Sunteți pe pagina 1din 103
TAINELE OCULTISMULUI Metode practice pentru 5 “4 dezvoltarea fortelor oculte ale omului (oT ie CCE b) Crue erties im elke luptecusine. ueN EC NCES ate cca tae) COS MMC eee eee RUC Enon) Wee ycare aceasta nu ost Alexandra Mosneaga eX any 5 | st = 1% | E Ss ° I a Zz 3 O Alexandra Mosneaga porte) oe Orfeu 2000 Corp si spirit oo Introducere De acelasi autor C&zufi prada diferitelor rele, dispunem de mijloace inte pentru a le res fn stare s& vedem nit in plus, noi percepem doar anumite osc au nici un efect asupra noastra. Ce folos avem de pe urma unui auz foarte fin, dact ascultind vorba mieroasa si lingusitoare a interlocutor maestru de poate fi c perfecte, rudimentare, trebuie sine croim drum prin hajisurile padurii silbatice jiale cu care ne inconjoard aceasta, este populatd de reptile ve si mii de alte pericole! Omul ~ culmea crea ‘nu observam pietrele de pe drum si ne ‘impiedectm gi c&dem; p ‘6 Tainele o¢ Dar suntem oare chiar neputinciosi? Nu! infeleapta grija a Providentei ne-a pus la dispozitie o arma fara pereche pentru a respinge numeroasele atacuri la care suntem supusi. Suntem dotafi cu inteligenfa. Datorita acestei arme am atins un inalt grad de cultura, dar, ca urmare, am atras, asupra neamului omenesc 0 intreagi legiune de noi dusmani invizibili, ce nu pot fi capturafi, care nne ameninfa la fiecare pas, la fiecare respiratie. Cite nu se ascund in pieptul unui om, gi de ce demoni groaznici nu este el bantuit! $i acum se mai tariste uneori ‘omul prin praf Ia picioarele acestor tirani, ca un rob slab si biciuit de stapanul atotputernic! gi pentru aceasta lupta fiingele vii sunt trate cu o arma putemnicd. Cunoastem foarte bine acest mijloe de apirare, pe care-| numim ,,voinja”. Dar, din nefericire, ‘ou stim s&-1 folosim. Intoarcem aceasta arma redutabilé cu Udigul spre noi fngine si cu partea neascufta spre dusman. Ce folos avem de pe urma rafiunii si voinfei, daca nu le folosim corect? Deci, cum trebuie sé le folosim spre binele nostru, cine ne va invaa aceasta? Ne va invaja spiritul nostru, cel care aude, vede si sti tot, cate nu este legat nici de timp, nici de spatiu, aga cum este trupul nostru cu simpurile sale inerte Acest spirit ne vorbeste permanent, cu claritate si ne previne de tot, dar noi nu-l auzim. Inceputul a tot ce existé ne-a daruit un simf, menit sa noastre, nemijlocit, limbajul sufletului, wes im} sA ramdnd inactiv. Suntem obligati sa recunoas- fizice primare, ne credem deosebit de: acest si teprezentind comoara capal trebuie sa transpirafia pe frunte, cu fiecare Jovitura a lope} ‘apropie de fintd si credem cli am descoperit marea taind, studiind|agteapta eforturi mari § {in detaliu organele acestor simfuri. Cel mai inalt dintre/si mult curaj. care ar putea sB-llegoiste. Aceasta este avidi de distrac ansforme pe om Tntr-un semizew dacd nu i-ar fi limitaeste un dragon nesttul, un balaur pazind Ucenicul. Treapta inigiaia 71 activitatea. Acest mijlocitor intre infinit respins insd cu aroganta. Stiinfa moderna denumeste ,.simpul psihic” , supers face pentru stiinja acest atte de remelnic, autoritafile din domeniul mai bine .enigmele lumii" si ar perora cu mai multa inteli- Benta despre ,,forta si materie”, nu ar mai da o importanja atat de mare celulelor din creier, daca simtul lor psi mai inviora. Dar, desigur, cine neaga in totalitate spirtul, se poate lipsi de intermediari Simul psihic exista, el se dezvaluie tuturor celor care Se ocupat de stiinfele oculte gi-i ascultd, rd prejudectsi ‘aterialiste, glasul propriului suflet. Ucenicul trebuie sa fie convins de la inceput de existenta acestei a ,eu-lui” spiritual, pe care-l vom numi ,suflet"; totodata el trebuie s& cunoasca, folosind bibliografia indicatd aici 4, pe langa trupul su primar material, el mai are inca un corp perfectionat, odic, corpul a faptul cd materia exista in Daca adevirul privind fost asimilat de acesta, imjul psihic, trezit prin nebanuite, stiinfei ar putea explica infa interioara’ a ucenicului a Pentru el devine de tnfeles ca exercitii, il poate dota cu puteri aflate pana atunci in stare latentd i trupul sau 88-I fereasci pe cel care 9 are din toate punctele de vedere, Cautatorul de comori Fabdare $i perseverenta. Chiar de-i curge el se Dar ucenicul trebui sa aib’ in vedere faptul ca i] lupta cu sine insusi! Este necesar Curajul fn lupta impotriva lumii materiale materia primara comorile pe ca Ucenicul. Treapta inipiala 9 ucenicul trebuie sii le cucereasca. Este foarte greu sd invingi Eat balaurul acesta, Prezenta carte este astfel intocmiti, incat SAndtatea; el este stapan dep pe sine si pe lumea simru- i a s it si din cuprinsul sau pot trage un folos chiar si cei care se tem Hor. Voinja “2 fone ee si lupte cu sine, Prima parte este destinata ucenicului, Ea Powe avea eee va satisface pe deplin pe mulfi, deoarece cel ce o va studia €"¢ mareafd, dar nu Cu atentic si sdrguinfa se va ridica la un nivel superior celui * Putea si o fac’, coe risa et cantina avut anterior. fn majoritatea cazurilor el va fi capabil sa-si 2st mArelie poate fi eae dirijeze propria soartd, cel pufin in masura in care aceasta Prealabile 1a un nivel moral a a ‘nu este conturata, fara abatere de la destinul sau. Cu mare _E! @ urcat o parte a ae : a uimire el va constata ce forfa se ascunde in spatele gindu- 91 Se deschide panorama larg: rilor sale, va afla cu bucurie cd nu mai este un om umil, 1 lipsit de curaj, pe care sourta ourba Tl arunea de colo-colo, €St€ orizontul, cAt de mica gi strdmtd i se prea lumea gi in va intra acum th lupté inarmat gi aparat. tn finalul Schimb, eft de mare si de necuprinsd i se pare acum din lui sdu de pregatire el va dispune de forte inalt fn care se afl, Multi se yor mulfumi cu atit flo, i vor asgura o via bert fer 1! vor Ft de succesele objinute li vor ajnta in toate b i - Mt convinsa ca nu apara de durere, boli gi suferinte de tot felul. Cu uimire el Putetile bapa aay atgnaeee Ee va afla ca omul nu este nici pe departe atat de neajutorat, fart multi vor ee Te Niece ci dimpotriva, este dotat cu forfele necesare pentru a-l apiira rata ee BES FH aoeagr Gat SGT REITA i in fafa ta marl racedoyeyinaaans een gil nun a ina inainteaza catre culme. Ei Dar cel ce va simfi cd trebuie si mearga din no nte a We aes wi teal BTS hu se va multumi cu ceea ce a obtinut si va dori s& poarte lupta tmpotriva naturii sale egoiste va trece la capitolul seris special pentru el. Ucenicul va putea patrunde acum templu pentru a asculta de la usa adevarurile spuse cu jut Tafloritor. Pana acum el s-a aflat intr-o depresiune; cat de limitat fi respira tot mai uso1 lor creste in miretie. Celor pufini care au atins culmea (preofilor) le este permis sf intre tn templu. Lor le e destinat si ridice valul de pe chipul dumnezeirii gi si cunoasca sub chipul acest adevarul. Eu” wal a atins o forfé nelimitata, inve- jul corporal nu mai prezint& pentru ei nici o importanfa, sinceritate. Asa cum credinciosii pitrund tn Casa Domnuh ‘imbricati in haine de sarbatoare, ucenicul va rebt randul su, s& se curefe de murda lumii si sd se imbrace in haine noi, curate, inainte de a fi initiat, Dupa savar se vede inaltat deasupra desertdciunilor lu simte ci forfele sale cresc continuu $i este treptat patru de mirefia inaltului, Tata adevaratul Om, aga cum trebui el si fie — eliberat de patimile josnice, de obiceiurile copi laresti care-I fac si-si piarda pretiosul timp si-i ruineaza| jor cu felul exclusiv al imbogatirii. Este permis, desigur, sa folosim ints-o masura forjele trezite pentru a ne pune in pozijia demna a unui om si a usura suferinjele trupesti. Grija fajé de nevoile propriului p constituie o indatorire a noastra gi nu este o manifes- tare de egoism Dar ar fi un consum irajional si inutil de timp ca cineva, si inceapa si-si foloseasca voinja pentru a obfine, de pilda, un cdstig la loterie, Exercitiile care au un asemenea scop vor ramane fara rezul totodata, vor face un mare rau persoanei care execut asemenea experimente, deoarece el se va abate de la felul su gi fiecare succes ulterior este pus ‘sub semnul indoi Trebuie condamnata de asemenea, influentarea psiholo- gic a celor din jur, daca aceasta are loc, aga cum recomanda celor apropiati si asupririi lor prin . Este imoral gi periculos pentru socie- ne-au fost date pentru ca in final si ne pierdem unii pe al aga cum a facut-o omenirea civilizata, ci forfele acestea trebuie sf ne aduci fericirea, si ne usureze soarta $i si pe cea mai inaltd treaptd a dezvoltirii etice. enfei nu va suferi din aceast cauza, deoa- inge culmi fara precedent, inainte de a incepe pregatirea gi instruirea, as d reamintese inca odatt ca Cel ce se instruieste astfel trebuie s se transforme ‘nou om, in sinea sa el trebuie si dezvolte un simbure mare, despre care nu avea anterior nici un fel de imagine sau doar 0 vaga reprezentare, Nou! senti lor trebuie si se descopere omul respectiv. El este simful care domind not despre iu, care ne leagd de peascd. Aceasta reprezintd un pas spre Dumnezeu! Poate el fi facut in veacul nostru gribit $i nevvos, sap morman psihic? Cine s-a hovart s& sfarame te sufletul $i sé rupa lanjurile ce leag’ nefer Jumea senzoriala, trebuie si se inarmeze cu ribdare $i perse- verenjai si ineetul cu incetul, se va inalfa un edificiu mare. in plus este necesar& si o alt calitate — perseverenja, De ea depinde de asemenea, succesul celor i Exercifiile trebuie continuate pe toata durata le este destinat, Nu trebuie admise nici un fel de pauze Exceptie fac doar bolile grave, pe perioada carora exerci- le de antrenament respective pot fi intrerupte. Aceasta se refer insa, doar la exerci 1a parte, Persoanele carte trec la etapele urmatoare trebuie si aiba in vedere gi ori. care lasate deoparte toate grijile privind indepli fa de fa ici o forji umand sau cereascd nu ne poate refine. Trebuie si rimanem in acest interval de timp si cu noi ingine gi nimic nu ne va tulbura, Orice s-ar intampla "in casa noastra, nu trebuie si ne priveascl. Aga trebuie sa procedim. fn caz contrar ne vor amet si familia, pericole mari $i neferici pe perioada exerci a, att pe noi cat Tainele ocultismutui doar o slaba reflectare a sufletului omenesc, care tinde s& ating cu ajutorul trupului, un fnalt nivel de evolutie moral Pentru ca fiinta interioara (adic sufletul) s& se poatt dez- volta liber, omul trebuie s4 stipaneascd materia primara, Voinfa sa trebuie dezvoltatd in aga masurd, incat el si poatd deveni perfect liber gi independent de influenja lumii va intari voinfa, cu atat tsi ‘a lumina sa interioar& sa-si propage pretutindeni le divine, datditoare de viata. Astfel, omul va actiona asupra obiectelor materiale, cea ce unui neinifiat i xe va parea a fi o minune, un fenomen supranatural. Soarele igi ite razele de dupa norii care-I ascund! Misiunea noastra este si alungam acest Desigur, cei care-gi iubese trupul mai mult ca orice si sunt supusii aflati in robia propriilor simfuri — este vorba de cei dedaji placerilor, a ciror voinja doarme, despre acesti copii mari, care nu s-au obisnuit si-si stpdneascai | pasiunile — vor da deoparte cu un zimbet, aceast carte sau vor rade de cea care a scris-o, deoarece aceasta vrea chipu- rile, ceva ce nu a fost recunoscut de stiinja actuala (care nit admite lumina precum cei nascuti orbi). Pentru acesti oameni ‘nc nu a sosit ora cunoasterii. CArtifelor le este greu sa inte- leaga cil exista fiinje care stiu s8 zboare! Dar sunt numerogi gi cei ce simt in interiorul lor o in- clinafie, 0 tendinjé nedefinita spre eliberare de tensiunea neidentificats a viefii, cei crora viaja nu le oferd nimic altceva decit maruntele bucurii pAmantene. Pentru ei a sunat ceasul si in aceasta carte, ei vor afla conducstorul de care au nevoie. ‘Asa cum s-a menfionat anterior, condifia necesara a unei evolutii libere a capacitatilor psihice este posesia calmului, rabdarii gi perseverenfei. Cine nu dispune de aceste calitiji, va trebui s& 5i le formeze. Treapta 13 nainte de orice este necesar calmul, Exist oameni care ru pot fi calmi nici macar o singurd clipa! Despre astfel de oameni se spune ca sunt nervosi. In multe cazuri aceasta ru este nimic altceva, decat lips de educatie. Cand stau ei bat continuu din picioare, le migca tn permanenja, harsaie sau batfie din picioare intr-un anumit ritm. Bi se foiesc pe scaun de parc ar sta pe ace, Daca intémplitor partea inferioara a corpului este nevoita s& stea nemigcati, incep sA miste mainile sau capul. Ei bat un ritm cu degetele sau isi plimba neintrerupt mina pe cap sau barba, Femeile se joaci cu plicere cu dantele, lanfigoare de ceas sau alte obiecte, se joact cu evantaiul sau inelele, degetele lor nelinistite cautd in perma- nenfa ceva de fndreptat sau de aranjat fn finuta sau coafurd, unde totul este si aga in perfect ordine. Aceasta nu se refera exclusiv la paturile mai avute, iar cartea nu a fost scrisdl numai pentru acestea. Desigur nu este necesar s@ ramanem in permanenya intr-o stare de incremenire, trebuie doar si ne obisnuim ca pe timpul exercifiilor s4 ne mentinem intregul nostru corp intr-un calm absolut, fari a face pentru aceasta un efort special. CA nu este prea usor, ne putem convinge fiecare pe propria-i piele. Persoana se straduieste si riman& asezatd, perfect imobila, timp de un sfert de ord, apoi isi va indrepta toate gindurile spre 0 tem oarecare, deosebit de interesanta si, peste numai cfiteva minute, aceasta va face o migcare involuntard oarecare. ‘Asemenea abateri pot tulbura reculegerea sufleteasci la care a ajuns un novice dupa indelungate eforturi. Dac intreruperile se vor petrece adeseori, dezvoltarea poate fi thult Ingreunatd, Trebuie si se ia ca o reguld ca, pe timpul practicdrii exercifiilor, s& se mana cat mai mul nemigcare, cea ce este usor de realizat in timpul lectu 4 Tainele ocultismului Foarte important pentru un novice este si-si stapaneascd aparatul vizual, Cu ajutorul vazului este in permanenfa tulbu- rat starea de reculegere. De aceea trebuie sa ne obisnuim sa faird nici un scop, ci sa privim timp indelungat intr-o singura direc| In acelagi ai putin clar si exact pind cind ne vom obisnui si privim cu ochi age cigiu va fi deseris, pierde- rea temporard a auzului Pentru aceasta este nevoie, de asemenea, de o slibire, prin exer- cifiu, a auzului. Ambele simyuri fundamentale ebuie sa fie | {nte-un grad mare de subordonare, pentru a putea atinge un | grad inalt de reculegere. La faceput, atunei cfind puterea voinjei nu este prea mare, se pot utiliza mijloace mecanice: se astupa urechi Jeaga ochii cu un fular. Pentru a astupa urechile se fac mici sfere din ceard moale (de miirimea unui bob de mazire) cu vati higroscopica, Prin aceste mici sfere se trece un fir de afa (cu nod la un capat), rua scoate usor dupa mea unor ice zgomot, chiar si cel mai puternic, se va auzi foarte slab si neclar, Se mai pot folosi antifoane de cauciue, sub forma unor capacele, din cele folosite pentru a nu [asa apa s& ptrunda in urechi pe timpul inotului. Desigur, tofi cei ce lucreazé intr-un mediu poluat fonic si desfisoara 0 cd intelectual, trebuie s& foloseasc& asemenea mijloace. Ne obisnuim repede 51 prezenfa corpului strain ~ clipdicelul sau dopul de ceard ~ nu mai deranjeaza. Dar un om cu 18 puternicd priveste gi nu vede nimic, ascult& gi nu far a recurge la mijloace mecanice de orice fel este un cuvant neplacut pentru ure: grdbit si nervos! permit sd se obfina orice. Nimeni nu trebuie sa se descu- rajeze daca succesul se last asteptat; daca azi i se par inutile miine el se poate apropia de succes exersind cu nervos nu le permite s& fie calmi, recomand un remediu simplu, dar minunat. Cine vrea si- foloseasca, si-si curnpere sn cubul Rubic) cum sunt destule, unele foarte e. aleg fiecare separat. Peste efiteva zile exerci cut mai migalos Se cumpiiri de la magazinul specializat hran& am cali pentru pasdri sau se amestecd in cantitati suficiente orez, mac, simanfi de cdnepa, mei, etc, gi se alege gi se sorteaza acest amestec efit se poate mai des. r, apar mancarimi in degete si apare dorinja de a renunta, se intrerupe pen , se fac cAtiva pagi tnainte si tnapoi poate fi este un remediu bun tntotdeauna ~, apoi se reia cu curaj lucrul 16 Tainele ocultismutui Astfel de intreruperi vor surveni tot. ucenicul va fi capabil si-si execute acti deplind liniste gi calm. Aceste exercifii pot fi diversificate la nesfarsit, De exemplu se poate descurca un ghem de land foarte inodat si foarte incdlcit. Unii vor spune c& toate acestea sunt foarte neserioase si bune doar pentru copii. Sa inc spun eu, Cu cat aceste exercitii sunt mai pu| sarcinile zilnice ale uceniculut rar si in curind ea descrisi in ei, Incereay necesara, Dupa 3 sau 4 siptimani, cfnd ucenicul va capata sufi- cient ribdare gi calm, se poate trece la exercitiile de concentrare a gndurilor, ceea ce reprezintd obiectul caj lului urmator. Ucenicul nu trebuie sa se grabeasca si treacd la exercifii mai complexe, dac& nu se simte capabil. Graba nu face decat sa strice aici. CAPITOLUL I Ucenicul’. Treapta initiala 1. Concentrarea (concentrarea ideilor) Concentrarea se numeste, de obicei, orice acumulare, supremay idei), renuntarea Ia toate impresi {n sine gi concentrarea absolut& asupra activitatii depuse. De aceasta stare depinde intregul sistem al programului meu de instruire. Concentrarea reprezinté partea de baz’, de aceea ne vom ocupa de aceasta chiar de Ia inceput. Cine doreste s& influenteze cu ajutorul gandurilor trebuie si invefe s& gindeasd intensiv. Bl trebuie si-si dezvol capacitatea de a gandi insistent, pundind accentul pe pe un singur gind, si aiba forja de a suprima toate celelalte ginduri, imagini si reprezentiri care nu sunt in legatura cu gindul (ideea) asupra careia trebuie si se concentreze, adic’ siile suprime in chiar momentul aparifiei lor. In acelasi timp trebuie s& se renunfe complet la toate influenjele exterioare. Nici prin intermediul vazi nici sau a oricdrui alt organ de sim nu trebuie sa fie exterioare, cufundarea 18 Te perceputa nici o perturbare sau senzatie. Conce asupra unei idei alese trebuie sa cuprinda toate det chiar identi sus este iramofensiv si mai ieftin decat orice bai si pomezi mult audaste prin reclame. Trupul celui care se inifiazd teazd sa parca ar dispairea gfindul concentrat, ‘Acest gand, care in mod obisnuit trece de Ia o reprezen- agine) 1a alta, trebuie fintuit, focalizat ca intt-o se poate Iemesne trece de la starea de mai adanc= somn. in doar fn cama ex run singur Daca Ie=cul ales pentru exe rizeaza forje odice si, persoand, ~intre ei trebuie si existe o draperie sau un para- van. in al=ovul astfel realizat trebuie si se afle o stofa sau un pat, per=—atru ca pe parcursul urmatoarelor exercifii ucenicul tate, aducdndu-si toti mug- Privim timp indelungat o afumita parte a corpul chil in rep»saus absolut. Aceast nig este destul de primitiva, concentrarea ganduril rupem de toate gandurile dar ea fi permite totusi ucenicului si se simta singur gi oarecare, si-si poat&= realiza scopul propus. respectiv se inroseste Repet nell o data cA aceste amenajairi trebuie indepartate gi spre el se indrepté un aflux sporit de singe. Daca se] destul de ecurind; in general, ele servesc numai la inceput, tematic la acest procedeu, este posil concentrarea gind rizarea unei cresteri intensive sau a unei dezv lumea sa de ginduri in condi ive a corpului. Aici ne vine, far zgomot gi folosindu-si voin {in minte cresterea unei plante sub ochii spectatorilor, | fenomen realizat de fachirii indieni concentrasrii gindurilor este nelinistea trupului menfionata imi amintesc o poveste pe care am citit-o despre ior. doamna englezoaicd, care avea sfinul sting aproape atrofi imelome exerci realizarea _controlul Siluim, te pilda, cazul cuiva care are obiceiul ca la cel mai mic zgon=mot si intoarcd capul in dire wale se afl diverse reclame de mijloace ,sigure” pentru| pune ci ssse afl cauza acestuia, Acest obi obfinerea unui bust superb. In orice caz procedeul de mail unui novissice. El trebuie s& se instaleze in 20 cartea sau cu altceva, la aer curat, intr-un loc Tn care este multa migcare sau King un loc de joaca pentru copii si si gc ferm ca nimic nu-I poate impiedica in activitatea sa: nici oamenii care se plimba nervosi, nici zgomot toarce capul de la ceea ce nici un fel de ocazii; orice ic in lume § face pentra s-ar intimpla el rimane calm, de un calm absolut. ‘La inceput ucenicul va fi capabil si efectueze acest exercifii doar un timp scurt, de aproximativ 10 minute, dar rridui si sporeascd durata aces ‘nu impuste nici un iepure mult timp gi va inva SB nim reasca la finta numai dup multe rata ‘Trebuie sd ne obisnuim s& fim de o exactitate plind de pedanterie. Pentru succesul exercifiilor este deosebit dt important si se inceap& cu un minut (exact un mi Datorita puterii obisnuinfei, corpul nostru va deveni mal i tense, mai tea oamenilor migca necontenit mi Mi triva acestor migciri recomandam urmatorul exercifiu: s¢ pun palmele mai a. cum fi puneau| pe viemuri invatitorii pe coy de scoala § se indoaie degetul mare dedesupt. Se ramfne astfel pe lecturii unei cari interesante. se pot face cele mai diverse combinajii. Cine ary astfel de obiceiuri si defecte tsi va compune curdnd sinj si defecte gi s conduca drept la fintd, i ce le efectueaz’ nu trebuie si-gi piarda sperana si rib darea. Ucenicul. Treapta i 21 Concentrarea gandurilor este cheia catre toate forjele psihice. Atat in forma activa cat si in forma pasiva, concen- trarea reprezinta fundamentul fenomenelor psihice provocate constient de fiecare. Prin urmare nu poate fi nici un fel de manifestare constient a fiinjei astrale far o concentrare unei substante pr cu ajutorul unei complet De aceea, ucenicul trebuie sa find mi urmator, care se afla la baza r asiduitate poate spune cu pasiva) stau constiinja fmpacata ci ambele stari (activa si respectiva este capabild si-si concentreze gandurile f singur punct sau, aga cum se va explica in capitolul urmator, si se elibereze de toate gindurile Daca ucenicul a execut ribdare a ginduritor. Fiecare a intreprins cel pufin o data in viala, 0 calatorie oe Ja primul nostru exei in fic Ja momentul e izoleazd in ‘ncdperile inchise speciale, si urechile prin procedeele prezentate mai sus, se ageaz comod si incep s& se gandeascd Ja una din calatoriile lor. Ei cauta si-si aducd in minte toate amAnuntele si-si imagineaz mental c& efec- tueaza inc’ o dat aceast& cal Gandurile trebuie s& evolueze astfel: 2 Ne imaginim cazul in care cAldtoria incepe dis-de-di mineafa. Ne imaginam trezirea, ridicarea din asterut, cum ne spam, ne Imbrcdim, luim tn mand geamantanul si ugor pentru a nu-i trezi pe ceilalti membri ai fami mai dorm, pe furigm pe varfuri pe scara care scdrjdie, ieee arr rack eueieentent felinarele inc lumineaza slab in ceaja deasi si umeda. In fine, sosim la gar, La restaurant, un chelner adormit sau 0 camerista, aduce micul dejun, Pana la plecarea trenului este suficient timp, gustim cu placere din cafeaua aromata si simyim cum 0 neobisnuitd cildura placuta se impristie prin mem- brele inghejate. Acum insa este timpul! Cumparam repede un bilet si ne urcdm in vagon. Locomotiva fluiera, trenul porneste si gonim prin ceaja deasd, care se intinde sub ochii nostri de fiecare data efind privim pe fereastra, Ne privim tovardgii de cAlatorie si, deodata ne sare in ochi, intr-un colt, o fafa cunoscutd, O privire mai atentd ne per- mite si-I recunoastem pe prietenul nostru X, cu care nu ne-am vazut de multi vreme, Ne mutdim repede si il salutam din inima pe neasteptatul tovaras drag de drum, ete. Prin acest procedeu sau prin altul asemandtor, vom. putea efectua din nou cAlatoria pe toata durata pan cind desteptitorul va suna sfarsitul exercifiului. Trebuie s4 fim atenfi pentru a nu da frdu liber géndurilor ce nu au nici o legaturé cu cildtoria, lucru ce nu se afli, din pacate, prea des in atentia ucenicilor, Imediat ce un astfel de gind strain ‘incepe si ia amploare, el trebuie eliminat cu hotdrare, Gandurile trebuie orientate numai spre cAlatorie gi spre tot ce se afl in legatura cu ea, Chiar daca nu vom reusi pe deplin de la inceput, va trebui si se depund mai mult efort, de el depinzind succesul exerciti Daca in fiecare zi vom efectua acest exercifiu cate 0 data, timp de 12-14 zile, apoi cu fiecare zi, el se va desfagura mai bine, tot mai bine. Acest exercifiu nu trebuie prelungit mai mult de 20-30 de Ucenicul. Treapta inipiald 23 minute. In acest scop este indicat sA punem ceasul destep- titor, fixat in momentul intreruperii exercifiul Nu este obligatoriu si ajungem 1a sfarsitul cAldtoriei; cand suna degteptatorul, exercifiul ~ deci calatoria ~ se intrerupe imediat. Data viitoare se incepe din nou de la inceput, nu din locul in care ne-am oprit cu o zi mai inainte. Cu fiecare exercifiu clatoria va fi derulatd tot mai intens si se poate ajunge cu adevarat la retrairea mental a cala- toriei respective cu toata forja, Cand se va atinge aceasta stare gi fntreaga calatorie va putea fi reprodusd fara nici mai mica intrerupere, trebuie si trecem la alt exercifiu, Se alege un obiect oarecare de mici dimensiuni, Acesta poate fi un briceag, un ceas de buzunar sau un bit de chibrit, Se concentreaza toate gndurile asupra obiectului Ochi trebuie sa ramand deschisi, numai urechile trebuie si fie in permanenfa acoperite, Deci, se ia in mana obiectul ales si se examineazi cu foarte multd atenfie. Mai intai ne vom gandi la destinatia gi n care este confectionat, in procedeul de fabricatie al acestuia. Desigur este necesar sa se evite si cea mai mica abatere. Trebuie sine gindim numai la cea ce se afla in stransi legatura cu obiect ‘Adesea se poate intampla ca, giindindu-ne la modul de fabricatie al unui briceag de exemplu, si ne formim o imagine despre t care Jucreaza la realizarea lui Aceasta ar reprezenta deja o mare abatere de la exercifiu gi ar aduce un mare prejudiciu desfasurdrii sale ulterioare, Daci apare dorinta abaterii de 1a gindul princi tre- buie indbusitd imediat. Acest lucru trebuie s& ni-| amintim mai des, pentru cd este faptul periculos pe care trebuie si-1 evitdm, dar pe care nu mulfi pot si-| find in frau si de aceea multi abandoneazi exercifiile, Cel care a reusit micar 0 24 Te dati, intt-o situafie similard, si-i reorienteze din now gan durile, cu toat puterea, asupra obiectului exercitiului, nu va intémpina greutaji in a repeta exercifiul Desigur, este pe deplin corect ca, pe timpul anal privind placufa de sidef de pe briceag, s& se refind repre- zentarea scoicii din care s-a t&iat plicufa, dar ar fi o abatere emnata de la finta real, dacd ne-am reprezenta, in plus, fundul marii cu minunile si monstrii sii. Aceasta reprezen- tare nu are desigur, nici o legaturd cu briceagul In continuare, trebuie si remarcim inc odata ci starea pasiva absoluta corespunde finalizarii cu succes a acestor itii, de aceea este necesar si se relaxeze complet tof si se ocupe 0 pozifie cit mai comoda, pentru a toate influentele nocive. Pentru a-i ajuta pe cei dornici si se antreneze, vom prezenta aici o parte a unui astfel de exercitiu, Ucenicul igi pironeste privirea ascufit’ gi imobild spre un obiect oare: care, si zicem briceagul. Apoi apare un flux de ganduri dupa cum urmeaza: latd-mi briceagul. El are dowd Jame mici si una mare La capitul celalalt se afla un tirbuson. Lamele mici ser- vesc la ascutit creioane si la curairea hértiei, Lama mate se foloseste in diferite activitaji, de aceea s-a mai stirbit pulin. Tirbusonul este foarte artistic executat. Este un briceag foarte fin (acesta pe care-I tin acum in main confecfionat dintr-un material de calitate, Ma servesc de el de peste zece ani gi el tot mai este apt s& mai serveasci timp indelungat, Foarte frumos este executata placuta din sidef cu finte de aur stralucitoare. lata, aici pe placuta ovali| de cupru este gravat numele meu. Lamele sunt executate din ofel Solingen, iar restul parjilor lui componente ~ unele din cupru, altele din fier”. Astfel se descrie briceagul in intregime. Apoi se formu: leazd gindul privind arta fabricdrii lui, Aceasta parte 4 concentra trebuie pusdi la dispoziia exclusiva a fanteziei Ucenicul. Treapra iviala 25 deoarece nu oricui fi este dat si vada pe viu procesul de fabricatie a briceagului. De aceea ne vor limita aici numai {a a ne imagina care parte este forjata, care turnati, cum s-ar putea confectiona pliselele si cum sunt asamblate la un loc toate parfile componente. Acest exercijiu trebuie sa aiba numai 5 minute, dar pujin efite put ind la 15 miunute. Daca judecata este incheiatd, atunci, fara a admite apa- ia unor ganduri strdine, se revine imediat la locul de unde s-a inceput si se continua antrenamentul pind va suna ceasul desteptitor. ieeput o durata de ca va trebui majorata Pentru a se feri intr-o prima etapa de devieri ale gandu- rilor, este bine s& se spund in soaptd exercitiul respect cea ce permite pind la un punct un control mai eficient. Dar nu trebuie si se abuzeze de aceast& metoda, deoarece reprezintd o pierdere de forte ~ cu urechile astupate soaptele nu se aud, ci se sesizeaz doar dupa migcarea buzelor, ceea ce reprezinta 0 oarecare abatere. in nici un caz nu trebuie si se recurga la aceasta metoda de mai mult de 4-5 ori si doar pana se capita obisnuinfa de a gandi energic, Cine Poate evita acest procedeu ajutitor, este mai bine sa se ipseasca si s& nu recurgd de loc la el Desigur, obiectele se pot schimba, 3-4 exercifii se pot executa cu briceagul, apoi un numér egal de exercifii se Vor executa cu un alt obiect oarecare; trebuie si mentio- nim cf trecerea se face, de regula, de la obiecte mai complexe la obiecte mai simple, Cu cét obiectul este mai implu, un nasture, de exemplu, cu atat va fi mai greu si se concentreze asupra sa toate gndurile timp indelungat. Cine este capabil si se concentreze astfel asupra unui obiect foarte simplu timp de un sfert de or sau mai mult ind ocupat exclusiv de obiectul respectiv, fart si admit tot acest timp nici cea mai mic& abatere a gindurilor de 26 Tainele ocultismutui a; dac nici cele mai placute imagini, care se schimba cu repeziciune, nu pot si-| abata de la concentrarea gindu- rilor sale asupra acestui obiect, atunci, inaripat de speranta, el se poate avanta spre celelalte exercitii Exercifiul urmitor consti in reprezentarea clara in minte a unui obiect oarecare. Se ia obiectul respectiv in mand gi se examineaza. De data aceasta se porneste de la obiectele cele mai simple si se continua cu obiecte din ce in ce mai complexe. Se examineazi in timp indelungat obiectul simplu, timut ‘i — de exemplu, un creion — apoi se inchid oc! se reprezint& mental imaginea cat mai exacta a creionul perceputa atunci cfind a fost examinat. Cand ucenicul va deschide ochii si va compara reprezentarea sa mentala cu obiectul real, el va constata diferite deficiente in imaginea pe care gi-a facut-o despre obiect. Ucenicul trebuie si-si corecteze aceste greseli. Cu ochii inchigi cl se va stradui si-gi imagineze obiectul exact aga ‘cum este in realitate. Apoi il va privi din nou. Exercitiul se reia de mai multe ori, pana cand se reugeste ca, dupa un minut de examinare atenti, si se objini cu ochii inchisi imaginea fideld, ca tn oglinda, a obiectului respectiv. Durata acestui exercitiu nu trebuie si depageascd in total 30 de minute. Dacii se obin rezultate satisfacatoare, se poate trece la ‘urmatoarele exercifii, mai complexe. Se concentreazi gin- direa asupra unui obiect oarecare fara a-l examina in realitate, adic& exclusiv tn domeniul mental. De exemplu, ne concentrim gandurile anterior, adicd asupra scopului, materialului de fabricatie al obiectului. Mai tarziu se simple. Incetul cu incetul se trece fete cunoscute, care servese ca material pentru experientele noastre, la animalele domestice, apoi la notiuni abstracte. Dach gi aceste exercifii vor fi incununate de succes, ¢ Ucenicul, Treapta initiald 21 se schimba astfel: se trece cft se poate de repede de la o orientare a gandurilor la o alta, apoi, cu o precizie fara {gres, se revine ca la comanda !a punctul in care tocmai s-a intrerupt cursul primului rafionament. Aceasta este o abatere voluntara, constienta Acest exercitiu trebuie si fie precedat de 0 problema mai simpla, prezentaté mai jos. inci inainte de inceperea celui de-al doilea exercitiu se folosesc 2-3 minute libere si se rezolva urmatoarea problema: incepem si ne gindim la 0 nofiune, un obiect sau o fina gi, cat se poate de repede, ne striduim s& ne reprezent&im o nofiune contrard. Ne gén- Ida la cuvantul gol” si imediat ne aducem in minte nofiunea de ,,plin”. Dupa ,,apa” trebuie sa urmeze cer senin”, ,0 i mohorata , dupa ,porumbel” poate si urmeze ,garpe” "etc. De fiecare data ne vom stradui sa inde- ct mai repede condigia problemei, efectuand-o Problema in sine nu este grea, dac nu ar trebui si fie reprezentata foarte clar fiecare nofiune sau obiect, aducdn- du-i imediat imaginea in minte. cu trecerea timpului, se capita deprinderi trecerea la urmatorul exerci Imi indrept toate ganda mica si, cu manufele-i calde gi si-a pus c&pusorul carl meu, Dar iat cea ma priveste cu ochigorii sai veseli si senini $i ma cheamA mangaietor si rugator cu obisnuitul nume de alint ,mamifico”. Instantaneu fmi mut gandurile asupra unei alte imagini. imi inchipui o magind de calcul abia inventata, pe care am vizut-o de curiind la un prieten si mA concentrez prin metoda stiutd asupra acestui obiect. Apoi din nou (dupa 3-3 minute) ma straduiesc cu cea mai mare claritate si revin fard greg, cu precizie si cat repede, 1a locul din care am inceput concentrarea gand In timpul unui exer: se poate recurge la schiml hecesare pentru , de pilda, spre fiica mea cea 28 Tain durata Jui nedepai- le executate anterior obiectului concentririi de 4 sau 5 ot sind 30 minute. Acum toate exerci pot fi reluate fra a astupa urechile. Aici intampindim o mare dificultate gi trebuie s& punem fn evidenja o mare cantitate de voint&; dar ucenicul nu trebuie sa se sperie; pind la urma fi reuseste, dar nimic nu poate iesi perfect de prima data. fn nici un caz nu trebuie sii fim usuratici, trebuie si ne antrendm timp indelungat, fincfit concentrarea gandurilor sii reugeasca chiar tn condiii de zgomot foarte puternic. i exercifiilor fara a astupa ure- un set de probleme. se iese in aer liber, dar nu intens si zgomotul, sau daca starea timpului si anotimpului alege incdpere cu multé lume, care cu si migcarea lor, produc un zgomot suficient de puternic, de exemplu un restaurant, Se ia un ziar sau o carte gi se citeste un pasaj — care ne place cel mai mult sau pare mai atractiv. Apoi cu tot ‘2gomotul, ne vom stradui s& reproducem din memorie cele citite, Cu cat ucenicul va puitea s& se concentreze mai supra celor citite, cu atat fi va functiona mai bine memoria si, cu cAt se va antrena mai mult in concentrarea gindurilor fara a-si astupa urechile, cu atat mai pufin fl va distrage zgomotul din jur. Nu este necesar defel ca cele citite si fie reproduse cuvant cu cuvant, este suficient un rezumat. Desigur, cu At ucenicul va reusi mai des reproducerea continutului principal acelor citite, cu att mai mult a progresat acesta. In acest exercitiu se poate trece de la ugor la mai greu. Cu cit este mai interesat si mai atractriv confinutul celor citite in timpul exercifiilor cu atat este mai simpla repro- ducerea. Pusin cfite pujin se trece la citirea unor texte mai putin interesante, care sunt chiar in dezacord cu interesele cul. Treapra inigiala 29 ucenicului. Daci acesta, de exemplu, artisticd, concentrarea asupra ziaru bursei nu fi va produce, evident, ni iar reproducerea acestei cronici va fi foarte dificil la inceput. Acelagi lucru se va produce si cu un om dedicat studierii trairilor sale interioare gi care se obliga si urma- reascd revista modei si stiri din sport. La inceput se aleg ‘ole nu prea mati, de randuri, Apoi se trece la articole mai mari. Exercifiile nu trebuie si dureze mai mult de 30 de minute. Este mai bine sa se reia inca o data, decat si dureze prea mult. Gradul cel mai inalt de concentrare a gandului este considerat a fi atins pe deplin daca ucenicul poate rezolva probleme complicate in condijii de zgomot foarte puternic Pentru a atinge marea arti ucenicul tsi permite sa-i intrerupa activitatea sau si o opreasca, pentru ca apoi si revind din nou cu neslibiti fort gi atenfie in punctul in care s-a intrerupt Pentru concentrarea gandurilor este necesar un antrena- iment permanent $i asiduu. Antrenamentul desfasurat astfel este capabil sit accelereze atingerea de catre ucenic a unor rezultate uimitoare. in aceasta consta, in parte, suc unor genii ale finanfelor, ale marilor conducatori de os este un om cu o fire care publica cronica ‘ea mai mica plicere, si 2. Starea pasivas Aproape de concentrarea activa se situeaz’, de ase- ‘menea, starea pasiva. Aceasta apare numai ca rezultat al celei dintai. Cine este capabil si-si concentreze gandurile, numai acela este capabil si ajunga in starea ce poate fi cel mai bine caracterizata ca ,,nefiina”. 30 Tainele ocultisimutut Lumea gandurilor noastre poate fi comparata cu o mar find suntem tulburaji gindurile noastre sunt asemandtoare cu niste valuri furioase si involburate; cfnd inst suntem linistifi sau pufin emofionati, gandurile noastre alearga ca nigte valuri usoare. ‘Numérul lor este infinit, dar viafa lor este scurta: el trebuie si faci loc imediat valurilor care abia s-au nascut, care le ajung din urma i apoi dispar, fird a lisa o urmd a scurtei lor existenfe, Starea pasiva cere ca marea s& fie neteda ca o oglinda. Trebuie s& dispard toate valurile puter- toate valurile mici fara de numar si marea trebuie sa fncremeneased, de parca ar fi formata din ulei ‘Trebuie suprimate toate géndurile. fn momentul apariti lor trebuie suprimate — aceasta este conditia necesarii star pasive, Deci se cere 0 perfect curative a aparatului de gandit Trebuie sa ne strdduim s@ ajungem in acea stare, tn care creierul nostru poate fi asemuit cu 0 foaie de hartie alba, nescris& gi noi trebuie s& studiem aceastA stare, pentru a avea posibilitatea de a o atinge 1a momentul stabilit in aceasta stare trebuie sa uitim de toate, chiar de propria existenfa. Cand ne vom depasi pe deplin dorinjele pamantene, ne vom separa de toate impresiile exterioare gi vom deveni insen: ja tot ce se afld in jurul nostru sila lumea materiala care ne influenjeaza, vom face ca sufletul sine fie receptiv la influentele mai subtile ale lumi spirituale; altfel ele trec pe Manga noi, fara a lisa yreo urma, fn aceasta stare pasiva sufletul nostru poate influenta mai bine trupul nostru rasc din noi si ne uimese prin claritatea si originalitatea lor. Ucenicul. Treapra 31 Starea pasival are pentru toata lumea o mare valoare. Cei ce exercité munca intelectuala, ca si meseriasii, pot yeu un mare folos de pe urma acesteia, Dar numai un om cu inaltd moralitate va afla in aceasti. stare parghia puternic’ a progresului moral, Ea comunica sufletului sau posibilitatea de a acfiona mai puternic asupra try se revolt Deosebit de necesara este aceasta stare pentru dezvol tarea diverselor capacititi oculte, despre care vom vorbi mai jos. Dar starea pasiva prezintd, desigur, un oarecare pericol Degi, pe de o parte aflandu-ne in aceasta stare suntem sub influenfa propriului nostru spirit si a unor fiinfe bine- voitoare, mai perfectionate, fine si evoluate spiritual, pe de alt parte constituim un instrument tn mainile unor finte rafionale inferioare, imperfecte si ne supunem influentei Jor, care nu este intotdeauna lipsita de pericole pentru noi Pentru a contracara aceasti ultima influenja avem un mijloc minunat si anume concentrarea gandurilor, adici starea activa. Cand simfim o influenja impurd, trebuie si ne concentrim gindurile, chemdnd astfel fn ajutor influenta benefica a lumilor spirituale. De exemplu, cnd pe timpul jilor, afldndu-ne in starea pasiva, suntem cupringi de dorinfe nearmonioase, ne concentrim pur zindul asupra unor reprezentari inalte: pace, iubi aproapele tu, armonie pura. Astfel vom determina radia- dizarmonice ale sufletelor joase si-si piarda puterea de a paitrunde in sufletu! noastru, Deoarece in lumea spirituala ceea ce se sii se apropie (, dizarmonice e vamdna caut , oamen plicerilor simfurilor, cei chinuiji de fiinfele din cate- goria inferioara ce poseda astfel de vicii; foarte rar se intimpla ca un om calm, care tinde sus din punct de vedere 32 Te etic, si fie nelinistit datorita unor astfel de emanafii infe- rigare, Dar, chiar daca se Intdimpla aga ceva, el va sti acum s& se ajute singur. Un astfel de caz fi poate servi doar la fortificarea propriului eu” si la trecerea catre o nous etapa Altul, care atrage prin viciile sale fiinfe de natura apro- piatl, se poate apdira de acestea, cea ce-i va ajuta la sporirea voinfei proprii; asa trebuie s& procedeze, dac& nu vrea si puna sub semnul indoielii succesul exercifiilor sale. Repet cu insistenfi ed, cine doreste si-si dezvolte capaci- tatea de a intra fn starea pasiva, trebuie s& se obisnuiasca in suficientt misurd cu concentrarea gindurilor. Altfel spus, el niciodati nu va fi in stare si atinga binefacdtoarea cliberare a aparatului siu de gindire. Pentru un incepator principala condifie este calmul absolut. Liniste in jurul sau, linigte in interiorul su. Abia acum, incepe pentru el pe- rioada exercifiilor pe care trebuie sa le efectueze de 1a bun nceput, pentru a-gi asigura liniste trupeasca. Starea pasiva necesitd nemigcarea absoluta a trupului. Momentul cel mai bun pentru aceste exercifit este linistea ‘au dimineaja foarte devreme. Ucenicul merge din in colfigorul sau izolat, in alcovul pe astupa urechile, se leaga la ochi si se intinde pe sofa. Trebuie sii avem grija ca pozitia corpului si fie foarte comoda pentru. a-siaduce treptat muschii in stare de relaxare absoluta. Pozitia capului si a tuturor incheieturilor trebuie si fie astfel incdt nici un muschi si nici o forta s& nu intre in actiune. intregul corp trebuie s& se gaseasca ‘ntr-o stare de liniste si somnolenta. Procesul respirafiei ~ fra eforturi prea deosebite sau voinffi prea energicd — trebuie redus pfnd la limita posibi- Jului. Trebuie evitati respirafia intreruptd sau prea profunda. ‘Se imagineaza un disc alb (de aproximatiy 20 centi- metri diametru) pe fond negru care se roteste permanent in Wl. Treapta 33 jurul centrului sau, Se orienteaz’ vederea interioard chiar asupra discului gi se alungi, la fel ca la concentrarea gin- dului, toate giinduri eprezentarile exterioare ‘Starea pasiva diferd faja de concentrarea gindurilor prin aceea ci in aceasti stare trebuie s& ne abjinem de orice considerafii privind discul alb si fondul negru, Exist © singura preocupare, aceea de a mentine imaginea discu- lui alb in forma neschimbata. Nu trebuie sé gandim nimic altceva. Rotirea discului se priveste calm, egal. Ucenicul trebuie si se fereascl si adoarma, dar nu trebuie si-si incordeze voinfa in mod deosebit, pentru a nu se abate de la starea de calm. ‘Trebuie si ne strduim s& menfinem starea de calm, de pasivitate, intre 3 51 5 minute. La prima experienja ucenicul va trebui s& duct o lupti energic& cu sine, Gand dupa gand vor patrunde in const inja sa gi vor intuneca imaginea discului; aceasta va fi cu atat mai ugor, cu cat el nu trebuie sd se opreasca la Cu fiecare incercare, forfa va creste si dupa 10-12 experienfe, ucenicul va fi capabil si se abfina cel putin 3 minute de la fiecare gand, astfel incat imaginea discului sa rimand clara gi strdlucitoare. Apoi trebuie si se stridu- jasc si execute acest exercifiu timp de 4-5 minute, mereu ‘mai multe minute. $i aici desteptatorul poate fi de folos. Dar ciocanelul ceasului desteptator ar trebui izolat cu ceva, pentru ca sunetul strident s& nu dauneze nervilor. Astfel firile mai sensibile pot ciidea in trans& hipnotica din cauza acestui zgomot. Daca ucenicul va reugi ca imaginea stralucitoare gi clara s& se menfin’ timp de 10 minute si nici o alt imagine sau find nu va perturba aceasta imagine, se poate merge mai leparte. 34 Tainele ocul Din disc trebuie s se obfind un mic punet luminos, care se roteste inconjurat de spafiul negru. Acest exerci desfaigoara ca gi cel precedent. Daca vom fi capabili gi aici sa realizim ce am realizat la exercifiul precedent si timp de 10 minute nu ne yom abate de la contemplarea punctului pe care ni-! reprezen- tam foarte clar, trebuie sa continuam astfel, incft sa nu ne mai reprezentdm nimic, iar apoi vorn atinge starea pasiva propriu-zisd. Este necesar s8 nw auzim nimic, si nu simjim nimic stinu ne gandim la nimic, adica s8 fim de parca nu am exista, incepem acest exercifiu cu reprezentarea unui punct. Ucenicul incearca, si numai pentru 2 minute, si se elibe- reze de contemplarea punctului, astfel ineat si raman& un spajiu negru gol. Aceast contemplare trebuie si dispari {ncetul cu incetul, spafiul negru trebuie s& fie inlocuit de un fond cenusiu nedefinit si in fine si se transforme in nimic. ‘Trecerea de la reprezentarea punctului la aceasta faz se face treptat, pufin cfte putin, dar oamenii cu 0 vointé puternica sunt capabili s4 desfiinfeze acest punct si spafiu ae al procedeazi bine, totul depinde de individualitatea ucenicului, Sunt multe persoane care preferd si inceap’ trecerea la starea pasiva tocmai prin contemplarea punctului. Eu nu am nimic impotriva, desi -0 oarecare masura le ulterioare. in unele cazuri, cfind suntem foarte nervosi, de exemplu, si fluxul géndurilor nu poate fi oprit prea repede, este de preferat si se foloseascé contemplarea punctului, decat a discul Starea de pasivitate este cu deosebire, un minunat mij- Joe de calmare in orice neliniste sufleteascd. Ea ne ajutd si biruim durerea si necazurile, ea ne aduce consolarea si ne umple de noi sperante 51 credinte. Cine este bolnav §i mu 35 stie prin ce sa se ajute, s& recurga la acest mijloc si va avea ‘mare usurare, poate chiar din prima incercare. Antrenamentele trebuie continuate pana cind vom atinge din now (timp de alte 10 minute) starea de pasivitate absolut, fair nici un fel de ganduri. Dac reusim aceasta schimbam felul exercifiului, prin faptul c& ne dezlegim ochii gi ne destupam urechile. Acum nu ne vom mai culca pe sofa, ci ne vom aseza cat mai comod. Pentru ca aparatul vizual si nu product nici un fel de abateri, punem in fafa noastra o panzi alba in rami, ft de uniform putem (dimensiunile pinzei trebuie si fie de 1,5 m2). in acelasi scop se poate folosi la fel de bine si 0 coal alba de hartie de desen; se asazi aceasta suprafafa alba astfel inedit si ne putem uita cu usurin,a la ea, Ne agezim cu ochii la aceastd suprafaja si 0 privi atenfie, fara ane abate nimic de la aceasta contemplare, Apoi se continua exercitiul in modul cunoscut. fn aceste condifil exercifiul este deosebit de usor. Mai greu devine lind indepartaim suprafaga alba. Aceasta este echivalent cu 4 privi ,nimic” cu ochii desch est exercifiu trebuie practicat cit se poate de asiduu, alituri de principalele antrenamente, Cand yom avea un rigaz de 10 minute, imediat ce vom putea parisi preocu- parile noastre obignuite, ne vom aseza undeva, ne vom relaxa musculatura, yom renunfa la toate gandurile si ne vom striidui in mod intenfionat s& ne ,,incefosam” pr pentru ca, privind spajiul inconjurator gi obiectele din j tw distingem nimic, Deci privim si nu ne gandim Aceste exercijii ajutitoare trebuie efect birow comercial, intr-un bistro, tn locuri de distractie, pe scurt pretutindeni, oriunde se poate, avind ca scop obisnui- rea ucenicului si nu auda dacd nu vrea, chiar cu urechile neastupate, sau mai precis, s& auda si si nu gandeasca in acest timp. Dupa o perioada oarecare ucenicul va putea ra- mine cu urechile neastupate si tn timpul exercitiilor de baza. ele ocultismulut 36 Ta Cand vom define arta ca timp de 10 min, cu ochii deschisi, cu urechile neastupate, sii ne mentinem starea de pasivi Acelasi lucru poate fi realizat si in jor de concentrare a gandutilor. te permanent, alAturi de si pe timpu timpul exerci Aceste exere Concentrarea gandu alternatiy, cand in condifii de zgomot puternic, cand in locuri aglomerate, Aceasta se numeste incordare energic& ‘a voinfei. Starea pasiva este posibild in condifiile tirului de artilerie, pe timp de incendiu, intr-o mulfime agitata ca gi intr-o camera linigtita. Ucenicul ‘gi spune cu fermitate: Eu nu vrea si aud nimic, nu vreau si vid nimic gi vreau, de asemenea, si nu ma gandese la nim In cadrul exerc in orice caz, lerente de siguranja agi locuri sigure si ucenicul s& se poata de parca rind, este necesat personala, sa se ucenicul ar privi cu pentru a nu atrage cu apar imediat daca se petrece ceva mai putin obignuit. Cine a progresat intr-o masurd atdt de mare, poate avea un folos de pe urma capacitajilor dezvoltate, Cineva doreste si vada 0 problema, de exemplu una stiinfifica, intr-o nute, apoi tsi va produce starea de pasivitate gi la tncetarea acesteia, se va realiza in mare masuri ceea ce doreste persoana respectiva, Problema care-1 preocupa pe om se ul, Treapta 37 va solufiona printr-un procedeu remarcabil si neasteptat, Realitatea fi va depasi asteptitrile. Savanjilor sau artistilor li se intampla destul de des si se opreasci din lucru; ei stay in fafa unei usi inchise pe care le este greu si o deschida, oricat ar incerea. Ei sunt nevoifi si-si amfine lucrul pentru un moment mai favor in speranfa c& vor reusi alt dati si invinga toate di tafile. Desi aceasta pierdere de timp este daundtoare, adesea usa rimane in continuare inchis& si cele mai bune opere rman neterminate sau pierd din forfa si frumusete. Dar, desi este grea, depasirea acestor momente ~ care de cele ‘mai multe ori sunt foarte importante ~ merit mai mult atentie. Fiecare dintre cei aflaji intr-o astfel de situafie, sa efectueze cu curaj exercifiile de concentrare a ideilor si de stare pasiva si intrarea se va elibera pentru el fara eforturi deosebite. $i in alte sttuatii de viata aceste doua stari pot oferi un insemnat ajutor. Cine va infelege odata cum s& le dirijeze, acela va sti s& le utilizeze in toate momentele deosebite ale viefii. Pentru a obine asemenea rezultate, cel mai bine este, desigur, s& ne acoperim ochii si urechile procedeele prezentate anterior, iar in camera trebuie shfie liniste, Dac& vom atinge starea de pasivitate in conditii de linigte absolut, vom putea avea intuifii si vom vedea raze luminoase, care devin din ce in ce mai strilucitoare Pentru a intra in aceste doua stiri, oriunde si in orice situafie, trebuie s4 ne antrenam in zgomotul cotidian ca sA fim capabili, mai ales, s& folosim aceste capacitaji in con- de pericol. Regula de baza trebue si fie antrenamentul in realizarea celor doua stari oriunde, oricdnd — dacd persoana respec- tiv este singura sau in mijlocul mulfimii tumultoas In incheiere va vom reaminti, inca odata, cA nici un cxercifiu, oricare ar fi, nu se va executa cu stomacul prea Tainete oc 38 in, Dupa ultima masa trebuie s& treacd cel putin 0 or8. Insist din nou ca ucenicul s& fie deosebit de silitor si s& acorde 0 deosebitd atentie in dezvoltarea ambelor stari psihice, Abia pe o treaptd ulterioard a evolutici sale, el va injelege in mod clar ct de importanta gi de necesara este stipinirea absolut a acestor doud stari pentru educatia forjelor superioare. 3, Exercifiul de respiratie Respirafia este un proces vital, deosebit de important Fara respiratie nu este posibild nici un fel de viata. Cu cat este mai pur aerul gi cu ct mai adane il inspirim fn interiorul nostru, cu atat corpul nostru se va afla intr-o stare fizic mai bund, Nu numai prin hrana punem la loc materia consumata, ci si prin respiratie, Acest fapt este cunoscut acum fiecirui scolar Dar i sufletul nostru respira. Cu fiecare oftat noi intro ducem in interiorul nostru 0 cantitate oarecare de substantd foarte find, cu care este saturata din abundenfa intreaga atmosferd. Aceasta substanfa extrem de find i insesizabi ne inzestreaza, datorit’ schimbarilor si transformarilor pe care le suferd corpul nostru, cu capacitati si forte propril mii spirtelor; acestea sunt capabile s& influenjeze lume ‘materialului, daca le vom pune in condifii propice. Cand inspirdm adéine si din plin, introducem in sdnge d mare cantitate de oxigen, necesar viefii. Odata cu aceasti noi inspiram o cantitate mai mare de particule foarte fing de eter, care ne patrunde corpul in intregime si suferd acoly o oarecare transformare, inzestrand cu forjele si capacitatil sale corpul nostru odie compus din materie find si inveliga} hostru trupesc Ucenie Treapta iniviala 39 _ Acest corp din materie find, denumit odic, se mai numeste premisele activitajilor si fas de maocaeaoamenior, ca uma a lei ences de lumea materiald; printr-o respirafie adanca si dey nd corpul odic (astral) primeste un uimitor aflux de on ci pabil, peste cftva timp, sa infrngd impottivirea corpului si formeze o putere desigur nu spre rdul omului, In primul rand trebuie s& ne striduim, prin exer adecvate, si intérim fiinfa noastri astrala, pentru ca aceasta s4 preia dominatia asupra noastra. CAci acest cot : astral (od) este purtitorlforeor oculte i eu cat ok ee rue asupra noastrd, cu att vom folosi Oamenii respira de obicei rar. Pentru respiratie folosim pujin timp. Un now nascut face {tr-un minut 44 de inspiraji, un copil de 5 ani ~ apr mativ 26 de inspi iar un adult ~ doar 16 sau i. a necesarul ar fi de tri ori mai mare. $i acest numa redus de respirafii se face, pe deasupra, in aerul viciat si im i intr-un mod total incorect, ae Aerul este o substanta hrnitoare deosebit de impo tant, singura hrana pe care o avem si pe care o i nari, ci Deoarece majoritatea este nevoitd, datorita serviciu sisi petreacl' cea mai mare parte a zilei intr-o inedy stramta si sufocanté sau intr-o hala urdt mirositoare, cen ca micar o datd pe zi sé recurgem la acest pretios aliment Dar cine se gindeste la asta! Dupa activitatea grea de Peste zi se cauta a cd igazul in spatele pipei fumegande sau la un local. Lata cum se ingrije SC 0 lor plimani! Acestia pi aes ea 40 Omul interior reaminteste toate acestea, cAci el doreste sf fie satul si fortificat, pentru a ajuta trupul nostru si a-l bera de necazuri gi suferinje — dar nu-1 aude nimeni ~ si beraji de modul impropriu de via al acestor dorim s& pigim pe drumul nostru con- prin care si obfinem, fara dificultate, unirea cu ,eu-1 nostru sufletesc. ‘Vem s& ne intarim i s& ne purificAm cu ajutorul gim- nasticii respiratorii, pentru ca fiinfa astrala si prin aceasta, corpul nostru (primar material), s& devin un minunat instru- rea ordinelor sufletului nemuritor. Primele exercifii trebuie si aibii ca scop invajarea re ratiei corecte, si anume de sus in jos. In condifiile modului nostru de respirajie viciat, varfurile pulmonilor inceteaza {n orice caz, si funcjioneze. Dar noi trebuie s& ne impunem jotdeauna s& respirim pe nas, daca dorim s& respirim adanc si complet; vom inspira deci numai pe nas si vom expira pe gurd, Tnainte de ea lor, Ja acr curat intr-o camera cu ferestrele larg deschise sau in apropierea perioada rece a anului, i este foarte cald, se poate lisa 0 fereastra deschisé, dar fara a sta prea aproape de ea, astfel inet aerul rece de afar si nu rile; important este doar s@ se respecte regula principala ~ ra. In aceasta po: ia toracicd, apoi se expird iu se efectueaza de la 8 i lent, pe nas, umpland c aerul din nou pe gura, Acest exer: Totodata, se incearcd © inspi Puternica pe o singura nara, astupand-o pe cealalté cu vata. Dupa ce ne-am obisnuit suficient cu res; completa, trebui La inceput putem respecta urmatorul program. Inspiram imp de 10 secunde, menjinem aerul in plimdini timp de 10 secunde gi expiram lent, inca 10 secunde. Apoi se adaugi fiecdirei etape cAte 2 secunde, cat este posibil, orice fel de excese. Dupi 10 sau 14 zile, schimbat astfel toracica. Se procedeaza as im abdomenul si totodatt, se goleste puternic cutia toracica, pentru ca in secunda urmatoare s& se dilate toracele si si se goleasci abdomenul de aer. in ie, ceea ce la randul fluenjai asupra functiei psihice a i considerau, in unani cd plexul astrala $i capa- la tnceput apoi se sporese fncet pani la 10-15. Aerul trebuie expirat incet pe gura, Intregul exercifiu trebuie efectuat de 8-10 ori pe zi. Dacd ne-am acomodat el poate fi efectuat in pat area ginduri complexe, aga cum vor ¢ Dupa un interval oarecare de poate efectua urmatorul exer a probleme foarte lul urmator. mpul zilei se nspirarea aerului se fn care se fine respir in pozifia normal, Durata acstui exe: egal cu cea a exercifiului de respir de 6 pana la 10 ori ie se revine cu capul itiu trebuie s& fie inuare, se recomanda cu insistent ca, dupa ie profunda. Foarte curdnd fluenta pe care o are acest exercitiu de respirafie asupra digestiei Ucenicul, Treapta 43 Ucenicul va face bine daca-si va incdrca plamé aer proaspat in timpul nopfii. Cei ce s-au obignuit si doarma cu ferestrele inchise trebuie si fie foarte precausi in perioada rece a anului; ei trebuie si se obisnuiasca trep- tat cu aerul rece a nopfii, avand grija ca fluxul de aer rece smu ajunga direct la ei. Cel mai bine este s& fie doua camere, pentru a deschide intr-o prima etapa doar un geam in camera de alaturi, lisind usa dintre camere deschisa, Mai tarziu tn locul exer se pot face alte exercifii. In camera aldturata s tra deschis pentru a menjine o temperatura adecvata in ncdiperea in care se fac exercifiile, pe toatd perioada rece a anului, Acest lucru trebuie s& ne preocupe | ile efectuate tn pat, seara la culcare sau di Deci, se incepe cu cunoscutul exercifiu de respiratie, dar fara a duce gi a uni mainile la ceaf’, ci dimpotriva, tite pe ling’ corp. in secun- dele in care se refine respirafia, tofi mugchii se incordeaza, dar nu deodatd, ci pe rind, dar atat de tare ct poate uce- nicul, Se incepe cu muschii mainilor gi se trece treptat la mugchi supugi noastre, pana la picioare. Numai muschii capului si gatului trebuie si rimana netncordaji Dacd ucenicul va simti jup un timp oarecare cd nu mai rafie. Deci, se executil o mica inspis dupa care se continua expirarea lent a aerul astfel mentinerea itatea unei maxi- me prudenje in evitarea exceselor de orice fel. Un prea mare zel poate produce mult ru, Durata tuturor exer in nici un az nu trebuie s& se ajunga la sen Experienta ne atest deper de procesul de respi deau arta respira grad de perfectionare, Noi cipata prin voinfa si stiruing&. Natura nu par nimeni gi da fiecdruia capac egale si scopul Provident este pe {n noi tofi se ascund forte a acestei forte 4, in scopul progresului yoga pun mare pre} pe exercifiile respiratorii, care au un} Un novice, cat si doritorii de a parcurge toate capitolele mare rol in minunile realizate de Din urmatorul capitol se va vedea, de asemeni a privirea magneticd, important este ca ucenicul sa fie deosebit de Oricine are nevoie de aceasta prrivire. Un negustor, un studierea artei respiratorii, deoarece, aléturi de conducerea } educator sau un militar, oricine va avea de cAstigat prin giindurilor, aceasta ti va trezi forja care, folosita in mod i. Un om de afaceri care stipaneste le privire isi va depigi cu usurini ebuie s& depund mult efort pentru a-si 4, Privirea magnetica in ochii omului se ascunde o mare gi Cu cat privirea este mai calma si mai luminoasa, cu at fluxul odic, care izvordste din ochi, trans i subjuga pe toatii lumea cu privirea. Ei s-au convins ce putere mare au ochii lor, dar nu-si dau seama in ce fel se Privirea magnetica este cea care pune in ctele. Aceasti privire sti la baza clar- fiind de ajutor si in ceea ce priveste forta de vindecare odici, deoarece ochii au un rol foarte important {n vindecarea celor bolnavi. deoarece ei vad ca ochii lor sunt la fel ca bazeazi doar pe privirea magnetica centralizatd, 46 Ucenicul afld foarte repede cata insemndtate are aceasta privire magnetic’ in ceas de primejdie; dupa un timp are de antrenament el va constata succesele pe care le asocierea cu concentrarea activa. poate fi adus& la un asemenea grad de perfectiune, ineat ucenicul va reusi sa indep&irteze tot ce se indreapta cu gdnd sau inte sau om, Aici dispunem de un mijloc foarte pute inofensiv tot ce ne este ost Jor protectie Este doar plcat cf acest mi puri diunatoare, ca gi celealt insusirea lor nu necesita o evol © poate fi folosit in sco- deoarece ferite manuale, de cele mai multe ori americane, ismul personal att de ldudat nu este altceva decat central sau privirea concentrata” semnifici, de cele mai oi, acelagi mod de a privi, dar prin denumirea " trebuie si Privirea odicd se bazeazd, in primul rand, pe propri tatea denumita privire centrala, O privire aruncat in oglinda ne arata cft de gregit pri- vim, Daca vom fi atenfi la modul in care privim ima, r-un anume loc de fiecare dat cind dorim s& in amanunt obiectul respectiv. Daca li, spre exempliy ne apare oarecum neclara gi estomn- , chiar cele mai neinsemnate, fra a modifica ni pozifia ochilor. ‘Acum trebuie si revenim, i ale feyii. Fiecare punct al vom vedea la fel de di atea ochilor, dar este foarte necesar, Ochii degaja o mare forfa odicd. Acest flux, care poate avea o mare influenja datorité unei concentrari adecvate a voinei, se mereu din cauza unei prea mari vioiciuni a privis or scade, Aceasti pierdere a fortei este datorata atat globilor ocu- * cAt si ploapelor si tuturor muschilor care tnconjoari oc Aproape toatéi lumea are 0 oarecare nervozitate si neli- te a ochilor. Pare cA nu prea depinde de noi stipanirea miscatilor ochilor gi a pleoapelor. La aproape fiecare mi c resar gi pleoupele, cea ce pune migcare tofi mugchii fru Cat este de mireaja, de superioara privirea unui om! Ce sice multa siguranja ne da, cfind este calma, impede, dar cat de schimbatoare, de nesigura permanente a pleoapelor. Ca prima masurd trebuie si ne dezvagim complet de aceasta. Privirea centrala depinde de dominarea absoluta a mig- cirilor ochilor, Deci, pentru a di r gi ale muschilor inconjoara si a le supune voinfei noastre, trebuie si efectuam urmatoarele exer 48 Pe o foaie de hartie alba se deseneaza un cere negru de marimea unei monede de 50 de bani. Apoi se masoard distanta de 1a podea la cap, in pozitie sezfind. La aceasta indljime se fixeazd coala de hartie cu desenul, Apoi cel ce se antreneaz& se ayeaz in drept distanfa de circa 2-3 metri, Ucenicul cercul desenat, astfel ca ambii ochi vor fixa cercul negru Scopul acestui exercifiu este ca un anumit interval de td migcari ale globilor oculari gi ai pleoapelor. Desigur sunt interzise orice tresarire gi Ochii trebuie menfinuti cu fermitate si perseverenf& afin asupra cercului negru, de parca acolo s-ar produce 0 m nune sau ceva deosebit; ucenicul va fi atit de preocupat in ceea ce priveste desenul de parca tot ce se afla in dreapta sin stnga nu ar conta pentru el Cei pentru care ace recurge la usoare miscas dar in nici un ci se vor admite migcari ale ochilor, schimbarea pozi oculari trebuie sé ramana 4 timp de aproape 14 zile cate 0 indiferent de momentul ales. Nu se executd 18, care oboseste oc le durata unui exercijiu de antrenament este de trei minute, apoi se adauga cate un minut. Dupa 14 zile exercitiu! din fiecare a doua zi se aman& pentru ziua urmatoare. Ucenicul sta in aceiasi pozitie ca la inceput, iar desenul cu cercul se deplaseazd mai intdi spre dreapta, apoi spre 1,5 metri Ueeni Treapta inifiala 49 de cere, Apoi se deplaseaza lent privirea pana cnd cercul va fi fixat de ambii ochi. De menjionat c& pozitia capului i a corpului celui care priveste nu trebuie si se modifice, Numai ochii se vor deplasa sub un unghi de circa 40 de grade, Ambele exerci fi efectuate alternativ, pind cind uucenicul va fi capabil ca maximum 10 minute sa fixeze perfect imobil cercul desenat Mai tarziu se poate renunja la cere $i orice obiect poate la exercifiu. In continuare ucenicul se poate ocupa de vederea centrala, Ucenicul se va ageza in faja oglinzii si va privi propria imagine cu nemigcarea unei statui de marmurd. Se priveste cu ambii ochi simultan, intre sprincenele imagit ida. In primele zile este bine ca punctul tn care privim si fie marcat cu. dermatograful. Se priveste punctul res- pectiv timp de 3 minute, la fiecare 3-4 zile addugind cate ‘un minut (pand la 15 minute); ucenicul va rméne perfect mp si poatd fi vazuta perfect Je, desi se priveste excl imobil, astfel ca dupa un in punctul dintre sprincene. O etapa superioara este contemplarea animalelor domes- ice si a celor apropiati. Privind fiinfe vii vom putea si ne convingem de puterea pe care o are privirea noas! fi de folos, indeosebi dac& ne vom 9 insuflam celor din jurul nostru o anumiti dor Ucenicul va reugi s& objind tndep! daca exprimarea lor va fi insofita de privirea centralé, care va da forfa de convingere necesara, Se recomanda folosirea ace: cul vorbeste intre patru ochi cu doar cfind uce- le ocu 50 Tea ajutorul puterii centrale putem afla adevarul, ea determina pe cel in cauzd si spund adevarul. Folosirea privirii cen- tale trebuie insofita de o vorbire clara, calma si limpede, ceea ce-i sporeste efectul de sugestic. De aceea trebuie si ne obignuim sa vorbim clar, calm gi si ne ex etapa in cursul exerci usturimi in ochi, s{ nu ne imaginam ca exet neaza. In majoritatea cazurilor la antrenamentele ulterioare, aceste fenomene vor disparea. Se recomanda zilnic efec- tuarea de spaldturi ale ochilor, mai inti cu apa calda iar apoi cu apa rece. Zilnic, dimineata si seara, se cufunda fafa Tntr-un vas cu apa si se deschid ochii usor, astfel incat sa se vada fundul vasului, Vasul trebuie s fie suficient de adine, pentru ca faa sd fie in fntregime cufundata in Durata acestui exercitiu depinde de capacitatea fiecd- ruia de a-si menjine respirajia sub apa gi poate fi adusa cu ugurinfa la un minut. Cufundarea se poate repeta' de 6-7 ori ‘in cursul unui antrenament. Exercifiile de respirat sunt foarte utile in invajarea procedeelor de spalare a ochilor prin cufundarea in apa Pentru ochii obosifi si cu vederea slabita recomand aici un mijloc totdeauna eficace, deosebit de simplu, apreciat de stramosii nostri. Se pregiteste un decoct dintr-o mana de plante Euphrasia officinalis, Dup& racire se adauga la apa din vasul folosit pentru baile de ochi. De asemenea, pe timpul nopfii, aceste comprese pot fi legate la ochi cu o faga. Ochi devin foarte luminosi gi curaj, iar privirea capata 0 deose- Ditd fort. Aceastd plant are flori marunte; ea poate fi intalnita aproape oriunde crese piisuni; saranii nu sunt prea bucurosi cfind o intalnesc, deoarece ea alunga toate celelalte plante Ucenicuk Treapta i furajere. In stare uscaté ea poate fi cumpirati de la magazinele Plafar, dar cel mai bine este s& 0 culegem in luna august, in stare proaspata. De asemenea, se recomanda, dupa fiecare tratament, imp de un minut, s& se priveasca in departare, astfel ineat un obiect si nu fie clar cuprins in cémpul vizu Aceasta ntdreste mult ochii si trebuie s& se reia dupa fiecare activitate care solicité mult ochii, de exemplu pe timpul cititului timp indelungat, scrisului, lucrului manual ~cusut, brodat, crogetat. Totusi privirea centrala nu poate fi inci folosita. Pentru a nu-si pierde influenta deosebitd, privirea trebuie s& cada nemijlocit pe un anumit obiect. Pentru a realiza aceasta exist un mijloc minunat. Se caut& o incapere fn care se afla multe tablouri de dimensiuni destul de mari, reprezentind portrete de barbafi si femei. Apoi ucenicul se ageaza in fafa lor si priveste un astfel de portret cu privirea centrald, timp de un minut, Esenfa acestui exercijiu const in variatia rapid. Dupa ce ucenicul a privit timp de un minut o imagine, rapid privirea si, far a si-o fixa asupra altui ol fixeazi apoi asupra tabloul cl, 0 n fata, fixdndu- pe acesta i spre un alt portret si asa m tablou Ia altul se face transversal si crucig si foarte repede. Desigur exercifiile nu tebuie efectuate pind la ej Ele nu trebuie sa depageasc& mai mult de 10-15 minute. Pentru a progresa mai rapid, acest exerciiu, ca si baile de ochi, pot fi efectuate grupat. Acum ne propunem si edpatam o privire perfect centrala sau o privire odica con- centrata, In acest sens trebuie continuate exet in fata concentrand in ochi sentimentele si gandurile. Pentru noi nu este dificil si menjinem ferm gi fix intr-un punct; acum va trebui si invagim le noastre ferme cu o anumits expresie si diferite 52 Tai 53 fe: dragoste, prietenie, vesel durere, pe care trebuie si le exprimam din priviri gi cu ‘dice, s& transmitem acestea imaginii din oglinda. ste necesara concentrarea intensa a privirii. Uce- imagineaza de pilda, c& imaginea din oglinda este I cunoaste bine si fad Cine a incercat aceasta putere micar o singurd data, Poate si giseascl singur diferite situ funda studiul gi a face numeroase exe . El se poate pentru a-si proba pe ei puterea area cu folos a forjelor sale trezite Ucenicul poate efectua int aceste percepte sau le poate modifica, in functie de individualitatea sa. le pot fi cele mai d ce are 0 voinga de Trebuie si recurgem Ia o puternicd autosugestie ca in oglind’. nu este de fel propria noastra imagine, persoand pe care o fixm cu pri id gi careia ne stra mediul priviri Sau vedem legerea lor, doarece scopul dar nu i se interzice s4 mearga spre acest stu drum, daca va pastra pufinele exer sunt cunoscute, cop pe propriul de baza prezen- uneori — si ne faci rau, oriunde s-a putut. Acum el este in puterea noastra si trebuie pedepsit cu privirea. tem. din ochi ‘ Numerosi sunt cei care au un bun prieten, sof sau si Cu eft vom fi mai capabili s& ne concentrim gindurile| We se interescaz in egala mAsurd de dezvoltarea lor ocul pe 0 anumité migcare a sufletului, cu att mai puternic va} ‘1 curind ei vor invafa s8 se ajute unul pe altul, iar dupa fi efectul, lesne de controlat pe imaginea din oglinda. seria de exercifii cu imaginea din oglinda si cu vederea Nu trebuie s recurgem la contrac central, iar apoi magnetica, pot exersa unul pe celal {n acest mod ei se pot dezvaja de c obiceiuri similare, efectuand in comun Cei doi se ageazi unul in fafa celuilalt si se privese tens, cu atenfie, Unul dintre par abat& permanent privirea cel ferite figuri sau batand pe neasteptate din palme. De asemenea migcd tepede si prin surprindere palmele cu degetele risfirate in fafa ochilor celuilalt (Ia distanya de te ucenicul este cap: in mod perfect asmutim cfinele rau al vec puterea privirii noastre. fara a clipi sau a mica ochii 54 Tainele ocultismutud Dupa un sfert de orf rolurile se inverse: ambii ucenici si-si dezvolte in mod egal capat Uneori se considera util ca in prealabil, si se efectueze urmatorul exercifiu. Aseziindu-se in faja cercului desenat (din exercifile anterioare), ucenicul trebuie s& priveasca drept si fix, iar apoi, fri ag schimba pozitia corpului, se roteste in perma- nenfa capul. Scopul acestui exercifiu este ca, fard a tine seama de migcdrile capului, si nu se permité pierderea cercului din cdmpul vizual Un alt exercitiu util este urmatorul: ucenicul se ageaza piciore 1a un perete si-gi muta repede privirea de la un obiect la altul, spre dreapta gi spre stnga, in sus si in jo g-2ag si In cruce. Scopul este de a cuprinde cu privirea, cu maxima claritate, fiecare obiect astfel explorat. Fiecare poate completa setul de exercifii dupa propr orientare. Scopul principal este de a reusi si-si inzestreze privirea cu voin{i. Persoanele sfioase si supuse, sperioast agitate si nesigure trebuie si devind energice, pline de fort interioard, pe care o radiazA fn jur. 5. Forta dorintei Acest termen a fost introdus de ,,neuropsiholo; America, Prin acest termen trebuie sa se infeleagd unirea (¢ pind acum cu voinfa concentrata, capa- irea a ceea ce pare imposibil, de neatins Termenul de ,forfa a dorinjei” pacatuieste, de fapt, prit inexactitate nigiald 55 Cea ce rezult din totalitatea acestor fore nu este dorinta, ci 0 vointa decisiva, neabatuta care datorita concen- 1r de respirajie, iar in unele i odice, este capabild s8 se tran- cazuri cu concursul privi sforme intr-o putere care subjuga tot. Desigur, nu este usoard unirea tuturor acestor ctori in wl rand, scopurilor propuse, dar, in pr este necesar exercifiul. La inceput, exercifiile trebuie bazate pe dorinfe foarte modeste, ugor de indeplinit, de tndeplinirea c&rora suntem oarecum convingi Daca exercifiile sunt incepute cu dorinfe prea mari fn comparafie cu forja dobiindita, un esec, perfect normal, ar avea un efect atft de puternic, ineat ar putea zdruncina {ncrederea ucenicului. Oarecum, la Inceput vor fi o serie de esecuri, dar cle sunt usor de depasit, daci se refera la problemele de importanfa secundara, Daca, datorita exerci curand va apare gi succes forfele proprii Aceasta forta 1 lor efectuate; forta creste, jar odata cu el incred ibereazé pe om de karma sa intm- reale, facfindu-! stapanul sorfii sale. Cu ajutorul acestei forte omul igi poate tmbundtaji situatia material, igi poate face viafa mai plicuti. Cu aju acestei forte el se poate impotrivi cu succes tuturor bolilor cu care ,,buna’” noastr& planeti igi tortureaza creatui Aceasta forja poate vindeca toate bolile. Fiecare devine un medic infailibil pentru sine. El nu va mai avea nevoie si-gi impovareze trupul si aga ib cu toxine de tot felul, care-I duc la imbatranire prema- turd si descompunere inainte de vreme. Aceasta forfi este capabila, tn continuare, sine tmbuna- tijeasca situafia materiald. Aplicarea sistematica a puterii ele oc 56 dorinfei in acest sens ne poate inconjura, pe traseul vie noastre, de cea ce ne va aduce bundstare si fericie. Cei ce au serviciu se vor dovedi in curdnd atat de util ‘ncfit vor primi o distinefie de la geful lor, se vor bucura de si mai multd ineredere si in curand vor inde care le vor aduce cinstire si 0 situatie marteriala si social& superioard, Un intreprinzitor independent — meserias, arti savant — va constata cd, in scurtd vreme, toate lucrurile | , el se va bucura de atentia tut pentru el, In locul nesigurangei, a lagitajii si insuecesului vor apare energia si bundsturea. Dar aceasta forja este un aliat mai puternic al celor care se strdduiese si ating un nivel superior de dezvoltare morala, Lupta impotriva pasiuni jor sufletesti trupesti va deveni mai usoard, va conduce mai rapid succes decat daca aceasta forfa nu ar folosita, Utilizdnd aceasta forta vor fi foarte pufine recidive drumul triumfal spre adevaratele virtuji ti_va_ ump! ufletul de bucurie si luminoasd fericire. gospoding, 0 sofie 51 mama grijulie va avea un imet folos de pe urma aplicarii permanente a forjei dorin asupra celor aflafi fn grija sa. Datorité acesteia, ea poate influenja sdnatatea si dezvoltarea trupeasca a celor dra; cu ajutorul voinfei ea reuseste sf alunge din locuinta mica lor lume ~ tristefea gi neinjelegerile, sa umple aceasta lume cu lumina soarelui, veselie si fericire. $i cit de usor reuseste oricine din cei ce-i stau in preajma, cu ajutorul ‘sit alunge si sd se fereascdi de giinduri si fapte degarte. Cea mai mare fericire este atinsa de o mama, dacd ea a dezvoltat proprietatea de forti a dorinjei si stie si 0 folosesc& corect, imediat ce a simfit cd este InsArcinata Pentru ea fericirea va deveni curind palpabild, ca i pentru viata care se naste, Ea va cApata astfel posibilitatea c fnc& inainte de nastere, si se ocupe de fericirea odrasl Ucenicul. Treapta initiala 57 sale, Evolufia trupului permite, de asemenea sa se actioneze incel mai bun mod asupra sa Dar forja dorinfei conduce la o fericire gi mai mare. Ei sunt proprii proprietaji uimitoare. Forfa dorinjei nu va ‘mai da nici un rezultat, dac& se doreste folosirea sa in mod abuziv, in scopuri egoiste sau pentru a face rau celor Nici un zgdrcit, nici un raufacdtor nu si-ar putea atinge scopul cu ajutorul forfei dorinjei. Dorinfa datoritt clreia aceasta forfa incepe sa lucreze, chiar daca serveste unor interese materiale modeste, are la baza_principi . Dorinja de imbogajire va rmane fia rezultat, dar ceea de a objine o modesta bundstare, cu asigurarea existenfei , se va indeplini, desigur. Dorinta de @ gisi in sfarsit la fiinfa adoraté un raspuns | irea ind de sacrificiu de sine, se va indeplini fara In schimb s-ar ingela cel care ar crede ci va ei, puterea de a provoca ine ar dori si foloseasca forta dorinfei viafa, cinstea gi fericirea celor din jur igur de un insucces total si ar putea avea de lor sale josnice. Mali m in vechime au verificat toate acestea pe exemplul propriei lor vieti gi sAnataji, Nu exist proverb adevarat in ceea ce priveste forfa dorinfei ca: Cine sapa groapa altuia, cade el Trebuie sé mentiondim, de asemenea, cA uneori dorin- cu toate ci sunt cele mai curate, nu se indeplinesc, chiar dac& exercifiile au fost efectuate cu exactitate, fn acest caz trebuie si fim convinsi cA este efectul karmei. Soarta rimfine neschimbata in toata viaja omului gi rimane neschimbata cu toate eforturile lumii intregi. Acest lucru devine posibil doar pentru omul tnsusi si doar atunci cfind acesta, datoritd inaltei sale moralitaji, devine stapanul pentru a prejudici poate fi sufert de la reflectarea dorinfelor si pasi prin puterea care totul gi printr-o voinj& de fier, si izgoneasc& din el tot ce ce este ru gi vicios. Deci, pentru a invafa folosirea directa a fortei d este necesar si se practice urmatorul exercifiu: Se ia sau se confectioneazd ceva asemanator unt pupitru~ 0 sednduric& cu dimensiunile de cea 25 sau 30 vreau si fiu gi sd rimfn mereu, chiar ire, vesel, Vreau si infrdng in mod energic dezechilibru si si nu-i permit si revind, nici si sporeascd. Am hotarat in mod ferm sa fiu de acum a si devind mai sigure je mele sufletesti, Vreau s& am o infeley nunatd, absolut fideld. $i aga mai departe. La inceput trebuie alese a , deoarece dorinfele cx , ucenicul se duce in camera ngrijeste de accesul aerului curat gi igi sco: gherese migcarile buie Meal Dup’ ce si-a scos hainele mai strmte, ucenicul se va infaigura totr-o pltura sau cuvertura cAlduroasd, care s& ni stinghereasc miscarile sau respiratia dar suficient de comod, avand sub ochi de pe pupitru. La nevoie pupitrul se aseaza astfel, at si fie vizibil fara ni we, giindurile se vor indrepta cu toa for} spre conginutul doring sia unei expirati pind la 8 ori la rand, apoi se creste numarul exerci pina la 15 (dupa numai o zi), Daca si acest exercitiu poate fi efectuat fara nici o pauzi, se poate face un pas inainte si se poate efectua , stand inp are, Se poate realiza o relaxare a mugchilor. Pupitrul trebuie s& fie agezat mai sus, pentru a nu fi nevoie si se ine capul prea mult. Daca se insugeste cum trebuie acest exercifiu, se last preocupa. Acesta este procedeul obisnuit, folosit de o persoand experienfi, daca vrea s& pund in func- le precedente, ucenicul a capatat deprinde- tea dea se imporivi actin rebuie si in orice situatie gi experienfe nu poate apirea 0 dat, numai fn rare cazuri experienjele de imediat, di tele ocultisn 60 acest fel sunt rapid incununate de sueces; in majoritatea cazurilor exercifiile trebuie reluate de mai multe o fnainte ca dorinfa si se indeplineascd, Pentru a trezi forja dorinfei, trebuie sa ne retragem in camera noastra linistita Daca ne framant& vreo dorinfa, trebuie si depunem multd stdruinfé pentru ca ea s& se indeplineasca, ne vom ageza in pozifia ,culcat”, pentru ca trebuie $4 provocim 0 deplina relaxare a muschilor, iar concentrarea devine ‘mai intensa. Principala sarciné a ucenicului, dac& vrea sa aiba de pe urma cunostinjelor un real folos, const’ in a folosi forts dorinfei pentru intdrirea, menfinerea sandal forfa trupului. Se spune cA intr-un corp sindtos sAlasluieste tun suflet sdnatos. Cine vrea sf ajunga la adevaratul sens al acestui proverb, nu trebuie in nici un caz s injeleaga cl fiecare om care aparent este sindtos, un om puternic dar ignorant, trebuie si aiba un suflet minunat elevat. Exy rienfa ne invafi c& nu intotdeauna este aga. Ar trebui fn acest caz si fie achitati tofi ucigasii cu sindtatea infl toare, De aici rezulta clar ci un trup cu adevarat snatos nv trebuie sa fie cuprins de dorinfe gi pasiuni josnice. Acestea sunt, de cele mai multe ori, un produs al unui trup bolnay, humai in aparenfi sindtos si puternic, ca un mar putred, dar rumen. Daca cu ajutorul forfei dorinfei am reglat functile organismului si ne-am purificat trupul de toate umor rele, vom constata foarte repede un aflux de sindtate si corpul nostru sfnditos se va face treptat purtatorul unui suflet la fel de sindtos, Acest lucru este foarte important pentru tofi cei care dorese s& se ridice pan la rang de ajutor sau chiar de preot (Invaator).. Deci, zilnic, de dimineafa si pana la culcare, trebuie si recurgem la ajutorul forjei dorinfei, pentru a objine 0 sindtate trupeasca completa. Ucenicul. Treapta initiata 61 Pe timpul concentrarii gandurilor, firul logic al gandi noastre trebuie sf fie urmatorul: ,Acum vreau si devin complet sAnatos, plin de forja si puternic. Toate organele corpului meu vor funcjiona acum cu precizie si corect. Tot ‘ce este inutil $i daunator se elimina, in locul lor patrunde singele si toate sucurile sinatoase. Toate bolile si durerile mele dispar complet, tinerefea si prospejimea revin si sufletul meu devine curat si armonios”. Cine sufera de reo boald trebuie sd-gi orienteze gandurile, desigur, spre laturarea acesteia. Fluxul rafional de oxigen, care apare datorité acestor ganduri insofite de exercitii de respiratie permite trupului si primeascd din abundena forfa si sindtate, Pieptul se bombeazi, membrele se intaresc si in curfind pe chip apar culorile unei sAnataji infloritoare. Desigur trebuie si se dea atentie faptului cA, la inceput, este posibild aparitia unor simptome contrare, Dar aceasta oar pentru scurt timp. Trupul, scos din situatia periculoasa datoritd exercifillor zilnice, tinde spre putere gi sinatate gi tncepe, prints-un mod oarecare, prin abcese sau transpirayic abundenta tn condifiile unei usoare slibiciuni genes inlature energic substanfele acumu! Datoritd forjei dorinjei, energia vital va fi stimulata spre o activitate mai intensa si mai puternica: ca urmare a cxercifilor zilnice, ea trebuie s& ajunga la scopul propus §i astfel va incepe s& inlature tot cea ce dauneaz’ sina trupului, fortei si prospefimii naturale, Activitatea vitala slaba a unui corp bolnay, stimulata de forja dorinfei, devine similard unui stpin puternic, care, alunga tofi oaspetii nepoftiti care care s-au se inmuljesc in corpul nostru si-1 dau prada folos alimentagiei trupului, cea ce duce la un aflux neag- leptat de forfe, care genereaz veselie si pofta de munca. 62 increderea in forjele proprii creste, devenim constiensi liberi si in primul rind, membri capabili si cu adevérat folositori societatii umane. La fel, un ucenic care intenfioneaz s& ajungi ajuto trebuie si aplice zilnic forja dorinfei pentru a-gi usura insusirea tuturor celorlalte capacitii oculte. Momentul cel mai potrivit al zilei este dis-de-dimi neafi, imediat dupa sculare. Ucenicul s-ar putea concentra pe urmatoarele idei: ,, Vreau ca exercitiile pentru capatarea forjelor oculte s& fie Incununate de succes cat mai repede, Forfele mele astrale trebuie s4 se manifeste si sa se dezvolt rapid. Voi reusi tot mai mult si aprofundez concentrarea| gindurilor gi sa intru in stare pasiva, cu o gaindire mai clara si mai imperturbabil. Capacitajile formate vor dever 0 calitate a mea pentru un timp indelungat si-mi vor aduce| binecuvantarea, care sii favorizeze fericirea spirituald $| bundstarea materi Acest exercifiu, cu un confinut usor modificat, trebuie repetat zilnic, chiar gi de cei care nu vor merge mal departe gi se vor mulfumi cu cele realizate ca ucenic. de baza, cea mai important, trebuie s& fie file chiar dac& sunt grele si neplaicute trebuie sa fie efectuate cu bucurie, fara repulsie. Crediny neabdtuti In atingerea scopului propus trebuie si ump De asemenea trebuie si se respecte un secret desivargi asupra exercifiilor, ceea ce favorizeaz succesul, Ucenicu va spune rudelor si celor apropiafi, de care nu se poatt ascunde, caci uneori fl vor ajuta chiar, si nu spun nimanu nnimic despre aceasta, Exercifiile anterioare sunt tndreptate, tn principal, spe| realizarea unei cooperiiri corecte intre trup si suflet. Aceste exercifii nu sunt, in nici un caz, extenuante, nici lipsite de sens, ci sunt bine gandite i experimentate. El 63 necesit un timp atdt de scurt, inet un om, chiar coplesit de problemele sale de serviciu, le poate dedica putine minute. Aceste exercifii nu depind deloc de sex si varsta. Un t€nar sau o téndra sunt la fel de potriviti pentru a-gi dezvolta capacitajile si fortele oculte ca si cineva foarte tn varsta. ie, c&t si de privire magnetic, pot fi efectuate gi de copii, usurdind cu succes educafia ulterioara a acestora. Ucenicul, chiar dup& primul exercifiu uneori, va simi clar gi va avea senzafia puterii, increderii in sine, automul- $i mai multi hotdrdre. Aceste sentimente se vor amplifica treptat, pana cind ucenicul, cu ajutorul dorintei de a depisi, al fortei dorinfei, isi va infringe saricia, ristefile, neajutorarea, care au drept cauza, parerea proasta despre sine si in final, starea de sindtate Abia atunci va cunoaste el cit este de lipsit de sens sa-ti pier2i fara folos propriile ganduri, deoarece astfel se pierd multe forte. El va afla atunci cd ideea aceasta este viabila, reala si imediat dupa nastere aceasta igi leap&da invelisul gi creeaza i construieste, fara a fi auzitd, fara a fi vazutd, dar adeva- rata, Atunci pentru el va deveni clar cf tradifile reflectate de mea ideilor sale, in functie de proprietatile lor vor deter- nina formarea unor dispozitii fericite sau nefericite, a unor situatii fericite, sau nenoros vor influenfa soarta, Din nefericire, pufini cunose aceasta. {n timpul liber se poate trece la formarea unor grupe de antrenament, astfel tneat, alaturi de exercitiile de concen- are a gindului si se efectueze si exercitii de respiratie gi de privire magnetica, 64 Tainele ocultismutui fn nici un caz nu trebuie ca protejnd una din grupe sa le neglijam pe celelalte. in aceste grupe ucenicii trebuie si tinda spre un fel, care const in st€pfnirea perfect a losirea cum se cuvine a capaci Abia atunci se poate trece la exercitiile propriu-zise de fort a dorinyei. La incheierea aces trebuie s& fie atent ca ati plirti din prezenta carte ucenicul sesizat inca in sufletul sau dorinfa de a merge inainte progresa in domeniul cunogtinfelor, pentru a ajunge Pentru a atinge aceste scopuri Cine nu este Inca hotarat sa se dezicd partial de viata paminteand, aga cum este necesar pentru exercifiile de un grad mai inalt,trebuie s& caute ca, cel putin, si fie demn de forfele cf ireprosabil pentru a si le pastra. CAPITOLUL II Ajutorul. Educarea capacitatilor oculte care necesita o anumita evolutie moral 6, Autocunoasterea si eliberarea. Educarea voinfei. Armonia Deasupra portilor templului, cu litere de foc, stau inscrise importante spre aducerea aminte a novi- (Cei ce dorifi sf int de pulberea pamant fnduntru ~ caci orbilor m omolie ce zboara catre fe Vino mai aproape, cel ce , si nu se incumete s& paseascad trebuie lumina. El va arde ca voinga ferma, ai hotirat si pimantene gi ai simit ine un pas mare inainte tn evolutia ta spirituala si moral, apropie-te §i priveste in 66 Tainele oc lui Acum priveste-o. Acolo este dublura ta, intr-o imagine mult mai buna, mai luminoasa. Aceasta este imaginea ta v Adevarata ta imagine din oglinda ifi va arita ce anume imaginea ta din vi Nu te teme de lupta erncena pe care trebuie sa o d Numai primele vor pirea dure, vor cere si intreaga ta putere, intregul tau curaj. Cel ce es foarte mare, sub forma unui paienjenis des, de mai dimensiuni, o fierbinte chemare de a ajunge la rangul de ajutor, trebui impotriva patimii de desfat Patima de desfatari impiedec& dezvoltarea armonioa en aspreste sufletul, intuneca dragostea faja de aproapel nostru si ne pune lanjuri grele la picioare, tnlanjuindu-ne de materia primara si Ajutorul. Educarea capa fe 67 Sufletal nostru se infasoard in Inv plicerea si jul primar nu penta de dragul progresul inveligul trupesc. Dar, in orice caz, este foarte nedrept sa se atribuie moral, care nu este posibil fara De ce si ne legiim atat de le trecdtoare, daca ne-au fost ataca cu curaj acest bastion care se opune evolutiei sale superioare in domeniul simfului psi acest dusman tenace. Inami omeniri sunt cei ce apaira acest bastion. In primele randuri se afla demonul alcool”. "In ghearele umane. De aceea placerea bauturilor alcolice. Ispita trezeste dorinfe si pasiuni Jjosnice. Din pacate, nu se poate dovedi supusi patimi dar acesta este adevarul adevarat, ceea ce confirma stipanisi cu adevarat sunt foarte ps suficient s& urmdrim un fran sau un muncitor intr-o zi de sirbitoare, sau dun sau bine dispusi, cum obi aceast bund dispozitie, care de multe ori Zi de dimineaya, a devenit Ia unii un obicei ine pan a doua 68 Tainele ocultismului Cele mai cumplite drame se nase, cel pujin pe jumatate, din aceasta bun’ dispozitie”. De parca omul nu s-ar putea veseli si fard consumul de alcool! De aici se poate vedea cat de mult ne-am abatut de la modul de viata natural gi cat suntem de bolnavi - tru- peste gi sufleteste! Pentru a ne inveseli, trebuie si ne otravim bauturi otravitoare gi s’-I agitam artificial Pentru noi nu trebuie s& aibd importanja declarafiile alcolicilor inregistrafi, pe care acest duce incetul cu neetul spre crime sau spre casa de nebuni; de asemenea, Pentru noi nu conteaz oamenii din straturile superioare ale societdfii, aya-numita crema a societafii, care in aparta- mentele lor bine ferecate, se dedau adesea unor chefuri monstruoase, costisitoare si prelungite, dup’ care cad fari puteri in brafele valeilor lor. Nu vrem si vorbim despre aceste animale, care sunt mai prejos decat fiarele, ca despre niste bautori nevinovati, care zilnic beau, din obignuinja, o anumit& doza, din dozele res- pective objinandu-se o cantitate impresionanta. Pentru acesti oameni consumul de alcool a devenit deja constienta, deoarece pentru a ne pot 4 apa, $i aceasta necesitate de a bea alcool mai bine spus aceasti patima — cdci este deja o patima, ac dis-de-dimineata, inainte de micul dejun, simfi nevoia de a bea un pahar de vodea — refine evolujia forfelor astrale, ne face s ne simyim rau. Deci, cine nu se hotdraste si invingd aceasta patima, nu va obfine nici un rezultat. Desigur, nu este necesar ca uce- nicul si devind total abstinent, desi pe masura ce avanseaza, se va convinge singur cA pentru el este mai onorabil si bea numai atat cat fi este necesar pentru intrefinerea organis- mului, iar ce este peste, este impotriva sa, reprezinté un semn de slabiciune, de lipsa de voinga. ele cu Ajuiorul, Educarea capacitajilor oculte 9 Ucenicul care progreseazi nu trebuie si facd impotriva naturii. El va lupta neabatut impotriva atracti nenaturale catre alcool. Ucenicul igi adund toata vointa si-si spune: Eu vreau a, incetul cu incetul, s4 ma dezobignuiesc de consumul de ool. Stiu foarte bine ci bauturile alcoolice excita puternic si chiar ma iritd, c& si cel mai mic consum de alcool atrage dup sit oun nemulfumirea, ca orice fapt contrara legilor naturii. In nici un caz nu pot si permit spre un consum nemasurat de alcool. Oare pot eu, care tind fnainte gi vreau s& fiu capabil de stiinja inalta, si devin irafional, ca un animal? Cat de josnic, cat de lipsit de chip uman este omul beat! Deci am hotdrat s reduc cantitatea pe care 0 consum de obic ic sa nu mai beau mai mult de 2 pahare de bere sau vin, dar nu dintr-o data, Mai tirziu vreau si ma limitez la un singur pahar si, treptat, s renun complet la consumul de alcool Orice alt& bauturd alcoolica (in afard de vin si bere) am hotardt s-o el de la bun inceput. in plus, serile nu mai vreau s beau nici o picdtura”. Dezobignuirea de consumul de alcool este necesara numai in cazul unei voinfe slabe, Cine gi-a educat voinfa va putea, prin procedeul menfionat mai sus, s& se elibereze treptat de acesta, Trebuie si se ia drept regulé ca, cu cel pufin trei ore Inainte de orice exerciiu, precum si inaintea fiectrei folosiri a forfei astrale, si se renunfe la consumul de alcool. in caz contrar orice rezultat obfinut va sta sub semnul indoielii Nu trebuie sii ne pierdem curajul din cauza prejude- lor si a ironiilor celor orbifi. Cine are in vedere un scop mire} spre care tinde, va invinge orice obstacol, oricat de greu ar parea, gi-si va gasi alinare in faptul cd, pind si in Germania — fara berii ~ sunt deja peste 60000 antialco« declarayi. Un mic manunchi de oameni impotriva multor milioane aflaji 1a picioarele idolului ~ alcool - aceasta poate, de 70 Tainele ocultismului asemenea, insufla cura} si o senzajie plicuta, c& totugi a nu a dispairut din De mani cu alcoolul impiedic& orice dezvoltare a capa- {4 otrava — nicotina. te acest drog in toate ipostazele lumi , tocmai fn orele in care furneaz& putin. Sub influenta nicotinei ele devin complet incapabile si serveasca drept intermediar pentru lumea spiritelor. ‘Abuzul de acest mijloc plicut de excitare, pe care-l foloseste aproape toata lumea, duce la imbolnaviri grave, .d atacate miduva spinarii, creierul si chiar stomacul. {in ceea ce priveste fumatul putem aduce, de asemenea, multe exemple, pentru a demonstra cé un consum inde- Jungat de nicotina este o otravire lenta, Desigu susfin c& pldcerea fumatului este un indiciu al sanat lor, deoarece, daca nu se simt bine, ‘in primul rand figara, trabucul sau pipa nu mai au gust. Prin urmare, tutunul este folositor mune’, Daca fumeaza se simt reconfort te psihica la un inalt nivel, si capabili de e trezeste fantezia, si capacitatea intelectuala se trezeste la viaya. menea, cd doar fumatul le desteapta capacitatil infringe astfel toata oboseala gi eforturile depuse. Pentru cei ce duc un mod de viata natural, nu este deloc necesard aceasti excitafie in Intdrirea artificiala a organis- Un organism sinatos nu are nevoie de mijloace ale pentru a-si ridica tonusul. Ajutorul. Educarea capaci Fumatul este o plicere inutild, daundtoare, Deci educarea forfelor oc nen de a consumul de nicoting gi admite, sau mai bine zis tolereaza, doar un consum moderat de alco Intei de fumat se referd, desigur, si la cei ce prizeaz& sau mesteci tutun, Ambele practi diunatoare si impiedica in egalé masuri dezvoltarea for- {elor astrale. Dar gi al ie placute — cafeaua gi Cafeaua este de dorit sA nu se bea zilnic, daca se poate deloc, ceaiul = numai slab gi, in nici un caz, nu zilnic, Trebuie si ne menfinem strns in limitele celor hotarate, i, de asemenea, influenfeaz, chiar in can- ata spirituald. sf cApatam, propriet sufleteasca. Este posi oer tate favorabi Experienja ne demonstreazi ci un consum regul cafea si de ceaiiritA nervii i in final ti deregleaza. Omul ca Tnalta armonie a caracterulu al a atingerii unor rezul- forfelor astrale, {8 0 pasiune care poate conduce exer Ne referim la abuzul de d trupeasca, Satisfacerea nevoilor sexuale este o neces natural pentru ambele sexe gi dacd nu se abuzeaza prea des, este chiar uti Dar in cite feluri greseste omenirea aici, att fal de sine, cAt si fafa de generay td de rajiune gi le viitoare! n Desigur, mijloacele noastre excitante, picante — atat alimente ct si condimente ~ ne conduc la 0 dragoste trupeasca atat de intensa, incdt simfim cd toata nfa noastra este robiti de ea. Sentimentele si avanturi existenj a maj satisfacerea neinfra Scopul dragostei trupesti este perpetuarea spec ‘nu a avut nimic altceva in vedere cfnd a pus in noi aceast nevoie, care, desigur, n-ar trebui sa aiba mai mult sem- nificafie si importanfa decat toate celelalte funcjii al organismului uman, Satisfacerea acestei nevoi, urmata de simurilor, este doar un mijloc, nu un scop, la fel ca arele nuanfe de culori ale florilor si minunat rfum, care sunt doar o capcand cu ajutorul cArui le atrag insectele pentru a-gi indeplini rolul de cardus lor si polenului, pentru care sunt recompensate miere ca gata de aceasta, este cor acestei gresite infelegeri a inten} marii degenerdri a omeni Este deosebit de trist c& tineretul de ambele sexe, rim: fa lor nefnfranat& spre intr-atat, c& a incetat blameze faptul cd inst considerata decfit 0 prelungire a acestui mod de viafa fara morala. Din paci i despre cat de neinfrinat si demential se satisface in inte- riorul césitoriei pasiunea sexuala. Unii o fac din cauza atractiei, altii din obisnuinta. Exist& sofi care, doar cu mici intreruperi, timp de 10-15 ani se dedau aproape in fiecare noapte desfatirilor sexu! Nimanui nu-i pas cat de mult sufera din aceasti cauzd cceea ce-i conduce Ia excese de acest gen. Satisfacerea prea freeventd a apetitului sexual trebuie, de asemenea, condamnata din punctul de vedere a stiinjelor oculte, deoarece corpul pierde in acest fel un mare numar de prane. Fiecare exci produce 0 puternicd emisie odica. La si r sexuale se pierde 0 mare cantitate de ac , despre proprietaile forfelor oculte. Prin urmare, a pierdut 0 cantitate mai izeze pe succes, dact ar cel care, fn urma ac mare de od, acela nu poate si va reface cantitatea necesara de od. Din capit toare vom afla c& odul este purtator al ene contribuia sa omul si fizice. Acest proces reprezinta in iF cauza pentru care, cu timpul, acestia devin asemanatori la trup si la suflet. Un sof ia de la cel lentelor, proprietailor sufletesti gi la rdndul sau, o parte 74 a proprietijilor sale prop odata cu trecerea anilor, cei fizic. Aceastd amestecare prin de Se poate intdmpla chiar ca, sf devin identici ca atingeri — are si partea sa pozit care cautd sii se dezv permanenti, se pot i, de acest proces, pentru a ugura perfec narea moral reciproci, Dar aceasté amestecare a odului poate deveni periculoasé pentru cei care au obiceiul de a actul sexual, Daca ear sti eum fi endinjee re i si suferinge iz Cu ct este mai pul se degaja mai pute: in cazul unei puternice excitafii sexuale, mestecului de od, e} 44 preia, cdutand placerea, instinctele rele, fard si-si ama de aceasta, Dintr-o data va simji 0 chemare citre fapte care sunt total diferite de ideile gi sentimentele anterioare. fn zac reba, de unde au aparut aceste obiceiuri si tendiny e era total eliberat In viata conjugala, pr toare, deoarece, daca unul dint s dizarmonica, iar cel dizarmonia cel ramdne prea put prea dese, poate chiar in fiecare noapte, a odul monic atotpatrunzator. In acest caz se poate constata ci i. slab’, care a fost pin& acum mai Ajurorul wearea capa prea usor unui alt suflet, prin urmare aceasta proj poate influenfa doar latura fizic& a personal id rmaine astf 0 Via} mai puternica, cu ajutorul cdreia va putea depagi cu usurin{& dizarmonia ce i-a fost impusa. Asemenea sofi trebuie si se hotdrascé la consumarea actului sexual numai in cazul in care cel inclinat spre dizarmonie se simte intr-atat de armonic pe cit Ti permite natura sa. Dar, din grijé fata de partida nevinovata, nu furie, este iritata, emofionata sau nel Jn continuare, vom afla ce sunt armonia si dizarmonia si ct de puternic il influenfeaza pe om. iH este cel mai bun mod de ate fafa de partener trebuie si constituie pentru fiecare din cei ce vor sii progreseze, pentru a admite satisfacerea nevi Trebuie sd se acorde foarte mare atentie faptului cd poate avea loc conceptia si conform legii amestecului odul starea sufleteascd de moment se transmite astfel si fi se nagte, doresc si-si fnlesneasca u si cuo moralitate mai la amestecul odelor. cu aproxi- inte de a se scula, cei doi sofi se culcd cu cea mai deplind dragoste, cauti si se stringa fn braje ct mai tare si rimén in aceasta pozi 16 Tainete ocultismutui pasiunea devine mai puternic& decat ei, trebuie s& intrerupa imediat experimentul si s se Indeparteze imediat unul de celAlalt, Bi trebuie sa se lupte si infrénga orice tentajie de a-si satisface imediat pasiunea. ‘A doua zi de dimineaff se reia experimentul si aga mai departe, pind cind acesta va reugi, deci cei doi vor fi capabili si riménd unul lang& altul un timp dat, fara cea mai micd tendinj& carnal, fra ganduri sau dorinfe sexual , strangandu-se in brafe, lipifi unul de celslalt, Nu it, cei doi moral la celilalt, mai slab si mai pujin evoluat in acest sens. Aceasta produce perfecfionarea celui de-al d producind fn el (ea) o serie de schimbari pozitive, cum unele din trisaturile negative ale celui de-al doilea se transmit intr-o masura oarecare, celuilalt. In functie de puterea voinjei sale, cel mai tare va dubla in curdnd odul lab, cu ceva efort d Dupa una sau doud luni, partea mai pufin morala va resimfi influenfa beneficd a acestui exercitiu, care este, desigur, foarte greu, Se va mai executa acest exercitiu inca © luna, Apoi se va trece la un alt exerciiu. In cazul lui descris mai sus, nu se poate stabili o duratd comund pentru tofi. Sofii vor alege singuri, astfel teat rezultatele si fie cf mai bune, pentru ca partea mai slabi Exerciiul poate fi mult usurat datorit& distragerii gandu- rilor. Aceastra se poate realiza vorbind despre idei gi fapte ‘naltatoare, despre progresu! moral ca o chemare a omenit cao menire divind Desigur, este admis actul sexual, dar el trebuie sa loc numai seara. Inainte si dup’ consumarea sa nu trebuie Ajwtorul, Educarea eapacitafitor oculte 1 de dimineaja, la care cei micar si se gindeasca, ngd. amestecul nepasional al odului, exercitiul este folositor, de asemenea pentru dezvoltarea voinfei. De aceasta voinfa depinde intreaga evolu ‘Un om ineapatanat, egoi ‘nu are nici un fel de vointa. manifesta voinfa inseamna sd fii stapdn pe trupul tau, inseamna si devii complet independent de poftele si capriciile sale”. ii furiogit gi tofi cei ce pot fi i torturafi de propriile lor pasiuni. Se poate crede c& orgoliosul vrea sa fie orgoli avarul ~ avar, senzualul ~ senzual, deci, astfel spus, c& Fiecare din ei are o puternicA voing& orientata spre riu, Dar $i spre iubirea atotcuprinzatoure, adica in tendinja. spre progresul real; tot restul ine de slabiciune. Avarul nu poate proceda astfel, desi stie ci astfel porunca iubirii fafa de aproapele su; furiosul este igagul isi omoard victima, perfect de bine ed, mai devreme sau mai tarziu ceea ce vede si el ic. Senzualul trebuie si se dedea la placeri, impotriva constiinfei c& oropseste, umple de rusine si perverteste mulfi dintre cei ce-i sunt apropiati, fn ceasurile de trezire inevitabild a constiinjei lor, cei constiinfa chinuitoare a vinei lor le provoaca suferinje ale sufletului, dar cum slabeste cdinfa, ei revin la vechile obiceiuri. 8 Toji oamenii de acest fel nu se pot impotrivi pasiunilor lor, deoarece nu au voinf4, aparenta lor yoinj& nu este deca a nelimitatd a pasiunilor lor. Aceste pasiuni dispar daca adevarata voinfi - cea care salasluieste in sufletul fiecdrui om, dar tn stare latent — se trezeste gi, datoriti unor exercifii potrivite, devine putenicd gi atotstpanitoare. Cea mai puternicd pasi 1e omeneasca este satisfacerea cea mai importanta sarcind a unui ucenic jul de preot consti In calirea si rafinarea ¢ gi Si-gi consolideze Sa nu ne listim tn mod lag robifi de pasiuni, ci sa le infruntm in permanenta! Abstinenfa permanent& intdreste organismul in general sine face independengi de propriul trup. Cu eft fi spunem tea deosebit de puternica nu trebuie sii ne retragem fn pustie. S& ne amintim de romanul lui Georg Bberts Homo De exemplu se poate ci senzuale sau privind trupul gol sexului opus. Literatura eroticd poate servi de asemenea, voin{a cu ajutorul tablourilor 1 unui reprezentant al foarte bine acestui scop. Cine vrea si-si disciplineze voinja trebuie si-si stapa- neasc In cel mai deplin mod propria fante tup din punct de vedere senzual. O carte eroticd nu ne mé poate exita, un tablou picant trebuie si ne lase rece si Ajutorul. Educarea capacitafitor oculte 19 sex nu poate avea asupra simfurilor noastre, daca noi nu o dorim. $i cu jes ne vom dori aceasta, cu atat vor fi mai minu- mai puternic ef ft m , mult vigilenfa si e fafa de sine este posibil sa ne aducem cea mai puternicd i ne va gasi De aici nu absolut a vi ci ucenicului i se cere 0 negare si evite doar orice pasiune; el ‘multe dintre cele ce-i pfreau necesare, iar apoi vor deveni un balast Ucenicul trebuie si le si cine atinge pe deplin acest fel, se poate elibera ‘a incarnare pamanteand, sunt asemenea lanjurilor grele care le ce nu sunt pe deplin evoluate sufletes in placerile trupesti se manifest’ deosebit de puternic iubirea superioara, atotcuprinzitoare: acea tendingele egoiste de posesiune, care nu depinde de frumu- sejea formelor trupului, de pasiune; acea uneste cu intregul cu Dumnezeu. _Spiritul este viguros, trupul este neputincios”, ascunde © oarecare contradic ie ocultismului Un suflet viguros nu poate sAlslui intr-un trup neputi indica, de asemenea, o slabiciune lui cdtre lumind, El are o voinja puternica acum gi ti va fi usor sa igi fortifice trupul siu slab, cAci acesta devine Numai de ar acestuia din urma depinde forma pe care o va da trupului. Cunoastem deja mijlocul cu ajutorul caruia putem si-i usurim sufletului ce ceara devine mai intr-o forma, Dac’ ne vor intoarce la un mod de viaf& rational gi ne astfel singele, ne von I daca vor inceta sii ne mai obosim trup 3-4 ori pe zi) cu pofte animalice; dacd, in final, ne vom feri intregul organism de toate substanjele excitante t vom deveni mai maleabili si mai pregatifi pentru actiunea sufletului Deci sa reveni in loc de alcool gi alte bauturi nocive este apa cea sinatoasi, tn locul jor pe bazd de carne ~ cel vegetale, iar in locul furnului de tutun — aerul curat. Astfe trebuie si trdiascd un om! Oricum si nu fim strict vegetarieni, consumand exclusiv alimente de origine vegetald; si mai pujin trebuie si ne fnscriem in randul celor care consuma excusiv cru legume, fructe, etc. Putem consuma foarte bine gi alimente de origine animalA lapte, ou’, unt, ete. in alimentafia noastra trebuie si ne abjinem, snul naturii! Ajutorul. Educarea cu Carnea animala excité puternic corpul uman alimenteaza de minune pasiunile. Din partea adversarilor alimentajiei vegetariene se aud in permanenfi obiecfii c& doar consumul de carne poate contribui 1a menfinerea sinataii si puterii omului si ca doar consumul de proteine fi permite s& satisfacd in cea maj mare masura cerinfele secolului nostru fafa de psihicul si intelectul uman; la toate acestea partizanii modului de ni ar confine utile sic, pentru a hrini in mod jent corpul este necesara o cantitate excesiv de mare de asemenea alimente, pe care le poarte digera doar un are duc 0 viata sedentara ar trebui, chipurile, tm cazul alimeni tiene sa umble continu, deoarece pentru a cantitate asa de mare de alimente trebuie si se facd multa migcare, Un vegetarian poate si-si tncarce la fel de putin fomacul ca si un om care consuma carne. In ceea ce ipsei acesteia tofi oamenii se Alimentele vegetale sunt usor digerabile si sunt pentru orice varsta si functie, pe cind carea este un obiect de placere si are o actiune excitanta, daundtoare Pentru organism. Nu degeaba medicii interzic cu stragnicie alimentafiua pe baz de carne in anumi indeosel cazul frigurilor(febrei). Nu trebuie si credem ca in carne sunt incluse deosebi de multe principii hranitoare, Aceastt prejudecata 82 Tainele ocul foarte raspandita, Cu 0 bucat de carne nu ne yom satura nici pe jumatate aga cum ne vom situra cu o cantitate egali de alimente vegetale. Consumul cArii are came se foloseste 0 mare cant neindoielnic, sunt daundtoare. un mare neajuns ~ alaturi de te de condimente care, cu alimente pe ct posibil mai putin excitant cu incetul, el doreste si uite de bucuriile lumesti, de aceea el va trebui si manance doar pentru a se hr a-gi satisface o plicere. Cine s-a obignuit cu 0 nt’, o giiseste le fel de gustoasd ca gi cel ce preconi jimenteze doar cu feluri puternic condimentate, vegetalii — pentru care ne-a destinat natura, cu dantura similar cu a maimujelor ce se pentru organism, Ea ar putea foarte bine sa! sature pe om, facd putemic, slindtos si iscusit. Proteinele de origine imente de natura nutul redus de saruri minerale din diferite alimente in_primul rand, prin sos. In carn ida, princi mute extrem de pufine sdruri minerale, pe cand la 0 ind sirurile se afl in cantitate sufi- narea in masa a animalelor. Faptul cf omenirea actuala nu se afla pe o treapta supe jrale este demonstrat de tendinfele de izare superioard, si a unor fiare perfect defel necesara pentru menfinerea existenfei noas necesara interzicerea cu desavargire a ingerdrii de instincte animalice. O anumita substanta odica rimane legata si se degajé numai partial ympunere. Prijirea gi fierberea distrug intr-o oarecare masura. Astfel, odatd cu corpul animalelor sacrificate, ingeram si aceasta substanja € care ne alimenteazi pasiunile noastre. Oamenii furios preteazi pliceri monice, sunt adepy Cu cat un ucenic doreste mai mi interioard, cu atat mai asiduu trebuie si renunfe la prelu- crarea de instinete animale josnice, deoarece omul care se Deci, ce fnjelegem, in acest caz, prin alimentatie vege- arian? O alimentatie mixta, compusd din produse ale jlante gi fructe. pe cit posibil, fard condimente! Natura si aga a totul cu un gust pldcut, iar noi trebuie si ne dezobisnuim sa stimulim digestia in mod artificial. Prin urmare, trebuie si ne hranim cu unt, lapte, branzd, oud, pine de secari sau de gréu, legume de tot felul, fructe — cu coaja, finoase, derivate din ovaz, lactate si poame. | | I | 84 Tainele 0% Acestea din urmi in stare cruda sau fiartd, O mare aten trebuie $4 acordim produselor din ovaz, care pot inloc din toate punctele de vedere carnea, Vegetarianul, prepi randu-si hrana, trebuie sa uite sa foloseascd o mare de produse din ovaz, are masd de pranz trebuie sa se consume fructe. fn principal acestea trebuie sa fie din zonele calde ale planetei ~ curmale, struguri, banane, etc. ele fructe sudice sunt capabile in toate situafi c imesc la pranz cu o mand de curmale sau struguri si o cantitate mica de orez, sunt totusi sntoase si in putere, Aceasta demonstreazd calitatile hranitoare ale acestor nte sudice. De asemenea se poate consuma o mare cantitate de portocale, care au o purternica actiune calmanta asupra sistemului nervos. Pranzul trebuie si se compund din cAteva feluri {ncheie prin consumul abu le fructe. Un vegetarian incepitor va proceda minunat dacd va studia bibliografia indicat aici, dupa care trebuie si se adreseze unei {in metodele natu prima mana, spe telor naturale. Burlacii care locuiesc in marile orage trebuie sf ia masa Ja restaurantele (cantinele) vegetariene, in oragelele mi uucenicul trebuie s giseascd pe cineva care, cu ajutoru uneia din numeroasele c&rji de bucate vegetariene, s giteascii felurile sdnitoase respective. Cine a consumat carne timp indelungat trebuie s& se fereasc& de a trece rapid la regimul vegetarian si fard condimente, deoarece produce un soc alimentar Trebuie si se dezobisnuiasca treptat, incetul cu incetul, de alimentatia camivora. sd se de tratament si a unei sox te in producfia gi exportul Ajuiorul. Educarea capacitajilor oculte 85 ‘Mai intai se va consuma came cinei zile pe saptamana; dupai un timp se va trece la consumul de carne numai patru le, apoi doua si in final, timp de doua luni, se va manca numai duminica, Daca s-a realizat aceasta, dupa un imp va fi ‘mai ugoard trecerea la alimentaia completa fara carne, far produce nici un rau organismului, Viata de restaurant trebuie evitata neconditionat intregul proces de renuntare si dezobisnuire va necesita in orice caz Alaturi de acorde atenti va genera un od sindtos, Odul sfinatos reprezinta baza pentru descoperirea forjelor astrale. Cine nu doreste si se expund deindata actiunii directe a aeru z deschide un geam intr-o camera invecinat deschist usa dintre camere. Tncetul cu incetul el se va obisnui cu aerul proaspat al opti $i in fine, va deschide geamul dormitorului. Se mai Pot incerca gi alte variante ~ un paravan in fafa patului, sau umai geamul intredeschis. impotriva tuperii prea bruste a modului de viafi obisnui caz drganismul poate avea de sufei temic. Numai in cazul unor obiceit {in acest stres foarte pu- rele cu cauze psihice, preferat intreruperea brusca. In timpul somnului trebuie s& se renunte | de puf (pilotele), care sens celor care le folosesc. numai picioarele vor riméne pentru lote. ih partea de sus se va folosi o p puma turd) mal groas mai aspr, Apoi se va renunja complet lotd. # Ajurorul, Educarea capacitafilor oculte 87 Patul trebuie sa fie tare, in un caz nu doarma pe peri de puf. Somnul dinainte de miezul noj mod deosebit, de aceia se te Nocturna seara, astfel tne corp Baile de soare trebuie efectuate obligatoriu doar in perioada cald& a anului, di ie pana in septembrie. in toate marile orage exist in prezent locuri special amena- Jate pentru baile de soare. in alte zone se pot alege (in aer iber) locuri izolate in care si se stea cu o imbriiciminte menfinut sdnatos $i puternic gi se va genera un od ct mai sumara céte 0 ord sau chiar mai mult sub razele In acest scop trebuie st ne Tngrjim, de asemenea, de ] He}. Acolo unde este post se va sta in costum de suficient& migcare in aer liber ai; este bine a Jocul ales a fie in apropierea unui lac mai mult aceasta este necesari pentru ucenic, pentru aren ia baia de soare cu 0 baie adecvata in apa acest tat de sederea dezvoltarea odului, care este foarte afectat de § leeniculltrebute eXaraw cA Wit va simfi in cel mai plaicut mod ac de soare si foarte repede, va pi sindtoasd a odului. Sunt necesare, de asemenea, bile de apa. Cele calde Sunt necesare pentru curijirea corpului, dar ele relaxeazi organismal, dac& sunt practicate prea des. Ac tai benefici asupra funcfiilor de baza ale tegumentelor 0 are; curdind el nea beneficd a razelor ii radiatia puternica si ingrijirii rationale a pis r de aer, apa si soare, Astfel este posibila prevenirea a nume- , 1 Intdrirea corpului pentru corpul astral datorité bailor de soare gi act deoarece astfel i se procura acea substanja extrem de find, care- necesara pentru manifestarea sa in exterior, pe au foarte bine c& apa vindeca. care corpul acoperit de haine o absoarbe intr-o masuri | Nu este locul potrivit pentru a inchina cuvi insuficienta. . apei, dar ucenicul trebuie sa fie convins ci spailarea gi Baile de aer se efectueazi foarte usor. intr-o camerd sunt de asemenea importante pentru dezbraci complet si efectueaza rea unui od sanatos, ca A, Mai inti geamul ramane inchi punand un paravan sau un nt de ci natur’, dacd este pos! dureazi doar o jumatate de ora, Pentru incepuut baia de a tarziu. poate complet rece. Deci toate preceptele trebuie indeplinite cu aceiasi congtiineiozitate, Ele pot fi rezumate in trei cuvinte: v viafi naturala si armonie. aurea intregului corp cu apa, jemperatura de 15 grade, dar apoi tot mai rece. Aji Educarea capacitdyilor oculte 89 aja ucenicului, desigur, vor si schimbari in condifiile respective. Deci, pentru {n toate cazurile particulare trebui avute in vedere doar cele trei condi factori mentionati anterior. ‘Acum trebuie s ne ocupim, ~ bagajul nostru nedorit se face tot mai mic si mai ugor; 0 greutate dupa alta cade singura din mainile data ajunsi fn varf, ne aruncdm o privite spre pripastia ingrozitoare aflatd la picioarele noastre, vom vedea zic’ind, ci la incheierea perioadei de uc {nainte, el trebuie si-si schimbe hainele vechi cu altel ca zipada Nu ne-a fost usor sa jinem mereu calea dreapta pe care deoarece in dreapta si in stinga se des curijeniei gi vit ne murdare, rupte $i pet ‘Ne-am sprijinit pe un baston, care ne-a fost reazem de nidejde, De mirare! Chiar si acesta, care la inceput parea o biatd nuia, ce se putea indoi fara greutate si rupe in fiecare cu fiecare pas facut inainte devenea tot mai rezistent si mai potrivit pentru apfrare. Acum nu s-ar mai putea rupe, c’ adev i curajenia, arm riile plimantesti nu-1 mai pot atrage pe o cale ingelatoare pana si sufer bura linistea. Calea catre a ata autocunoasterea. D: aceasti cale este in ph drumului comod pe care am mers pan acum, ne oprim si wutul bagajel ne spune, de pilda: Sunt de un viciu sau altul, Este ingrozitor s8 recunosti cA esti Ingreunat de ele; stiu ca cl, ea imi ingreuncazd progresul etic si vreau si-mi incordez toate puterile pentru bera de ele”. Daca zilnic se citese aceste cuvinte, in curind se dezvaluie minunatul lor efect. si periculos! Est favorabild ne ajutd. Trebuie si ajungem ca aceasta autoinculpare s& fie capa- ‘Numai inceputul este foarte greu, Cu efit ne cafaram mai sus, cu atat constatdim, spre fericirea noastra, o minune si provoace in noi 0 reacfie benefica, de influentare in bine a tuturor gindurilor, vorbelor si faptelor. Prin toata fierbinte, tot mai arzdtoare si care se va afirma puternic si mai poruncitor: ,Eu vreau si devin mai bun ic se efectueaza exerciiul de respiratie impreund cu area gindurilor pentru intdrirea voi je care ne-au fost inoculate de aga numita civi trebuie si dispard, iar omul trebuie sii se strdduiasca s& gindeasca, s vorbeasca si saci lor de vedere principalele motive car ptele lor, trebuie si fie drept, ingdduito dar mult mai exigent fafa de sine. ca ucenicul s4 munceasca asiduu, guverneazii in omenos fafa de c¢ in continuare, tre! pentru a deveni care vrea sf le execute trebuie punetul de vedere al folosului pentru cei aproy it nici un fel de probleme pri izate in prealabil din |. Nu se care ar fi placerea pe care i-ar produce-o. Adevarata iubire fafa de aproapele nostru nu se rezuma la vorbele frumoase, ci actioneaza, De acea trebuie si ne obisnuim sd insotim toate faptele noasire cu numeroase Aceasta va produce orgoliului si egoismului nostru 0 mare pierdere. Ajurorul. Educarea capaci Tot astfel, gandurile noastre mai mult de egoism. Curajenia i Jumea gandurilor, deoarece gind spus, sunt reale, mat trebuie si cucereasca » asa cum am mai le, neauzite, nevazute si insesiza- Acest proces de descoperire a gindului primordial continua pind cind fluxul de ginduri care se acumuleaza cu incetul erupe in noi cao stihie si ne impinge spre berare, la fapte. Astfel, un gind rau naste necontenit alte ganduri rele, care ne condue, in final, spre o fapti rea. Daca s-a intam- plat aceasta, suntem, cupringi de tristefe, se manifesta in constiinfa gi ne duce la c&inja, genereaz un presentiment confuz de karma grea, prin care noi trebuie s& ne impaictim , care pune stdpanire pe intreaga nfd si ne face neferic: pentru aceasta, Dar lumea gandurilor, a reflexiv nu numai asupra agent oameni; acestia in sfera de influengati de ea. Astfel un om rétu face rau nu numai prin faptele sale, dar si prin rispandirea intengiilor sale josnice, pe cind un om bun igi forfeazi starea sa de armonie sd acjioneze asupra mediului inconjurdtor gi, prin acesta, si asupra celor ce-l inconjoard, astfel incat, de cele mai multe ori, el joed pind si faptele celorlalji spre bine, Primul rand vom invaja si domindm lumea gindu- tilor noastre si, pe aceast& cale, putem si ne infringem 92 sul lipsurile, Gindurile reprezint& viitoarele fapte; acest lucru giseste material inflamabil. Acesta incepe imediat si arda mocnit. Instantaneu se formeaz noi ganduri — scfntei gi dintr-o data totul este cuprins de o flacira stralucitoare, Incendiul a fost declangat si voinja slab nu I-a putut stinge, Dup& ce nenorocirea este comisa, revine imediat gandirea cea sindtoasi cfinta. $i cat ar fi fost de usor sa fie ‘oamenilor se comporta ca ni se bucura de foc gi se joacd cu el, pnd iau gi ei foc. ul s& ia aminte: cel mai bine este ca gindurile rele si fie suprimate prin trezirea unei serii de ginduri opuse lor”. Aceasta functio- neaza fara gres, dar numai pan cfnd grinzile casei nu sunt cuprinse de fllc&ri, cfici in acest caz cea mai prefioasd parte a casei este deja in puterea Autocunoasterea noastra cinstit’, pe care putem s& ne-o insugim, atat teoretic ~ datorita autoinvest permanente, cat si prac faptelor si actiunilor noas in primul rand, Apoi se va strddui si-si capete linistea. El igi va imagina c& toate cele pamantesti sunt mult prea marunte si neinsemnate, pentru ca din cauza lor si ine intr-o fie nearmonioasa. Caci un om dizarmonic T ‘si exprima dorinfele prea impetuos, este prea insistent in Ajutorul. Educarea capacitayilor oculre 93 Omul va invaja si prejuiased la adevarata valoare lumea cu tentafiile sale, daci va sunt sub influent Pentru cel poate chiar izbi de acesta, Pentru respectiv este gol sau ocupat de mol tizat este un zid compact, iar pentru un altul, supus unei | poate fi marea involburata si zgomotoasd. te imaginea foarte palpabila. fel de real in functie care actioneaza asupra simturilor sal de autosugestia sa, dacd materia in general, poate apare in urma wetamorfoza, se naste in le simfurilor noastre, nu reprezinta wult decat 0 asemenea sugestie in masa. n pe cel hipnotizat care care, in realitate, nu au e: Yom putea ride odata de comportarea noastra, adicd atunci cfind am reusit si devenim perfecti, dacd am 94 Tai scuturat de pe noi efectele sugestiei ce actioneaz’ pe is al durerilor si bucurlilor imaginare, miile de lucruri marunte care ne par deosebit de importante, nu merit’ s& ne frineze dezvol pentru un ceas macar, pentru a nu mai pom s-a int&mplat mereu, din pacate, Daca am fi cunoscut in totalitate adevarul, am fi putut atinge mult mai inainte acest punct de vedere superior gi ar fi fost cu atft mai mic numarul de inearnari chinui necesare pentru aceas Viafa paminteasci poate fi, de asemenea, asemuith visului, Ce evenimente tragice traim in vis, evenimente ce se refer’ la intreaga existenja umand; noaptea cle ne niciodata in serios. ,,Visele sunt ca fumul” ~ spun oame = ceea ce, desigur, nu este pe deplin adevarat, cum vom vedea fntr-u Ce este, dact nu un vis trupeascd pentru suflet? Noaptea a trecut, sufletul s-a trezit din somn in c&tusele trupului gi este friméntat mereu de intrebarea: ce folos imi aduce visul si somnul? Ma duce inainte? Sau pamantesti care mpul somnului vei avea constiinja c& dormi si visezi in acest caz ai inceta sA mai acorzi atata importanfi somnului si visului tau lege nimicni ai itunci te-ai folosi de somn nu de dragul som i dezvol | pana 1a culmile cele mai inalte ie vei elibera de |; le care te pe cand cunoasterea ta creste, tuiese mereu de pamar jntr-0 ceafa cenusie lumina adevarul De aceea, ne vom impotrivi {illor viefii trupesti, pentru a fi calmi si armonici! In acest scop trebuie si ne stréduim sa dev fi de dorinfe. Nici un fel de avénturi pa: fel de nidejdi desarte, nici un fel de dorinje $i dac& ne cuprinde suferi blesteme sau impotiviri inutile, nici 0 stare de iritare ingrozitoare. in suferinfa iubirea se manifest mai dep! de rabdare in depasirea inevi de folos suf Daca bucuria ne zmbeste, sd fim cu att mai mult plini de calm gi si ne pazim cu si mai mu nici pofte nesajioase, ni bucuriei se ascund pasiu josnice, care ne pandese pai asupreasca din nou! Nu este de loc ugor sd treci prin viapa fara a fi in primul rind aceasta se i pentru placere si pasiunile le slabe, pentru ca apoi sii ne © voinja puternica Exer munca no. Ne imaginim c&t mai clar 0 mare bucurie, care survine Pe neasteptate - cit biletul Ia loterie pe care-I avem a cdstigat lozul cel mare, cA dintr-o dat, fl putem vedea din de care am fost desparti lungat, sau un alt eveniment de acest fel. Reprezentarea trebuie sa fie adusi, timp de cfteva tr-0 masurdi oarecare, 96 Tainete deosebitd, foarte veridicd, trebuie s4 pund in t staipfinire pe noi si s ajungem la a ne convinge cf iluzia a devenit realitate. Trebuie si trim aceasté bucurie pana la cele mai mici amnunte - de pild’, cum yom incadsa cstigul, ce vorn face datorita lui, ce bucurii dorim si ne provocim cu ajutorul lui ete. Apoi trecem brusc sub imperiul reprezentarii contrare - c& ne-am ingelat, un alt bilet a iesit cAstigator, am gre singura cifra etc. ‘Acum vom trece la partea moral a exercifiului. Ne vom stridui s depisim dezamigirea. Trebuie si ne imaginam cA pentru noi bogijia este perfect inutila, ci ne-ar fi deranjat chiar in mod evident in tendina de progres, A omul interiorizat, vegnic, adevarat, sufera de cele mai multe ori, dac& omul schimbator cu invelig trupesc se bucura de fericirea ingelatoare, cf este mult mai rational si traim dupa regulile lui Cato, care ne fnvafa c& trebuie sa ne obigsnuim cu lipsurile si s4 nu avem nevoie de nimic. fn continuare trebuie si ne spunem ci nimic nu e mai ingelator decat fericirea pimfnteasc. Omul nu a fost creat pentru a rimfne timp indelungat alfturi de ea, pani nu a atins un grad inalt de cunoastere, deoarece saturajia, tristefea gi setea de schimbare impiedic& aparitia fericirii adevirate, a fericirii venice, Astfel ne vom stradui s& refacem armonia, Cine s-a obignuit s& priveasci fericirea calm si nu se las imbatat de ea, va riméne Jinistit chiar gi atunci cfind o va pierde din now. iu-fi da inima nimanui si nu vei pierde nimic”. Astfel te vei feri de multe suferi de multe ceasuri de esti pe tine insuji ~ imfimantul pur al dragostei faji de oameni $i al datoriei implinite! Ajutorul. Educarea capacitaylor oculte 7 Pentru a te inalja mai sus, exerseazd totdeauna, orice s-ar intampla cu tine, in condifiile unor evenimente mari sau mici, urmareste cu strictefe suprimarea dorinjelor si Speranfelor tale degarte. Dacé ai invata toate acestea ce te mai poate nelinisti in cazul acesta? Invaja renunjarea de buna voie, dezice-te de ceri din proprie inifiativa, renunja la confor ce te bucura in mod deosebit si nu-fi va mai fi greu cénd soarta ifi va cere un sacrificiu important Suporté cu rabdare si toate suferinfele sufletesti. Niciodata omul nu poate invija mai bine ce este rabdarea dect in timpul suferinfelor trupesti. Intdreste-ti voinja. Suferinfele trupului sau ale sufletului te pot chinui doar att timp ct ai voinja slaba! La fel, forfa dorinfei ne poate fi sprijin in mare masurd pentru a deveni calmi si armonici. In fiecare dimineaa, dupa trezire, ne vom concentra atenfia asupra urmatoarelor , care pot fi modificate dupa dorinja, doar sensul si rimand acelasi, »Trebuie sa fiu deosebit de calm, bucuros si perfect armonic si asa trebuie s4 rman pentru totdeauna. Nu voi ‘mai avea nici un fel de recidive, Toata fiinfa mea trebuie si fie patrunsa de armonie si sd imparta in jur calm si pace asupra a tot ce ma inconjoara. Nu mai vreau sd fiu de neinduplecat. Trebuie, de ase- menea, si fiu deosebit de rabdator si voi primi cu calm tot ce se Intmpla. Nu ma voi infuria gi nu voi mai fi iritat de nimic, Vreau sa fiu inglduitor in legatura cu toatd lumea, serviabil gi sd suport in liniste orice contrazicere. Pe viitor fn sufletul meu trebuie s& predomine o stare de calm absolut si mu trebuie si permit ca aceste calm si echilibru sufletese si fie incalcat de ceva, Nu mai vreau s& am nici un fel de stari de dizarmonie, Orice astfel de stare ce s-ar manifesta in sufletul meu sau cile pla- 98 Tainele acu pe care ar dori sa mi-o transmit altcineva o voi suprima n fag gi nu-i voi putea permite s& se dezvolte. Nu mai yreau, de asemenea, si fiu suparacios. ‘Vointa mea va fi dirijata spre bine si se va intari foarte mult, Vreau si ma folosesc de acum mereu de aceasta ‘voin{d, daca este vorba de grabirea dezvoltarii mele morale. ‘Vreau ca in aceastd Incarnare si-mi ating pe deplin felul, vreau si distrug tot egoismul, orgoliul si toate nimicniciile care ma inconjoard si sa ma umplu de dragoste fata de apropiatii mei. ‘Avand aceste opinii trebuie si-mi pastrez tot calmul deplin, s& recunose fri teama adevarurile recunoscute $1 sa le impartagesc in vorbe putine Vreau si infrfing, de asemenea, toate migcarile sufle- tului gi in toate cele s& devin pentru totdeauna, strain de pasiunile josnice.” ‘Aceasta concentrare trebuie sa dureze intre 20 si 30 de minute. Apoi urmeaza un exercitiu de respirafie, odata cu dorinja putemnica de a deveni armonic. Confinutul acestei dorinfe trebuie si cuprinda cele de mai sus, cit mai pe scurt, aproximatiy fn felul urmator: ‘Azi voi fi toati ziua impacivitor, linistit, armonic si nu voi permite ca nimic si mi scoat din echilibrol meu sufletesc. Vreau ca la toate evenimentele care vor avea loc azi sA raspund gandindu-ma la echilibrul meu sufletesc si, indeosebi, sii mi ingrijesc ca sa nu apart o recidiva’’ Seara, chiar inainte de a adormi, trebuie s& ne gandim cu asiduitate dacd in decursul ‘acfionat asa cum ne-am propus prin forta doringei ined de dimineafa. fn ceea ce priveste comportamentul propriu in cursul zilei se aplicd cea mai severd autocriticd. Aceasta reprezinté o rugiciune miraculoasa, care este totdeauna deosebi daci suntem capabili si adormim totdeauna cu unul si acelasi gand, cu aceeasi doringa — de a Ajuiorul. Educarea capacitijitor oculte 99 ne trezi deismul). Ucenicul trebuie s& observe cu grija ce este foarte important pentru dezvoltarea sa, cu ce simfiminte a ador- mit, deoarece s-a trezit cu aceleasi simfminte care peste noapte au devenit mai puternice si fi va fi mai greu acum si se apere de ele. Nimic nu este mai periculos decat si {udm cu noi fn lumea somnului sia viselor grijle, furia sau 1. De aceea trebuie s& ne straduim sa adormim: cu ginduri vesele si limpezi, privind mersul nostru inainte, indiferent ce nenorociri ni s-au tntamplat peste zi. in continuare, in fiecare zi se face cel putin o fapta bund, in folosul celorlal| infaptuirea cireia noua si ne fie foarte greu gi s& nu ne aduca noua nici un folos, din contra, Dar se intezice lauda cu cele inffptuite. Nimeni nu trebuie s& stie despre fapta bund, tn afara celui caruia fi este destinata binefacerea tespectiva. De asemenea, mu trebuie si ciutim recunostinga. Ucenicul trebuie, de asemenea, s& prevind invidia si proasta dispozifie. In mod absolut nu trebuie s4 permitem aparifia unor astfel de dispozifii chinuitoare. Dac& acestea apar, ele trebuie nimicite imediat; prin concentrare ne vom indrepta gandul spre daunele produse de aceste sentimente, in ciuda lor, cu veselie si bund dispozitie. Un mijloc foare bun, verificat, este si fredonam un cfintec vesel. El ne va inveseli foarte repede. Dupa ce ne-am concentrat, vom cAnta pind cind ne vom simfi perfect istiti i aprati de recidivele proastei dispoziti Desigur, trebuie s4 vrem s& scdp’m de proasta noastra Ce si vom reusi totdeauna, in aceeasi misura nu trebuie s& admitem nici un fel de griji sau nelinisti, Totdeauna trebuie sa jinem minte ca prin proasti dispozifie atragem spre noi un roi de fiinfe materiale minuscule de joasd facturd, care, atrase de omogenitatea jaja mai veseli gi armonici. (vezi mono- 100 le, se leaga de noi gi ne fac ‘intunecate fectionate, simfamintelor noastre de tr ice, ucenicul va trebui sa acorde atenfie tuturor lipsurilor sale. rul lor gi care le poate face mult rau celor jur, dacd nu se stopeaza la timp. : | trebuie s lupte energic impotriva lipsei de caz contrar el nu va putea scdpa de starea de ud; e| trebuie s@ Tnveje s& suporte cu calm c trebuie sa recurga la concur celui spuna ce crede, caci fiecare este dotat cu rafiune si tate de voinfa, Cerind de la ceilalti concesii permanente, ‘cauzd fi supune la o dependenta de sclavi fafa de el. ide si progreseze nu trebuie s& co foarte rispandita, c& femeia trebuie si se supund barbatului, c& pentru ea nu atingerea unui nivel de dezvoltare psihica $i barbatului, reprezinté o grava eroare, nalului gi a despotismului asupra secolului nostru, aparent civilizat. Nu trebuie si educdm femeile ca pe niste pApusi, nu trebuie sf te educam insu- flanducle, ined din copi supunerii si al Ajutorul. Educarea capacitajlor oculte slabiciunii fizice gi psihice; cle trebuie pregati corespunzator pentru batilia viefii $i vor deveni atunci egale, din toate punctele de vedere, Pentru a ne dezobignui de sade ingaduings nu 4 extrema, spundnd in recere sau o nedreptate. luand in consideragie c& gi ne este permis. De asemenea, trebuie si ne ferim de iritare si furie. De cum incepem sd ne agitm si un cuvant rau este gata si ne scape de pe buze, sau muschii se Incordeaza pentru o fapta necugetatd, imediat trebuie si ne imaginim urmétorul rajionament: Cea ce vreau si sAvargesc acum este nedemn de mi bese pe toatd lumea si m-am decis s& fac ‘umai bine. Inima mea este insuflesitd de dorinja fierbinte Aproapele meu m-a nedrep\ iar eu vreau sai 0 fapta buna i bine ca el si acorde mai multi atentie faptei sale decit si ma las prada supararii sis dul cu rau, Cine in momentele de furie se sileste tafioneze in acest mod, acela in majoritatea cazurilor nu va spune o vorbii rea si nu se va infuria, trece mai repede furia, Este foarte bine si se manifeste ribdare in timpul In cazul unor neplaceri mici, pe timpul indeplinirii indato- tirilor de servi si cei apropiayi, Rabdarea se capita numai datorité unor antrenamente permanente si unei permanente vigilenfe, Rabdarea este vecind cu dragostea. Daca ii iubesti aproapele, vei fi si rabdator cu el, fay de lipsurile si neajunsurile Jui. fl vei privi nu ca pe un om rau, ci doar ca pe un suflet aflat orgolii. Aceasta se refera la repezentanfii ambelor sexe, Orgoliul se compune din egoism gi trufie. El este comic, deoarece demonstreaza nai Ce folos are ucenicul din faptul frumos, destept, dotat cu bun gust Aceasta se potriveste in jocurile coy dac& oamer considera bun §i mai bine si fii considerat om decdt fante. Cine-si dores icului s-a abitut de la calea dreapta iubirea gi binele poarta haine sardcAcioase. Ucenicul care tinde spre aceste virtufi trebuie si se imbrace curat si ingrijit, dar simplu gi adecvat, far nici un fel de gasel ebunii) ale modei. imbricdmintea nu exist pent ompune” pe om, ci doar pentru apira impotriva influenjelor atmosferice. Cel ce stipaneste adevarata cunoastere trebuie si sa se impopofoneze ca un paui la, bundtatea ice cunoastere umani. Nu este locul aici si vorbim despre numeroasele ot ceiuri marunte de care trebuie s& se elibereze ucenic cu o muljime de aresti. Este mai bine ubitor de adevar. Este le autocunoasterii, ucenicul va reusi s& observe parfile coi ale acestui balast gi sd se elibereze cu incetul de el. Tnsemnatatea virtul |, pe care le va cipata in urmiatos f¢ nu att pentru folosul propri Educarea o 103 trup trecator, edt pentru bundstarea aproapelui si in folosul lui nemuritor care se avanta spre progres. 7. Despre od Toate comuniciirile astrale au loc numai cu ajutonul unei substanfe infinit de fine, care a fost denumita de savantul Karl von Reichenbach od”, de la numele zeului nor- vegian Odin, care conducea lumea. Prin nenumarate experienfe, pe care le-a desffgurat -un mod st sa, uneori, chiar palpabile, care infagoard intregul corp, ware 1 a demonstrat c& acest od este capabil de polarizare. Partea dreapta a corpul V asupra unui magnet |, pe cfind partea stinga emite radi ieazai negativ, ca $i mana stinga. Aceste radi ganice; probabil intregul univers este plin cu acesta. Chiar luna gi soarele il emit. in corpul uman odul este a cale chimica. Ne i emitem la fiecare miscare, picioare pe pardoseald, din mai telor pe care le atingem, asupra metale, apa, hainele noastre et 104 Tainele rule La partea inferioara a corpului rad gal Intr-un corp boln: Partea mai puin pacate mai mult de menesc — jumitate dintre oameni se poate convinge pe d existen| radiafiei odice numai prin dezvoltarea sensi permite si ne facem o imagine a acestei radiafii a corpului uman, Daci ne vom pomeni pe neasteptate intr-o camera intunecoasd, unde se mai afl ined o persoand, stiind und anume se giseste cealaltd persoand gi, presupundnd cf sta zenta, dupa circa o jumitate de ora, iar uneori abia dupa o ori, vom putea distinge in directia respectiva o slabé unui corp uman, Din picate, aceasti experienti nu reuseste dispune de suficienta rabdare. r intreprinse, odul a incepu forfei vitale, deoarece odul (deauna, deoarece nu ori in urma tuturor cercett s& fie considerat mate: , conductor al gindurilor, lucru de care lepatia. El umple intreaga natura si este ne conyinge elementul formativ care da viafl chiar si regnului mineral: parte, inci o neaga, este nevoiti, datorita celor mai noi des- coperiri, s recunoasc acest adevar. Un numar nesfirgit de au demonstrat, prin numeroase experiente de necon testat, existenja emisiei odice a corpului omenese, ¢: in general, a odului, minunatele sale propriet ajuns permanent la concluzia ci odul constituie transport material al vointei, gandurilor si energici Aputorul. Ed abate acul busolei cu un deget, flr si ating in vreun fel busola, ca gi cum degetul su era un magnet. Aceast proprietate odica a fost aratatd in ultima vreme Hienfele lui confirma emisia unei forje magnetice din mind. Profesorul a remareat cla 0 usoara frecare a gea- lata ce povesteste despre aveste ex} autorul lucrarii Magia ca stiindt a de pitrundere a stiinfelor naturale moderne in domeniul magiei. Partea cea mi = vrijitoria — va fi pusit in lumina si il, atta imp ct magnetismul vitale, dac& este capal jotodati capacitatea de sen: »Din cele mi lie conductorul energiei de exteriorizare, pistrindu-si te” mpuri se cunoaste, de pildt, asa-numita imagine vrajiti; se executau din ceari figurine si, prin tratarea lor cu asprime era produs un riu oarecare persoanelor pe care le repezentau. Acum Rochat a demon- strat ci nu numai apa, dar si alte substanfe dense, pot acumula odul exteriorizat 5i, prin aceasta, devin capabile de sensibilitate; in cazul unui raport magnetic existent, se 106 Tainele poate produce un rau omului care emite odul, Rochat intro- ducea o mic statuetd confectionati din ceard fn fluxul odie exteriorizat si, daci aceasta era infepata cu acul, se descopereau infeptituri pe aceleasi parti ale corpului unui somnambul care emitea odul, Pe capul figurinei de ceari au fost fixate fire de pir prelevate de la 0 somnambuld (de la ceaf’), apoi figurina a fost indepartat, Rochat a trezit-o pe somnambulf si a inceput si discute cu ea. Deodati, ea a dus mina la ceafii, sustinand cA a fost trast de par. in acelagi timp a fost tras de par figurina de cear. Apoi, in calea fluxului odic exteriorizat a fost asezati o placa foto- graficl, S-a luat o fotografie a subiectului (a somnambulei). Cand acest portret a fost infepat de dou ori cu acul, somnambula a si epaturile exact in locurile res- pective — pe ména dreapti, a striga pierdut pentru 0 secunda cunostinta, Cénd gi-a revenit, pe dosul mainii drepte s-au obsevat dou’ dungi rogii care nu fusesera acolo anterior si care corespundeau pe deplin dungilor trasate cu acul pe fotografie, in cadrul unei alte experiente Rochat a flicut infep&turi pe mainile incrucigate de pe portret. Som nambula a inceput si planga gi peste 2-3 minute a aparut sub ochii privitorilor, si stigmatul respectiv. Sugestia si autosugestia sunt excluse, deoarece Rochat se intorcea mat cu spatele cand infepa imaginea, iar somnam- bula nu stia nici unde se afla imaginea”. Dupi ce s-a convins odati ci din mana lui iese un adevarat flux magnetic si cd poate adormi somnambula find mana fn fafa fru venit ideea s& transfere unei placufe de sticli aceasta radiatie; apoi i-a ordonat asistentului ascuns dup un paravan si suprapund aceasti placuja peste imaginea fotografica a somnambulei, care imediat a incetat si vorbeasca si a adormit, Atunci Rochat s-a dus dupa paravan i a trezit- pe somnambuld, sufland asupra fotografiei, Cand somnambulei i s-a povestit ce s-a Ajutorul, Educarea capacitayilor oculte 107 ‘ntimplat, ea a crezut cu greu gi a declarat ed, la repetarea experienfei, ca ar putea si-si infring’ somnolenta, Cand cele doua plicufe au fost suprapuse din nou, n-a durat nici a a adormit din nou”, In cadrul acestor experienfe de exteriorizare, Rochat a ajuns pind acolo incat in dreapta somnambulei a apiirut un spectruluminos, adicd dublura exteriorizata vizibila de trebuit realizat un experiment pentru a demonstra realitatea acestui spectru cu ajutoul fotografiei. De aceea Rochat a dus somnambula la fotograful Nadar. Somnambula era cufundati intr-un somn magnetic si a cl acum el atinsese spectrul (fantoma). Apoi ména luminata pentru a menfine aparatul de fotografiat, Timp de un sfert de ord aparatul a fost indreptat spre locul respectiv. In acest timp somnambula isi relata impresiile: ea vedea ci dublura sa straluceste intr-o lumin& albistruie, od are un trup ce se distinge nu prea clar, c& fafa, pe care ca 0 vede {n profil, care este mult mai clara, este inconjurata de o fact tremuritoare. Pe placa developati a apirut un profil, iar sub nas si pe ochiul drept erau doua pete, al carui studiu microscopic a demonstrat c& acestea nu sunt defecte ale peliculei (placii de sticla). De aici Rochar a dedus ca, Poate, chiar somnambula inssi are puncte hipnogene, din care apare 0 radiajie magnetict mult mai puternici decat uunete ale corpului. Un studiu minufios a demon- strat existenfa acestor puncte, despre care Rochat nu stia pin atunci. Deoarece somnambula mu avea astfel de puncte in partea stangi a corpului, fantoma a fost fotografiatd din 108 Tainele ocultismului Cand Rochat a pus in apa sensibilizati de od un flacon cu © substanta puternic mirositoare, mulfi subiecti au simi mirosul acesteia, O persoani a cizut in extaz céind in a fost introdus un flacon cu picdturi de laur. Fara voie {in minte frunzele de laur (dafin) pe care le avea Pitia Oracolul din Delfi. Cand Rochat asezat lang uma de sare Glauber si 0 area acesteia, somnambul foarte dureroasd a t cristal imp © contract treia persoana a re si somnambul sia scos un strigit i sale experiente, Rochat a ficut fard si loc si lase lichidul odizat s& se evapor 1-0 sear, cind afar era un ger puterni execute niste experienfe cu dou’ persoane, care erau invitate si a doua zi. Dar ele nu au venit, Dupt o una dintre persoane, cu mare greutate, ardtind a precedente: amfndoud au avut co fnghejat cumplit, neputand sa se incdlzeascii toatd noapte: Dar odul este si individual si depinde de proprietat EI modificd tonul dominant (de bazi fleteasc. Despre aceasta putem ci psihive ale omul de starea XIII al Lumii suprasimpurilor, articol intitulat ,Radiati umane si spectrul lor”, care reprezinta 0 dovada tarzi emisiei odice si din care aflim ca razele emise de oam foarte pasiona{i au, de cele mai multe ori, o culoare inten! verde inchis. Cei ce cautd si fie bunt si st facdfapte bune emit radia albastru inchis; la cei iubitori de arta razele au culoarea galbend, iar cei abatuti sau preocupafi au o emi culoare cenusie. Oamenii care duc o viata destrabalatd emit raze cu 0 culoare brun-murdar; t raze progres — verde-dese! culoare verde inchis ete, ip oarecare incep si lumineze si, cu cit-persoana respectiva este intr-o stare sli este mai luminos. Emofiile psihice odici, dar influenteaz8, de asemenea, mo- icdind calitatea acesteia. Inten: gindurilor are, de izator se gindeste mai intens la ceea ce face, ctivele mai bine si mai usor, mea lor un pahar cu apa, de fiecare dat acesta va avea un gust aparte, Odata, intr-o societate a cerut celor dupa aspectul Gina sf nu poatt f recanosejt posesor ute zie uimitoare, posesorilor resp. posesor de care era impregnat obiect hiar cAnd se amesteci cu o serie de al emanatii, 110 Tainele ocultismului Pe scurt, putem si declaram, alaturi de Du Presle cA la noastre se afld odul. ‘area sa Magia ca stiinfa a natu ‘oate particularititile organice sip: Je vii se deosebesc unele de altele sunt, fart indoiala, putin in toate procesele de exteriorizare odici, la toate functiile denumite magice, deoarece ele se sivaryese fird contributia corpului material gi pentru care noi considerdm agent omul magic interior. In cazul acestor functii magice omul acfioneazi de la periferia corpului siu citre exterior, iar noi nu suntem fic&tori de i, i aceste trebuie si-si aibd fundament Deci, la analiza, considerim fn permanent ca veriga a procesului psihi odicd, ca urmare noi pitrunzéind in domeniul fizi dar in nici ‘un caz a supranaturalului, Astfel, tofi magii realizeaz& faptul ‘ci omul odie interior se contopeste cu fiinfa odica interioara percepe influenta gi poate actiona asupra ei”. emite radiatii, Despre aceasta putem vorbi cu incredere datorita celor mai noi descoperiri. ie au proprietatea de a forma , care poate fi transformat intr-un alt element — ne convinge de proprietatile materiei de a genera deoarece radiul le emite cu o fort de necrezut, fird a se imputina de fel. Ceva similar se petrece gi cu trupul omenesc. Odul care a luat nastere in el este emis necomtenit si se restabileste neincetat, Daca pierdurile de od se aflé fntr-un raport corect cu reinnoirea sa, corpul este sindtos. In principal, odul este si picioare; din mfini emisia e: 4 - din degetele mare, aratator i ales din varfurile degetelor sub forma Ajutorul. Educarea capacitafilor oculte unui norigor albastrui, subtire, care se roteste i - lor si se impragtie apoi in sus. aie ee Reichenbach a denumir acest norigor ,flactra odica”, Senzitivii descriu apa magnetizata de od ca pe un lichid fosforescent care fumega si care, amestecat cu o bagheti poate fi aseminat cu un foc lichid. i ii o vedeau in jurul capului unui sfint nu era nimic altceva decdt o puternica a flacirii odice, ceea ce putem demonstra aici. Ma- rele magnetizator Kramer le apirea adesea in semiintuneric si intenst; de aceea, cu ajutorul ambelor mai Tespirajiei si, uneori si printr-o deosebiti concentrare a voinfei pentru vindecare, ei puteau transmite unui trup bolnav o cantitate atat de mare de od ineat se restabilea schimbul odie perturbat de boala si corpul o1 sinatos, Odul este oprit asemenea lumit nea, o peliculd fotograficd aflata in caseta opaca Despre razele N, nou-descoperite, care sunt perfect iden- © razelor odice descoperite de Reichenbach, vom prelua 4in raportul lui Pavel Zillman, care a fost publicat in Nowa revista metaftzica (cai »Trecéind de la diferitele substante radioactive ale impa- mineralelor, ne vom referi ii aceasta este formata de undele calorice ale corpul viu si undele electrice, cunoscute de multi vreme, Acum Tainele ocultis francezi Blondel harpantier au descoperit Nancy un al treilea tip de raze, denumite de ei raze N. Metoda sti de cercetare a constat in apropierea un ditii acoperite cu un strat de sulfura de calciu, de p corpului care manifesta o act intensa, Sulfura de calei al corpului uman, de existenta cAruia am fost deja convinsi cexperientelor riguroase ale lui Reiche bach, a fost descope: ic. Pana in pezent numai savantii francezi au reusit si urmiireasct aceste fenomenc. Despre mecanismul experientelor Blondelot si Charpantier nu se cunoaste inca dincolo de hotarele patriei lor. ‘Aici se deschide un nou tirim propice pentru cercetati Imaginafi-va o scufifa acoperit cu sulfurd de cal se imbract pe capul celui supus experientelor. De ind: ce subiect creierul sau centrul vorbirii, asa-numi artea anterioaré stingd, producind fos Experientele w localizarea centrilor din creier, cel putin a celor dispusi la suprafaja, mai bine si mult mai ugor decat in cazul vi ema ‘medicina, poate fi determinata mai ujor si mai pre ceea ce este mai important, un corp mort mu emite ni fel de raze N gi astfel putem determina cu mare precizie despirtirea monadei din corpul material”. intr-un alt pé se spune: jin practicd aceste raze au fost folosite dintotdeauna de ina dereglarile din diferite corpuri eterice si Ajworul, Edwcarea capacitor oculte , 113 8. Telepatia sau transmiterea gindurilor © telepatie perfecti necesitt o stipfnire complet a concentrarii gandurilor si a starii pasive. in cazul maj rei fa avem de-a face cu percipient. El trebuie si convinga o persoand simpatica pentru a-l ajuta in acest exercitiu si a se antrena astfel trebuie si aiba o bund moralitate; ucenicul trebuie si fie convins in mod deosebit de aceasta, ca si de faptul cit per- soana este pe deplin demnd de increderea sa gi-i este atit de devotat, incft nu i-ar putea face riu in nici un fel. De asemenea este necesar ca persoana respectivl si fie con- vinsi pentru a se antrena in permanen{a in stare activa sau pasiva, iar pregatirea teoreticd necesara 0 poate afla cu usurinf& in cuprinsul prezentei lucrari sau din propria experienta. Percipientul, adic& partea care receptioneaza, nu trebuie iipnotizat, pentru ca persoanele neincrezdtoare si nu-si cxplice astfel fenomenele ce urmeaza prin hiperestezie. Pentru a explica transmiterea la distanji a gindurilor unii savanfi au emis presupunerea ci in cazul telepatiei poate avea loc emisia inconstient’ a unor soapte. De exemplu, dacit un anumi rumér, se poate constata o migcare foarte slaba a buzelor. Dorinfa de a vorbi, in starea de concentrare maxima, va trebui si devind in final atit de putemic’, tneat agentul poate sopti, contrar voingei sale, desi fine gura strins fnchist. Aceasta este o soapti interioara, tot asa cum, la le 14 ‘gandul unei fraze muzicale, fra voie, 0 reproducem in gand. Aceast soaptd se va transforma foarte slab centrelor tfel inedt doar auzul percipientului, aflat in hipe nu pot totugi gasi o exp! in care agent dlistanja mare unul de cela Teoria soaptei poate fi aplicata doar dac& agentul are ie a experienjelor sale de telepatie. ia prin intermediul soaptelor nu lepatie a unor desene r, in maj priveste ocultismul in general. Ceea ce ei nu pot concep ce nu se potriveste sistemului lor de nofiuni, pur si simp nu are dreptul si existe; dac& faptele incep si nu le dea pace, nu mai pot unde se nimereste, Se vehiculeaza cele m: pentru ale explica, pentru c& nu poate fi acceptatd re evident, care ins nu se proclama de la ini catedre, Cu ct un adevar este mai simplu, cu att mai greu este acceptat de clica savantilor. Pentru ei reprezim rispandi tat de ‘naspreste sufletel {in fara tuturor minunilor, India, deseori. Un caz |. Guvernul englez a ordonat efectuarea unei cerce- evenimentului respectiv gi s-a constatat ci un hindus transmitea pe cale telepaticd datele de pe cdimpul de lupta. Telepatia poate avea urmatoarele forme: 1) transmiterea de catre agentul treaz a unor imagini ‘mentale unui percipient treuz; 2) transmiterea de catre agentul treaz a unor imagini mentale unui percipient in stare de somn, sub forma unor visi 3) transmiterea de catre agentul treaz a unei imagi mentale unui percipient adormit, sub forma unui spectra rea de cAtre agentul aflat in stare de somn a i jent treaz. (in stare de veghe), sub sau a unui gand; 5) transmiterea unei reprezentati oarecare de c&tre un nui percipient viu, fantome sau gand patru si cinci vor fi prezentate In vederea insusi i, mai ales, o voinja puternicd, bine antrenata. Increderea in va inlesni desfigurarea cu. succes a s& amintim necesitatea de a efectua exerci uunei persoane care, desigur, a hou neces: zolare, in compani parcurs manual pang aici, Dact vom fi silitori gi punctuali tn efectuarea antrenamenteloy rezultatele nu vor intarzia prea mult. Trebuie si alungim orice urma de tndoiald gi s& nu ne molipsim de scepticism. In acest sens este foarte bine si ne abjinem de la a povesti unor terti despre exerci noastre. Numai in cazul dobandirii constante a suecesul si a.unei absolute increderi este admis, uenori, s& efectudm In comun exercifile, principalul mobi convinge pe cei ce se indoi doi participanji 1a experiment trebuie s& fie legafi printr- simpatie reciproca, intre ei i Daci sunt frafi sau rude de singe, succesul se va constat mai rapid. In cazul sofilor legafi printr-o datorita. am este posibi succesul rapid al experienfelor. Cu cat proprietafile odice le, cu atat rezuttan este mai sigur gi mai rapid, Desigur, cu cel putin 2 ore inainte de desfasurarea experimentului, amfndoi trebuie si fie intr-o stare de pura armonie sufleteasca. De asemenea, ambele pairti trebuie s& fie perfect sand toase, deoarece orice indispozifie fizicd actioneazd cao frand, iar dacd agentul este cel indisponibil, aceasta poat provoca un insucces. Desigur, este posibil un insucces intimplator, dar mi trebuie si i se acorde prea mult& atentie gi nici nu trebuie sd fim speriafi. Sperana de a realiza ulterior comuniunea sufleteasc& cu rudele si prietenii, la orice distanfa ne-am afla unii de aljii, reprezinta rasplata pentru eforturile de autoperfectionare pe care le-am depus. Ucenicul trebuie sf creada cA, imediat ce a cdpatat proprietatea de transmiter a gindurilor, va putea, prin intermediul acesteia, si fack Ajuiorul. Educarea capacitdjilor oculte 17 bine celor ce-i sunt apropiafi. Cu cat oamenii se ocupa mai constiincios de telepatie, cu atat mai mult cel ce aspira din punct de vedere etic citre treptele cele mai de sus igi va subordona aceste ginduri, pe cind cei nearmoniosi nui vor putea realiza aceasta nicicAnd. Pe cind pereipientul pe care I-am ales pentru experien- le noastre telepatice se antreneaz ined in concentrarea gindurilor si stare pasiva, problema noastrd este calirea Yoinei, intr-o concentrare prelungita. Daca mergem pe strada in spatele unei persoane, aver © minunata ocazie pentru aceasta, Privim indelung gi intens in ceafa persoanei respective si avem o doringa puternica ca aceasta si se intoarci si si priveasc& inapoi spre noi. infaitisarea persoanci sau tot ce ne Inconjoarai nu trebuie sa ne abati in nici un caz de la aceasta idee, pe care trebuie si ne-o mentinem cu tirie, astfel ineat ea sd patrunda in creierul celui aflat in faja noastra, Va trebui sine imaginam ca ideile noastre patrund, ca ceva material, in ceafa persoanei ce pageste in fata noastra i se fixeaza bine acolo, Desigur, la inceput experienfele nu vor fi ncununate de suoces. Dar nu trebuie si vorbim despre aceasta. Chiar daca nu se inregistreazd nci un fel de progrese vizibile, totusi ne-am atins scopul — de a ne antrena voinja in acest sens. Trebuie s& fim convingi c& persona, chiar daca nu intoarce capul la comanda noastra mentald, va resimfi totusi influenja noastra, chiar dacd nu se va manifesta in nici un fel. In aceasta const scopul antrenamentelor de transmitere a gindurilor. Exercifiile trebuie efectuate ic, cel putin odati, oriunde este posibil ~ la teatru, pe strada, intr-un hotel etc, Daca s-a realizat un oarecare succes in transmiterea dorinjelor propri, se trece la urmatorul exercifiu, mult mai 118 Tainele 0% dificil, Daca intdlnim pe cineva pe strada, 7 vom obliga (exclusiv printr-o concentrare a voinjei) sé o ia la dreapta sau la stinga, acolo unde vom dori noi. Privind drept in ‘ochii persoanei respective, ti vom transmite In gand, of ‘mai repede, comanda noastra: ,,Trebuie si cotesti intr-acolo, aga vreau eu! Poate cA nici in cadrul acestui exercifiu nu se va inre~ gistra vreun rezultat vizibil, el fiind mai dificil, datoritt lipsei posibilitajii de a actiona timp indelungat asupra persoanei vizate. Deci vom fi nevoifi si transmitem cu ajutorul voinja noastra persoanei respective. Ai ne ya fi de folos privirea magneticd. in cazul acestei experienfe, persoana vizata va re efectul puternice’ voinfe ce 0 influenteazd si va intra panic, Persoana fyi va manifesta vizibil nelinistea din interior, la care |-am impins datorité concentrarii vointei. Persoana va fi nehotiratd end va trebui s8 0 ia intr-o parte sau alta, Dacii experienjele vor fi efectuate in aer liber, va fi nece- sar, pentra Inceput, s& alegem strazi mai pufin animate, pentru ca prudenfa in cazul traficului prea intens si nu-i distraga atentia ucenicului de la scopul exercifiului Dupa un timp oarecare, aldturi de exercifiul de mai sus, putem efectua gi pe cel urmator. Este rugati o persoana care ne este prietend (sau 0 rudd apropiat&), dar 0 persoana simpatica, care locuieste foarte aproape de noi, daca se poate in aceeasi casa sau curte, sau la maximum edteva strazi distanja, ca la momentul stabi (de preferat seara sau sa renunfe, timp de circa 20-30 n activitate, sf se ageze cat mai comod $i sa alunge cat se poate de energic orice fel de ginduri. in acelasi timp, ne vom ageza si noi ct mai comod in camera noastra, in linigte, $i vom evoca in mintea noastrd Ajuworul, Educarea capacitajilor oculte 119 chipul persoanei respective, strdduindu-ne ferm si menji- nem aceasta imagine pe intregul interval al exercifiului. Apoi, cu. cea mai mare concentrare de care suntem capabili, ne vom gandi ca persoana respectiva trebuie si execute 0 anumitd actiune ici succesul se objine arareori, dar vom putea afla reusit sii nt Forfa, inde- influenjam. Daca am reusit si acumulam sufi vom alege o persoani cu un grad de rud ci trebuie sa ne lege o si vor efectua de 2-3 oi pe stiptimana, ti in timpul experientelor cu persoane ce nu sunt de fafa, mai bine este si ne imagin&m cA ne leagi un fir sau un ub, prin care transmitem percipientului gandurile noastre, Dup& ce ne imaginam foarte clar chipul persoanei citeia ti sunt destinate gindurile noastre, tre iagindm cA aceasta este agezatd in camera sa, relaxatd, pasiva, apoi si ne adresam acestei persoane, vorbindu-i ‘indi cu glas incet, apoi doar in gind. in acelagi timp nu i de legatura Aceste exercitii de influentare la distanja trebuie execu- tate la inceput tn starea de liniste si relaxare cunoscutd gi completa singuratate. Este posibila cunoasterea in permanengai a rezultatelor. In acest timp, prietenul sau ruda noastra, care s-a antre- {n permanenja tn realizarea stiri pasive de concentrare, buie sii fie capabila pentru efectuarea experientelor in comun, Chiar dac& nu se vor objine nici un fel de rezultate itive, folosul acestor exerciii va fi mare, datorita dez- Itarii voinfei pe care o favorizeaza, Persoana receptoare se asaza cu spatele, Atu ageza imediat in spatele sau gi lum in mand un mic obiect carecare, astfel inedt percipientul, care trebuie s& stea gi cu Ajutorul. Ed vedea obiectul respectiv. Apoi vom privi cu foarte m atenfie il proiectim cu gindul in ceafa aginindu-ne cA creierul persoanei est un succes depl tem mai capat va apare veder La inceput repetiri interioare a celuilalt imaginea obiect ea va apare doar dup’ o serie de doar ca o imagine cejoasa, neclaré. Incet, incet, cu fiecare exercitiu, imaginea va deveni ‘mai clari, astfel incdt percipientul va identifica cu preciz imaginea mentald, descriind exact obiect Ul Mai intai se efectueaza antrenamentele cu unul gi acelasi i obiect, pind cdnd acesta va fi identificat cu usuri Desigur, nu va trebui s& divulgam obiectul, ascunzandu: cu grija. Daca obiectul a fost identificat macar odata, expe rienjele se continua cu un alt obiect gi asa mai departe. Dac’ ne-am antrenat suficient, fiecare In rolul stu de jor saul receptor, vor inversa rolurile. Exerci acesta va fi mai dificil, deoarece actualul agent este antren si receptioneze gi invers. Dar cel care a emis gandurile v fiona cu mai multi usurinfa, deoarece a reusit si area de pas Daca dupa schimbari repetate ale rolui caf. in nic objinut reza renungiind Pentru: menfi le continua pana cand ambii participanji vor objine lurilor intre cei doi. De indatd ce ambele pati au bune in ambele roluri, se complica exer cartoane si incercdnd transmi numerelor. La inceput aceasta pare comp euyeste totdeauna, cu ribdare si perseverenta. tea pe Dupa acest exercitiu, se in , Pentru a transm se poate trece la diferite culori, insmifand, de asemenea, diferite valori, de exemplu noud de trea, sapte de caro etc. le se efectueaza cu pietre de domino, rcipientul trebuind si vadi cu ochii mi crise pe fafa pieselor de domino. Apoi se trece la transmi De pe un calendar se decupeaza cifrele de la fiecare pe cate un carton $i apoi se alege 0 lafel ca tn cazul obiectelor, agentul priveste cu aten aleasd, incercdnd_apoi proiectarea ei in mintea percipien- un caz nu se va trece la alegerea re pani cand precedenta nu va fi ide fate de percipient. Dupa tnregistrarea unui oarecare rea Nemijlocit a numerelor. 122 Tainele i Ajutorul. Educarea capacitajilor oculte 123 ‘Transmiterea ideilor incepe cu structuri simple de cate 2-3 cuvinte, care se inscriu pe o tabla, pentru a le avea permanent fnaintea ochilor. Apoi se trece la structuri mi complicate. Daca ambii participanti au devenit suficient de expe ‘mentafi, transmifand cu usurinfa toate gandurile unul altu (se interzice transmiterea unor ginduri foarte complexe), Yor urma antrenamentele in transmiterea gindurilor exclu prin intermediul privirii Dupa obfinerea de rezultate favorabile, intre cele doul persoune se ageaz un paravan, Apoi se repeta toate exer- cifiile, incepand cu transmiterea imaginilor obiectelor, ordinea de mai sus. ‘Agentul trebuie si-si imagineze doar percipiental invi pentru el si si se gindeasca la faptul c& intre ei existiio legatura odica. ‘Daca rezultatele acestor experienfe sunt satisfacditoare, se poate mari distanfa dintre cele dowd pari, mai intai camere diferite, apoi cat mai departe posibil ‘Agentul poate transmite percipientului, mai ales, comendi pe care acesta din urmd trebuie si le indeplineasca. Se stabileste, de asemenea, un sistem de control, care ate cA transmisia a avut intr-adevar loc, Desigur, legatut telepatica dintre cei mult posibil. Trebuie si se ajunga la posibilitatea transi terii la mare distana a unei scrisori intrey Toate exercifiile prezentate in acest capitol nu treby sti depigeased durata de 0 ord. Excesele sunt interzise, Mi ales agentul nu trebuie s prelungeasca intervalul su de concentrare cu mai mult de 10 minute; este mai bine sist facd o scurta pauza si, daca obiectul sau dorinfa nu au fos aflate de percipient in intervalul de 10 minute, expert se repetd, Daca timpul si situatia permit, aceste exerci pot relua zilnic sau cel pufin de 3 ori pe saptamana. Aplicafile practice ale acestor capacitaji astrale sunt cu adevarat nelimitate. Pentru cei perseverenti gi silitori, care au atins 0 maiestrie in domeniul telepatiei nu mai exista nici stanfe, perefit sau chiar munfii nusi mai separa pe unii de ceilalti si nici chiar oceanul nu mai poate fi doi merg pe acelasi drum, daca ji leaga tun sentiment de dragoste adevarata si tind in egald masura catre lumina, din capitolul urmator ei vor invaja in ce fel, dacd vor fi nevoiti sa se desparta, sa aib& nu numai legaturi dar si si capete proprietatea de a se vedea unul lalt de cAte ori vor dori, de indatdi ce vor capita ietatea de a-si exterioriza corpul astral, 9. Monodeismul si provocarea voiti a somnu- lui, Visele premonitorii pregitite anterior trebuie sA injelegem dezvoltarea ld a unei idei, dominatia absoluta a unei singure idei, Aceastd stare poate fi de durat® si poate domina pe tot parcursul vie doar un interval scurt de timp, pana la propus Toate personalitajile istorice au fost intro anumita misur’ monodeiste. Ele si-au propus un scop, care a levenit misiunea viefii lor. Toate gindurile, dorinjele lor, loate faptele lor au fost orientate exclusiy cate realizarea Scopului propus, ei reusind si realizeze ceea ce pirea Datorité concentrarii permanente asupra acestui implicit, reprimarii tuturor celorlalte interese care ar fi abatut de la acest scop, toate capacitafile indivizilor respectivi s-au dezvoltat astfel, incdt, oricat ar fi parut de departat, scopul a putut fi atins, ceea ce ar fi fost ireali- ‘abil pentru majoritatea oamenilor se vculismulud Ajuiorul. Educarea capacisajitor oculte 125 124 ma Adesea, la trezire, gisim cu ugurin{& rezolvarea proble- melor asupra crora ne-am chinuit fn zadar in ajun, Monodeismul transferat in somn si vis produce o fincordare insemnaté a forjelor noastre psihice normale, eliberand proprietafile magice latente in noi. Pentru un Ucenic aceasta are un efect ajutator, similar forfei unei dorinje puternice, de aceea trebuie folosita aceasta proprie- tale cat mai des, deoarece starea monodeisticd va conduce a clarvi . dindu-ne puteri ce nu le aveam Dar nu numai indivizi, ci si unele popoare se supun monodeismului, Ce altceva reprezinté moda, diversele reprezentiri ale intregii populajii despre moralitate, obiceiuri, drepturi absenfa acestora, caracteristica general a poporulu diversele manifestari ale viefii sociale, care influenteaza uneori o fara intreaga, dac& nu manifestari ale monodeis mului care cuprinde masele populare prin patrunderea un idei generale in randul tuturor paturilor sociale? Monodeismul este autosugestia atotputernica, La fel cum cel hipnotizat este obligat sa execute tot ce comand’ cel ce |-a hipnotizat, flinja noastra astrala este nevoitd si se strdduiasca sa indeplineasc& pe orice cal misiunea pe care i-o impunem, dac& noi nu ne despartim vis de monodeismul nostru. Aceast problema este ca o greutate pe umerii fiint astrale, deoarece aceasta este nevoitd, odaté cu adormires constiinfei diurne, sa se patrunda de aceasta idee atotstapé nitoare; de aceea fiinja astrald este nevoitd si-si Incordeze toate puterile, pentru a scapa de aceasta povard, indeplinind dorinfa dominanta a fiinjei noastre. Cu cat in stare de veghe suntem capabili si ne concen. trim mai mult gindurile asupra muncii noastre, cu atat ne vom putea concentra toate eforturile in vederea indepliniri fn cele mai bune condijii a scopului propus. vom reugi sA ne concentram asupra unei ide adormi, cu atat vom reugi mai bine sd o lua cu noi In starea de somn gi realizarea suecesului va deve mai sigur, deoarece constiinfa astralé, dupa ce vom tra intr-o stare de concentrare, de stres, care face sii o depiseascd. De aceea, fie c& musc motori permit realizarea intr-o stare mi dorite, fie c& vom avea un vis in car ni se va ardta solufia problemei ce ne frmanta. ismul ne poate face, de asemenea, independenti mpului si spajiului, fara a recurge la hipnoza pe care am respins-o, deoarece ne lipseste de yointa proprie gi ne da pe mana altel persoane. Care este folosul practic pe car aflat in stare de somn monodei poate avea un om ic? Cat de utila este aceasta. comerciani si, in general, Pentru toatf lumea, daca va fi folosita corect! Aceasti stare nu trebuie folositd pentru scopuri rele sau egoiste, deoarece va inceta influenfa sa asupra noastra, Toate proprietatile magice descrise in prezenta lucrare vor putea fi folosite, desigu rau, dar numai cand aceasta va fi favorizati de intamplare, Cel ce va dori si-si foloseasci proprietafile extraordinare pentru a face rau este desigur, pe o treapta atat de joasa a scirii valorilor lumane, ineat nu va putea infelege, din fericire, cele pre- tentate in capitolele de faa. Efectul majoritaii capacitajilor magice trebuie si se Propage pana la anumite limite; acest hotar nu trebuie, in ici un caz, inealcat, dacd cel ce experimenteazi nu doreste faca singur rau. Monodeismul ne poate fi util si fn serviciu. Cei ce au o activitatea intelectuala mai ales, pot folosi {i sueces monodeismul: in fiecure dimineafa se pot bucura