La 10 iulie 1985, vasul Rainbow Warrior, apar innd organiza iei

ecologise

Greenpeace, se afla n porul neo-zeelandez Auckland, in vederea organizrii unei aciuni de

proes in arhipelagul Mururoa imporiva eselor nucleare franceze efecuae in zon. nruc
Rainbow

Warrior

era

ancora

porul

Auckland

(Noua

Zeeland),la

aproximaiv 5.000 km de locul eselor nucleare de la Mururoa, Direcia general a securiii

exerioare (DGSE), aparinnd de Miniserul Francez de Aprare, a obinu n iunie 1985
auorizaia de a ncepe o operaiune preveniv conra aceaseia, dup ce un agen de la DGSE,
locoenenul Frederique Bonlieu,infilra n Greenpeace Inernaional din luna aprilie, s-a asigura
cu privire la ineniile organizaiei. La daa de 22 iunie, rei grupuri de ofieri i subofieri
francezi ajung fiecare separa la Auckland, oi sub indenii false, prinre ei aflndu-se
comandanul Mafar i cpianul Prieur, sub numele de Alain i Sophie Turenge, deinnd
paapoare olandeze false. Prsesc cu oii Noua Zeeland n daa de 9 iulie, cu excepia celor
din urm. n daa de 10 iulie, puin dup miezul nopii, Rainbow Warrior ese zgudui de o
explozie;

nu

exis

vicime,

la bord coboar la mal. Toui, mai

iar

cei

25

de

miliani

ai

Greenpeace

arziu, Fernando Pereira, foograf olandez

care
de

erau

origine

porughez, ese omor de o al explozie, surveni n imp ce se norcea s cerceeze indiciile

lsae pe nav de prima explozie. Cele dou bombe cu explozie nrzia, care s-au dovedi a fi
puse de cre o echip de scafandri consiui din ageni francezi ce au prsi insula n grab,
audeschis bree considerabile n carcasa navei, care ese pierdu.Ceva sricciuni minore au
fos cauzae i insalaiilor poruare. n ziua urmoare,soii Turenge sun oprii de cre poliia
neo-zeelandez,

acuzai

de

la omor (ulerior, de omor simplu), incendiere criminal i folosirea de paapoare

compliciae
false

i aresai. Aresarea celor doi ofieri francezi de care auoriaile neo-zeelandeze a dus la
naserea unui diferend inernaional inre Frana si Noua Zeelanda. Facorul agravan in aceasa
criza consa insa in imposibiliaea de soluionare de care Curea Inernaionala de Jusiie, ca
urmare o renunarii din parea Franei, inca din 1974 , la propria declaraive privind jurisdicia
obligaorie a Curii. In aces conex, parile au solicia Secrearului General al ONU de la acea
vreme emierea unei decizii obligaorii penru pari in vederea soluionarii cauzei. Prin aceasa
decizie, Noua Zeelanda a beneficia de o dubla reparaie, pe de o pare sub forma unor scuze
oficiale prezenae de care Republica Franceza, iar pe de ala pare, sub forma unei reparaii

pecuniare(financiare). Desi parile sun de acord cu principiul acesei reparaii, ele au o

accepiune diferia cu privire la valoarea acesuia. Asfel, Noua Zeelanda considera ca
indemnizaia daoraa de Frana nu rebuie sa fie mai mica de 9 milioane USD, in imp ce parea
franceza considera ca aceasa reparaie nu rebuie sa fie mai mare de 4 milioane USD. Secrearul
General al ONU a fixa valoarea despagubirii la suma de 7 milioane USD, pe care guvernul
francez a plai-o Noii Zeelande.
Frana a asigura guvernul Neo Zeelandez cu privire la exisena unei indemnizaii in
favoarea familiei foogramului mor, Secrearul General considerand drep suficiene asigurarile
dae de auoriaile franceze.
Siuaia celor doi ageni ai serviciilor secree franceze a fos elemenul care a cauza cele
mai mari divergene inre pari in enaiva lor de soluionare bilaerala a diferendului si care le-a
obliga sa supuna spea spre soluionare de care Secrearul General al ONU. Asfel, Noua
Zeelanda a fos obligaa sa ransfere agenii francezi auoriailor miliare franceze, care aveau
obligaia de a-I ransfera apoi pe cei doi inr-o insalaie miliara izolaa, in afara Europei, pe o
perioada de 3 ani. In aces imp, celor 2 le era inerzisa plecarea de pe insula, iar persoanele cu
care acesia pueau lua conac erau personalul milia sau persoanele apropiae agenilor.
Toodaa, le era inerzis conacul cu presa si accesul la orice mijloc de comunicare. Guverrnul
francez era obliga ca la fiecare 3 luni sa informeze auoriaile neo-zeelandeze sip e Secrearul
General al ONU, pe cale diplomaica, cu privire la siuaia celor 2 ageni si la modul in care sun
respecae condiiile. Inaine de scurgerea ermenului de 3 ani in decursul caruia cei 2 ageni nu
pueau parasi baza miliara, acesia au fos repariai. Noua Zeelanda a solicia soluionarea
acesui diferend, considerand o violare a deciziei Secrearului General al ONU, de care un
ribunal arbiral. Asfel, la 30 aprilie 1990, ribunalul arbiral a decis ca Frana s-a facu vinovaa
de violarea subsaniala a obligaiilor asumae faa de Noua Zeelanda cand a permis reparierea
celor 2 ageni fara a incerca sa obina, cu buna credina, acordul prealabil al auoriailor neozeelandeze si a considera ca ese obligaa sa plaeasca Noii Zeelande o suma de bani de 2
milioane dolari, bani cu ilu de indemnizaie penru nerespecarea obligaiilor asumae.