Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISCHEMICA (BCI)
Epidemiologie
In Romania BCI locul I la mortalitate
B c-v produce ~ 60% din total decese
In crestere in ultimii 10 ani
Etiologie
Cel mai adesea: ateromatoza (depozite subintimale in aa
coronare mari si medii)
Mai rar: spasmul coronarian (aa AS) (A! cocaina)
Si mai rar: embolia coronara, disectia coronara (+ Ao),
anevrisme (B. Kawasaki), vasculitele (LES, sifilis),
traumatisme, s.a.
Fiziopatologie
Localizarea tipica a placii AS este pe zona de maxima
turbulenta (ex. bifurcatii)
Ischemia = direct proportional cu gravitatea stenozei
Cand placa se rupe tromboza acuta ichemie acuta
necroza
Spasmul coronarian = crestere tranzitorie si focala a
tonusului vascular formare tromb
Definitie
Sindrom
clinic
manifestat
in
principal
cu
Fiziopatologie (1)
Dezechilibru intre oferta si cererea de O2
Oferta : Artere ingustate de AS
Cererea: Cererea miocardica de O2 este reglata majoritar de:
AV
Tensiunea sistolica parietala
Contractilitatea miocardului (VS!)
Durerea apare la efort si se calmeaza la repaus sau TNT
Echivalente de efort: HTA, StAo, IAo, CMH
munca inimii
perfuzia miocardica relativa (cresc masa miocardica)
Angina stabila: relatia dintre cerere si oferta este relativ
predictibila
A! tonusul coronarian care variaza de-a lungul zilei
Adesea AP dimineata (tonusul coronar cel mai crescut)
Fiziopatologie (2)
In plus AS altereaza functia endoteliala (ex.: stress-ul
catecolaminic provoaca vasoconstrictie si nu vasodilatatie, cum
ar fi normal)
In miocardul ischemic:
pH-ul sangelui din sinusurile coronariene scade
Celulele pierd K+ intracelular
Lactatul se acumuleaza in celule
Apar modificari patologice EKG
Functia VS se deterioreaza
PTDVS este adesea crescuta in criza de AP uneori
congestie pulmonara Dispnee de diferite grade, chiar EPA
Mecanismul exact al producerii disconfortului toracic = neclar!
(poate stimulare nervoasa prin metaboliti hipoxici)
Simptomatologie
Vaga durere/disconfort toracic
sau
Senzatie intensa, severa de smulgere/sfasiere retrosternala
A! Cele 7 caracteristici!
In afara durerii ex. ob. = adesea NORMAL (uneori chiar in
durere, dar mai rar)
Sau in durere: TA, AV, zgomote cardiace infundate, soc
apexian atenuat, eventual galop VS, suflu sistolic apical (piolant)
regurgitare Mt tranzitorie prin disfunctie de pilier ischemic
Frecventa atacurilor: 1/saptamani-luni-ani sau m.m./zi
sau
Frecventa urcatoare = crescendo angina IMA
Lipsa durerii in accesul de ischemie miocardica:
Urcatul scarilor
Mersul in panta urcatoare
Mersul in pas rapid
Mersul/urcatul scarilor postprandial
Frigul
Vantul
Stresul emotional
Diagnostic
Anamneza!
Aparitie la repaus
Sincopa
IC
Atacul de panica
Boli pulmonare
1.
2.
Specificitate de 70%
Sensibilitate de 90%
Sensibilitate de 90%
la cu simptome tipice
A! la BCI prezenta, EKG de repaus este anormal mai des la fata de (32% vs 23%)
4.
Indicatii:
Prognostic
~ 1,4% (AP fara APP de IMA, fara modificari EKG/repaus, fara HTA)
~ 20% (+ DZ II)
Tratament
Obiective:
Anihilarea / diminuarea FR modificabili
Ameliorarea simptomelor acute
Prevenirea / reducerea ischemiei miocardice
Tipuri:
Tratament nemedicamentos
Tratament medicamentos
FR
AP
Tratament invaziv
a. Interventia percutana (PCA / BCI) = angioplastie, stenting cand AP persista
(in ciuda tratamentului maximal!) si altereaza calitatea vietii
Riscul = comparabil CABG
Mortalitatea = 1-3%
IMA post BCI = 3-5%
Aspirina + CLOPIDOGREL = min 6 luni (bine 17 luni)
Reocluzia stentului = 5-15% (primele zile/saptamani)
Reinsertia sociala / profesionala = rapida (A! eforturile mari evitate ~ 6 S)
b. Tratamentul chirurgical
Complicatii: IM perioperator < 5%, AVC = 2-3%, exit < 1% (cord nedilatat,
fara APP de IMA, FEVS buna)
Angina Prinzmetal
AP secundara spasmului aa. coronare epicardice
Spasmul = aa. Normale / aa. AS (cel mai frecvent)
Diagnosticul = supradenivelare ST in durere
Intre atacuri = EKG normal / EKG anormal stationar.
SINDROAMELE
CORONARIENE ACUTE
(SCA)
Etiologie (-patogenie)
I. Tromboza acuta pe o placa de aterom
Placa aterom stabila
instabila
ruptura
inflamata
fisura
Material trombogenic
activeaza plachetele
casacada coagularii
Tromb acut
II. Embolie arteriala (rar): St Mt, St Ao, EI, E. Marantica
III. Cocaina spasm IMA (rarisim)
NB: IMA indus de spasm apare atat pe coronare normale, cat si pe AS
Fiziopatologie (1)
Gravitatea consecintelor: - dimensiunea obstructiei,
- localizarea si
- durata ei
SI
Variaza intre: - ischemie tranzitorie
- infarct
I. Disfunctia miocardica
Miocardul ischemic (dar nu infarctat) contractilitate alterata
Segmente a- /hipokinetice /miscare paradoxala in sistola
Functional IC minima medie soc cardiogen
~ 2/3 dintre bolnavii spitalizati cu IMA au grade variate de IC
CMPD ischemica = DC scazut / IC (persistente postspitalizare0
Ischemia / necroza mm papilari RMt
Fiziopatologie (2)
II. Fiziopatologia IMA si Consecintele hemodinamice
A. IMA inferior
Obstructia a. coronare dr / circumflexa dominanta
In ~ din cazuri interesare VD (disfunctie / anom. hemod.) risc deces
Suspectam disfunctia VD
orice pacient cu IMA inferior
presiune venoasa jugulara crescuta
plamani clari!
hTA
soc
B. IMA anterior
Obstructia a. coronare st (in special ADA)
Necroza/ ischemia = Mai intinse
Prognostic mai prost
Mortalitate mai mare
Fiziopatologie (3)
IMA transmural = Necroza pe toata grosimea peretelui VS, Q pe EKG
NB: Clasificarea IMA este Electrocardiografica = Q/ST-T EKG
IMA nontransmural / subendocardic = Necroza pe o parte din grosimea
peretelui VS
In general 1/3 interna (subendocardica), deoarece:
Tensiune parietala maxima
Flux sanguin miocardic vulnerabil la schimbari
NB1: Clasificarea IMA este Electrocardiografica = Q/ST-T EKG
NB2:Volumul miocardului distrus = amploarea / durata CK
Clasificarea SCA
1.
AI
Modificari EKG (ST-T) in durere : absente sau tranzitorii
Markeri de necroza miocardica in limite normale
2.
3.
Fara supradenivelare ST
Cu subdenivelare /Inversare T
Fara Q in evolutie
Markeri de necroza miocardica ascensionati in dinamica
I = Angina de efort
ant.
Angina crescendo (agravata) : mai frecv sau la efort mai mic decat
Diagnostic
Triada: clinica EKG markeri cardiaci
EKG
Markeri cardiaci
Definitia universala a IM
Tablou clinic
1.
2.
Intindere
necroza
Mortalitate faza
acuta
< 10%
< 8%
II
< 20%
30%
III
20-25%
40-45%
IV
> 40%
80-100%
ECG in SCAFSSST
Electrocardiograma in IMACSDST
Semnele directe de teritorializare a
IMA
- In primele 3 h
(NB: rar vizibile/f.precoce)
- In primele h
- ST izoelectric < 3s
(prelungite anevrism VS)
Unda Q de necroza
- In primele 6-12 h
- Persista nedefinit (sechela)
Negativarea undei T
IMA antero-septal
IM anteroseptal-vechi. Sechela?
IMA inferior
IM inferior
IMA infero-lateral
IMA postero-inferior
Prezentari atipice
Markerii biologici
de necroza miocardica si cronologia lor
CK-MB
MIOGLOBINA
TI / TT
Prognostic
1.
2.
IMA :
Mortalitatea globala ~ 30% (50-60% prespital)
Mortalitatea intraspital ~ 10%
Mortalitatea postspital / in primul an ~ 8-10%
(A! majoritatea in
primele 3-4 luni)
Stratificarea riscului in
SCAFSSST
Managementul farmacologic sau interventional
(revascularizarea miocardica) al pacientilor cu SCAFSSST
are drept scop reducerea recurentelor ischemice ce pot
duce la IM sau deces
Momentul si intensitatea interventiilor terapeutice depind
de riscul individual al fiecarui pac
Biomarkeri
Troponinele : se coreleaza cu progn pe termen scurt si pe
termen lung
BNP/NT-proBNP : mortalitate de 3-5 ori mai mare decat pac
cu val N
PCR ( > 10 mg/l) : se coreleaza cu mortalitate pe termen lung
Anemie
Leucocitoza
Trombocitopenia
Disfunctia renala : ClCr sau RFG
Scorurile de risc
cel mai folosit : scorul GRACE : 8 variabile clinice ;
estimeaza mortalitatea intraspitaliceasca si la 6 luni
Intraspital
Varsta 75 ani (31%)
TAS < 100 mmHg (24%)
Clasa Killip > I (15%)
AV > 100 (12%)
Localizarea anterioara (6%)
Sexul feminin (!)
Diabetul zaharat
IM in antecedente
Tratament
I. Prespitalicesc
II. Intraspitalicesc
nitrati
BB
Bca
4. Tt fibrinolitic (IMACSSST)
5. Altele ( IEC, BRA , statine)
II. 2. Revascularizarea miocardica
Angioplastie coronariana percutana per primam cu implantare de
stent (PCI primara cu stent)
PCI facilitata : fibrinoliza inainte de PCI
Chirurgie cardiaca
III. Postspitalicesc
Tratamentul intraspitalicesc al
pac cu SCAFSSST
Tratamentul antiplachetar
1. Aspirina
- Inhiba COX1 => inhiba formarea TxA1
- Reduce incidenta IM recurent si a decesului
- Doza de incarcare 150-300 mg, apoi 75-100
mg/zi
- ! AINS impiedica ASA sa acetileze COX1 si au
efecte protrombotice prin inhibitia COX2
2. Inhibitorii de P2Y12
- Inhiba legarea ADP de receptorul P2Y12
Tratamentul anticoagulant
1. Inhibitori indirecti ai coagularii (necesita
trombina pt efect maximal)
Inhibitori indirecti ai trombinei : HNF si HGMM
Inhibitori indirecti ai fact Xa : HGMM si
fondaparinux
Tratamentul antiischemic
1. Nitratii
- Efecte venodilatatoare si coronarodilatatoare
- Nu au efecte asupra morbi/mortalitatii
- Indicatii : controlul anginei
dispnee cu semne clinice de congestie pulmonara
- CI : TAs<100 mmHg
suspiciune de IM de VD
SM/Sao stransa
2. Betablocantele
-
Revascularizarea miocardica
- Indicatia de coronarografie depinde de stratificarea riscului
- Criterii de risc inalt cu indicatie de management invaziv
Tratamentul intraspitalicesc al
pacientilor cu IMACSSST
Strategii de tratament :
1.Reperfuzie mecanica : PCI primara
2.Reperfuzie farmacologica : fibrinoliza
3.Fara terapie de reperfuzie
Tratamentul antitrombotic
Angioplastia coronariana
1. Angioplastia primara
- Def : interventia coronariana percutana
efectuata la pacientii cu IMACSSST ce
nu au primit tratament fibrinolitic inainte
- Indicatii
3. Angioplastia de salvare
- Def : PCI efectuata pe o artera coronara care a ramas
ocluzionata in ciuda terapiei fibrinolitice
- Evaluarea succesului fibrinolizei :
-
- Indicatii
Terapia fibrinolitica
Indicata pt toti pacientii care au indicatie de terapie de
reperfuzie la care PCI primara nu poate fi efectuat in
primele 2 ore, in absenta contraindicatiilor
Regimuri fibrinolitice
Complicatiile fibrinolizei :
hemoragiile intra- si extracraniene
R.a. proprii SK :
- hTA ( oprirea perfuziei , ridicarea mb inf, atropina,
expansiune volemica)
- Reactii alergice : SK este antigenica ( Ac anti-SK)
si nu tb readministrata niciodata
3 situatii postfibrinoliza:
a) Fibrinoliza esuata sau rezultat incert => coronarografie si PCI
de salvare (12 h)
b) Fibrinoliza cu succes initial , dar ischemie recurenta sau
reocluzie (recurenta suprad de sg ST) => coronarografie de
urgenta
c) Fibrinoliza cu succes, fara recurenta ischemiei => coronarografie
electiva ( la interval de minim 3-24 h)
Tratamentul conservator
( absenta terapiei de reperfuzie)
3. Masuri dietetice :
-
4. Activitate fizica :
-
30 min de efort fizic de intensitate moderata (mers pe jos) cel putin 5 zile/sapt
sau
inrolarea pacientilor in programe de reabilitare cardio-vasculara
Tratamentul farmacologic
1. Antiagregante
a) ASA 75-100 mg/zi toata viata
b) Clopidogrel 75mg/zi (sau alt inhibitor de P2Y12) 12
luni, indiferent de tratamentul fazei acute
2. Betablocant : toti pacientii, mai ales cei cu disfunctie
sistolica de VS
3. IEC (sau BRA in caz de intoleranta la IEC) : toti pacientii
4. Statina : tuturor pacientilor, indiferent de valoarea
colesterolului
5. Antialdosteronice (spironolactona sau eplerenona) : pac.
postinfarct cu FE < 40% si IC/DZ
Tinte terapeutice :
1.Controlul val TA
- TA < 140/80 mmHg pt pac cu DZ
- TA < 140/90 mmHg pt restul pac
2. Controlul DZ
-
HbA1C 6,5 %
3. Controlul dislipidemiei
- LDLc < 100 mg/dl (chiar < 80mg/dl)
faza a II-a = reabilitare imediat dup externare, sub supraveghere; dureaz 23 luni; exerciiu fizic gradat, sigur, pentru creterea condiionrii la efort;
modificarea stilului de via (fumat, greutate corporal, alimentaie, ...)
managementul HTA
managementul DZ
ntreruperea fumatului
COMPLICATIILE
INFARCTULUI MIOCARDIC
Tratament: sulfat de atropina 0,5-1 mg i.v.; repeta dupa cateva min (la
raspuns neadecvat)
In IMA la HTA/DZ
Congestie pulmonara
Tratament: - sau -agonisti, ex. Dopamina (efect si 1) 0,51g/kc/min 10 g/kc/min. Doze mai mari vasoconstrictie, aritmii A
si V. dobutamina (agonist ) 2,5-10 g/kc/min i.v.; poate cauza sau
agrava o hTA; mai eficienta cand hTA este produsa de DC cu rezistenta
periferica
Mortalitatea 80%
Se dezvolta in zile-sapt-luni
IMA posterior
IVUS (1)
IVUS (2)
Clasa II
Clasa III
Clasa IV
Corelare clase
Forrester
Stare clinica
Clasa I
Fara raluri
Fara dispnee
TA normala
Clasa II
Raluri
Dispnee EPA
TA conservata
Clasa III
IMAVD