (industri gi ‘categorii de bunuri). Indiferent de modalitijile concrete de functionare, piaya esteaceca care in ultima instany,valideaza decizile economice. in cadrul piefei se efectueazt schimburile ire agentii economic. Schimbul poate avea loc direct (un anumit bun contra altuia ~troc) sau intermediat de moneda, ‘In prezent, majoritatea covarsitoare a schimburilor se realizeaza prin mijlocirea monedei, ceea ce face ca economiite de schimb contemporane si functioneze cao economie monetar’. ‘d) Monetarizarea eeonomiei. Ea se concretizeaz’ in Saptule& ,baniireprezint, aituri de capitals specializare, cel de-al treilea aspect majoral viii economice moderne, Fluxul de bani reprezinta singele care iiga sistemul eco- nomic... i etalonul de masurd a valori.”” Ansamblul TPA. Samuelson, L'Economigne, Tome 1, 8e Editon, Libs, Armand Colin, Pris, 1983, p. 88. tranzactiilor economice, modul de functionare a eco- nomici, chiar structura organicd a societiii sunt, into forma sau alta, influentate de catre bani (moneda), O ascmenea importangd a banilor (monedei)* este pusd in evident si de catre funetiile lor. De-a lungul timpului, banii au indeplinit functi dferite. In prezent, specialist sintetizeazi mai ales tre functii ale banilor: mijloe de schimb, mijloc de mAsurare a activititi economice, mijloc de rezervi de valoare. 1) Funetia de moe de schinis Ese principalafunctic « banilor si consti in aceca cb ‘moneda este milociorl(ntemediarl shimbul Pe ms inci diviginit socials 12 speciliar, a diversiican ofertei si'a nevoilor, wocul @ devenit frind in calea Schimbutilor. Sa ivit necestatea unui intermediar, unui Ibrifiant af schimbului pein ate wocsl ~ mar x se sohimb uo cantiate determina din marta. Gop model, = Mf ste scndat in dou act distincte:vincare, in care merfs A (sau orieare alla) se schimba cu o cantiate de bari, $1 ‘umpararea, in care moneda ese folos de etre deynitor penirs achitarea obligajilorrezultate din wanzactile ce fumizeara bunorisolictate pena satisacerea trebunjlor care funyones23 ups model M ~ B - M fn imprejuraridcosebite(schimbe socia-pltce rapide i profunde, devorganizaren viet economice ea urmare & inflate: galopante exc), rolul de ncermediar a schimb poate fi ldeplinit, emporar, accidental sau in trancaci specie ide alte bunur. De acea, ete necesrs evidences speetficulal baxilor in calitate de mijlocitor de schimb, omparatv cw alte beri are pot aparea tn acest 70. Bani Sune mijlocal de scien aniversa. Find prezeni de regu in orice tranzactie gi avind acceprablitae generala, Sind accepai de cate toy (Gau mares majorite) © paricipanilor 's ativitatea economico-sciala din-un spatia economic (31 teritrial), mit zond monetara, Aces spajiv poate fi ‘ircumseris la aria economicotriloils afl sb jurisdicia ‘unui singur stat, iar intermediarol sehimbulu este moneda hnajionalé. Dac spatiul respectiv depaseste Himitele de uostate se uni singor stat, ver dea face ev mone sa "Unit spsilig fae distin ne bani si mono: agi considers «ee dou sini sinonime. Ftd iain detail si subiiaile scesei dispute, se poate considera ed bani repezini notiunea genet, cea pivot prin cae ee deserinat intermaralgeeral al Schimbul: moneda reprein 0 sare conor stone de existe a hilo. care presupane seuct institutional juridice bine define ‘Moneda apare mult mai tirzu, pe acea teat evoles bain, ind denumies, emisioes lena. regres sunt neredinate, ‘pe aza uno repleremtin nationale su eration, umor isi cu implica nemijloet 3 ator sale In mod ero, ator tid st identtice moneds cu numeral: ir boi include in lis a de moned iba de con. Avid in sere reat dn economile comerporan, vom uli in esl cuca, termeni de toned bani ea sinonimi. * Dupt opine a muneroyi ato, bai conemporanSndplines ke funci: mile de pla, mile de anomie milo de trai ‘are, fctor de pute econemi pena emitent gi dint oe