FLUIDE DE FORAS ‘Tabela 1, Comparatie intre modele reologice calculate cu modelele i Piteca de Tensimide Herschel Ostwald - Turajia Divizia — peers “fovfecareBalehey de Waole em rot/min : st Nin? Nin? Nin Nin? 600 130 10224 66,43 66,30 6643 (66.45 300 80 su2 40,88 41,38 40,89 40,89 200 oO 3408 31,68 3137 30,79 32,37 100 40 110A 20,44 20,13 1895 23,85 6 9 10,22 4,60 461 2A 15,84 3 1 ML 3,58 3,66 1,63 15,58 — tensiunea critic de forfecare 49% 047820300 ~ Gera) = 0,47892-80--130) = 14,37 Nim, Dack se presupune fluidul de tip Ostwald-de Wacle: ~indicele de comportare no 3 32lg— 222 =3321g!32. Fo 80 ,700, * —indicele de consistent 80 K= 051128 20,511 = 0,520 Ns"/m? . asa aie ONS ‘Velori mai precise pentru parametii stabilifi mai sus pot fi objinute folosind toate cele gase valori miisurate prin inetodd eelor mai miei pirate. Pentru modelul Herschel-Bulekley se folosese relafile (8); (9) si (10). Variind + » de la 0 pind la 14,37 Nat, valoarea minim’ pentru marimea A este 0,37 pentru care T 9= 17 Nin’, Cu ‘aceasta din urma, s-au gisit valorile K = 0,468 Ns‘/m? gi n= 0,71. Se observa c& parametrii gisifi pentru modelul Herschel-Bulekley nu coineid ou cei stabilifi pentru cele dou miodele anterioare. ‘Vitezele de forfecare si tensinnile de forfecare Ia perctele cilindrului interior al visco- zimetrului, din coloanele 3 gi 4 ale tabelei 1, sunt calculate on rlafile: 71204 n,, fs"), T= O,511g, (Nim), unde n, reprezint turafia cilindrului mobil, exterior, al yascozimetrului, in rotimin, iar @ — unghiul de antrenare a cilindrului interior, de_misurare, in. grade (diviziuni citite pe diseul solider cw cilindral interior). . 237.FLUIDE DE FORA 1 60) & 2 50 § 2 0 330 © Yolort masurate ° — Modetut Bingharn g = Modelul Ostwold-de Waele 5. 20 Modelul Herschel -Bulektey x 10) 200° OT) = 600 ooo Viteza de fortecare , $4 Fig. 2. Modelarea curgerii fluidului testat tn exemplul 1. 4n tabela 1 sunt calculate tensiunile in cole sase’punefe de miisurare cu cele trei modele (pesiszmodell Bingham ¢- folositeafia 2p #1067. Cu avesten sun rte czble de ‘curgere din figura 2. O descriere mai bund se poate obfine dacd att valorile masurate, efit si cele stabilite cu modelele Bingham si Ostweld-de Waele sunt calculate prin metoda celor mai mici patrate, Se vede cf, la tensiuni'de forfécare mici, modelul Herschel-Bulekley deserie cel mai bine comportarea reala fluidului, figurats doar prin valorile masurate, fn spatiul indlat, vitezele de forfecare varlaz’ in limite largi, in functic de mirimea debitului si a dimensiunilor secfiunii de curgere: 0.~ 200 s. Un fluid de foraj ideal este considerat acela care are vascozitate redusi la vitezé mari de forfecare, pentru ca presiunile-de pompare sf fie scizute, si ‘vascozitate’tidicatit Ia vitezele mici de forfecaté intélnite in jurul particulelér solide (barita, detritus), pentru ca viteza de sedimentare si fic redus’ gi capacitatea de evacuare niirit. Asemenea calitate o au fluidele cu 0 comportare accentunt nenewtoniana, cu, indicele m deptirtat de unitate: 0,2 ~ 0,3. Pentru evaluarea vitezei de sedimentare, si a capacitifii de evacuare a parti- culelor solide intereseazi vascozitatea la viteze de forfecare sub 1s , nerealiza~ bile cu vascozimetrul uzual Fann, fn, santier s-a introdus vascozimetrul Brook- field care misoara vascozitatea la 0 vitezK de forfecare nominal’ de 0,06 s", dar Jn cercetare se-folosese gi vascozimetre cu care se pot- determina parametrii reo- logici'la viteze de forfecare mai mici. Domeniul de misurare al. vascozimetrului RIF (introdus de Robinson gi Jachnik in 1996) este 0,0017 — 1,045 s" [13]. 238FLUIDE DE.FORAJ De.remarcat c& parametrii reologici m&surafi cu vascozimetrul Fann, chiar la viteza de forfecare minima 5,11 s* (3 rot/min), nu pot descrie, prin extrapolare, comportarea fluidelor la'viteze de forfecare mai reduse. fn tabela 2 se observil c& tun fluid preparat ou 12sini de Xanthan purificati are vascozitatea aparent la yiteza de forfecare de 5,11 s' mai mick decdt a imuia_preparat cu hidro- xietilcetulozi ‘de sédin (HIEC), dar Ja 0,06 s" Incrurile se inverseazt [6]. Ca reaultat, timapul de suspendare a unor particule de nisip in primul Suid este mai mare deci in cel de-al.doilea, Afirmatia este ilustrata gi in figura 3 [45]. Fluidele ou proprietafi tixotropice — tipic este sistemul apd-argilai - previn sedimentarea detritusului si a materialului, de tngreunare, iar evacuarea acestora tn timpul circutafici este imbyndiyité, Sunt preferable. fluidele care. au 0 rozisten{i de gel inifiald ridicaté gi eare rimane apoi constant [52]. ‘Tabela2. Corelafitintre proprietifilereologice a Vout fuide it >, lai 2 Caractetiatica ues, Phuid cu 4,3.kg/m? ;_ Fluid on 7,1 bef? “Vascozitatea la palnia Marsh sige 120 ‘Vascozitates plastic’ mPa. 23° ‘Texisiunea de forfecare 2 ta (decedare) ove NA ’ 214, Vascovitatea la 5,11 s* mPa, ye, 1900, ‘Vascoritatea la 0,06 s* mPas 4000 Timpul de suspendare min io ‘ ‘Timapul de relaxaré £ ‘02188 “t1gt=as46i. bs wy an 40 4,3kgim? Welon- Be KCL, 24°C. % 30 & 3 in ET] 43k? Xenthos Fonn rotmin” g % 20 5 el a 9,7 kgfm? HEC ' S19) 1 i 2) Kolm? HEC | ol 1 ni 0,07 ot 1 10 Viteza de forfecare , Fig. 3. Variafia wascozitdfti unor solupt de polimeri cu viteza de forfecare [45]. +239FLUIDE DE FORAJ Adeseori, pentru a aprecia capacitatea de suspendare si de evacuare a detritu- sului se caiculeaza o tensiune critick de forfecate to cu indicafiile vascozime- trului Fann de la 3'gi 6 rot/min, considerfnd fluidul Bingham: ¢, =2@, - 9, Fluidele care*con{itt polimeri au si caracteristici elastice, proprii corputilor solide, Ele sunt definite prin diversi moduli de clasticitate gi timpi de relaxare. Existi cercetiri care coreleazi capacitatea de evacuare mai degraba cu proprietifile vascoclastice alé fluidelor decd du cele pur vascoase [6, 56]. Mai folosit este timpul de relaxare determinat cu un vascozimetru Fann, Dupi ce se fac determinirile uzuale, se agit& fluidul la turatia cea mai micd G rot/min), se opreste motorul si se'noteazi sciiderea gradafiilor de pe cadranul vascozimietruini in timp. Fluidele care au timpul de relaxare mai mare (ritmmul de sc&dere a unghiului de risucire este mai mic) au o capacitate de suspendare $i de evacuare mai bund (v, tab. 2). 4. Transportul particulelor solide in sonde directionale si in cele orizontale {n sonde verticale sau apropiate de verticald, daci viteza medie a curentului ascensional de fluid yp depaseste viteza de lunecare a particulelor de detritus v;— consideratt egal cu viteza de cidere liberi in fluidul nemigcat —, mai devreme sau mai t8rzin particulele ajamg Ja suprafafi. Profilul neuniform al vitezei de migcare'in spafiul inelar, fri Indoial’ excentric gi variabil ca formi, rotirea garnifurii de foraj, forma si dimensiunile variate ale particulelor, interacfiunea lor en perefii sondei ori cu prajinile, dar gi intro ele, complic& fenomenul de transport. Totus, cel pufin statistic, se accept ci viteza medie de transport a patticulelor », este egal cu diferenfa vp — v; (fig. 4, a). Teatector parteser % % mn n wt >. N. N, Mi wu o >. « Fig. 4. Migcarea particulelor solide: a~Brsonde verticale; b--fn sonde inelinate; ein sonde orizontale 240FLUIDE DE FORAJ Pentru a evalua eficienja fenomenului de transport al detritusului, se folosese diverse oritesii, Unul dintre ele il constituie concentratia de particule in spafiul inelar cq; ea teprezint& raportul dintre volumul total de particule si volumul amestecului fluid-particule in care acestea se afl, La concentrafii nu prea mari, C¥4/%m unde ¢; este conicentrafia la intrarea ori la iegirea din circuit, Accasta din urma reprezinté raportul dintre debitul de particule patrunse in’ circuit si debitul de fluid. Pentru a evita pericolul de mangonare saw de prindere a gamiturii de foraj, in sonde verticale se recomand& ca c. s% mu depigease’ 4 ~ 5%, Un al doilea criterin este raportul R= v,/vp, numit gi indice de transport. Este de dorit ‘ca acesta si fic mai mare de 0,5, altfel spus, viteza medic a fluidului si fie de doui ori mai mare decat cea de lunecare. In'caz contrar, exist riscul de prindere a gamiturii de foraj. in’ sonde inclinate, peste 10°, inclisiv in cele orizontale, transportul detri- ‘tusului este esential diferit de cel din sondele verticale. Primul criteriu, on, este aplicabil, dar concentrafii medii de 20 ~ 30% gi chiar mai ‘mari nu constituie neapirat un pericol dé prindere a garniturii, Al doilea criteriu, R,, poate fi aplicat doar conventional. fn sonde inclinate, particulele solide cad liber, sub influenta gravitafiei, tot pe vertical’. Destul de repede ele ajung pe peretele inferior al sondéi; durata gi traicctoriile parcurse de particule sunt ‘determinate’ de viteza de tunccare, jnolinarea sondei, diametrul sondei gi cel al prajinilor, dar si de viteza fluidului (ig. 4, 0). Daci viteza curentului de fluid in vecinatatea peretelui inferior este mic si frecarca cu perctele este suficient de mare, particulele ramén pe loc si, in timp, ele se aglomereaz’ formind un strat cu grosimea mai mult sau mai pufin uniforma, Lichidul cu particule in suspensie care circuli deasupra acestui strat exercit& 0 acfiune de erodare, de antrenare a particulelor depuse. Ca rezultat, grosimea stratului se stabilizeazd. Este posibil ca detritusul s& fie transportat gi sub forma unor dune. Problemele care intereseaza la forajul sondelor inclinate si al color orizon- tale, din punctul de vedere al evacuirii detritusului, sunt: 1, care este specificul evacuarii in sonde inclinate gi in cele orizontale, si cum poate fi aceasta influenfata; 2.3n ce condifii se formeaza stratul de particule solide gi ce factori determin’ grosimea Ini 3.in ce masurk prezenfa stratulni de particule este periculoast in timpul fora- jului gi daca exist o grosime critica in acest sens; 4, care este debitul minim deasupra c&ruia stratul stafionar m so formeazit — intreaga cantitate de particule solide riméne fn suspensie si este evacuati de curentul de fluid; 5. care sunt cele mai eficiente tipuri de fluide pentru evacuarea detritusului ‘in asemenea sonde. 241FLUIDE DE FORAL 4.1, Mecanismul de transport al S-au ayansat mai ‘multe modele pentm descricrea, mecanismelor de evacuare a particulclor do, dettitus in sonde direcfionale gi in cele orizontale. Unele sunt inspirate din transportul hidraulic prin conducte al materialelor granulare (nisip, crbune, minereyri), dar cele mai multe au la ‘baza cercetiri experimentale speciale. Se accept adesea c& in spafiul inelar al sondelor cu inclinai suficient de mari exist doud strate relativ distincte: unul de particule solide depuse pe poretgle inferior al sondei gal doilen aflat deasupra, constituit qintr-o suspensie mai mult sau mai pufin,omogend. Particulele solide, sunt evacuate Jn cea mai mare parte in curentul mobil de deastipra ‘stratului de particule depuse, dar-sunt luate in considerare gi unele mecanisme care au loc la suprafafa acestui strat: de lunecare sau de rostogolife a particulelor solide, de ,saltafie” (an fenomen de ridicare si cdidero‘continua Ia suprafafa stratului de particnle), de erozitine si chiar de formare a'unor dune migcatoare. $i stratul de particule depuse poate deveni mobil, uneori sub forma’unor avalanse, la inolinari medii . Pentru’a stabili inalfimea stratului de particule in sonde inclinate, Gavigne? si Sobey [18] presupun ¢& toate particulele solide s-au depus po peretele inferior gi & stratul format luncc’ in sus de-a lungul peretelui (fig. 5) Neglijand variafia, prosiunii bidrostatice. in cote dou strate, ecuafiile de echilibru corespunzzitoare sunt: ay pentru stratul de fluid si gyn -a2,8, 458, : 2) Fig, 5. Model de transport cui doudi strate. 242FLUIDE DE FORA pentru cel de particule. S-au notat: ~ gradientul de presiune pe distan{a axial 25 Ay ~ aria sectiunii transversale a stratului de uid; . Ay = atia secfiunii transversale a stratului de particule solide, ‘Sy ~ aria pe care Aluidul vine in-contact. cu peretii sondei. si cu.cei ai prajinilor, S$, ~ aria pe care stratul de particule solide se afl in contact cu perefii soudei gi, eventual, ou cei ai prijinilor; ‘S; — aria interfetei fluid-solide; 7 —tensiunile de forfecare pe suprafefele de arie 5, te tensiunile de forfecare pe suprafetele de arie S,: —tensiunile de forfecare pe interfafa fluid-solide, Dac se elimina gradientul de presiune dp/dz din relafiile (11) gi (9 reaultit: +AU S, = Apt S, (13) eA =A A, ‘Tensiunile de forfecare +, se determin din relafia cunosouti 2 dy Fe (4) ger unde: Ay este cocficientul de rezisten{& hidraulicas; vy ~viteza medi a fluidului; . py ~ densitatea fluidului, Pentru a exprima tensiunile de forfecare 1, se considera c& frecarile dintre Stratul do particule solide gi poroji au doud componente: frecarea fluidului din port Iui gi frecarea particulelor solide tntre ele. Admifind ci cele dou efecte sunt aditive: . ‘ye VA : ayes 8 PK job, ~o 7s Sesina - as) S-au notat: 2, ~ coeficientul de rezistentii hidraulicd pentru lichidul ce umple porii stratului de particule solide; v,~ viteza stratului de particule solide; " Kyun cooficient de frecare solide-solide (éel static Ky so ia 0,6, iar cel dinamig Ka=0,3); 243FLUIDE DE FORAJ ¢ ~concentrafia de particule solide (0,5 - 0,6). Tensiunile de forfecare interfaciale vy mvs 2 apes bev (16) Coeficientul de rezistenfi hidraulicd 2y este o funcfie de -numicul: lui Reynolds, definit pentru intreaga sectiune de curgere, _Pres 1-4) Re pee a7) cu: D,— diametrul giurii de sonda; d~ diametrul exterior al prijinilor; niy~ viscozitatea efectiva a fluidului: Coeficientul de rozistenfi hidraulict 2, este 0 fumefic de numiirul lui Reynolds pe, Pf Os-4) 5 8) or (8) Cu acestea 64 Re (19), ‘in regim Jaminar si r=Peielke ¥a)-080]* 00) fn regim turbulent. Ultima relafie este formula lui Nicuractze. S-a constatat oX stratul de fluid curge de obicei turbulent, iar pentru stratul de particule solide tensiunile de forfecare sunt create in cea mai mare misuri de frecarea particulelor solide. Pentru factorul de frecare interfacialé este propust formula 8 as (sae Sh] a, ey 244FLUIDE DE FORAJ ‘ou dy ~ diametrul hidraulic, d,— diametrul particuletor solide. (0 corelafie empiric& pentru A; a fost gisitt si de Martins et al. [37]. in afara raportului dd, sunt incluse influenja numi&rului Re si cea a indicelui de comportare n, Ariile A; A, 5; S, S; i inalfimea stratului de particule solide se determina in fiaofie de situafia existenta: 1. prajinile se afl& deasupra stratului de particule solide; ile sunt partial ingropate in stratul de detritus; prajinile sunt complet ingropate in stratul de detritus, Pentru stabilirea inilfimii stratului de particule solide, calculul este iterativ. Figura 6 ilustreazi considerafiile teoretice de mai sus, pentru amumite con- ditii cunoscute. Se observ cd la debite suficient de mari, grosimea stratului de particule solide se reduce la zero. x 100 g Prdjini de 3in % 80 Kr20,2 ¢ 20,5 g Apé , dp=6,4mm 3 60] Vm 215m/h 3 E=05 Z “0 Ds=5in. 05-872 E 20) Instabilicte y 2 & Debitut , 1/5 Fig. 6. Variatia grosimi stratulul de particule solide eu debitul de circulafie pentru o sondé orizontald [18]. = Modelut de evacuare in doud strate cunoaste gi alte abordari (36, 37, 48]. . Experimental, Rasi constat& c& stratul de detritus nu miireste semnificativ forfa de ridicare a gamnituri, la suprafafi, decdt atunci cfnd indlfimea lui depi- geste o anumit& valoare [18, 46]. ‘Un model mai complex, cu trei strate distincte, este propus de Ngueyn $i Rahman [39]. ° funcjie de mérimea debitului de ourgere, sunt evidentiate mai multe moduri de transport a detritusului in sonde cu iriclindri mari gi in cele orizontale (fig. 7). La debite reduse, particulele solide se depun sub forma uiui strat omogen imobil gi lichidul circul& pe deasupra lui (fig. 7, a). . 245FLUIDE DE FORAJ : Curgere Curgere Curgere cu trei strate | cu doud strate|éu un singur strat Strat stajionar a. bees cv Hig. Alot de mansportn sonde cu inclinari mri. a—cu strat de particule solide stajionar; b~ cu strat de particule stajionar, strat dual strat de fluid cural; c~cu strat de particule stfionay, strat diluat si suspensie; d—cu strat diluat si suspensie; ecu toate particule solide fn suspenste [39]. find viteza medie dé curgere atinge o anumiti valoare, particulele solide de pe suprafafa stratului, stafionar sunt antrenate, si forméazt un strat diluat cu particule solide, fn sectiunea de curgere se disting trei strate: unul stafionar cu concentrafia particulelor solide uniforsiti, al doilea dispersat cu o concentrafie -variabili gi deasupra o zon’ cu lichid relativ curat (fig. 7, 8). Dact viteza de curgere este’ mariti, curen{ii turbulenti creafi ridic’ o parte dintre particule si le/disperseaz, in zona de lichid, formand o suspensic eterogen’ deasupra stratului de particule dispersate fig. 7, ©).Stratul de con- centrafie uniforms poate fi stafionar ori se misc impreun’ cu cel diluat. Pe misurd ce viteza de circulafie’cregte, tot mai multe particule sunt antre- nate, stratul uniform este dispersat pind la disparific si in seofiunea de curgero Hind doar dowd strats: unul de particule dispersate si deasupra Ini 0 suspensio cterogent (fig. 7, d). . in sfargit, la 0 vite’ de curgere Sificient de mare, toate particulele solide sunt transportate sub forma unei_ suspensii turbulente _ storogene sau shiar omogene (fig. 7, e). Scriind ecuafiile de’ echilibra pentru diverscle situafii'~ similaré ow cele apligaté in cazul anterior, ew d6ui strate ~ eui anumite ipoteze, eriterit de eurgere si valori pentru coeficientii de frecare, se pot detefmina; ‘numeric, “grosirhea relativi, (fap de diametrul sondei) a stratelor, in sectiunea de curgere (fig. 8), concentrafia medic de particule solide (fig, 9) si gradientul de presine 4 functio de yiteza medie de circulafie (fig. 10). es jin regiunea 1 (fig. 8), schema, de, curgero const intr-un strat stafionar de particule solide (grosimea lui este indicat de linia groas’) si o banda de lichid in care-particulele sunt antrenate de tensiunile de forfecare de Ja suprafafa stratului stafionar de particule solide (inalfimea benzii este indicat de linia intrerupt’), : 246FLUIDE. DE FORAJ 100 1 5 eok WO z Idem fig9} * N. ‘ , N. 2 cok 3 2 Straful 2 40F de particine £ ‘in suspense 2 x strofun 5. de particule depuse ° i . a fan ! 002 04 08, 08 10 12 14 Viteza medie de curgere , m/s “Fig. 8, Variafia grosimii stratelor cn viteza medie de curgere in spafiul inelar {39}. sj bok beaten b: Gas in dztpin 26 Vdg= 64mm gpx2,62gicm?| seg ygetSmih op Uehigul: opt, 8 10 ‘os Os 07 Op OS 10 ir 12° Viteza medio de curgere ms. -: ~ Fig. 9. Variafia conicentratiet detritusului in spaful inelar cn viteza med de cer (9) , - 1.20 viter medie de circa 0,76 m/s pentru exemplu céleulat ea datele din figura 9 — este; satisficut ctiteriul de curgero turbulent ‘a amestecului si particulele solide sunt antrenate de curenjii de turbulen{a regiunea 2: °°. La circa 1 vs, stratul de particule solide-incepo si huiecode-a hingul peretelui inferior al sondei — regiunea 3. 2ATFLUIDE DE FORAJ 5 Een — de tirbulena # oo £0 $ a) 8 ‘inceputul 3 40 turbulenjet 3 complete ‘ 20 Idem tig. 9 9 of 08 06 40. 12 44 16 _ Viteza medie de curgore , m/s Hig, 10. Varlajtacéderit de presiune cu veza medie de curgere [39). La aproximativ 1,07 mvs, stratut de particule solide so disipeazi si rimén doar dowd strate: unul dispersat mobil gi suspensia in migcare turbulent -- egiunea 4, : La 1,18 m/s, ca urmare a turbulenjei accentuate, dispare si stratul dispersat, toate particulele find transportate intr-o migcare turbulent —regiunea 5. Figura 9 confirmi ceca co este de agteptat: concontrajia medie de particule solide in spafiul inclar scade cui viteza medic de curgere. InteresantA este variatia gradientului de presiune, La viteze de curgere re- duse, ct timp stratal de particule depuse este stafionar, gradientul de presiune creste cn viteza. Dupi ce apar curenfii do turbulenfi gi stratul incepe si lunece, gradientul de presiune scade continuu pang in momentul cirid stratul este dis- persat si curgerea este complet turbulent’, Jn continnare, tendinfa se inverseazi: gradientul de presiune creste. Minimul atins poate constitui un indicator de ini- ficre a turbulenfei depline, . 4.2. Cercetiri experimentale ‘Transportul detritusului in sonde inclinate a Inceput si fie studiat sistematic cw 25 de ani in urmi, Cercetirile experimentale au fost Insofite de numeroase ‘ncerotiri de modelare a fonomenului si de recomandari practice. Cele mai multe experienfe au fost efectuate la Universitatea din Tulsa (Oklahoma, SUA), inceplind din 1979, sub conducerea Ini J. Azar (1, 27, 41, 35], Din 1984 — 1986 s-au intreprins cercetiri fa firmele Mobil [50] si ML Drilling Fluids ~ Houston: (Texas, SUA) [57, 58}; la Universitatea Heriot Watt din Edinburgh (Scotia) [16,42], Institutul Fraiicez de Petrol {35], compania brazilian Petrobras [36, 37, 48]. ve Simulatoarele sant, in general, aledtuite din: 248FLUIDE DE FORAS - ansamiblul de testare propriu-zis, format dintr-un tub exterior transparent si un tub interior, cu o lungime suficient de mare ca si asigure condilii de migcare stafionar’; - un sistem de circulare al fluidului, alcdtuit din una sau doud pompe, habe de noroi, amortizoare de pulsafii, site, haba de colectare, claviatura de conducte si ventile necesara; — un sistem de injectare a detritusului in ansamblul de testare, cu un debit care sii simuleze o anumitd vitez’ mecanica; — un dispozitiv pentru rotirea tubului interior; — un dispozitiv pentru modificarea pozifiei (centrate sau excentrice) a tubului interior fafa de cel exterior; — un sistem de reglare a unghiului de inclinare a ansamblului de testare; ~ aparaturi’ de miisurare gi supraveghere: debitmetre, traductoare pentru misurarea vitezei particulclor, sisteme de inregistrare a traicctoriei particulelor solide, tahometru pentru masurarea turafiei tubului interior, manometre, termo- metre, cronomette 5.2. Cele mai mari ansambluri de testare au Inngimea de 30 m, diametrul tubului exterior de 8 in, iar diametrul tubului interior de 4 1/2 in. Ele pot simula destul de bine conditiile din sonde [44]. Se pot realiza unghiuri de inclinare pani la 90° gi turafii pfinii Ja 175 rot/min. Sc foloseste att detritus natural, care se poate firdimita de-a Jungul circuitu- Ini, ot gi detritus artificial ou diverse forme sidiametre, Este urmiritA influenfa tuturor factorilor care pot guverna procesul de tran- sport al detritusului: viteza medie a fluidului in spafiul inelar, inclinarea siste~ mutui, tipul, densitatea si proprictifile reologice ale fluidului de circulate, rogimul de curgere, viteza de avansare a sapei (debitul de injecfie a particutelor solide), forma, dimensiunile si densitatea particulelor solide, dimensiunile si excentricitatea spafiului de curgere, turafia tubului interior g.2. 4.3. Factorii care influentenzit procesul de evacuare 1. inclinarea sondei. Toate experientele si observatiile de santicr arat& ci pe masura ce inclinarea sondei crete, menfindnd ceilalfi parametri neschimbafi, ovacuarca detritusului se Inriutifeste [50, 55, 57]. Daca so accept ca indicator de eficienfi a transportului concentrafia total de particule solide in spafiul inelar, un exemplu de variafie a acesteia cu inclinarea este ilustrat fn figura 11: concentrafia ereste in general cu inclinarea. fn sonde cu incliniri mici, sub 10°, mu exist diferenfe semnificative fafi de evacuarea in sonde verticale. In regim de curgere laminar, particulele de detritus se deplaseaz fn mare masuri de-a lungul peretelui inferior al sondei. La inclinari mai mari, 10 ~ 30°, tot mai multe particule solide se fndreapti spre’peretele inferior si, daci vitezele de curgere sunt mici (sub 0,6 mV/s), se formeazii un strat de particule relativ subfire (sub 3 mm). El este instabil, Iunec& 249FLUIDE DE FORAS {n jos si particulele’sunt antrenate in zone cu viteze mari. La viteze medi (0,6 ~ 0,9'm/s) se pot forma aglomeriricare, uncori, umply fntreaga secfiune de curgere. La viteze de curgere mari, detritusul este transportat ia mod continua sub forma unei suspensii eterogene.. Domenitil cuprins tntre 30 gi 60°-este considerat critic. Dack viteza de cungere medie nu este prea mare, stratul de particule solide care se formeac Tuneok in jos atunci cand greutaten lui depigoste forjelo de frecare gi cele de aderenfi eu perctelo, se suxpa gi poate bloca spafiul inelar duefind fa prindorea gamituri de foraj. Fenomenul poate avea loc efnd se Gatrerupe circulajia si ofectul tensiunilor de forfecare-de la perete dispare: Unghiul de inclinare peste are stratul de particule solide se stabilizeacit este determinat de proprietijile Tubrifiante ale fluidului, tixotropia lui, forma particulelor, rugozitatea suprafejel. fn cazuil emilsiilor inverse, pe suprafole netede, unghiul de stabilizare ajunge la 72° {57}; altminteri, el scade la 35 ~ 45°. So Gurgerea“turbulenté gi rotirea gamiturii destabilizeaztt stratul de particule solide, Periodic se pot forma si dune. » 80r5 d=1,3in #4 Fluid corbosol “s al4mPas , 6 =6,8Pa| Curgere lominorg bo ere Jamin iB. 229 4 § 9 o 10 2% 3 4 80 60 70 80 90 jinclinared sondei ; grade Fig. 11, Variafia céncentrafiel de detritus cu inclinarea [55]. $-a constat ef tn tuburi tucinaté, mai ales Ia 45 - 50°, viteza de sodimentare fntr-ui fluid aflat a repaus oreste de efiteva ori in rapoit cu cea dintr-un tub aflat in pozitic vertical’ — efectul Boycott (aupi, numele cercetétorulvi care. La semnalat, in 1920, in vasele sanguine). Sc pare ci ofectul se manifest i fn sondo, iar in condifii dinamice el s¢ intensified [57 - 59]. : La inclinari ‘mai mari de 60 = 70°, stratul de particule solide so formeazd aproape intotdeauina la vitez de cingero wzuale si el mi mai luneck fn jos ond Circulafia este opr’. El poate fi destabilizat prin rotirea gamiturii de fora, far prin folosirea uinor fluide eu proprietifi vascoplastice §i mai ales prin asigurarea ‘uni turbilenfe inaintate este impiedicat s& se formeze. ~ ’ 250FLUIDE DE FORA 2, Vitera de curgere, Dintie tofi parametrii tchnologici’ care. guvenieazt fenomenat de evacnaré a detritusului in sonde-cu incliniri mari’ gi’ in cole ovzontale, ca gi la fotajul vertical de altfel, viteza medi¢ a fiuidului in spafiul inclar joacd rolul cel mai important, Pe misuri ce vitéza fluidului creste, grosiiea stratului de*particule depuse se micgoreaza, pana la disparifie, iar Con- centrafia medic de particule in secfiunea de curgere se reduce (v."fig.8 si 9). Bfectul vitezei a fost studiat atit experimiental [41, 50, 55], oft gi teoretic [39]. ‘Aga chm s-a mai precizat, odati cu cresterea vitezei de curgere; se modifica si structira sistemului solide-fluid, precuin si mecanismul de transport, La viteze mici se formeazi un strat de particule solide’ stafionar, deasupra cétuia fluidul antrerieaz patticule printr-o misare de saltafic sau prin suspendate. La’ viteze Suficient de mari, stratul de particule nu se formeazi: ciirgerea‘este pseudo~ omogeriti, in general turbulent’, Intre dceste doud sitnafii extrerne s-air observat diverse moduri de migcare. : Figura 12 prezinti o schema a situafiilor posibile'intr-o conduct orizontali 4h care intervin gi dimensiunile particulelor solide. La viteze mici se formieazi stiatal de particule solide, iar suspensia curge prin séefiniica Hmast'cu o vitézti evident mai mare decfit cea corespunzitoare intregii scofiuni’ x ‘La-viteze-mai mari, stratul de particule solide devine mobil; eventual cu intermitenfi. Urmeazi o curgere cterogend,"in care cdnicentiafia de paiticule solide este mai mare spre partea inferioar’, si'tn final o curgers pseudoomégent. Dimensitinea patticuielor joaca vin rol important in aceasta Schem’ : "TCurgere cu strat mobi st saltafie # Curgere cu strat stafionar Dimensiuneo particulelor Curgere Pseudoomogend| Viteza amesteculut Fig.12. Moduri de curgere a sistemului solide-lichid in conducte orizontale [4 1). i 251FLUIDE DE FORAJS 3, Proprietatile reologice si regimul de curgere. Dificil de separat de efectul tipului de fluid, de cel al densit%fii Iui gi mai ates de regimul de curgere, cefectul proprietafilor reologice este destul de. controversat, iar uncori este consi- derat minor [18]. Parametrii reologici Iuafi in considerare, regimul de eurgere, jnclinarea, rotirea, manevrarea gi excentricitatca garniturii de prajini, modul de experimentare diferit duc adesea la conchuzii diferite. regim laminar, se accept de obicei eX fluidele mai vascoase asiguri 0 evacuate mai bunt: se reduce viteza de sedimentare a particulelor solide si, prin cresterea tensiunilor de forfecare interfaciale, grosimea stratului de particule so- lide se reduce. Indicafiile vascozimetrului Fann la 3 si 6 rot/min, rezisten{a de gel inifiald, dar mai ales vascozitatea mésurati la viteza de forfecare de 0,06 s" (la vascozimetrul Brookfield) constituie parametri mai adecvafi decit vis- cozitatea plastic’ si tensiunea critick de forfecare calculate cu indicafiile .de la 300 si 600 rot/min, : Jn regim turbulent, parametrii reologici nu au practic nici un efect, Obfinerea turbulenfei este determinata totusi de valoarea acestor parametri, iar criteriul de turbulenfi calculat depinde de tipul reologic adoptat. De romarcat cd, in prezenta stratului de particule solide, reginml de migcare calculat pentru secfiunea totala poate fi laminar, dar in secfiunea reali de curgere el poate fi turbulent. Excentricitatea prijinilor, migcarea elicoidali imprimati de rotirea gamiturii complic’ si ele aprecierea regimului de curgere. : Existi trei ,,filozofii” in privinfa proprietifilor reologice si a regimului de curgere necesare pentru o evacuare eficient’ a detritusului [33]. 1. Una dintre ole susfine idea cA, pentru forajul sondelor orizontale sau ou Snclindri mari, sunt adecvate fluidele vascoelastice, cu vascozitate ridicat Ia viteze reduse de forfecare [45]. Majoritatea fluidelor cu polimeri fac parte din aceastA categoric, Ascmenca fluide au o mare capacitate de suspendare a patticulclor solide, Profilul vitezelor in sectiunea de curgere este foarte aplatizat, cu viteze de forfecare seizute in cea mai mare parte a sectiunii, In apropierea perefilor, unde vitezele de forfecare sunt mari, particulele solide sunt antrenate si Tedirijate in zona central cu vascozitate ridicatd. $i fluidele vascoplastice cu indicele de comportare n redus au profilul vitezelor aplatizat, de accea sunt reco- mandate adesea pentru forajul sondelor cu incliniiri mari [29]. Capacitatea de evacuare a acestor fluide poate fi evaluati prin durata necesara depunerii particulelor solide, care poate ajunge la zeci de minute in spafii inclare uzuale, sau prin lmgimea dramului parcours pani la depunere, care poate depisi 1000 m Ja debite si dimensiuni transversate obignuite [33]. 2. Fluidele cu vascozitate redusi san moderat’, cu capacitate redusi de suspendare, pot fi utilizate la forajul sondelor cu inclindri mari sau orizontale dack se asiguri in spafiul inelar o vitezA medio critic’, deasupra ciircia toate particulele solide rman in suspensio, Curgerea poate fi laminarii sau turbulent. Exist’ multe modele care dezvolti algoritmi de calcul al acestei viteze exitice [10, 16, 34, 42, 46] — veri paragraful 4.4, 252FLUIDE DE FORAS 3. Fluidele ou vascozitate redusi, 5 - 15 mPars la 170 s" (100 rot/min), asigura o curifire eficienti in sonde cu inelinari mari daci ele curg turbulent (34). Prin oresterea gradului de turbulen{a se pot objine efecte mai favorabile decit prin cresterea vascozitifii, Viteza medic in spafiul inclar mu este un parametru satisficdtor fn acest caz. So utilizeazd o vitezd caloulaté prin multi- plicatea celei medii cu ridiicina pitrati a diametrului hidraulic, pentru fluide newtoniene [33] 4. Densitatea fluidului. Prin cresterea densitifii fluidului de circulatie, viteza de hunecare a particulelor solide scade datorita efectului de flotabilitate; ca i rezultat, evacuarea detritusului este mai buna [7, 58]. | in figura 13 este modelat efectul densitifii asupra grosimii stratului de particule solide de pe peretele inferior al sondei si asupra concentrafiei medii de particule solide din spafiul inelar [39, 50]. El este confirmat de experienfe [50]. oo 8 — 159r wh 8 8a Grosimea stratului de é perticule cepust on rn o O8 06 07 08 Os 10 MW i 05 08 07 O8 O9 10 ti Viteza medie de curgere , m/s Viteza medie de curgere , m/s a b Fig, 13, Hfectul densitaii fluidului de cireulatie pg @—asipra grosinil stratutut de particule solide; b—asupra concentrapie! medi de particule solide tn spajiul inelar (39). 5, Dimensiunile si densitatea particulelor solide. fn principiu, particulete mai miei sunt mai usor de antrenat gi de evacuat. Unele experiento arati cA vascozitatea fluidului si inelinarea joacd gi ele un rol in aceasti afirmafic, Dac& la vascozitiji sciznte, particulele mai mici sunt evécuate usor, indiferent de inclinarea sondei, in fluide cu vascozitifi ridicate acest fapt este valabil doar Ia inclinsti mari [42]. Tendinja de depunere a particulelor cu densitate Yai mare este, evident, mai ridicatii gi evacuarea lor este mai dificil, dact densitatea noroiului 1méne aceeasi. 253FLUIDE DE FORAJ 6. Excentricitaten spatiului-inelar. Efectul acestui factor a fost experimental, cu instalafii care simuleaz mai mult sau mai putin condi gaura de sonda, dar a fost modelat si teoretic [8, 9, 18, 25, 30, 42, 55). Conform cercetirilor efectuate de Tomren ef al., Ja inelindri pana la 35° efec- tul excentricitifii este minor (fig, 14). intre 35 si 55°, efectul este nerelevant (cutbele se incruciseazii), Pesto 55°, cAnd tubul interior este excentric, evacuarea este mai proasti decat in cazul cand cele dou’ tuburi sunt concentrice (¢ = 0), mai ales Ia excentricitafi pozitive (tubul interior se apropic de peretele de jos al 50 Lstam 105 Ds =5in e—o— 0 2 ds1,9in am 70,5 : Apa 3 £50 rot /min = 40 Viteza.medie: 58m is Concentrafia totalé de det 30 40 =50 60 70 80° 90 fnetinarea , gréde 0, 20 Fig.14, Efectul excentricitafti asupra concentragiei de detritus [55]. Potrivit experientelor efectuate de Peden et al., in cazul spafiilor excenttice, viteza critic’ (v. par. 4.4) la care tot detritusul se afl in suspensie este mai mic’ atunci cfind secfiunea de curgere este excentricd, mai ales in absen{a rotirii garniturii, ceea ce inseamna c& in spatii excentrice evaciarea este mai usoard. Modelarea studiaz’ efectul excentricitifii calculand distribufia vitezelor si a parametrilor reologici in sectiunea de curgere prin diverse metode numerice. Dupi Nguyen si Rahman, excentricitatea are un efect nefavorabil. Conform modeluhii lor, la 0 vitezi medie de 1,07 m/s, daca in spafiul concentric nu se formeazi stratul dé particule solide, in cazul unei excentricitifi de 0,5, stratul poate ajunge la 30% din indltimea sectiunii de curgere [39] ' 7, Rotivea garniturii, Efectul acesteia asupra evacudirii detritusului in sonde cu inclin&ri mari este seinificativ. Dack garnitura se roteste doar in jurul axei proprii, eventual centrat, influenta este relativ minora; ea se manifest prin 254FLUIDE DE FORAJ cresterea vitezelor de migcare in vecinitatea frontierelor. Rolul principal il joack migcarea orbitald i vibratiile garniturii, Agitarea mecanici provocat& antreneazit patticulele, care tind si se depuna, in zonele cu viteze de migcare ridicate, unde sunt transportate axial, Prajinile imprima particutelor de detritus chiar o migcare ciclica, clicoidala. Rotirea gamiturii contribuie si la eroziunea stratului depus, dup oprirea avansatii sapei: scade durata de eroziune gi cantitatea de detritus rezidual, care ‘nu poate fi evacuat, Efectul rotirii garniturii este mai pregnant la inclin&ri mari (fig, 15), la debite reduse gi la vascozitifi ale noroiului mai ridicate, ca rezultat al agitirii, 500, 500, tsa, Debitul +304 om 100 Oye Bin 2 ITs dehhein 8 183 20 soo} 2 253 te ee 5 2890 Masa detritusuluh, kg 8 4080 18 W800 80 Turasia, rotémin Turafia , rot fmin a. b. Fig, 15, Bjectul turapie’ dsupra camtiteil de detritus existent in ansamblul de testare dupi ce conditile se stabilizeazd: a inclinarea 90° ; b—tnclinarea 40° (47). : Rotirea gamniturii modifica si modul de transport al detritusului, La inelindri mari, stratul de particule solide care tinde s& se formeze este antrenat sub, forma de dune chiar la turafii mici. La inclinari reduse, sub 40°, rotirea gamniturii ini- fiazé lunecarea stratului de particule format [47]. 4.4, Viteza critica de curgere Experienfele efectuate pentra evaluarea capacititii de evacuare a detritusului fn sonde cu ‘nclinati mari, inclusiv in cele orizontale, au pus in evidenti existenfa unei viteze medii a Qoidului tn spafiul inelar deasupra cireia toate patticulele de detritus sunt transportate de-a Jungul sondei. La viteze mai mici dect aceasté valoare critic’, o parte dintre particule se depun pe peretefe inferior al spafiului de curgerc. Acumularea respectiva este cu atit mai groasi, ou ct viteza fluidului este mai mica. Viteza critic’ este dependenta de inclinarea sondei, excentricitate, densitatea si proprietifile reologice ale fluidului de circulafie, regimul de curgere si altele. 255,FLUIDE DE FORAY in ceea co priveste inclinarea sondei, viteza ctilic’ este scdizutd in sonde apropiate de vertical’, croste repede la inclinari de 30 - 50°, iar apoi rimiine aproximativ constant (fig. 16). La incliniri sub 20 ~ 30°, viteza critic va corespunde unei concentrafii de detritus in spafiul inelar de 4 - 5%; particulele depuse alunecd pe peretele inferior al sondei gi stratul nu se Yormeazi Dact in'sonde apropiate de vertical excentricitatea prajinilor mu joacd un rol somnificativ asupra vitezei critice, in cele en incliniti mari ea are un oarecare rol [18, 32] S Fluide : p= 1800kgitr| pe bazé Qf 21038 kg/m? AST de apa 10 de petrol 9, #1210 kgim? & Viteza critica, m/s ol yn wo 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 inctinored , grade Fig.16, Jnfluenta tnclindrii sondei asupra vitezei critice pentru trei noroaie diferite [23). Cand prijinile se apropie de peretele inferior at giurii de sonda, vitezele flui- dului in spatiile inguste dintre prijini si perete sunt scdizute, forfele de antrenare a particulelor sunt reduse si posibilitijile ca acestea si se depund sunt mari Dac prijinile se apropie'de peretele de sus (excentricitatea este considerati negativa), dimpotriva, vitezele fluidului in spafiul mai larg de desubt sunt mai mari gi tendinfa de depunere a particulelor este mai scdizuti;-ca rezultat, viteza medie criticd va fi mai mic decat in cazul end prijinile sunt concentrice ou sonda (fig. 17). ‘Mérimea secfiunii de curgere are i ea o oarccare importanfi. Dact pentru acelasi diametra de sond’ sc folosese prijini cu diametru mai mare, debitul critic este mai mic (fig. 18); condifile de evacnare sunt mai bune. ‘Asupra particulelor de detritus cu dimensiuni mai mari se exerciti forfe de antrenare mai promunjate gi, de reguli, acestea sunt mai ugor de evacuat in sonde 4nolinate, decd cele mai mici, Ca rezultat gi vitezele de curgere critice sunt mai reduse [18] Efectul proprietifilor reologice ale fluidului de citculafie este mai pufin explicit, Un motiv il constituic gi faptul c& in diversele cercetii fluidele de ciroulafic sunt caracterizate diferit din punct de vedere reologic; de obicei si natura Jor este diferita. 256FLUIDE DE FORAS 20 : 18 £ =0,62 (Jos) 3 E105 ° €=+0,62 (sus) g Bos 0 1 L 5 60 65 70 75 80 85 90 Inctinarea sondei , grade Fig. 17, Hfectul excentricitayii asupra vitezei critice [32). 60, Prajini de 3% in 50 40) 30) 20 Debitul critic , 1/5 10 010-20 30 40 60 60 70 80 90 nctinarea sondei , grade Fig. 18, Lfectul dimensiunilor spofiului de curgere supra debitului critic {18}. Astfel, dup Tomren et al, [55], Gavignet si Sobey [18], Larsen et al. (32), influenfa proprictijilor reologice este minor’. Dupi Hemphill si Larsen (23), fluidele care au vascozitatea plastic’ mp (ca fluide Bingham) sau indicele de consistenfs K (ca fluide Ostwald-de Waele) mai mari necesit& viteze critice mai mici Ja inclinSti intermediare (0° — 55°); in schimb, Ia incliniri mari (55 ~ 90°), ole rectami viteze critice mai ridicate. La fnclinéiri mari se semnaleaza diferenfe semnificative si atunci c&nd indicele de comportare » are valori diferite [23, 32]. Daci in sonde verticale densitatea are un efect favorabil, in sonde cu inclinari mari, influenga ei este mai putin relevanti, 257FLUIDE DE FORAJ Fig.19. Forfele care acfioneazd asupra unei particule solide aflate pe o suprafafit nclinaté. Se disting, meori, dou’ viteze critice: una care asigura rostogolirea sau lune- carea particulelor de detritus si a dona, mai mare, necesari pentru menfinerea lor §n suspensie. le pot fi determinate scriind echilibrul urmitoarelor forje (fig. 19): ~ forta gravitationalé Fy= pale »~,)i @2 — fora de ridicare (portanfa) provocata de migcarea axial a fluidului F,= 0,407 @3) ~ forfa de antrenare creat de miscarea fluidului Fy=eAyey (ay ~ for{a de frecare cn peretele (rezistenfele de hmecare sau rostogolire) Fy=,2l0, 9; )sino-F,. 5) S-au notat: ¥, ~-volumul particulei solide; ~aocelerafia gravitational’; pp densitatea particule’; pr densitatea fluiduluis G; ~ coeficientul de ridicare; 258FLUIDE DE FORAJ A, ~ aria proiecfiei particulci pe un plan perpendicular pe direcfia normal la direofia de curgere; v—viteza fluidului in vecinatatea particulei; Ca — coeficientul de rezisten{a la inaintare; Ay~ aria proiectiei particulei pe un plan normal pe direcfia de curgere; j.~ coeficientul de frecare (Ja lunecare sau la rostogolire) ou peretele sondei; a —inclinarea sondei. Coeficienfii ¢, ea si pot fi determinafi experimental, Primii doi se core- leaz cu numarul Re, de invaluire a patticulei: vd, Re, = Pee > (26) Ne unde: d, este diametrul particulei; ‘y— Vascozitatea efectiva a fluidului in vecinitatea particulei, Pentru rostogolire sau lunecare, condifia de echilibru este: F&F y +F, coset, en iar pentru suspendare F, sina-+F, cosa> Fy 8) Dupa inlocuiri, din prima relajie reaultd viteza minimel necesardi rostogolivii (hnecéirii) considerati in centrul particule, acceptatii cu form’ sfericts faglcosatysina) | Pp Py. - [isl D Ma : vee 3G, +He,) { Por o Dina dona relatic, rezultd viteza minima de suspendare 4g Pra PF a, Pees 3, sina-+c, cosa) ? py 6) Pentru caloulul vascozititii efective My se accept in general modelul Herschel-Bulckley. Profilul vitezelor si méirimea vascozitiilor efeetive intr-un spafiu inclar eventual excentric si cu tubul interior rotativ, pentru un ascmenea model reologic, se determina din ecuafiile de migcare gi ecuafia de continuitate, cu anumite ipoteze (fluid incompresibil si inelastic, curgere laminar’, stafionard si independent de timp, absenja lunecrii Ia perete). In general, calculul este numeric, pentru 0 geometrie, debit, proprietafi reologice, turafie date, 259FLUIDE DE FORAJ Se determina apoi numiirul Reynolds in centrul particulei aflate pe peretele inferior al sondei gi, cu anumite corolafii empitice, se stabilesc cocficientii c, $i c,. Cunoscdnd densitafile pp si ps Inclinarea sondei « gi coeficientul de frecare j, se determin’ cele dou viteze Var §i Yay. Dacd ele nu coincid ou cele calculate anterior din profilul de viteze, se repetX calculele cu un alt debit, In final vor rezulta: — debitul (viteza medic de curgere) necesar rostogolitii (Iunecirii) parti- culelor; — debitul (viteza de medie de curgere) necesar pentru suspendarea parti- culelor. Figura 20 ilustreazi variafia celor dow viteze medi minime ou inclinarea sondei: viteza necesari suspendiii creste continu cn inolinarea sondei, in timp ce viteza minimi necesard pentru rostogolitea particulelor, mai mic& deeat precedenta, are un maxim Ja circa 55° [16]. 15) . mis 10} 05 Viteza minima 2 4 60 80 Inctinarea sondei , m Fig. 20. Dependenta dintre viteza minima de transport si fnclinarea sonde [16] Pe baza umui program experimental extensiv (peste 700 de teste), Larsen et al, propun un model de caloul al vitezei critice pentm sonde cu inclinari mari, 55° — 90°, Modelul oferii si posibilitatea de calcul al concentrafiei de detritus in spafiul inelar, la viteze mai mici decit cea critic’, si este usor de aplicat [32]. Hxperienfele au fost efectuate pe un stand format din tuburi de 5 in, ou fungimea 10,7 m, in care s-au aflat prijini de 2 3/8 in, ou posibilittyi de rotire (50 rot/min) si de plasare centrick sau excentric’, S-au folosit trei categorii de particule solide, cu diametnul mediu de 2,5, 4,5 si 7,0 mm. Debitele de injeofic a detritusulai au corespuns unor viteze mecanice de 8,23, 14,46 si 24,69 mm/h. S-a glisit od la viteza critica a fluidului, pentru inclinari de 55° - 90°, con- centrafia medie a particulelor din spafiul inelar: 05833 v,+0,505 (%) @) Gig 260FLUIDE DE FORAJ ou viteza mecanic& Yq in wh, Viteza de transport a particnlelor se calouleaza cu relafia: G2) unde: d este diametrul exterior al tubului interior; D~diametcul interior al tubului exterior. Se defineste 0 vitezi echivalenti de lunecare ve, oa diferent’ intre viteza critic a fluidului ve, §i'viteza de. transport a particulelor v,.. in continuare, viteza critic poate fi stabiliti abia dupa ce se cunoaste viteza echivalent& de lunecare. Aceasta se calculeaza cu relafiile empirice: ‘Ver = 0,00157276 Hy + 0,916 pentru, ny <53 mPas va = 0,0077846 (rey 53) +1 pont ty 53 mPa. @3) ‘Vascozitatea efectiva, in mPa's, se calculeazA cu relatia: t9(D-d) ng ony 24) G4) unde: np este vascozitatea plastic’; ‘to ~tensiunea dinamic’ de forfecare De notat of viteza critic Ver, necesari pentru caleulul vascozitafii efective, nc’ m este cunosoutd. De aceea se foloseste o procedura iterativ’, pornind de la o vitez’ critic’ estimati, Pentru a generaliza ecuafiile de mai sus, fn raport cu condijiile de expe- rimentare, se introduc cAteva coreefii empirice privind unghiul de inclinare, dimonsiunile detritusului i densitatea noroiului. Coteofiile se introdue prin inter- mediul unor factori multiplicativi aplicati vitezei echivalente de lunecare. Factorul de coreofie pentru unghiul de inclinare K,=~0,00023 of + 0,0342a-0,213 (35) ou unghiul « in grade. Factorul de corectie pentru dimensiunile detritusului Kfig= ~ 0,0409 dg 1,286, 6) unde dso reprezint& diametnul mediu, in mm. Factorul de corecfie pentru densitatea noroiului 261FLUIDE DE FORAJ K,=1-0,0333 (p—1,0444) penta p> 1,0444 g/cm? Bn pentru — p< 1,0444 p/om? Cu acestea, viteza echivalenti de lunecare corectatii Vie = Ka Kain Ky Yo (8) iar viteza eritict a fluidutui Ver= Viet Yn 39) Considerdind cf aria seofiunii transversale de curgere, tn prezenfa stratului de particule stafionar, este proporfionalii cu dobitul de curgere, concentrafia medie de particule solide la viteza medie a eurcntului vq, mai mick decal cea critic: (22 }e-m, (40) unde m este porozitatea stratului de particule solide. Cu 0 formula similara se calculeaz’ gi arin secfiun de particule solide i transversale a stratului a) cu Ay ~ aria secfiunii transversale a spafiului inelar. $i pentrs concentrafia medic de particule solide se aplick un factor de corecfie: Cute 97 -0,00231 ny (42) deoarece relafia (40) se confirma doar pentru api si noroaie pufin vascoase. Exemplul 2: S& se ealeuleze debitul necesar pentru a menfine in suspensie intreaga cantitate de detritus in urmitoarele condi: diametral sapei D, = 8 1/2 in 215,9 mm), diameteul exterior al prajinilor de foraj d, = 5 in (127 mm), viteza mecanich vq = 10 m/h, diametrul mediv at particulelor evacuate d, = 10 mm, densitatea nosoiului py = 1100 kg/m’, vascozitatea plastic’ np = 8mPass, tensiunea dinamic& de forfecare t9= 5 N/m®, inclinarea sondei «= 90°, Si se determine arin secfinnil transversale a stratului de particule sotide pentru un debit Q=201s, presupus mai mic decit cel critic. Se admite porozitatea stratulni de particule m = 0,36. Solufi.2. Concentratia de particule solide in spafiu inelar ta viteza eritied a curentolui de fluid : Gye = 0105833 - 104+0,505 = 0833%, 262FLUIDE DE FORAJ 2. Viteza medie de transport a particulelor solide 10-100 1 1p a oe = 0892 i . ToRB-3600 7 aa7 392 ms “(2159 3. Se estimeazi o vitezi echivalenté de lnnecare egallicu 1 m/s, Cu aceasta, viteza critic yee = 140,392 = 1,392.05, ‘Vascozitatea efectiva Ia aveasté vitez Se recalculeazi viteza echivalenta de lunecare: ya 0,00157276 - 47,9 + 0,916=0,991 mvs. ‘Valoarea este destul de apropiati de cea estimata, de aceea se accept vy = 1 m/s irk alte iteratii. De altfel, viteza echivalentd de lunecare este pufin seusibila la valoarea vitezei critice. 4, Factorul de coreofie pentra inclinarea sondei: Ke -0,000233 - 90° + 0,0342 - 900,213 = 0,9777. 5. Factorul de corecfie pentru dimensiunile detitusului Kam == 00409 - 10+ 1,286 877. 6, Factorul de corectie pentru densitates noroiului. Ky= 1 ~0,0333(1,1 ~ 1,0444)= 0,998. 7. Viteza echivatenth de lunceare corectatt, vie = 0,977 0,877 - 0,998 - 1 8, Viteza criticd a fluidulu: Vor = 0,392-+ 0,856 = 1,248 m/s, 9, Debitul critic de fluid: 2. Ebaisy ~0,277) 4,208 = 0.02988 mh 10, Dack se foreaza cn wn debit de-20 Ms, pe perctele inferior al sondei se formeazK un strat de particule solide, Concentrafia medic de particule i acest caz, 263FLUIDE DE FORAJ = (1-29)¢-030)-100= 2133 %, o( BN 0,36)-100 = 21,33 %. ‘Accasta se corecteaza cu factorul de vascozitate: e951 = 0,97 — 0,00231 - 47,9 = 0,859 sirezulta 4 = 0,859 21,33 = 18,33%. ‘Veloarea aceasta este mult mai mare decd cea existent la vileca critic: 1,0833%, ‘Yn stratul de particule solide s-a admis concentrafia de 64%. 11. Aria secfiuniitransversale a stratului de particule solide, Ay = £.2139* 0327 1-22) -o0708 m. Ae 1-22) <0, ‘Ha constituie otreime din secfiunea total de curgere. Exista gi pirerea ci prozenfa stratului de particule solide nu constituie nea- parat un inconvenient, daci grosimea Ini nu depiseste 0 anumiti valoare, Gamitura se deplascaza gi se roteste pe stratul de particule format, coeficientul de frecare nefiind mult influentat. fn secfiunea de curgere ramasii so stabilesc condifiile unei migc&ci pseudoomogene, probabil turbulente, care asigur’. eva- cuarea detritusului format in continuare la sap’. S-a pus in evidenfi o inAlfime minima a sectiunii libere sub care exist rise! prinderii gamiturii la extragere, att pe considerente teoretice, cat si pe observafii de santier (2, 46). 4,5, Recomandiri Degi nu exist’ o unitate de vederi privind cele mai bune solufii tchnologice pentra evacuarea detritusului din sonde cu inclindiri mari sau orizontale, céiteva recomandati practice pot fi avansate. 1. Debitele de circulatie trebuie s8 fic in general mai mari decdt la sondcle yerticale, cu pani la 50%, Este de dorit ca in spafiul inelar si fie asigurati curgerea turbulent. 2. Pentru a putea folosi debite sporite si a objine turbuleng’ se recomandi prajini ou diametral mai mare decdt cele obignuite; in locul prajinilor de 3 in foarte rispfndite, sunt preferabile cele de 5 1/2 in. 3. Pentru a obfine turbulengi sunt recomandate fluide en vascozitate redust, Totusi, cAnd turbulenfa nu este posibilé sunt utile fuidele cu o mare capacitate de suspendare gi anume cele ou 0 vascozitate ridicaté la viteze mici de forfecare. 4. Rotirea gamiturii cu viteze mari contribuie substangiat la evacuarea detri- fusului, Din acest motiv, forajul cu motoare de fund cu gamitura stafionard trebuie alternat si chiar inlocuit, ori de cAte ori este posibil, cu cel rotary. 5, Sistemul fop drive permite circulafia gi in timpul maneverii garniturii, de aceea el este foarte réspandit la forajul directional, mai ales la cel marin. 264FLUIDE DE FORAS 6. Se pot pompa periodic dopuri de fluid cu vascozitate redusi, chiar apa, care printr-o furbulenfa accentuati contribuie la antrenarea particulelor depuse. (Gxisti gi practica pompiirii unor dopuri véscoase, care ar facilita evacuarea detritusului). 7. Periodic se efectueaz’ marguri sourte, de spilare: inainte de extragerea gamiturii, cAnd vitezele de circulafie sunt mici, cfind exist tendinfa de crestere a presiunii de pomparg, cAnd vitezele de avansare sunt mari gi, in general, dupa forajul unui anumit interval. ° 8, Se utmareste permanent densitatea noroiului la iesirea din sonda, precum si cantitatea de detritus separatt la site care se compari cu cea dislocata (in acest sents se utilizeaz& diverse sisteme de cintisire a detritusului la site), Este posibil astfel si se evalueze eficienfa evacuatii detritusului [54]. 5. Sedimentarea baritei Datoriti diferenjei de densitate faf% de fluidul in care se afl, particulele de bariti, ca gi cele de detritus, au o tendinfi de sedimentare. Ca rezultat, se produce o variafic nedorith a densita{ii fluidului pe vertical, iar o parte dintre particule se depun pe peretele inferior al sondei, ceea ce crecazi uncle dificultii: controlul dificil al manifestiilor eruptive, pierderi de circulatie, frectiri mari gi chiar prinderi de gamiturd, cimentiri nereusite. Intensitatea fonomenului de sedimentaro este determinat& de miirimea gi den- sitatea particuiclor, natura, densitatea gi proprietifile reologice ale Suidului, pre zenfa substanelor tensioactive. El se produce atat in condifii statice, in perioada Sntreruperilor de circulafie, cit gi in condifii dinamice [3, 4, 13, 19, 59]. Cand fluidul circuld, in sonde inclinate, particulele de bariti se depun pe peretele inferior al sondei, indeosebi atunci cénd viteza de curgere este redusd gi gamitura de prajini nu se roteste. Manevrarea gatniturii sau orice alt& perturbafie poate provoca Junecarea stratului de particule, uneori chiar sub forma unor avalanse. fnclin&rile critice sunt cele intermediare, 45 ~ 75° [4, 13]. Jn sondele inclinate se manifest’ si o curgere in contracurent. De-a lungul peretelui superior se formeaz un strat relativ curat care tinde si se migte in sus, jar do-a lungul peretelui inferior un strat cu 0 concentrajic mare de particule solide care tinde si se doplaseze in jos. Efectul Boycott, conform ciruia viteza sedimentare tn sonde inclinate creste de cateva ori, accentueaz’ fenomenul. ‘Dac se urmireste densitatea noroiului iesit la suprafafs dup’ o oarecare intrerupere, se observ o& aceasta riméne o perioada sub valoarea medie - densitatea noroiului pompat. Dup’ cAteva zeci de minute, noroiul are, dim- potrivi, donsitatea mai mare deedt cea medic (fig. 21). Diferenta dintre den- sitatea minimi si cea maxima poate ajunge la zeci sau chiar sute de kg/m’, la noroaie cu densitifi mari. 265FLUIDE DE FORAJ 2100 Densitatea norojutui pompat : 1910 Kg /m? 2000 + tui, Kg/m? Densitatea de baz&d 1900 1800 Densitatea noroi 790 5 20 40 60 80 100 20 ~~ 140 Timpul de cireulatie , min Fig. 21. Variagia densittiit norotulut fa iegirea din sondtt (599. Inifial fenomenul a fost observat la fluidele po baz de produso petrolicre, care igi redue semnificativ vascozitatea cu temperatura, dar s-a constatat gi la alte noroaic, El este mai accentuat la viteze de ciroulafie reduse, prijini stafionare, dispuse excentric. S-au introdus diverse dispozitive si modele pentru evaluarea tendinfei de sedimentare a, baritei in condifii dinamice. Cu ele se, studiazA gi se exprimi variafia densitifii noroiului (diferenfa dintre valoarea maxima si cea minim’) in timp. Fenomenul de sedimentare a baritei este diminuat prin acoleagi miisuri care contribuie gi la imbunitifirea evacurii detritusului: folosirea de fluide care dezvolt& rezistenfe de gel rapid, cresterea debitului de citculatie, rotirea si mane- area periodic’ a garnituri, indep&rtarea particulelor cu dimensiuni mari, tra~ tarea si omogenizarea noroiului atunci cind se semnaleazi fluctuafii mari de densitate. ‘Tensiunea criticé de forfecare determination indicafiite vascozimetrului Fann In 3 si 6 rot/min (7, = 2p, — @g) este considerati un parametra reologic mai relevant decit cea determinati cu misuruitorile ofectuate 1a 300 si 600 rot/min (% = 200359 ~Pee0 )- Se recomanda, pentra prima marime, valori minime de3~7 Nim’. Jn ceea ce priveste tendinfa de depunere dinamic’, adesca mai sever’ decdt cea static’, ca se coreleazi doar ou vascozitatea determinata la viteze de forfecare foarte reduse, sub 2 s [13] 266FLUIDE DE FORAS 6. Stabilitatea peretilor gaurli de sonda xist4 mai malte motive de interes privind stabilitatea peretilor unei giuri de sonda: ~- determinarea densit€fii fluidului de foraj astfel incat s& se evite surparea st fisurarea rocilor din perefi; ~ stabilirea domeniului de tolerangi a densitifii echivalente a noroiului; _ alegerea noroiului care interacfioneaza cel mai pufin cu rocile din perefi; ~ stabilirea modului de completare a sondei, ~ prevenirea innisiparit sondei pe durata exploatirii, Cand se foreazi o sonda, starea de tensiune primara din jurul ei se modifica. Noua stare de tensiune este determinat& de direofia sondei in raport cu direcfiile principale ale stirii primare, de mérimea tensiunilor principale, de prosiunea fluidelor din pori si cea din sond’, de proprictaile mecanice ale rocilor. ‘Adescori, tensiunile variaza gi in timp, Cu anumite ipoteze privind modul de comportare a rocilor, noua stare de tensiune poate fi stabiliti teoretic, prin misuritori in gonde sau prin diverse modelari in laborator, Dact se accepti anumite criterii de cedare a rocilor este posibil si se evalueze stabilitatea perefilor giurii de sonda, si se determine presiunea, optim’ din sond& i indirect densitatea noroiului, Cam de obicei difeofia unei sonde deviate mu coincide cu nici una dintre direcfiile principale de tensiume, stabilitatea perefilor tn acest caz este mai dificil de evaluat {12, 14, 15, 20, 38, 43, 53, 60]. Se consider’ de reguld c& stabilitatea este maxim’ atunci cind sonda este foratt dup% direcjia tensiunii principale maxime, Din acest motiv, sondele verticale au in general pérefii mai stabili decdt cele deviate, Se intdlnese totusi multe sitaafii cdind sondele deviate forate tn aceeagi zon’ au perefii mai stabili dec&t cele verticale. Mai mult, dact la ineliniri mici, perefii sunt stabili, Ia incliniri swari ei devin instabili, in aceleasi condifi fnclinarea stratelor gi gradul lor de tectonizare joac& si ele wn rol, Este posibil, de asemenea, ca perefii inifial stabili si devina instabili dup’ o anumit& perioada de exploatare, cfind presiunea din pori a sc&zut sub o valoare dati. fn dreptul rocilor sensibile Ja ap, cum sunt cele argiloase, transferul de ap’ si ioni intre noroi si roci modificd echilibrul de prosiune sondé-strat, rezistenia rocii, marimea tensiunilor de hidratare, ceea ce afecteazé simfitor stabilitatea perefilor (40). Intrebéri 1. Ce probleme se intdlnese la evacuarea detritusului in sonde cu inclinciri ‘mari gi fn cele orizontale? 2. Ce proprietifi trebuie sd aibdi un fluid de circulagie folosit in sonde eu Ce avantaje are modelul reologic Herschel-Buckley fafa de modelele Bingham gi Ostwald-de Waele? Dar dezervantaje? 267FLUIDE DE FORAJ 3. Lace inelindri evacuarea detritusului devine critica? 4. Ce avantaje au fluidele cu polimeri? 5. Ce concepfie existét in privinga proprieteyilor reologice $1 a reginulul de curgere necesare la evacuarea detritusulni in sonde cu inclindrt mari gt in cele orizontale? Ce se infelege prin vitezéi criticti de curgere? Ce efect are rotirea garniturti asupra evacudtrii detritusubi? De ce sunt preferabile prajinite cu diametru mai mare? Ce avantaj are sistemul top-drive la forajul directional? SOnea Probleme 1. Cu wn vascozimetma Fann model 35VG s-au misurat urmitearele valori (@iviziani, pe ccadran): 600 rotimin 63 div, 300 rot/min ~ 38 div, 200 rovimin -28 div, 100 rot/min— 18 div, 6 rol/min ~ 8 div, 3 rot/min - 7 div. ‘St se calculeze parametti reologici considerdnd fluidul testat de tipul Bingham, Ostwald-le Waele si Herschel Bulekley R: Fluid Bingham: 1, = 25 mPa's, %» = 6,22 Nin’, fluid Ostwald-de Waele: K = 0,206 N:g"An?, n = 0,7295 fluid Herschel-Bulekley: to = 3,39 Nim’, K= 0,0667 Ns"/m?, n = 0,876. 2. $8 se recalculeze viteza gi debitul critice in aceleasi conditii din exemplul 2, dact in locul prijiilor de Sin se folosese prajini de 5 1/2 in. R: y= 1,272 sls, Oe, =27 Us. Referin{e bibliografice 1. Becker, T, Azar, J, Okrajni, 8: Correlations of Mud Rheological Properties With Cuttings Transport Performance In Directional Drilling, SPE Dziling Engineering, March 1991, p. 16. 2. Benesch, JM, Camacho, GA, Matsuzawa, S., Dawson, CR: Planning A Record Extended-Reach Well In Japan, Pete, Engineer Int., April 1996, p. 59, 60, 62, 64, 65, 67. 3, Bern, PA, Zamora, M, Slater, KS, Hearn, PJ: The Influence of Drilling Variables on Bavite Sag, Animal Conference held in Denver, Colorado, USA, 69 Oct, 1996, p. 887 ~ 894, SPE 36 670. 4, Bern, PA. et al: Barite Sag: Measurement, Modeling, and Management, SPE Drilling & Completion, March 2000, p. 25 ~ 30. 5S. Bland, R: Water-based glycol systems acceptable substitute for oil-based muds, Oil & Gas 1, June 29, 1992, p. 54. 268FLUIDE DE FORAS 6. Bloodworth, BR, Keely, Jr. G.I, Clark, P.B: Mid relaxation measurements help ‘predict hole cleaning ability, Oil & Gas J., une 1, 1992, p. 73 ~ 78. 1, Chien, SF: Settling Velocity of Irregularly Shaped Particles, SPB Drilling & Completion, Dec. 1994, p. 281-289, 8, Chin, W, C.: Advances in annular borehole flow modeling, Ofishore, Febr. 1990, p. 31, 32, 34-37. 9. Chin, W. C3 Exact cuttings transport correlations developed for high angle wells, Offshore, May 1990, p.67, 68, 70, 80. 10,Clark, RK, Bickham, K.L.: A Mechanistic Model for Cuttings Transport, Annual Con- ference held in New Onleans, Lovisiana, USA, 25 ~ 28 Sept. 1994, p. 139 ~ 152, SPE 28 306. 11, Dobson, J. W. ef al: A Novel Water-Based Drill-In Fluid for Geopressured Horizontal Wells, 5. Pets. Tech., Nov. 1996, p. 1047-1049. 12, Dowson, SL. ef al: An Integrated Solution of Extended-Reach Drilling Problems in the ‘Niakuk Field, Alaska: Part J-Wellbore Stability Assessment, SPE Conference held in Houston, Texas, USA, 3 ~6 Oct. 1999, SPE 56 563. 13, Dye, W, Hemphill, T, Gusler, W, Mullen, Gx Correlation of Ultralow-Shear- "Rate Viscosity and Dynamic Barite Sag, SPE Drilling & Completion, March 2001, p.27-34, 14. Bwy, RL: Wellbore-Stability Predictions by Use of Modified Lade Criterion, SPE Drilling & Completion, June 1999, p.2. 15, Ewy, RIL, Ray, P, Bovberg, C.A, Norman, PD. Goodman, ILE. Openhole Stability and Sanding Predictions by 3D Extrapolation from Hole Collapse Tests, Conference held in Houston, Texas, USA, 3 - 6 Oct. 1999, p. 415 ~ 425, SPE 56 592, 16, Ford, 5-1, et ali A New MIV Computer Package for Hole-Cleaning Design and Analysis, SPE Dailling & Completion, Sept. 1996, p. 168-172. 11. Friedheim, IB, Conn, HL. Second-Generation Synthetic Fluids in the North Sea: Are ‘They Better? J, Pets. Tech., Nov. 1996, p, 1050-1051 (SPE 35 061). 18, Gavignet, AA, Sobcy, Ll: Model Aids Cuttings Transport Prediction, J. Petr. Tech., Sept. 1989, p. 916-921. 19. Green, MD, Thomesen, CR, Wolfson, L., Bern,P.A: An Integrated Solution of Extended-Reach Drilling Problems in the Niakuk Field, Alaska: Part II ~ Hydraulics, Cuttings Transport and PID, Annual Technical Conference held in ‘Houston, Texas, USA, 3~6 Oct. 1999, SPE 56 564. 20. Guild, GJ, Lal, Mu Designing And Drilling Extended Reach Wells, Patt 3, Petr. Eng, Int. Febr. 1995, p. 41 ~44. 269FLUIDE DE FORAJ 21, Hemphill, T: Test determine oil-nud-properties to watch in high-angle wells, Oil & Gas J.,Nov. 26, 1990, p64. 22.Hemphili, T, Campos, W,,Pilehvari, A.: Yield-power law model more accurately predicts mud rheology, Oil & Gas J., Aug. 23, 1993, p. 45 50. 23, Hemphill, T, Larsen, TL: Hole-Cleaning Capabilities of Water and Oil-Based Drilling Fluids: A Comparative Experimental Study, SPE. Drilling Engineering, Dec. 1996, p. 201 ~207. 24, Hemp hill, T: Hole-cleaning model evaluates fluid performance in extended-reach wells, Oil & Gas J, uly 14, 1997, p. 56-64 25, Hemphill, AT, Pogue, T.: Field Applications of ERD Hole Cleaning Modeling, SPE Drilling & Completion, Dec, 1999, p. 247-253. 26. Hinds, AA, Carlson, I, Peresich, Rs Industry Searching for Alternative 10 Transport of Drili Cuttings: Biodegradable Ester Substitute for Oil in Drilling Performance, Offshore, Oot.1991, p. 30, 33, 75. 27.1yoho, AW., Horeth ILJM, Veenkant, RL: A Computer Model for Hole-Cleaning, Analysis, J. Pets, Tech,, Sept. 1988, p. 1183—1192. 28. Kenny, P. Ester-based muds show promise for replacing some oil-based muds, Oil & Gas I, Nov. 8, 1993, p. 88-91. 29, Kenny, P., Hemphill, Ts Hole-Cleaning Capabilities of an Bster Based Drilling Fluid ‘System, SPE Drilling & Completion, March 1996, p. 3-6. 30. Kenny, P., Sunde, B, Hemphill, T: Hole-Cleaning Model: What Does the Fluid Flow Index. Have to Do With If? J. Pett. Tech., Nov. 1996, p. 55 — $7 (IADC/SPE, 35 099/1996). 31. Klotz, JA, Brigham, W.E: To Determine Herschel-Bullley Coefficients, J. Petr. Tech., Nov. 1996, p. 80-81. 32, Larsen, TE, Pilehvari, AA, Azar, J.J: Development of a New Cuttings-Transport ‘Model for High-Angle Wellbores Including Horizontal Wells, SPB Drilling & ‘Completion, Jane 1997, p. 129-135. 33, Leising, Li, Walton, LC: Cuttings Transport Problems aiid Solutions in Coiled Tubing Drilling, INDCISPE Drilling Conference heid in Dallas, Texas, USA, 3 ~ 6 March 1998, p. 85 ~ 100, JADC/SPE 39 300 (SPE Dailling & Completion March, 2002, p. 5466). 34, Luo, ¥., Bern, P.A, Chambers, B.D: Flow-Rate Predictions for Cleaning Deviated Wells, IADC/SPE Drilling Conference held in New Orleans, Louisiana, USA, Febr. 18-21, 1992, p, 387-376, SPE 23 884, 35, Martin, M, Georges, C., Bisson, P, Konirseh, O.: Transport of Cuttings in ‘Directional Wells, SPEMADC Drilling Conference held in New Orleans, Louisian, ‘USA, March 15 ~ 18, 1987, SPE 16 083. 270FLUIDE DE FORAJ 36. Martins, Al., 84, CHM, Lourengo, AMF, Freire, LGM, Campos, W. Experimental Determination of Interfacial Frietion Factor in Horizontal Drilling With a Bed of Cuttings, Pete, Eng. Conference held in Port of Spain, Trinided ‘Tobago, 23 26 April 1996, SPE.35 075. 37, Martins, AL, Santana, ML, Campos, W., Gaspari, B: Bvaluating the ‘Transport of Solids Generated by Shale Instabilities in ERW Dritting, SPB Driling & Completion, Dec. 1999, p. 254-259 (SPE 50 380, Part Il, 56 560). 38, Moos, D, Peska, P,, Zoback, MD. Predicting the Stability of Horizontal iells and ‘Multi-Laterals — The Role of In Sita Stress and Rock Properties, Conference held in Calgary, Canada, 1 4 Nov. 1998, p. 119-130, SPB 50386, 39. Nguyen, D, Rahman, SS: A Three-Layer Hydraulic Program for Effective Cuttings Transport and Hole Cleaning in Highly Deviated and Horizontal Wells, SPE Drilling & Completion, Sept. 1998, p. 182-189 GADCISPE 36 383). 40, Oort, van, E,, Hale, AH, Mody, BK, Sanjit, Rs Tvaniport in Shales and the Design of Improved Water-Based Shate Drilling Fluids, SPE Drilling & Completion, Sept. 1996, p. 137-146. 41, Okrajai, 98, Azar, JJ: The Effects of Mud Rheology on Amular Hole Cleaning in Directional Wells, SPE Drilling Engineering, Aug. 1986, p. 297 —308. 42, Peden, IM, Ford, J.T, Oyeneyin, M.B.: Comprehensive Bxperimental Investigation Of Drilled Cuttings Transport in Inclined Wells Including the Kifects of Rotation ‘and Becentricity, Furopee 90, Haga, Oct. 22 ~24, 1990, p. 393-404, SPE 20 925. 43. Peska, P., Zobak, MD: Compressive and Tensile Failure of Inclined Wellbores and Direct Determination of In Situ Stress and Rock Strength, J. Geoph. Res. 1995, pT. 44, Pilehvari, AA, Azar, JJ, Shirazi, S.A; State-of the-Art Cuttings Transport in ‘Horizontal Wellbores, SPE Drilling & Completion, Sept. 1999, p. 196-200. 45, Powell, LW., Parks, CF, Seheult, IM. Xanthan and Welan: The Effects of Critical "Polymer Concentration of Rheology and Fluid Performance, International Arctic Technology Conference, held in Anchorage, Alaska, May 29 ~ 31, 1991, ‘SPE 22 066. 46, Rasi, M: Hole Cleaning in Large, High-Angle Wellbores, YADCISPB Drilling Conference held in Dallas, Texas, 15 - 18 Febr. 1994, p. 299 - 310, SPE 27 464 . 47, Sanchez, RA, Azar, JJ, Bassal, AA, Martins, ALi The Effect of Drilipipe Rotation on Hole Cleaning During Directional Well Drilling, SPBMADC Drilling Conference held in Amsterdam, Olands, 4 6 March 1997, p. 459 ~ 467 ‘SPEMADC 37 626. 48, Santana, M, Martins, AL, Sales, Jr. A: Advances in the Moiteling of Stratified ‘Flow of Drilled Custings in High Angle and Horizontal Wells, Conference held in Villahermosa, Mexico, 3 — 5 March 1998, p. 381 ~ 388, SPE 39 890. anFLUIDE DE FORAJ 49. Seaton, S, Patterson, W., Martin, J, Hertfelder, G.: Glycol-enhanced mud is ‘used fo drill and extended veach well off California, World Oil, Oct. 1998, p.53,54, 56. 50, Sifferman, TR, Becker, TE: Hole Cleaning in Full-Scale Inclined Wellbores, SPE Drilling Engineering, Jume 1992, p. L15 ~ 120. 51, Sunderman, R, Bungert, D: Potassiun-Vormate-Based Fluid Solves High-Tempe- rature Drill-In Problem, J. Petr. Tech., Nov. 1996, p. 1042, 1044, 52. Svendsen, Saasen, A, Vassay,B, Skogen,E, Mackin, F, Normann, $.H1: Optimum Fluid Design for Drilling and Cementing a Well Drilled with Cotled Tubing Technology, Conference held in Calgary, Canada, 1 ~ 4 Nov. 1998, p. 209-217, SPE 50 405, . 53. Tan, CP, Willoughby, DR: A Pragmatic Approach to Managing Wellbore Instability in Extended Reach Wells in the Goodwyn Field, Technical Conference held in Houston, ‘Texas, USA, 3 ~6 Ocl, 1999, SPE 56 565. 54, Thonhauser,G. Maidla,B. O'Leary,P., Millheim, K: Rigsite Measurement of Cuttings Weight Equipment: Method to Analyze the Data and Extended-Reach ‘Field Test, Annual Technical Conference Houston, Texas USA, 3 ~ 6 Cet. 1999, SPE 56 S61. 55. Tomren, PH, Tyoho, A.W., Azar, 15: Experimental Study of Cuttings Transport in, Directtonat Wells, SPE Diilling Engineering, Febr. 1986, p. 43 ~ 56. 56. Vinod, PS, Chow, TW. MeIntire, LV, Blward-Berry, J Microscopie Flow ‘Study of Medel Drilling Fluid Viscoetasticity on Hole Cleaning, PD vol. 65, Drilling Technology ASME 1995, p. 297-310. 57. Zamora, M, Hanson, P.: Rules of Thumb To Improve High-Angle Hole Cleaning, Pett. Eng. Int,, Jan. 1991, p. 4446, 48, 51. 58) Zamora, M, Hanson, P.: More Rules of Thunb to Improve High-Angle Hole Cleaning, Petr. Eng. Int, Febr. 1991, p. 22~24, 26, 27. 69, Zamora, M, Jefferson, D.: Controlling barite sag can reduce drilling problems, Oil & Gas'J. SPECIAL, Febr, 14, 1994, p. 47, 48, 50-52. 60, Zhou, &, Hillis, RR, Sandiford, Mz On the Mechanical Stabiity of Inclined Wellbores, SPE Drilling & Completion, June 1996, p. 67-73.9 TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE 1. Probleme La tubarea coloanelor de burlane in sonde cu inelingri sau curburi mari pot apare unele problenie neintalnite de obicei in sondele verticale. Dacé porfiunea inifiald vertical este mick, iar intervalul Snclinat, eventual orizonial, este Inng, forjele de frecare pe acest ultim interval pot si depigeasci proatatea efectivit a coloanei, cea care determins coboriirea: forfa la carligl instalatici devine negativa si coloana de burlane trebuie impinsi in sonda, Acest Juora crecazi complicafii cénd se foloseste o instalafie de foraj obignuiti. ‘Curburile mari provoact solicitiri de incovoiere gi de presiune lateralé care pot deveni periculoase penta integritatea burlanelor si a imbindtilor filetate. Flanscitatea imbindrilor este gi ea afectat’. Presiunile de contact ridicate implica gi forfe de frecare mari. Detritusul si barita depuse si neevacute de pe perctele inferior al giurii de sond& sunt impinse si aglomerate in fafa giului si a centroritor de pe burlane, ceea ce ingreuneaz’ introducerea coloanei. Se ajunge uncori chiar In imposibi- Jitatea continuarii operafiei de tubare. Din cauza forfelor de frecare gi a rezistentelor int€mpinate la introducere, coloanele de burlane pot flamba pe porfiunile unde sunt comprimate. fn zonete cu incliniti mari exist& pericolul de prindere a coloanelor laisate nemiscate, din cauza presiunii diferentiale gi adeziunii turtei de colmatare. sonde cu inclinari mari, inclusiv in cele orizontale, stratul de particule solide depuse pe poretele inferior este dificil de indepatat gi aderonfa piatra de ciment-roci este in mare msur compromisi. Dac pasta de cimont im este suficient de stabil, la partea de sus a sondei se formeaz un canal eu api liber, ceca ce constituie 0 eale posibilé de ciroulasic nedorit& a fluidelor din stratele adiacente, ‘Cand burlanele nu sunt centrate in sonda, pasta de ciment se canalizeazi prin spafiul mai larg Jisind in wm noroi gelificat, 0 alt sursi de nereusiti a cimentarii, . Controlul acustic al calitifii cimentarii gi interpretarca rezultatelor constituie si ele 0 complicafie, din cauza descontrarii coloanelor in sonda si a instrumen- telor de investigare in coloane. 273TUBAREA $i CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE Turd de colmatare ~~ Ciment Strat Cotoand de particule de burlane solide Fig 1. Problemé care dfecteaza cimentarea unei coloane de burlane in sonde ci inelindri mari. Figura 1 ilustreaza problemele ce pot interveni la cimentatea unei coloane de burlane in sonde inclinate: particule solide depuse pe peretele inferior al sondei, canal cu’ api liberi pe peretele superior, inel do ciment neuniform. 2. Introducerea coloanelor de burlane ‘Asa cum s-a amintit mai sus, in sonde cu raportul dintre deplasarea ori- zontal gi adfincimea vertical mare, greutatea coloanei de pe intervalul vertical si componenta longitudinal’ a greut&tii pe porfiunile inclinate pot deveni — in timpul tubs — insuficiente ca s& inving& frecarile burlanclor cu perefii sondei si on noroiul, precum gi alte rezistenfe locale (v, cap. 14). De la o anumité adancime, coloanele de burlane nu mai coboarit sub greutatea proprie si trebuie ‘impinse in sond’, Situatia se'Intélneste mai ales la coloanele intermediare lungi, cum este cea de 9 5/8 in, Figura 2 ilustreazi, schematic, variafia sarcinii la cArlig cu adancimea la introducerea unei coloane de barlane fntr-o sonda cu deplasarea orizontalé mare in raport cu adncimea vertical total. Pe intervalul vertical inifial, pan’ in panctul A sarcina variaz% liniar, Pe intervalul curbiliniu, sarcina la cfirlig se abate de ta variafia liniari si, Ja un moment dat, incepe si scadi — punctul B. Cand coloaia a avansat suficient de mult pe porfiunea inclinata sau orizontal’, forfa la cArlig devine zero, dup% care coloana trebuic mpinsii in sonda — sarcina este negativa. Corelafiile dintre curbura gi inclinarea sondei, coeficientul de frecare, forla la gin, forta axial de la suprafafa si presiunea laterala pot fi stabilite teoretic [9]. 274TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE 0 Forja ta carli rate Jancimea_mésui Ada Fig. 2. Variafia forfet la edrlig bv timpul introducerit coloanelor in sonde cu deplastiri orizontale mari. Pentru introducerea coloanelor de burlane $n asemenea situafii se utilizeazi diverse metode, adesea combinate, ‘© © metodé relativ simpli consti in adiiugarea wnor greutifi Ja ansamblul macara-cfilig sau la sistemul fop drive, cfind sc foloseste, on care coloana este impinsi in sond& pe porfiunca wnde acest Iucru este necesar. S-au folosit asemenea sisteme cut greutatea total pan’ la 500 KN [12]. $-au propns si unele sisteme hidraulice de impingere a coloanelor de burlane in sonde, : ‘© Coloanele de burlane pot fi proiectate astfel incft partea superioara, de pe intervalul vertical, s& fie suficient de grea ca s& impingi partea inferioar’, alcatuiti din burlane mai usoare si care dau nastere Ia frecdri mai mici. Se folosese coloane combinate, cu diametrul si grosimea mai mari la partea de sus, cade exemplu 7 5/8 x7 in (3). © Cu diversi lubrifian{i lichizi ori solizi (grafit, microsfere de sticla ori din plastic), coeficientii de frecare dintre coloana de burlane gi perefii sondei pot ft redusi sub 0,20 [2, 12]. $i uncle materiale lamelare sau fibroase folosite pentru combaterea’pier- derilor do circulatic contribuie Ja reducerea frectrilor, at€t a celor axiale, oft gi a celor provocate de rotire [12]. 275TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE Tot pentra a reduce frectrile la introducere se utilizeazt si centrori cu role de ‘fel montafi pe burlane (2, 4, 11]. © Prin alegerea unui anumit profil al sondei se pot reduce la minimum freodrile globale de-a lungul sondei. fn acest sens sunt propuse curbe catenare mai mult sau mai pufin modificate [1], Este de asteptat, ins’, ci profilul optim mu este acelasi pentru otice operatic: foraj, extragerea si introducerea garniturii de pens, tubarea diverselor coloane, rotirea si manevrarea lor in timpul cimentarii. plus pot interveni si diverse constrangeri operafionale, © Sunt preferate burlane cu imbinari din corp, fri praguri, care sé nu ‘ntémpine rezisten{e suplimentare la introducere. © Forfele de frecare pe intervalele inclinate se reduc dack se micgoreazi forfele normale de contact cu perefii sondei. Acest Incru se poate realiza folosind efectul de flotabilitate. in acest scop, coloana de burlane se introduce goal de la ‘iu pana la o anumita indlfime, astfel incat greutatea din portiunea verticala si fie suficient’ pentru a impinge coloana in zona inclinata (fig. 3). Cotoana de burlane Biepeeiy EE rire : o viotebttay ws Bona Fig, 3. Folosirea efectului de flotabilitate la tubarea unei cotoane. Procedeul este folosit Ia sonde cu raportul deplasare orizontala-adancime vertical mare: in largul Californiei [5} si al Tarii de Foc [12], in Golful Mexic {13}, ‘in fargul Australici de Vest [4], in Marea Chinei de Sud [6] in Sudul “Angliei (Wytch Farm). ‘Lungimea pe care se Iasi coloana goal este determinati de adncimea si profilul sondei, de diametrul si grentatea unitard a burlanclor, de densitatea noro- iului din sonda si de coeficienfii de frecate estimafi. Prin modelarea forfelor care intervin Ia introducerea coloanei se giseste cea mai bunt variantd, Figura 4 ilustreaz’i, schematic, variafia sarcinii la cdrlig ou gi find ,camera de aer”, variafie care depinde fn mare misuri de profilul sondei. Porfiunea de coloani goalé este izolat& la capatul inferior de valva siului gi de cea a niplului aflat deasupra, iar Ia capitul superior de un dispozitiv frezabil previizut cu undise sau o membrani de separate, Valvele de la capatul inferior 216TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE _Sarcina ta edrtig Far8 cer até \. Ne \ \ | i } mésu AdGneimea Fig. 4, Bfectul ,.camerei de aer " ‘supra sarcinti la cérlig. trebuie si reziste la presiunea hidrostatic’ de la adfncimea final, iar diseul de separare la presiunea hidrostatick de deasupra Ini (cu o siguranf’ de circa 25%). Evident gi burlanele de pe porfiunea goala trebuie si reziste la presiunea noro- jului din jurul lor, Dupi ce coloana de burlane ajunge la talpd, se creeaz’ presiune in coloan’ pani ce discul de separare se sparge, Se umple coloana cu noroi si apoi se cimenteaza. Primul dop de cimentare se angajeaza in dispozitival de separare si, dup& ruperea unor stifturi de fixare, dispozitivul este deplasat pani ce se blocheazi pe niplul cu valvi, membrana dopului so sparge gi cimentarea continu in mod obignuit. Dup& cimentare, dispozitivul de separare, Impreund cu niplul si sabotul coloanei, se frezeaza si operafiile continu’. Exist& gi dispozitive de separare care pot fi recuperate, gen packer. ‘Metoda descristi mai sus are un dezavantaj; in timpul introducerii coloanei, circulafia nu este posibil’. Yntr-o variant& care ‘inlitura acest dezavantaj se foloseste un tubing montat in coloan. Prin el se poate circula, iar spafiul inclar riméne gol (fig. 5). Bfectul flotabilititii in acest oaz se reduce aproape la jumitate, din cauza greutatii tubingului gi a fluidului din el {5, 14]. Cicculafia pormite insti menfinerea giurii curate in jurul coloanei si micsorarea cocficientilor de frecare. Tubingul (eventual burlane cu diametrul mai mic) se introduce dup% ce s-a tubat tronsonul de coloan’ goald. El etangeazé intr-am sistem adecvat existent la 277TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE Coloana de burlane Fig, 5. Folosirea efectului de flotabilitate cu posibilitatea de etreulafie. sabotul coloanei. Se atageaz apoi sistemul de plutire care etanseazi spatial dintre tubing si coloan’. in continuare, s¢ introduce coloana si se umple cu noroi. Dup& ce sa terminal tubarea, dispozitival de separare si tubingul de circulatie se extrag gi coloana se cimenteaz’ in mod obisnuit. Exist si vatianta cimentirii coloanei prin tubing, ceea co permite mane~ -vrarea gi rotirea coloanei, frecirile fiind mai reduse [14]. Bfectul flotabilitafii, in cele dou’ variante, poate fi utilizat gi la tubarea unor Iainere lungi. 3, Comportarea burlanelor in sonde deviate Pé porfiunile cu intensitifi de deviere niari, performanfele burlanclor pot £1 afectate, Cercetiiri experimentale gi teoretice au fost eftctuate in Japonia [10,16]. Presiunea’ de turtire se reduce intr-o oarecare misuri cfind burlanele sunt solicitate si la Incovoiere, desi reducerea nu pare si fie semnificativa la inten- sititi de deviere moderate (fig. 6). ‘Ata presiunea de turtire, cat si cea de spargere se reduc sensibil cfind burlanele sunt uzate. fn sonde deviate, uzira poate fi insemnat’ din cauza presi- unilor ridicate la contactul dintre prajini i burlane, $-a constatat c& rezistenfa imbindritor premium gi a celor cu filet Buttress mu este practic afectati Ia intensitigi de doviere sub 12°/10 m. in schimb, imbiniirile cu filet rotunjit igi reduc rezistenfa la tracfiune gi la compresiune ca urmare a concentrérii tensiunilor la ridacina spirelor. Etangeitatea imbindrilor solicitate la incovoiere se pistreazi doar la cole premium, cu clangare metal pe metal, Burianole cu filet Buttress si cele cu filet rotunjit isi pierd ctangeitatea atat la gaze, cft si la apa. 278TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE ‘ 1200 5 © Experimental g @ Analitic 100} 2 1000 A i 800 o 5 io 15 20 Intensitatea de deviere , grade/10m Fig, 6. Hfectul incovoierii asupra presitmii de turtire (10) De remarcat cd, la aceeasi tensiune axial echivalenté, incovoierea aro un efect mai pufin dofavorabil decét tracfiunea in ceca ce priveste pierderea citi. "fn general, in sonde ea intensitifi mari de deviere sunt recomandabile burlane cu imbinari premium ~ cu filet trapezoidal si suprafefe de ctangare frontale -, capabile si preia momente de incovoiere si momente de torsiune. Pentru a preveni efectul uzurii se folosesc burlane cu rezistenf’ la spargere si la turtire marita, 4. Centrarea coloanelor de burlane Reusita cimentirii coloanelor de burlane in sonde deviate presupune centrarea lor in gaura de sond. Dac burlancle sunt centrate se imbunitifeste gradul de dezlocuire a noroiului si se formeazii un inel de ciment relativ uniform. Totodati, se previne prinderea coloanelor prin lipire de perefii giurii de sondé,, se reduc forjele de manevrare si de rotire a coloanelor. 4.1, Tipuri de centrori Se ulilizeazé doua tipuri de centrori: ~ cu lame elastice, sudate ori detagabile; ~ rigizi (pozitivi), cu lame sudate sau frezate din corp (fig.7).. Centrorii cu lame elastice se folosese in sonde fira probleme, Diametrul lor, in stare liber’, depaseste cu 10 ~ 60 mm diametrul giurii de sond’, Numérul lamelor este cuprins intre 4 si 12; el creste cu diametrul sondei, Lamele pot fi drepte sau elicoidale, Acestea din urma sunt recomandabile in sonde cu pericol de mangonare ori cu giuri de cheic, . 279TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE e pa a. b, e Fig. 7. Centrori de coloane a—cu lame elastice drepte; b —cit lame elastice elicoidale; ¢—rigizi, Centrorii elastici se caracterizeaza prin: ~ forfe de pornire: forta axiala necesar’ introducerii centrorului tn coloana tubata anterior; ~ forfa de manevrare: forfa axial necesara pentru deplasarea contronului in coloana anterioari (mai mica deciit precedenta); ~ forja de restituire: forfa transversal& exercitatd de centror pe peretii pentru.a menfine jocul minim acceptabil; —caracteristica elastic’ deformafie-for{a transversal, Primele doua forfe trebuie si fic cat mai mici, iar ultima, oft mai mare. ‘Valorile limit sunt specificate prin norme API. Se utilizeaz’ si centrori dubli, Acestia au 0 capacitate de centrare sporit’, Visnd in acelasi timp mai mult spafiu de circulafic, Pe cole dows porfiuni, lamele sunt mai rare, dar sunt dispuse in altemnanf’ gi cu sensul de inclinare diferit Exist, de asemenea, centrori-turbulizori, care imbunitafesc dezlocuirea no~ roiului de pasta de ciment fn cazul Iainerelor, a coloanelor cu filtru si in sondele ov dificult&fi se folosesc centrori rigizi. Acestia au diametrul mai mic cu 3 ~ 6 mm decfit cel al coloanei prin cate se introduc, Pentru a reduce forfele de frecare cu perefii sondei in timpul introducerii coloanei s-au construit si centrori care au lamele strdnse in timpul introducer. La adancimea dorité, lamele sunt liberate de presiunea hidrostatiot din sond& si centrorii sunt activati [8]. in acelasi scop se folosesc gi centrori cu role, sondei 280TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE 4.2. Distanta dintre centrori Numirul de centrori cu care se echipeazii o coloant pe un anumit interval este determinat de: diametrul sondei si cel al coloanei, greutatea unitara a bur- lanelor, forfa axial de-a lungul acestora, inclinarea sondei, densitatea noroiului si performantele centrorilor. sondele inclinate gi curbate, coloanele echipate cu centrori se des- centreazi din dou’ motive: 1, burlanele se deformeazi sub acfiunea greutitii proprii gi a forjei axiale gi 2. centrorii ingisi se deformeaz4 sub actiunea fortei normale, de compresiune, Ia care sunt supugi, daci sunt elastici [7]. Distanta dintre centroti trebuic stabilita astfel incat, in orice punct de-a lungul intervalului ce intereseazi, descentrarea si nu depaseascd o anumith valoare acceptatti, altfel spus, jocul burlane-sonda s4 nu scada sub o anumit limita, Potrivit normelor ‘APL, descentrarca nu trebuic si depiigeasc’ 25 % din jocul burlane-sondi teoretic, existent cand burlanele sunt centrate Gocul maxim si mu scada sub 75% din yaloarea teoretici), Considerind coloana de burlane ca o grind& contin’ sprijinita pe perefii sondei prin intermediul centrorilor, in cazul general al unei sonde deviate spatial, Juwkam-Wold si Wu stabileso 0 relafic penta calculul deflectiei fai de axa sondei Ja mijlocul distantei dintre doi centrori, unde este considerat& maxima [7]. Aceasta este Nig 24( 0? _ wel —w 384EI y4\ 2 she qa) unde 2 Q) ET S-au notat: NV ~ forfa lateral totalé care acfioneazi pe coloana intre doi centroti gi provoaci deflectia acestcia; J.~ distanfa dintre doi centrori; E~modulul de elasticitate al ofelului; J —momentul de inerfie axial al secfiunii transversale a burlanelor; F~ fora axial din burlane. Forfa lateral N este creati de greutatea proprie a burlanelor dintre doi centrori ggi, si de forfa axial , in zone curbate (g ~ masa unitara a burlanelor, fn noroi, g— accelerafia gravitational’). cazul general, forfa lateral are dowd componente; una orientati dupa normala principal a curbei descrise de axa sondei pe porfiunea respectiva N, gi a doua dupa binormala la aceasta curbi Np. Ele au expresiile (7}: 281TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE 1, - iy Ein BE in 888 25, 6 2 si lo Ny = Ze sinaysinagsin(o, ~). @ $-a considerat un segment din gaura de sond& Intre doi centrori, 1 si 2, cu 0 curburi constant’, Cu a: s-a notat inclinarea sondei, cu @ ~ azimutul, iar ou 0 ~ unghial total de deviere. Acesta din urmi este caleulat cu formula (y. cap. 1) cos = cosa,cosa, + sina,sina,cos (, ~ 0). 6) Forfa lateralé total N=N24NP. ©) C&nd sonda este plan’ (0; = @2) componenta N,= 0 si oy +3 Oy ~Gp NEN, =ggl,sin——? 4-2 sin. rO) daci inclinarea sondei scade si Ne=N, =agl,sin! 3 -2F sin 3 8) daca inclinarea sondei cresie, Cu F, s-a notat forfa axiala sub primul centror, notat cu 1 Cand forta axial’ este mare in raport eu greutatea segmentului de coloand, forla N din (8) si defleofia devin negative. Accasta inseamna c& dofleofia burlanelor se produce spre partea superioard a sondei, Dack sonda este dreapti (0) = a2 = a) coloana se deformeaz’ doar sub greutatea propric. Formula (1) devine: j= aelesine, 24 | (" sichu =| 0 384K 4 2 shu 282TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE ecuatie stabiliti. de Timoshenko pentru bare drepte Tnclinate cu capetele fixe. couatiile de mai sus, dact forfa axial este de compresiune chu se inlo- cuieste ou cost si shu cu sinw. fn sonde drepté, forfa de tracfiune reduce m&rimea lui 5, dar in sonde cu devieri mari, efectnl este invers. Cea de-a doua componentii a deflecfici burlanclor, provocatli de compri- marea centrorilor, se poate determina daci se cunoagte caracteristica lor defor- mafie-sarcin’: SAN). (10) Sarcina normal V preluati de un centror este egalti cu forfa lateral total calculat{ mai sus dact centrorii sunt egali spafiati, iar variafiile de inclinare gi azimut ale coloanei de la un segment de coloani la cel adiacent suit mici, Cand spatiorea m este uniforms, forja care se cxercit pe un centror este egala ou media forfelor laterale pe segmentele adiacente. * Deplasarea total a coloanei fafi de axa sondei, la jumatatea distanfei dintre doi centrori, va fi Andts * qi) ‘Aceasti excentricilate este considerat’ acceptabila daci este mai micé decat vyaloarea admisa Apis, $i anume: 1D,-D, As—-t— L 7. (12) unde D, este diametrul sondei si D. - diametrul coloanei. Practic, pentra o coloan de burlane cu diametrul exterior si masa unitaré date, tubat% intro sond caracterizat’ spafial printr-un set de masuritori de deviere gi un anumit diametru, calculul distanjei dintre centrori incepe de la capiitul inferior al coloanci. Sub primul contror, montat imediat deasupra siului, forfa axiala F, este zero. In continuare se admite o distanja /, pink Ja col de-al doilea centror. Se calculeaz’ marimile N,, Ns si N, deflectia d, se citeste de pe caracteristica centrorilor deformafia s gi in final se determin defleojia A. Daci nu este indepliniti condifia (12) se micsoreaz’ lungimea J, gi caloulele se repeti. Dup& ce s-a stabilit distanja dintre primi doi centrori hy, s¢ calculeazi forja axiali din dreptul centrorului al doilea: Fz = Fr+qgha Co86tn ou Gy (aur+0t2) /2. Calculele se repetii pentru cel de-al treilea centror 5.a.m.d. ‘Adescori, se monteazi un centror Ja fiecare burlan gi se verifick dac& este ndeplinit& condigia (12) ‘Centrori sunt fixafi pe burlane cu ajutorul unor coliere. 283TUBAREA $1 CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE 5, Cimentarea coloanelor Particulele solide (detritus, material de ‘ingreanare) depuse pe peretele inferior at sondelor inclinate si neindepirtate de pasta de ciment pot crea difi- cultifi tn timpul exploatirii. Spafiul inclar nu este etang gi de-a ungul lui pot circula fluidele din stratele adiacente (gaze, petrol sau apa), dar si fluidele folosite pentru stimularea sondei, reducdind eficacitatea operatici. Depunerile de particule'pot fi Indep&rtate prin utilizarea unor fluide de foraj cu © capacitate de suspendare satisficitoare, crosterea debitelot de pompare, manevrarea si rotirea garniturii cu turafie mare, pomparea unor dopuri ‘de sp&lare, echiparea coloanelor cu scarificatori, rotirea i manevrarea lor in timpul cimentirii, Depunerea baritei se-previne prin cresterea stabilititii noroiului gia vscozitifii lui la viteze de forfecare scizute, Pastele de ciment trebuie si fic ct mai stabile pentru a evita separarea apei ‘si acumularea ci pe peretele superior al sondelor, ceea ce ar constitui o cauzi a neetangeitiii spafilui nelat dup cimiontare, Este de dorit ca fatran cilindru de 250 om’, inclinat la 45°, confinutul de apa separati dup’ 2 h si fie zero, Diferenta de densitate dintre cole dou’ jumdtiti ale cilindrului trebuie si fie sub 60 kg/m’, Volumul de filtrat in celula de presiune si temperatura tidicate (70 bar, 100°C) trebuie s& fie mai mic& de 100 cm’/30 min {15}. Se folosesc adescori paste usoare, paste spumate, cfnd gradienfii de fisurare sunt redugi. Se aplici uncoti gi cimentarea etajati. Fluidele de separare, dac sunt ingreunate, trebuic sa fie de ascmenea stabile. fn limitele restricfiilor de presiune, este de dorit ca debitele de circulafie in timpul cimentarii si fie ct mai mari posibile, pentru a miri gradul de dezlocuire anoroiuhi, inclusiv a celui gelificat. Centrarea coloanei constituie o solufic cheie in sondele cu inelinari mari. Daci burlanele se afli in centrul gaurii de sonda, profilul vitezelor de curgere in scofiunea spafiului inelar este relativ uniform’. Se previrie in acest mod cana~ lizarea pastei prin-spafiul mai larg si ocolirea noroiului gelificat din spatiile mai ‘inguste, iar inelul de ciment din jurul burlanelor este uniform. Se previhe prinderea coloanei prin lipire pe perefii giurii de sondX si'se redue forjele-de manevrare gi de rotire a coloanci. Curifitorii de turt& indeparteazi turta de colmatare, agiti noroiul gelificat si depunerile de solide, facilitfind dezlocuirea lor. Aderenfa Piet de ciment on Gradul de dezioouire a noroiului este mérit daca, in timpal cimentarii, coloana este manevrata gi rotita: noroiul este impicdicat si gelifice si este mai ugor de dezlocuit. Fotodat&, sunt activafi curifitorii de turta. Coloanele de burlane se manevreazi pe circa 6 m Iungime gi se rotesc cu 15 — 25 rot/min. $i lainerele, folosite frecvent Ja forajul orizontal, sunt mane- vrate gi rotite in cursul cimentit 284TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE Intrebari 1. Ce probleme deosebite pot interveni la tubarea $i cimentarea coloanelor de burlane in sonde cu deviert st inclindiri mari? 2. Cum pot fi introduse coloanele de burlane in sonde cu deplasdri orizontale mari? 3. Cum se poate folosi efectul flotabilitéfit la introducerea coloanelor in sonde cu deplaséiri orizontale mari? 4. Ce tipuri de imbinairi sunt recomandate pentru burlanele tubate in sonde cu intensitefi mari de deviere? 5. Ce tipuri de centrori se folosesc? 6. Ce factori determina distanfaidintre centrori? 7. Cum se poate tmbunatifi gradul de deztocuire a noroiulul din spafiul inelar de pasta de ciment? 8. Ce proprietafi trebuie sit aid o pastit de ciment pentru sonde cu inclindiri mari? Referinte bibliografice 1. Aadnoy,B.$., Andersen, K.: Friction Analysis for Long-Reach Wells, JADCI ‘SPE Drilling Conference held in Dallas, Texas, USA, 3 - 6 March 1998, p. 819 ~ 834, SPE 39 391. 2. Aston, M.S., Hearn, P.J., McGhee, G: Techniques for Solving Torque ‘and Diag’ Problems in Today's Drilling Environment, SPB Conference New Orleans, Louisiana, USA, 27 ~30 Sept. 1998, p. 55-68, SPE 48 939. 3. Batchelor, B.J,,Bdwards,B.D.,Moyer,M. C: Inverted Tapered Cas- ing String for a Shallow, Long Reach Well, J Pes. Tech,, April 1997, p. 416-418, 4,Dolan, $.P. et al: Planing, execution and lessons learned from the GWA 13 ‘Extended Reach Drilling Well-Goodwyn Gas/Condensate Field, NWS, Australia, ‘Asia Pacific Conference Perth, Australia, 12 - 14 Oct, 1998, p. 271 - 279, SPE 50079, 5.Hoodl,J.L.,Mueller,M.D.,Mims,M.G.: The Uses of Buoyancy in Completing High-Drag Horizontal Wellbores, Asia-Pacific Conference Perth, ‘Australia, 4 ~7 Nov. 1991, p. 757 — 764, SPE 23 027. 6.Jiang, Z.M Case History on Planning Drilling and Completion the World Record ERI, Asia Pacific Drilling Conference, Jakarta, Indonesia, 7 -- 8 Sept. 1998, p.99~ 112, JADCISPE 47 785, 7, uwkam-Wold, HC, Wu, J: Casing Deflection and Centralizer Spacing Calculations, SPE Deilling Engineering, Dec. 1992, p. 268-274 285TUBAREA $I CIMENTAREA COLOANELOR DE BURLANE 8.Kinzel,H.,Calderoni, A 2 Field Test of a Downhole-Activated Centralizer to Reduce Casing Drag, SPE Drilling & Completion, June 1995, p. 112114. 9. Lagreca,A.J.,Miska,8.Z.,Serem,J.R. Modeling of Acceptable Hole Curvature for Running Casing Strings: Preliminary Study , SPE Conference Son Antonio, Texas, USA, 58 Oct, 1997, p.473 482, SPE 38 614. 10. Maruyama,X.,Tsukano,¥.,Ueno,M.,Inowaki,R.: Development of ‘easing design program for directional and horizontal wells, PD-vol. 65, Drilling ‘Technology, ASME 1995, p. 205-214. 1. Mason, CJ, Williams, LG, Murray, GN: Reducing friction in high-angle seells, World Oi, Nov. 2000, p. 63 ~ 68. 12. Naegel,M.,Pradié,E.,Beffa,K.,Ricaud,J.,Delahaye, Tz Exten- ‘ded Reach Drilling at the Uttermost Part of the Earth, Conference New Ozleans, Louisiana, USA,27~30 Sept, 1998, p. 95 ~ 111, SPE 48 944. 13.Rogers,H.E.,Bolado,D.L.,Sullaway,B.L.: Buoyancy Assist Extends Casing Reach in Horizontal Wells, ¥uropean Petrolewn Conference, Haga, Oct. 20-22, 1998, p. 412-422, SPE 50 680. Ruddy, K.B., Hill, D.: Anabsis of Buoyancy-Assisted Casings and Liners in Mega-Reach Wells, IADC/SPE, Drilling Conference New Orleans, Louisiana, ‘USA, Kebr, 18-21, 1992, p. 309-316, SPE 23 878. 15.Sabins, F.L.:Problems in Cementing Horizontal Wells, J. Pete:Tech, April 1990, p. 398-400. 16, Tsuru, B.,Ueno, M, Ogasawara, M., Yonezawa, T.: Perfor. mance of Tubular Connections Under the Loading Conditions of Horizontal Wells, SPE Dailling & Completion, Dec. 1996, p. 242-248,10 PERFORAREA COLOANELOR DE BURLANE fn sonde verticale ori cu inclintiri mici, multe operafii se realizeazi cu soule sau aparate lansate cu cablu: diverse tipuri de carotaj, cavernometrie, mésurarea devierii, testarca stratelor productive, determinarea presiunii gi temperaturii, localizarea mufelor, perforarea coloanelor de burlane, armarea si extragerea unor packere sau dopuri, determinarea zonei de prindere a gamiturilor de foraj, detec- tarca migc&rii unor fluide 5.2. La inclingri mati — peste 40 ~ 60° si chiar mai pufin efnd perefii sondei pre- zint& neregularititi (praguri, ocniri, gatuiri, schimbari bruste de directic) ~, sculele introduse cu cablu me mai coboari sub greutatea proprie din cauza frocdrii on perofii, Ble trebuie impinse sau transportate in sonda, inclusiv de-a lungul intervalului ce intereseaz’, cu mijloace independente, $i acfionarea unor soule in sonde inclinate ridic& probleme. 4. Sisteme de introducere a sculelor si instrumentelor in sonde Pentru introducerea diversclor scule, dispozitive sau aparate tn sonde cu jncliniiti mari, inclusiv in cele orizontale, exist mai multe procedee [9]: = pomparea lor prin prijini sau tubing; — deplasarea cu gamitura de prajini sau cu tubingul, ~ introducerea cu tubing tnfigurat pe tobi; — transportarea cu mijloace autopropulsante. 1. Instrumente pompate. Se introduc prijinile libere pan’ la adancimea dorit4, apoi se fanseazi instrumentul, special adaptat si echipat cu o tijd grea, th smomentul cand acesta nu mai coboaré sub greutatea proprie, se pompeazi noroi prin prijini pind ce instrumentul ajunge la capatul prijinilor, unde se opraste ntr-un protector atasat la prajini, 2. Aparate deplasate cu garnitura de prajini sau cu tubingul, Aparatul de investigate, previzut a pattea superioara cu figi electric’, se monteaz4 Intr-o careasi de protecfic la capatul prijinilor (tubingului). Dupi ce sé introduce gamnitura pan’ la capital de sus al intervalilui ce urmeazA si fic investigat, se ngurubeaza la ultima prajiné 0 reducfie cu intrare laterala prin care trece cablul de carotaj, La capiitul lui se atagcazi o tijé previznta cu un piston si o muft 287PERFORAREA COLOANELOR Stajje de carota} Préjini sau tubing Cablu de carota} lastrumentut de carota} Bard Conector / Sonda investigaté Fig. 1. Sistem de carotaj iransportat cu préjinile. electric’, Se lanseaz cabul prin reducfie si apoi se pompeaza tija pani ce mufa se cupleaz% electric cu figa aparatului, Se controleazti dacd circuitul este tnchis si cablul este intins, in contimaare, se adaugé prajini la garnitura, cablul rimanénd in exteriorul acesteia, prins cu niste cleme din cauciue (fig. 1). Intervalul care intereseazi se investigheaz& fie la introducere, fie la extra~ gerea garniturii. Pozitia reductici cu intrare lateral determin’ lungimea inter- valului care poate fi investigat. Reductia nu trebuie coborata in zona netubata. Sistemul constituie o perfectionare a celui precedent si este utilizat penta diverse tipuri de carotaj, pentru testarea stratelor gi la perforarea coloanelor. ‘Un astfel de sistem, patentat de Institutul Francez de Petrol, cunoscut sub numele de Symphor, este destul de rispaindit. Perforatoarele introdusé cu tubingul sunt uzuale gi la forajul vertical. 288PERFORAREA COLOANELOR: Exist gi o variant mai noud in care cablul electric lipseste, Ansamblut dispozitivelor de carotaj, prevéznt cu baterii electrice gi cu memoric, este amplasat in capitul inferior al prajinilor, intr-o reducfie special. Dupt intro ducerea gamiturii, se pompeazi un godevil care impinge ansamblul Ta capatul * prijinilor, unde rimdne suspendat pe perioada investigafiei, la extragerea gamniturii. Sc climins astfel avariile de cablu si contactul electric umed, garnitura poate fi rotitii sau manevrati, sonda poate fi inchis& pe prajini, dacd este necesar [2]. 3, Aparate introduse cu tubing fnfasurat pe tobi. Aparatul (scula) este montat in capital tubingului, eare este previzut cu cablul electric In interior. In raport cu sistemal precedent, de introducere cu prajinile sau cu tubingul, acesta are unele avantaje: ~ operafia este mult mai rapid, — nu este necesar ca instalafia de foraj si fie pe locafie; ~ eablul este protejat; ~ este posibila circulafia in timpul introducerii; ~ este evitat contactul electric umed, care poate si nu finefioneze; — este posibil controlul presiunii in sond; = se pot traversa zone cu intensit&fi mari de deviere, Sistemul esto utilizat pentru toate tipurile de carotaj, pentru perforarca orientati gi perforarca sub presiune, localizarea mmafelor, controlul coloanelor sparte, detectatea circulafiei de fluide prin spatéle coloanelor, miisurarea tempe- raturii, carotajul densitéfii Muidului de foraj, controtul cimontirii, localizarea prinderii gamniturii ga, Ansamblul de aparate introdus ou tubingul infigurat pe toba confine reducfi flexibile, care permit inscrierea lui pe porfiuni cu intensitii mari de deviere, centroti ou role, sabot de ghidare, reduefie de orientare (la per- foriiti otientate), sistem care permite rotirea liber’ ete. 4, Sisteme autopropulsante. Introduse ou cablul obignuit, de carotaj, sculele sau aparatele sunt transportate pe porfiunile orizontale sau cu inclinri mari cu ajutorul unui sistem de propulsare propriu (tractor), alimentat de la suprafayi prin acelasi cablu. Sistemele an fost aplicate prima dat& in 1996 si sunt cele mai icine dintre cele discutate. Se folosesc mai ales in sonde tubate, dar exist -variante si pentru giuri libere [4, 5, 8]. Ble se utilizeazd la carotaj, perforare, fixarea dopurilor, diagnoza unor probleme de produofie, masurstori de presiune si de temperaturi, instrumentatii ¢.a. Dupi principiul de funcfionare, se intalnese diverse tipuri de sisteme auto~ propulsate, Mai rispandite sunt cele cu role de friofiune si cele eu naintare prin 1drare (similar cu mersul uni omizi). fn primul caz, sistemul inainteaz’ cu ajutorul a dou’ sau mai multe role ‘mpinse hidraulic spre perefii sondei gi care sunt antrenate tot hidraulic. Energia de actionare este furnizati de 0 pompade ulei pusi in migeare de wn motor 289PERFORAREA COLOANELOR electric alimentat de la suprafafi, Presiunea pe role este roglatA automat in fincfie de mirimea forfei de tractiune din cablu. Entreaga funcfionare este controlata. de un microprocesor. Sistemele pot fi monodirecfionale (prin tractare doar inainteazii; pentru revenire se trage cu cablu) sau bidirecfionale, dar in general carotajul mu se face simultan cu transportul prin tractiune. Figura 2 prezint& sistemul de tractiune al firmelor Orad gi Sondex (1, 8]. El are dou’ sau patru role de antrenare, dispuse pe niste brafe extensibile si acfionate de un motor de curent continuu. Sistemul este bidirccfional. Viteza ni de deplasare este de circa 300 tw/h, in pozifia strins& are diametrul de 54 mm. Bratele sunt schimbabile, pentru diverse diametre ale sondei. Cop Digpozitlv—Telemetrie, Role de Centror decablu deintindere —sicontrolul —_traeslune cy role Alectronici Cablu Yarté) Centror = Modulut Motor Locator - curole deexpandare de curent_ de mufe + @ bratelor continuu Fig. 2. Sistem de tracfiune cu brage extensibile. Figura 3 prezinta sistenmal de tracfiune Welltee [4, 5]. Pattea de tracfiune este alcituita din trei sectiuni separate, fiecare cu patru role dispuse la 180°. Sistemnul este alimentat cu curent alternativ gi este propulsat doar inainte. Dup& ce ajunge Ia adanciimea dorité, rolele se retrag in corpul aparatului, se activeazi aparatura de carotaj gi sonda este investigata in timpul extragerii (exista gi prototipuri bidirecfionale). : coblu Ge carota} Motor electric: conector gentry Sistem de conical | Secfhinea de putere intrude Rte / cot Siiunea de toctiune "Compencator Fig, 3. Sistem de tractare Welle. 290PERFORAREA COLOANELOR La cel de-al doilea tip, prin tatare, sistemul de tracfiune are dou’ ancore care sunt expandate spre perefi $i apoi sunt retrase alternativ. CAnd prima ancora este fixatli pe perefi, corpul aparatului este Impins bidraulic inainte prin interiorul ancorei. La sfirgitul cursei, se armeaz& a doua ancora, prima se retrage si corpul este fimpins impreund cu ea. Viteza este de ordinul a 900 mm/h, 2. Perforarea coloanelor de burlane Cand zona productiva este tubatt gi cimentata, burlanele si inclul do ciment din juru! lor se perforeaz’, pentru a realiza comunicatia strat-sondi. Burlanele se perforeazi dupi diverse scheme: pe randuri paralelo, tn esicher, pe rainduri spirale, orientat. “Numésul giurilor variaza in limite laxgi, tre 10 si 60 pe metra (nzval 20), an funcfie de marimea lor, diametrul burlanelor si permeabilitatea rezervorului, Diametrat géurilor la intrare variaz’ intre 5 si 20 mm, iar adncimea lor in rook ajunge la cateva zeci de centimetri, Prin aceste giuri, stratul productiv se dreneaza si Mluidele aflueaza tn sondi. : 2.1 Intervale perforate fn sonde cu inclingri mati, intervalele perforate sunt mai lungi decd in cele verticale, care traverseazi stratele productive de obicei transversal. in sonde orizontale, lungimea intervalului perforat ajunge 1a 1000 ~ 1500 m. Este de dorit ca operafia de perforare sa fie realizati Intr-mn singur mars, cea ce presupune un numiir mare de fnexredturi explozive ~ chiar peste 10 000. Intervalele perforate fiind lungi, mi este necesar de roguli ca cle si fie delimitate anterior cu marcatori radioactivi de-a lungul coloanei de burlane, coxceptind cazul nor cimentiri sub presiune, —* Zz De aliminteri, daci litologia este neschimbaté de-a lungul intervalelor pro- ductive, carotajul gama nu aro varfuri caracteristice, care sit fic utilizate Ja delimitatea intervalelor ce trebuie perforate. 2.2, Densitatea perforaturilor ‘Accasta se aloge astfel incat st se minimizeze efeetele de convergent a curgerii gi sX se obfini 0 productivitate maximi. Ba nu difer& esonfial fafa de sondele verticale gi variazi in limite destul de largi: 15 — 40 perf./m, de obicei 20 perf/m (6 perf /f), fn sondele orizontale se recomandi, totusi, o densitate mai mic& atunci cAind intervalul deschis este lung, rezervorul este omogen, cu permeabilitate verticalé ‘mare §i nu sunt previizute operafii de fisurare, pentru stimularea sondelor. ‘Atunci cfnd rezervorul este eterogen, are permeabilitate redusi, preoum si atunci cAnd fifeiul este vascos, densitatea perforaturilor trebuie s& fie mai mare. 291PERFORAREA COLOANELOR 2.3, Orientarea perforaturilor Jn sonde cu inclinri mari si mai ales tn cele orizontale se pune uneori problema orientirii perforaturilor, pentru a objine productivitate maxima si a evita uncle dificultafi, legate de fnnisipare, canalizarea pastei de ciment, Dacé rocile sunt consolidate, inelul de ciment este relativ uniform gi nu sunt previzute operafii de fisurare, coloanele se perforcazd de regula pe toati circumferinfa. fn acest sens, se folosesc perforatcare obignuite, cu 4, 5, 6,7, 8, 12 sau 18 randuri egal distanfate, adesea in spiralii; uzuale sunt cele ou 6 rinduri de incarckturi dispuse in spiral (fig. 4). Zin 0.3048.m C3 060" 120" "180" 240" 300° 360° Circumferinfa burtanulul Fig. 4. Dispunerea perforaturifor pe toate circumferinga. Oricntarea perforaturilor se ia in considerare in roci neconsolidate, cdnd sunt formate filtre de pietrig, cfnd se constaté existenja unui canal necimentat de-a Tungul coloanei, precum gi atunei cfnd sunt planificate operafii de fisurare, Pentru a impiedica particulele solide si pitrunda in coloani, ar trebui evitats perforarea acesteia in partea superioaré (fig. 5, a si 8). 2 HOR Fig. 5. Perforaturl orientate 4 gib ~ descendente; e—ascendente; d—ascendente $i descendente; 292PERFORAREA COLOANELOR Dar exist gi ideea c& perforaturile ascendente se curit’ singure, ca efect al forfclor gravitafionate, in timp ce prforaturile din partea inferioara se blocheaza cu particule solide Pentra diminvarea viiturilor de nisip se evité perforarea pe direcfia ten- siwnilor minime; aceasta inseamna c& in sondele orizontale trebuie evitate per~ foraturile orizontale (fig. 5, @). In general, perforaturile trebuie orientate paralel cu tensiunile orizontale maxime. ‘CAnd se formeaz un filtra de pietris in jurul coloanel, ar trebui evitate per- foraturile din partea superioar’. Dacd sunt planificate operafii de fisurare, perforaturile ar trebui orientate in planul fisurilor, in misura in care dircctia acestora este cunoscut. Perforaturile orientate se introduc cu instrumente de oricntare, Existi si perforatoare care se autoorienteazai sub efeotul gravitatiel. De notal c& perforarea coloanei intr-o singura parte skibeste rezistenfa aces- tora Ja turtire. 2.4, Tipuri de perforatoare Ca si la sondele verticale, se utilizeaz’ perforatoare on jet exploziy. Acestea folosese ofectul de focalizare a exploziei provocat de o cavitate conica existent pe suprafaja unei inciretturi explozive. Bfectul este amplificat dack scobitura este cliptusiti cu o palnie metalica. Energia se focalizeaz’ prin refraefia undelor de soc create de detonarea incircdturii de exploziv pe suprafaja conic’. Celulcle folosite la perforatoare au form’ cilindroconic’ (fig. 6). Marimea lor este determinaté de diametrul perforatorului, indirect de diametrul fevilor prin care acesta s¢ introduce, Cantitatea de exploziv variazit corespunziitor, de la cAteva grame Ia zeci de grame, Tipul de exploziv (hexogen, octogen, penitriti, diverse lichide penetrante) depinde de temperatura din sonda, iniglator Exptoziv 2 detonant Carcasd a. b . c Fig, 6. Celult cu incdirciiturd explozivi folosita la perforare: a componenfa; b ~ dezintegrarea panei si formarea jetuhil penetrant; ¢—formarea susui mies din materialul palaiel. 293PERFORAREA.COLOANELOR fncdreditura exploziva presati in celuli are o cavitate conic& acoperit’ de o panic conica. din cupru (format prin presare din praf de cupru ce se dezin- tegreazA usor) sau un aliaj cupru-zine. {ncdredtura este aprinsi de un fitil detonant prin intermediul unei capse (inifiatorul) pe baz de azotura de plumb. Dupi aprindere, palnia este deformata gi apoi dezintegrata. Jetul de gaze degajat de exploziv nu topeste materiatul intel, ci 11 ingrimédeste, il compaé- teaza, perforand coloana de burlane, inelul de ciment gi roca din jur. Uncoti, palnia mn so dezintegreazi integral si se formeazi un miez caro urmeaz& jetul exploziv (fig. 6, ¢). Miezul ramane in canalul perforat, Darata fonomenului de explozie este do ordinul I-ms. Construcfia perforatoarelor este determinati de diametrul jevilor prin care se introduc, de modal de introducore in sond’, de sistemul de acfionare, de schema de perforare, Se disting: 2 ~ perforatoare lansate cu cablul direct in coloana ce se perforeazi; ~ perforatoare lansate cu cablu prin tubing; ~ perforatoare introduse cu tubingul; ~ perforatoare introduse cu tubing inffigurat pe tobi; — perforatoare autopropulsate. Primele doud categorii sunt utilizabile in sonde verticale ori cu inclinari sub 40 ~ 50°, unde ele pot cobori sub greutatea propric, eventual sia unui’ lest. Colelalte sunt folosite cu precidere in sondé cu incliniri mari gi‘tn cele orizontale, : 2.5, Perforatoarele introduse tn coloand cu cablii’ Acestea auo carcasi refolosibilé on orificit in dreptul celulelor explozive montate in interior (fig. 7). Celulele, dispuse dup& diverse scheme, de obicéi clicoidal, sunt unite de un fitil detonant. Detonatorul se afl in capiitul inferior al perforatoralui si poate fi activat printr-un fir electric, Orificiile din carcas sunt astupate cu nigte dopuri perforabile, th variant, celulele sunt introduse fntr-o carcasi subfire, care este per- forati in timpul operafiei gi nu mai este utilizabilt, 2.6, Perforatoare introduse cu cablu prin tubing Acestea au dimensiuni transversale mai mici decat cele precedente, Celulele pot fi legate sub forma unui lan cu doua sau patru sérme (fig. 8), pot fi prinse pe © banda, drepta oti spiral, sau pe o bara.din ofel, pot fi unite intre ele ou niste clemente de legitura, Bxist& gi perforatoare cu earcast recuperabili. Colulele sunt fabricate din materiale care se distrug ugor (aluminin, stick’, materiale ceramice). Dup perforate se recupereazd doar capul de aprindere gi lestul, 294PERFORAREA COLOANELOR Contactor Rg cu are |_-—Niplu Celula Cablu }-~-detonator |_2-Careasé —Nipta |_—-corcasé Detonator | Sabot Fig, 7. Perforator cu orifici introdus eu cabhi, De obice’, sondele sé perforeazt prin tubing subechilibsat, astfel Ince ime- diat dupa operatic ele si fie puse in produofic. fn acest caz, cablul trece printr-un sistem de ctansare hidraulic’- montat deasupra prevenitoarelor (6, 7]. 295PERFORAREA COLOANELOR Caput de abrindere Cleme de prindere u fF —clama il} @ Banda / de prindere lzolare Clame == HR } Sabot afiare Fig. 8, Perforatoare introduse prin tubing. 2.7. Perforatoare introduse cu tubingul Introducerea perforatoarelor cu tubingul este un proceden folosit pe scard Jargii, aff in sondole inelinate sau orizontale, eft si in cele verticale, cu sau fart packer. Procedeu! ofora posibilitatea aplicirii pe strat -- dup’ perforare — a unei presiuni mai mari sau mai mici decft cea din porii sau din fisurile acestuia. Se folosese de obicei perforatoare incapsulate, utilizabile gi cu cablu (Gig. 9). 296PERFORAREA COLOANELOR Reductle Inet + distantier |_—-Carcasd | —Copac Amplificator dedetonatie Niplu Fitil detonant Celula bE Tub suport Fil j ~~ detonant Fig, 9. Perforator incapsulat introdus cu tubingul. Colulcle sunt fixate pe un tub suport, dupa diverse scheme, care se introduce jmpreuni cn fitilul detonant intr-o carcasi, cu peretele subfire tn dreptul celu- lelor. Prin intermediul unor nipluri filetate se pot alctui ansambluri suficient de fungi, Fitilul detonant trece prin interiorul niplurilor fn care s¢ afl si niste amplificatoare de detonafic. inmomentul operafiei, carcasa este perforata sim mai este folosibila. 297PERFORAREA COLOANELOR fn sonde verticale sau cu inclimiri nu prea mari, sistemul de aprindere este aotionat de reguli mecanic. Se last prin tubing o tija grea, previzuté uneori cu role ~ pentru a reduce frectirile — in sonde inelinate, care loveste un percutor. Acesta, la randul lui, dupa ce rupe un stift de siguranta, loveste detonatorul care aprinde fitilul de transmitere a focului la inedrcdturile cu exploziv. Yn sonde cu inclinari mari gi in cele orizontale se folosesc diverse sisteme hidraulice. Creand anumita presiune, sau diferenfa de presiune, predeterminaté pe un piston asigurat cu mai multe stifturi de forfecare, acesta loveste cu un percutor detonatorul, Presinnea se aplicd direct in tubing, uneori doar dup lansarea uni bile care inchide circuitul hidraulic, sau indirect, prin spafiul inelar si o valva de circulatic, ceea ce permite 84 se pistreze o presiune sciizuti tn tubing, La sistemele diferenfiale, fie se mireste presiunea interioar’, fie se micsoreazii cea din spafiul inelar, Exist& sisteme combinate, mecanice gi hidraulice, precum gi unele cu acfiune multipl%, redundant’: dacd nu funofioneazi un sistem de aprindere este acjionat al doilea, la o alti presivine sait mecanic, ‘Unele sisteme de aprindere, pot fi lansate dup’ introducerea tubingului si probarea Ini Ja presiune. Ele pot fi extrase, la nevoie, on o corunc’. Cao sigoranfi suplimentard in operafile de suprafaft se utilizeazi, de obicei, si un futrerupattor de detonare: intre percutor gi detonator se plaseaza o picsé dintr-un metal eutectic, care sub 40 — 60° 36 afla in stare solid’. In sonda, peste temperatura mentionati, ef se topeste si permite ca detonatorul sit fie activat. Dacd perforatorul trebuic extras tnainte de a fi acfionat, metalul redevine solid ia apropierea suprafefei gi se previne acfionarea detonatorului din greseala, La uncle sisteme activate hidraulic, detonatorul aprinde un fitil cu ardere enti; 5 — 10 mina circa 20°, Asemenea capete de aprindere permit si se regleze presiunea din tubing inainte de activarea incirciturilor explozive, perforarea selectivi independenti a unei zone, manevraréa ansamblurilor introduse in sondé, Ele sunt utile mai ales atunci oand ‘trebuic scursii presiunea de detonare — creat’ cu azot— pentru ca perforarea si fie subechilibrata. Fitilele cu ardore lent& pot fi amplasate si de-a Iungul traseului ‘de transmitere a fooului, intre tron- soanele de perforare. La circa 10 m deasupra capului de aprindere, dar sub packerul armat pe tubing, se monteazi un dispozitiv de separare echilibratd. Bl axe wn disc din sticla care separ fluidul din tubing, cu evéntuale particule solide, de lichidul curat aflat deasupra capului de aprindere, niste orificii de circulaie deasupra discului si o buosé mobilA sub disc, care permite deplasarea lui in sus gi in jos pentru a cchilibra presiunea pe cele dow’ fefe ale discului. fnainte de aprindere, discul de sticla se sparge cu o tija metalic’, eventual cea de activare a sistemului de aprindere, daci acesta este mecanic, Uneori, este de dorit sii se detaseze ansamblul de perforare lisindu-t si cad in sacul sondei; se elibereazé zona perforati fécdind posibile unele operafii de stimulare, Exista diverse sisteme de detasare: mecanice, hidraulice, autontate. 298PERFORAREA COLOANELOR Primele, montate deasupra capului de aprindere, sunt actioniate ou o sculd introdusé cu cablu, in sonde cu inclin&ri nu pred mari. Scula aga{a un zAvor si dup’ patru, cinci lovituri in sus 71 elibereazi, dupa ce foarfeci un inel de prindere. Sistemele hidraulice presupun Jansarea unei bile cateypermite si se creeze presiuie in tubing (cu lichid sau gaze); dupa ce se foarfect niste stifturi de prindere, ansamblu! de perforare este aruncat, Sistemele automate actioncaza imediat dup% perforare;. 0 inciredturi -explozivi. sparge o cimasi gi las’ presiunea din spafiul inelar sii pitrunda in interior; dup ce se foarfecd niste stifturi de prindere, un piston tubular este impins in sus gi ansamblul de perforare este “cliberat.~ Primele’ dou’ sisteme sunt amplasate ':deasupra, capului de aprindere, sub orificiile de circulafic, iar ultimul sub capul de aprindore. Perforatoarele deserise mai sus pot fi introduse si cu tubing inffigurat pe toba. Cu tubingul sau cu prijinile pot fi introduse ansambluri de perforare gi testare a’ stratelor.,Cele dow’ operatii sunt, efectuate tn’ acelasi mars. fntre perforator, aflat la pariea de jos, si probator sunt interealate amortizoare de socuri care protejeazd manometrele, mecanice sau clectrice, de socurile provocate de explozia inciresturilor. Intrebiri 1. Cum se introduc tn sonde ortzontale diverse aparate care in sonde verticale se lanseazdt de reguld cu cablu? 2. Ince constét sistemul Symphor? 3. Cum funcfioneazé sistemele autopropulsate? 4, Céind se folosese perforatoare orientate? 5. Cum se acfioneazd perforatoarele tn sonde cu tnelintiri mari? Referinfe bibliografice 1. Carnegie, A, Roberts, N, Clyne, L: Application of New Generation Technology fo Horizontal Well Produetion Logging — Bxamples from the North West Shelf of Australia, SPE Conference held in Perth, Australia, 12 — 14 Oct, p. S11 ~ 527, SPE 50 178. 2. Eikington, P.: Openhole logging without a wireline in high-angle wells, World Oil, ‘Aug. 2002, p. 87-88. . 3. Eriksen, IH, Sanfilippo, F, Kvamsdal, AL. Flint, G, Kleppa, E. Orienting Live Well Perforating Technique Provides Innovative Sand Control ‘Method in the North Sea, SPE Conference held in Houston, Texas, USA, 3-6 Oct, 11999, SPE 56.472. 4.Hallundbaek, J, etal: Wireline Well Tractor: J, Petr. Yech., June 1998 , p. $1 — 299PERFORAREA COLOANELOR 5, Hallundbaek, J: Oryx nis “horizontal” production log with downhole tractor, ‘World Oil, May 1999, p. 53-55. . 6, Johnson, AM, Bakker, ER, Hungerford, K: Improved Productivity Justifies World Record Underbalanced Perforating. Operation, SPE International Conference Calgary, Canada, 1 -4 Nov. 1998, p. 75-77, SPE 50 407. 7. Kusaka, K, Patel, D, Gomersall, 8, Mason, J, Doughty, P. Underbalance Perforation in Long Horizontal Wells in the Andrew Field, SPE Drilling & Completion, June 1998, p. 73-77. 8. Local, EB, Searight, TL: Wireline Tractor Production Logging Experience in ‘Austratian Horizontal Wells, Yaternational Conference on Horizontal Wells Technology, Calgary, Canada, 1-4 Noy, 1998, p. 447 ~ 455, SPE 51 612 (PT ‘March 1999, p. 8081), 9. Nice, SB, Fertl, W. H: New Logging, Completion Techniques Boost Horizontal Wells Productivity, Petr. Eng. Int., Nov. 1990, p. 20, 22-24, 26 —28.i PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE fn raport cu sondele verticale, cele di tare gi anume: — stabilirea traseului spafial al sondelor; — precizarea toleranjelor fafa de traseele proiectate; — prevenitea coliziunii dintre sonde, atunci cfd este cazul; ~ stabilirea mijtoacelor gi a tehnologiei de dirijare; ~- stabilirea mijloacelor de control al trascului, a celor de investigare geofi- zicd, de mAsurare a unor parantetri de foraj, de perforare a coloanelor $.a. Traseul sondelor in zona productiva, pentru a asigura drenajul dorit al zich manitului, modul de completare in zona respectivi au $i ele o important sporiti fa sondele dirijate si mai ales Ia cole orizontalo. Ele constituie preocupiiri ale inginerulni de zcdmént gi ale celui de exploatare. fe pun céteva probleme supimen- 4. Traseul sondelor dirijate Problema consti in gisirea celei mai potrivite traicctorii cu care si se ating’ o fint’ dat, eventual pe o direcfic impusé, pomind dintr-un anomit punct. Acesta din urma poate fi o locatie de suprafaté (un s/of pe o platform) sau un punct de- a Iungul unei sonde existente. Unoori, cu aceeagi sonda sunt urmirite mai multe finte succesive. La uncle sonde, cum sunt cele orizontale, finta este reprezentati de un segment liniar, oriental, cu o anumif lungime, CAnd punctul se afl de-a lungul unei sonde gi alegerea lui constituie o problema ce trebuie rezolvata. ‘In marea majoritate a situatiilor se folosese trasee plane, acestea fiind si cel mai usor de realizat. Trascele spafiale sunt rar utilizate: cAnd trebuie ocoliti 0 zon care provoac’ dificultafi de foraj majore, de exemplu un masiv de sare sau 0 falic, cfnd trebuie evitate sonde existente sau un cap de gaze, cnd se urnmiresc mai multe finte care na se giisesc in acelagi plan vertical, find locafia este fixatit (cazul platformelor marine), iar zbna productiva trebuie traversatii pe o direotic care mu se afli in acelagi plan vertical cu locafia, cénd exist’ o tending semnificativa de deviere lateral a sondelor fn regiune, end sonda a deviat substantial, in plan ofizontal, de la traseu! planificat si porfiunea oe urmeaza si fie forat’ trebuie corectat’ pentru a atinge finta propusé (2, 3]. 301PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Datele inifiale de proiectare sunt: adancimea vertical a fintei (tintelor), deplasarea ei orizontal’ — distanfa dintre punctul de plecare gi finta wamirit& pe orizontal — gi azimutul acesteia fafa de punetul de plecare, care poate figura sondei. Cei trei parametri definesc, de fapt, coordonatele fintei (fintelor). Ade- seori, in special la sondele orizontale, este impusi gi direofia sub care trebuie atinsd finta Din punctil de porire, o int’ poate fi-atins’ pe nentimirate trasee. Dar ele trebuie si Indeplineascd anumite restricfii geometrice, tehnologice, geologice, de exploatare gi de cost. ‘Aparent,.cel mai simplu traseu este un arc de curb, cu anumite proprietafi care si satisfaci aceste restricfii, eventual un are de cere, tangent la porfiunea initial tn punotul de pornire gi care si atingd finta. Astfel de curbe exist, dar cle sunt dificil de urmérit cu ansambluri uzuale de dirijare pentru cA performanfele de deviere ale acestora se modifica de-a lungul trascului, cu inclinarea sondei, rezistena rocilor, gradul de uzuri al sapei, iar controlul pernianent al traseului mireste durata forajului si costul total. Exist mijloace modeme care permit s& se controleze permanent traseul gi si se dirijeze sapa de-a lungul cusbei dorite, dar‘costutile implicate 1u sunt Intot- deauna justificate. In plus, direcfia sub care trebuie atinsa finta este adesea impusa gi nu poate fi asignrata ou orice outba, Pentru simplitate, traiectoriile sondelor dirijate se alcXtuiesc tn mod curent, din mai multe intervate curbilinii gi intervale drepte “ verticale, inclinate sau orizontale —, pe care costurile sunt mai reduse. Segmentele curbilinii sunt de regula arce de cero, dar se folosese gi alte curbe mai complexe, cu anumite intervale, inclusiv alé célor rectilinii, Din catiza numdrutui mare de: parametri, problema nu este geometric determinats. Ha poate fi rozolvati ca o problem’ dé optimizate: se cauti o traiectorie care si tiinimizeze fie hungimca total a sondei, fie costal forajului, fie forjele axiale sau momentul de rotire 5.2. ‘Adancimea de ‘inifiere ‘a dirijarii, intensitatea de doviere pe intervalele curbilinii, lungimea diverselor intervale, inelinarea maxima, unghiul de inclinare Ja atingerea fintei, lungimea intervalului orizontal, cfnd exist, trebuie si ia valoriintre anumite limite, care constituie restricfiile problemei de optimizare. Astfel, este de dorit ca devierea si fie inifiat’ dupa ce s-au traversat forma- fiunile care“creeazt probleme, strdngeri, surpiri, pierderi de circulafio, intr-o roc’ relativ consolidati. Cand se foloseste {ehnica pendulului pentru sciderea la sonde cu profil in S, este recomandabil ca procesul si inecap’ in roci slabe. Intensitatca de deviere pe porfiunile curbilinii se alege in funefie de posi- bilitafile ansamblurilor disponibile, dar si pe alte considerente. La intensitifi de deviere mari, solicitasea de incovoiere a prajinilor si a ansamblurilor disponibile de fund, dar si a coloanelor de burlane in timpul tubarii se accentueaz’, forfele laterale de contact prajini (burlane)-perefi se marese gi, ca rezultat, cresc fortele 302PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE axiale la manevrare si momentele necesate rotirii, se accentueaz’ gradul de zur a coloanelor de burlane si risoul de formare a ghurilor de cheie, La inten- sitaji de deviere mici se lungeste intervalul curbilinin pe care direcfia sondei trebuie controlaté permanent,’ miind durata si costul forajului pe intervatul respectiv, Intensitifile de deviere mici impun de obicet si 0 adancime de inifiere a devierii redusi, Or, cand este preconizat pompajul cu prijini este preferabil ca intervalul vertical s& fie c&t mai lung, pentru ca pompa si fie coborata oft mai jos [4, 10, 11, 16, 17). Figura 1 ilustreaz’ efectul razei de curburd asupra traseului wnei sonde eu doua intervale rectilinii si unul sub form de are de cere, Cand raza de curburit este mare (intensitatea de deviere scfzuti), lungimea total a sondei este micé, dar cur porfiunea pe care se dirijeazi sonda are lungimea mare, exist’ posi- bilitatea ca durata si costul forajului si fie mai ridicate decdt atunci cénd raza de curburi este mai redust. : Fig.1. Efectul razei de curburd asupra traseului unei sonde. Cu mifjloace de dirijare si prajini wzuale, inténsititile de deviere nu trebuie st dopigeascd 1,5 - 2 °/10 m, Daca ansamblurile de deviere vor fi si rotite, inten- sitigile maxime trebuie si fie chiar mai mici, ‘Se recomanda ca unghiul de Snclinare pe porfiunile inclinate s& fie de cel pufin 15°: la Incliniri mai mici, azinmutul sondei se mengine eu dificultate. Trebuie avut in vedere c& la inclin&ri mari, peste 50 ~ 60°, lansatea unor aparate cu cablu prin cidere liber& nu mai este posibild si trebuie apelat Ia alte mijloace, care de regal’ sunt mai costisitoare, La inclindri de peste 70°, spilarea tilpii 303PROIECTAREA SONDELOR DIRIATE poate fi mai buna decat la inclin&ri intermediare, 40 — 60°, iar stabilitatea gar- niturii de prajini fa compresiune este mai ridicat’; ca rezulltat, se pot folosi ansambluri de fund mai scurte (se diminneazi frecarile, cdderile de presiune gi riscul de prindere). Siul coloanelor de burlang este proferabil si fic fixat pe porfiuni rectilinii ori cu intensitate mic& de deviere, in roci bine consolidate. Pentru a nv scumpi lucrarile se evitd ca ansamblurile de fund sa fie schim- bate prea des. Exist& in prezent diverse teorii matematice de optimizare a trascului unei sonde dirijate, unele foarte elaborate (7, 18]. Ble folosesc anumite criterii (lun- gimea sondei, costul total, durata de execufie, momentele de torsiune si chiar functii obiectiv mai complexe). Pentru parametrii care intervin (curburi, lungimi, Jnclinari, azimoturi) se impun anumite restricfii gi se indic’ valorile preferabile, Metodele matematice sunt de regula iterative si stau la baza unor programe de calculator. Ne rezumém, deocamdati, la tipurile clasice de profile, cu arce de cere. Se disting patra tipuri de profile plane, care vor fi tratate separat, desi exist si posibilitatea abordérii lor impreun’ [23]: — on dou intervale: primul vertical si al doilea curbiliniu (profil in J); ~ cu trei intervale: primul vertical, al doilea curbiliniu — de cregtere a incli- narii — gi ultimul zectiliniu inclinat (profile in pant& — slant in limba engleza); — cu un interval de crostere a inclinarii gi unul de scidere a inclinarii (sonde in $); Ja cele dou intervale se adaug’ cel vertical initial, eventual unul 2nclinat intermediar gi altu! final inclinat sau vertical; — cu doud intervale de crestere a tnclinarii, profile intdlnite la sondele ou deplasiiri orizontale mari si la cele orizontale, 2. Sonde cu profil in J Caracteristic acestui tip de profil este faptul c& dirijarca so inifiazi la adancime mare, in apropierea fintei (fig. 2). Profilul , format dintr-un interval vertical gi umul curbiliniu, este rar utilizat. La adincimi mari, unde $i rocile sunt mai dure, schimbarea direcfici unei sonde este mai dificil, ritmul de deviere este mai grew de coitrolat si durata margurilor necesare schimbiirii ansamblurilor de fund este mare. Profilul in J se folososte atunci cfind se urméreste un obiectiv aflat sub un masiv de sare, la traversarea unei falii, cdnd o sonda verticala este deviat’ pentru a evalua extinderea unui colector, ¢ind 0 sonda trebuie resipati pe ultima porfiune, cfind deplasarea orizontal a fintei este mic’, Datele de proiectare sunt; adincimea vertical H, deplasarea orizontalé a fintei A gi azimutul acesteia or fn plus, trebuie impusé una dintre urmitoarele mérimi: adancimea de inificre a deviorii 4, , intensitatea de deviere pe intervalul curbiliniu 7 si unghiul maxim de inclinare a sondei ay. 304PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE. Fig, 2. Sondé cu profilin Se cer celelalte dou mirimi si traiectoria sondei tn planul vertical eu azimutul ay. ‘Astfel, dacd se impune intensitatea de deviere i, raza de curbura pe intervalul circular fnclinarea maxima, la atingerea fintei, rezult& din relagia cosop =2=4 = > R iar adancimea de initiere a devierii hy =H -Rsinary Dacd se impune adancimea de initiere a devierii 1), atunci; a) 2) GB) @ 305PROIECTAREA SONDELOR DIRMATE Hoh x sina 6) fn sfargit, cand se impune unghiul sub care se atinge finta: A Teosan” © Iya HAdg a Lungimea intervalului curbiliniu Ra yao 8) eae . ® iar lungimea total a sondai Ly =I +1. Pe intervalul curbiliniu, inclinarea sondei, deplasarea orizontalé si adan- cimea verticala la diverse adancimi intermediare L, se calculeazi cu relafiile: aail-h), @) a=R(Q~cosa), (10) hah, +Rsine, Qh) 4n care a este deplasarea orizontali a punctului de calcul, iar 4 — adancimea pe vertical. Exemplul 1. O sonda cu adancimen pe verticala de 2000 m se disfjeazt de Ja 1500 m penten 8 atinge o inti deplasat lateral cx 200 m, dpi un profil in J (fig. 3). SK se ealeuleze traiectoria sondei. ‘Solutie, Unghiul de inclinare la atingerea fintei se calouleazi ou formula (4): oy = 2018 43,60". 200 3000-1500 Raza de curburi a intervalului curbilinia 2000-1500 aaa 306PROIECTAREA SONDELOR DIRMATE 500 & 8 1000] é & § 1800] * 10,79° 110m Nor 20001. 0005 Vig. 3, Brofill sondei din exemplut J. * Tabela 1. Bxemphul 1.” . ‘Deplasarea Adancimea rndsurate EMEC rortals —_vertcala ™ “ grade nom re 0 0 0 0 1500 ° ° 6 1600 790 639 1599.68 ¥700 15,80 271 1697.47 1800 27 619+ ‘1794,51 1900 31,61 10757 180,01 2000 39,51 16569 —_1961,30 2081,70 43,60 20000 200 25h Be. “iar intenstaten de deviere pe acclegi interval 80, 10 = 18010 om: agg 70079" 10m Lungimea intervalului curbilinin 307PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE = 551,70 m. Lungimea total a sondei L.=15004551,70 = 2051,70 m. Profilul sondei, inclinarea, deplasacca orizontalé i adancimea pe vertical Ja clteva addncimi smiigurate sunt prezentate in figura 3 sia tabela 1, 3. Sonde cu profil in pant Profilul alcatuit din trei porfiuni distincte - primul vertical, al doilea curbi- liniu gi ultimul rectiliniu, ou inclinarea constant, numit si tangent — este cel mai rspindit, Portiunea curbilinie, pe care inclinarea pantei creste continu, de ba zero pani’ la valoarea final, de pe ultinul interval, este de obicei un arc de cerc. Se folosesc, uncori, dowd sau chiar mai multe arce de cere. Un motiv il constituic trecerea gradati de la curbura nul& a porfiunilor rectilinii fa o cusburd finitd, fn acest sens, spre capetele porfiunii curbilinii sunt recomandabile arce cu raza de curbura mai mare decat in zona de mijloc. Momentul forfelor de frecare gi gradul de uzuri a coloanelor se reduc dac& intensitaten de deviere creste treptat, eventual in dow, trei trepte [4]. Unalt motiy de vatiafic a intensitifii de doviere rezidi in necesitatea folosirii aceluiagi ansamblu de dirijare pe o lungime e&t mai mare, Cum performantele ansamblurilor de dirijare depind de inolinarca sondei (cu motoare dezaxate, intensitatea de deviere scade cu inclinarea, ou un stabilizator montat deasupra sapei, dimpotriva, intensitatea creste cu inolinarca), porfiunea curbilinie poate fi aledtuité din mai multe arce eu raze de curbura diferite. ‘$% considerim cazul cel mai simply, in care porfiunea curbilinie este un arc de cere (fig, 4), Pentru sonde uzuale, cu razi mare de curburi, intensitatea de devierc folositi este de ordinul 0,5 - 2°/10 m. Datele inifiale sunt adfincimea vertical a fintoi HT, deplasarea orizontalt A gi azinnutul fintei @r (eventual, se cunose coordonatele punctului A gi ale fintei 7). Existi trei parametti principali, dintre care numai doi sunt independengiy hy — adéncimea de inifiore a devierii, { — intensitatea de deviere pe intervalul curbi- Jiniu gi ay — inolinarea pe porfiunea final, tangent’. De obicei, se impun prin doi parametri, h; gi i. Dack valoarea calculaté a unghiului final oy nu se afla in limite acceptabile, se ajusteazi primii doi parametti, Fie, asadar, canoseute: H, A, /i sii. Se core sé se construiasc’ profilul sondei 4ntr-un plan vertical cu azimutal cs. Raza de curbura pe intervalul curbilinin se calculeazii cu acceasi relafie (1). Potrivit figurii 4, se poate scrie relafia a, =B+y. (12) 308PROIEGTAREA SONDELOR DIRIJATE Fig. 4, Sonda cu profil in panta. Unghiurile auxiliare B si y se calculeazi cu relafiile: a3) a4) Se poate arta cli problema este posibild daci (H- hy)’ +4” ~ 2AR> 0. fn continuare, se determina marimile: a, =R(t-cosa.;), (as) hy, =Rsinay, (16) _ Ro na co) a A A-R(- cosa) a Shop sinay sinop (18) 309PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE Coordonatele punctului C ~ punctul unde este atinsa inclinarea maxima ay ~ sunt a2 gi In + fy, iar adaneimea lui y+ b. Adéncimea total a sondei Lp =Ay tly +13. ° Formulele stabilite mai sus pot fi utilizate gi pentru sonde orizontale cu un singur interval de crestere a inclinarii, In acest caz ar = 90°, iar R= H ~ hy. Porfiunea orizontali J A Reste de obicei impust, att ca lungime, cat si a pozifie in spatin Pentru realizarea ofectiva a sondei, trebuie precizate intr-o tabell inclinarea sondei, deplasarea orizontalii si adfincimea pe vertical la diverse adéncimi misurate, de obicei din 100 in 100 m, Pe interyatul curbiliniu se folosese relafiile (9) — (13), iar pe cel tangent urmittoarele: * =a, tbh ~hsinar, (9) hah th, #(L-h-h)eoray - (20) ‘Exemphu 2, Coordonatele slotului (gura sondei) sunt 2 mn N si 2 m B, iar coordonatele fintei sunt 450 m N gi 1250 m B, toate misurate fa de centrul platformei pe care sunt amplasate capetele unui grup de sonde. Adéncimea jintei pe vertical fafa de masa rotativ’ este 2850 m, S8 se cconstruiasck profilul sondei In-panta cu adancimea de inifiere a devierii 1000 m gi intensitatea de deviere pe intervalul eurbilinia 2°/10 m. ‘Solufie , Deplasarea orizontalf a fintei A= ¥(450-2) + (025 2139597 Azirmatl intel 1250-2 0 aly = 70,25, oy weg Raza de curburd pe intervatul cusbilini 180.10 5 579.96 m: et Se calculeazé unghiurile ausiliare cu relaiile (13) si (M4): «arty 132897-572.96 = 21,1479", 2850-1000 572,96 = ot 1479” | = 16,6698" . oxi a gti? } 164 Inctinerea maxim’ dip =22,1479-+16,6698= 388177 © 3882". 310Adancimea,m PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE 500 mt 1 2650... 0-500 1600 Th26 Deplasarea orizontals , m Fig, 5. Profitul sondei din exemplut 2, ‘Tabela 2. xomplul2 anti ‘Adincimea figura 1000 1100 1200 1300 138820 - Deplasarea Adancimea Trotintea yiontaté” vertical ade Rm rm ne 0 0 ° 0 ° 10 3,10 20 3458 30 76576 3382 ° "126,56 3882 13398 1400,00 3301,52 3882, 132597 ‘Cur unghiul ay determinat se calculeaza o _1325,97-572,96{1-60s38,82") "191359 m, 4: 572,96-3882 _ 45900 1, h 180 sin38,82° 3ilPROIECTAREA SONDELOR DIRUATE Inclinarea maximé este atinst la 1000 + 388,20 = 1388,20 m. Lagimea totals a sondei Ly = 1000 + 388,20 + 1913,32 = 3301,52m. Profilul sondei este prezentat in figura 5, iar in tabela 2 sunt cateulete inclinarea, deplasarea orizontalé i adéncimea verticalé de-a Iungul sondei 4, Sonde cu profilin S Exist& diverse variante de profile in S, dar toate au in comun un interval de crostere a inclinatii gi umul de scidere a inclingrii (fig. 6). Cele dowd intervale curbilinii pot fi simple arce de cere, combinafii de arce circulate sau curbe mai complexe. Fig. 6. Profile de sonda in S Profilele in S sunt folosite atunci cénd se doreste ca orizonturile productive sh fic traversate, po at posibil, perpendicular, Cum stratele sunt de obicei orizontale sau pufin inclinate, intervalul final al sondelor trebuic s& fie vertical sau aproape vertical. “Tintele aflate la adancimi mari dar la distanfe orizontale reduse sunt mai ugor de atins ou sonde in $ decat cu cele in panta. Profilele in S sunt utilizate si la sondele de salvare, cfind este necesar ca acestea sii fie ditijate pe o anumita porfiune de-a hungul sondei scipate, pentru a spori sansele de omorire, 312PROIECTAREA SONDELOR DIRIWVATE Uneori, pentru a reduce costurile de dirijare, dup& ce sondele sunt duse snficient de departe in plan orizontal, ele’ sunt sate si revind pe vertical’ singure, sub efectul de pendul, péna ating fintele prevazute, ‘Vom examina aici varianta g din figura 6, cu cinci intervale distincte, in care cele doud porfiuni curbilinii sunt arce de cere. Datele inifiale sunt aceleagi: adancimea fintei H, deplasarea orizontala A gi azimutul fintei wy (fig. 7). Big. 7. Sondat cw profil in & De regula se impun: y — adincimea de inifiere a devierii, j, ~intensitatea de deviere pe intervalul de crestere a inclinii, /, — intensitatea de deviere pe intervalul de scidere a inclinirii, ap — unghiul de inclinare (eventual smu!) sub care se atinge finta T' si adancimea pe vertical ta care tnclinarea Inceteaz si mai scadi (sau Iungimea ultimului interval — cel rectiliniu), Dack inclinarea maximd d,, un parametra rezultant, nu sc afl& in limite acceptabile se modifick adineimea de inificre a devierii sau intensitifile de deviere. De obicei, inten- sitatea de scidere a inclinarii este mai mick decat cea de crestere. Razele de curburd pe intervalele curbilinii se calculeaz cn relafia (1). Conform figurii 7, unghiul de tnclinare maxim a, satisface egalitatea: o, = 748. @) Din triunghiul O\MO, rezulté: 313PROIECTAREA SONDELOR DIRIWWATE , MO, A-R, Ry cosy -(U-Hg)iB0 ty 2 02. ATR Re Cos or falas er ‘MO, Hy hy +R, sinory 02) cu Hy ~ adincimea pe vertical a punctului unde incepe intervalu! final, rectiliniu, cu inclinarea a7. Din triunghiul ONO; se sorie: NO, _NOr 04. : RARy sinB = = B= 0.0, MO Hy— hy +R, sina; cosy. @3) Dac in Jocul adéincimii Hy se cunoaste lungimea /s, formulele (22) si (23) sunt’ modificate corespunzitor. $i in acest oaz, pentrm ca problema si fic posibils, parametit geometvicitrebuic si indeplineasc& anamite condi Se pot caleula acum: a, = Ry(t-cose,), (ay hy SRsing, (25) sicu acestea coordonatele punctului C, unde inclinarca se stabilizeazs. ‘Adancimea masurat& pnd in punctul C « RY hy +1, =h, Lg sh th =m (26) Tangimea celui de-al treilea interval /; se calouleazit din triunghiul O.NO: findind soama 08 fy = OWN: a en Cu aceasta go determina proieefiile: . a, =1, sind, (28) hy =, 008 0, 29) si apoi coordonatele panctului D. "Adancimea méisurat pnd tn punctul D Ip =hy th th. 80) 314PROIECTAREA SONDELOR DIRIWATE Proiecfiile celui de-al patrulea interval: 4g =R,(coscey ~0080%,), hy = Ry{sin,,, ~sinoty). Lungimea sondei pnd in punetal E Ra (Cm Or) Lg =Ly +1, Lth+ : ig oly Hy sh tht+h “180 Lungimea totali,@ sondei Ty =hy th +h thy tls, H-Hy COSty GB) 32) (33) * 64) @5) ‘Unghiul de inclinare a, adfncimea'pe verticala # si deplasared orizontald la diverse adancimi masurate L se determina cu rélafiile: pentu Ly SLS Lg? a=h(l-h); a=R(-cosa), heh +R sina; pent Lig SLSDp: Oy a=agt(L~Le)sine,» hehe +(L-Le)e08 em 3 . pentru Lp SLS Lp: 36) 67) (38) 9) (40) (ay 315PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE 4.20 -1(L~Lp), (42) a= dy +Rq(0080.~ COS tty), (43) h=hp +R, (sine,, ~sino) ; (44) pentru Ly SLs Ly: anor, (45) a=agt(L~Lg)singy, (46) h= hg +(L-Ly)cos oy. @n Toate relafiile de mai sus pot fi folosite gi pentru ay ~ 0 (ultimul interval este vertical), si pentra Hy =H (altimul interval, rectiliniu, lipseste, iar ar este incli- narea Ja adéncimea respectiv’) Dact expresia din dreapta relafici (23) este egal’ cu unitatea (0,02 = NO;), f= 90° gi intervalul rectilinin intermediar lipseste. ‘Exemplu 3, O sond& cu adancimes de 3500 m gi deplasarea orizontalt de 1500 m se foreazit ~¥a “Unghiul Ja centru al primului interval circular AB se calculeaz’ ou relafia: 2 iyi % 8 = 165 tH -2Ry to dack 28, # np. (420) et ar 2k Np sau cu rekafia, % om 5 eae dack 22, = np. (121) Cu R, sa notat raza de corburi pe primul interval circular, impusi. Ea trebuie aleasi astfol Inet expresia de sub radicalul din relafia (120) s& mu fie negativa. In caz contrat, se modificd 2; prin ajustarea ansamblului de dirijare. fnclinarea si azimutul intervalului drept BC, in care dircofia sondei se menfine constant’, se determin’ ou relafia: . COSC, = ay COS®, +by sind), (122) a +bp180y ae (123) Unghiul Ja contra pe intervalul ciroular CT’ se calculeazi cu relafia 0080, = COS Gy, COSy +8iNGt, SiN oy CO8(Oy — Oy) (124) in sfairsit, lungimea segmentului liniar DT‘ (egal ou CD) 338PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE w= Rote. (125) unde Rj este raza celui de-al doilea interval circular, de asemenea impust. Dacl m este indepliniti conditia bowls, (126) unde ¢ este o toleranti admisii, se repetii calculele cu relafiile (110) - (125) tnlo- cuind pe jto cup. Dupi aceasti proceduri iterati , se stabilese parametrii trascului propus. Lungimea celor trei intervale: tz == R9,, 127) Aly = F351 (27) tty, =f68 +n3 -2Rinp “Hs (128) x Aly =-R,8. 2 = Fg9 Rafa» (129) unghiurile 9, $i 0 find introduse in grade. ‘Unghiurile necesare dintre direcfia de acjiune a ansamblului de dirijare si directia sondei la inceputul celor dowd intervale circulate se determina. cu relafiile: tgoq=——- Hina) “ ors, -0,) tea (130) 120 yy respectiv teo yy =: sin(op -0n) a= : cng eslor -0,) Be 031) r Pentru a descrie traiectoria proiectat’ trebuie si se cunoasc4 parametrii ci in orice punct aflat la ad&ncimea L: coordonatele carteziene N, E, V, inclinarea o, azimutul @, deplasarea orizontalé A si azimutul acesteia a4, intensitifile de deviere ia $i ta. 339PROIECTAREA SONDELOR DIRWJATE Coordonatele unui punct aflat pe primul interval circular se calculeazd on relafia matricial&: IW-Wa) {fr Te Ta} Risind IE-Eyl=(n Tn Tr }RQ- 0050) (132) V-Val Vn Ta Ts 0 ou Ty =sine.,cos0, Try = 0080.4 0080 4 COSO yy ~SIN@ , SIND,g Coser COO, SiND,y — SINE 4 COSO,, sing. sine 4 Coser s SING 4 COSM sg +COSOy SINO,y £05014 Sine, siN@, +6080 4 COSOrg Ty =~SinoL 4 008044 Ty =8ino., SiNO,g 3180 D-La * xR fnclinarea gi azimutul sondei in punetul respectiv se determin’ cu relafile: cos. Ty, 0080+, sind (133) By Hate o=> 134) Ty 480 aad Tntensit%file de deviere 4, $i to sunt date de expresiile: i a = Gig Ua sino~ Ta 0080), (435) 2 cae Tn —higteo (136) Ty +Tnteo cu hy —intensitatea de deviere pe primul interval circular. YValorile calculate cu relafiile (135) si (136) trebuie s& verifice cgalitatea. (83). 340PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE Intensitatea de deviere ig este considerati negativ’ cAnd inclinarea sondei seade, iar i, cAnd azimutul scade. Pe intervalul drept BC, coordonatele unui punct aflat la adancimea L: N=Ny+(L-L,)sina.,, co8@,, , (37) E=E,+(L-L,)sina,,, sino, , (138) V=V,4+(E-Ly)c0sc,. (339) Pe cel de-al doilea interval circular CY’ se'aplici aceleasi formule (132) — (136) inlocuind indicii A cu C gi L cu 2. Exemplul 6, Drena unei sonde orizontale are Ia capetele ei, 7; gi 7h, urmitoarele coordonate, stabilite fat de gura sondei: Ny =~ 25 m, 2 = 510 m, Vi = 2253 m, respectiv Ny = 40 m, y= 815 m, Va= 2285 m, Sonda va fi forati vertical pint la 1660 m, apoi va fi dinijotsastfel meat sf afinga drena tangent in puncte 7. SH se stabileasct trascul sondei pe porfianea ditjjatk cu dows intervale cisculare si unl intermediar rectiliniu, Pe ecle dowd interval circulare se admit urmitoarele intensitii de deviere: i, = 190 m, respectiv ig = 1,5°10 m. Solufie. Folosind coordonatele celor dow puncte de la capetele deenei se determina: ~fungimea drenei Ja = 40+ 25) + (15510) + (2285 - 22537 =313,49 m, ~fnclinarea drenei . (40 +25)' +(@15~ 510° ° arctgaay = = 8414’, mete 2285-2258 ~ orientarea drenet 815-510 7 6p arelgoy = =7797. 84 a9 4 25 Razole de curburi pe cele dou intervale cireulare: Ry = 572,96 m, Ra= 381,97, fn punctul de initiere a dirijétii, notat ou A, inclinarea oi, = 0 i azimutul, nedeterminat, 4. ‘Pent simplificarca calculelor se iau: Ng =0, By =0 si V4 =O. In acest eaz, finta inifiala 71, are coordonatele N= ~25 m, E = 510m gi Vy = 2253 ~ 1660 = $93 m. ‘Se presupune cf jt 9 = DT'= 100m. Coordonatele punctului D (¥. fig. 16) se determing eu relafiile (1 10) — (112); Np=~25 — 100sin 84,14%0877,97° = ~ 45,73 m, By = 510 100sin84,14°sin?7,97° = 412,71 m, Vp= 593 —~ 100cos84, 14° = 582,79 m. 341PROIECTAREA SONDELOR DIRMATE Cosinusi director ai vectorilor a, b , © se calculeazi cu relafile (113) ~ (118). y= sinO*eose4= 0, ag = sinO?sing=0, y= cos0?= 1; by=~0,1101-4 ~ 0: 4.0-+0,9940+ --0,99400-+ 0,1101-0= by ey= (00,8144 — 1.0,57679/0,5802 eg = (~ 1-0,0639 — 0-0,8144)/0,580: + ey (00,5767 + 0.0,0639Y0,58 unde dy= ~45,731715,59 = — 0,0639, p= 412,71/715,59 = 0,567, dy= 582,791715,59= 08144; {4573-0} + (412,710)? +(582,79-0)? =715,59m c= (0-0)? +€1-0,0639-0) + 0-1.0,5767)" =0,5802. Din ecuafia snatricialé bp 0 o | 1} |-45,73 np |=|-1101 09940 0}+ 412,71 Sp] {-0,9940 -0,1101 0] | 382,79 reali: = 582,79-m, mp7 415,27 m, Gp = 90,89 m. ‘Unghjul Ia contra al prinutui interval ciccular — [582,79 2. 2 6, = arty 58279 = Y582,9" 441527 —2- 572,96 415.27. 56 49° 2-512,96 415,27 Pe intervalutrectiini unghiut de fnelinare 01g = arceos(1-00356,48° + 0-sin56,48°) = 56,48", jar azimmatat 9-+0.994015688 oe 0-0, 1101185648 ‘Aceasta din urmi coincide cu orientarea sondet pe primul interval circular (04). ‘Unghiul la centru pe cel de-al doilea interval circular 342PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE 0) = arcens[oos56,48°cos84, 14” + sin56,48°sin84,14°e0s(77,97° — 83,68°)] = 28, 16°. Cu aceasta, ungimea intervalulai linac CD (v. fig. 16) o Be ae17g =9580m. ‘Valoatea calenlaté nu coincide cu cea inifial admist: 100 m. Se repeti caleulele eu jtp= j= 95,801. ‘Duph mai multe iteraii se giseste j= 92,77 m, Cu ultima valoare se calculeazs: 0, 8) = 27,30", Ge = STAD, 33,98", Ep = 583,53.m gi Tp = 422,07 m. Pe primele dout subintervale, orientarea este 83,98°, pe ultimul scade treptat pnd la TIS. ‘Unghinile de acjiune a ansamblurilor de dirijare pe cele doui intervale circulare se determin cou relapile (130) $i (131): 7,82", sin(g3,98° — 83,98" ont leo 83,988) -—189 157,42" oy = a1clg. gq = aretg 13,13", Pe prin interval circular, dispovitivul de digijare va fi orientat pe directia = iar pe cel de-al doilen spre stdnga fafS de direofia sondei la tnceputul intervalului cu 13,13°, adic’ ‘pe direcfia 83,98° ~ 13,13°= 70,85° eu directia nordului. Lungimea celor tie intervale: n= 83,98", x = 2 510,96-51,42=574,20 m, Aly = E5512.96-51 20 m, Alig = of583,53? 422,07? -2.572,96-422,07 —92,77 = 94,29 m, x AL, = 5381,97-27,30 = 182,00 m, 180 ‘Langimes totalt.a sondei L=1660-+574,20 + 94,29 + 182,004 313,49 =2823,98 = 2824 m. Scholes propune o traicctorie inspirat& din grafica pe calculator [15]. Cei doisprezece coeficiengi care intervin in ecuafle paramettice ale traiectoriei sunt determinafi condifionfind curba s& treaci prin cele dowd puncte de la capete gi si aibai direcfiile impuse in aceste puncte, Coeficienfii pot fi exprimafi in raport cu im singur parametru si anume lungimea sondei, a cei determinare necesité o condifie suplimentara: se impune direcfia la jumitatea lungimii traicctorici. 343PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE Solufionarea problemei este iterativa si presupune rezolvarea unui sistem eu sapte ecuafii, Intensilatea de deviere de-a lungul traiectorici nu este insi con stant 8. Abateri admisibile Practic, o sondi nu poate fi forati exact dupa trasoul proiectat si, de alt- minteri, nici nu este intotdeanna necesar. fn plus, din cauza erorilor de misurare sia aproximafiilor introduse de modelul matematic folosit pentru a descrie tra- ieetoria sondei realizate, mu exist nici o garanfic oX trascul stabilit prin ealeul coincide cu cel real. Din aceste motive, la proiectarea unei sonde trebuie precizate anumite tole~ ranfe, atit de-a Inngul ei, cit mai ales in privinfa obiectivului urmarit, Aceste toleranfe trebuie si fini seama de condifiile geologice si cele de exploatare concrete, dar si de posibilititile tehnice gi tehnologice de foraj si de dirijare, de tipul si precizia aparaturii folosite pentm masurdtorile de deviere, de frecventa acestora gi mumirul punctelor de masurare, de posibilitafile de control existente, de prezenfa altor sonde invecinate - cu care ar putea intra in coliziune sau interforenti ~, de experien{a operatoritor de dirijare 5.a. Toleranjele admise sunt rezultatul unei conlucriri intre geologi, inginerii de zicdmént, geofizicieni, inginerii de fora si operatorii care dirijeazi sonda. Dac toleranjele admise sunt prea mari pot apare numeroase probleme: dificultiti in timpul forajulni, deformarea schemei de exploatare, coliziunea sondelor forate de pe acecasi platform’, inundarea prematurd sau cresterea ratiei gazefitei, sciderea productivitifii sondei si chiar ratarea obicctivului, Dimpotrivi, cand toleranfele impuse sunt prea mici, trascul se realizeazi cu cheltuioli financiare gi de timp mai mark: sunt necesare masuratori de deviere mai dese, cu aparaturi mai precisi, dar mai scumpa, marguri de corectare gi, uneori, chiar resiparea sondei pe un anumit interval. Evident, pe miisuri ce tchnologiile de foraj gi de dirijare se perfectioneaz’, toleranjele pot fi micsorate. Pentru sondele de cercetare geologic’ forate vertical, de reguli nu se impun restric{ii de deviere. Din punct de vedere geologic, dact se cunoaste traseul spatial al sondei, pot fi stabilite fird dificultate adancimea, grosimea gi inclinarea, stratelor. Totus, inclinirite mari fat de vertical’, peste 6 - 7°, si tortuozitatea giurii de sonda pot crea probleme in timpul forajului, Ja rezolvarea unor avarii, Ja introducerea coloanelor de burlane, iar la sondele adanci scad gansele de atingere a adancimii finale, ‘La sondele de exploatare — verticale, direcfionale sau orizontale -- , abaterile maxime sunt impuse de condifiile geologice si cele de oxploatare, dar ele trebuie si fic in concordanfi cu posibilitafile de realizare. Pentru a stabili mirimea abaterilor se iau in considerare mai mulfi factori: distanfa fai de sondele din jur, existente sau proiectate (dimensiunile refelei de exploatare), profilul, adéncimea si deplasarea orizontal& ale sondei, grosimea stratului urmérit, _tipul 344PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE zicdimintului, distanfa fafa de limitele api-filei si gaze-titei, prezenta unor falii, tiscul de coliziune la sondele forate in grup 5.2. [8, 9,19]. De-a lungul traseului, toleranfele sunt de ordinul 3 - 6 m/1000 m, dar cu sisteme MWD pot fi reduse chiar sub 1-2 m/1000 m. Domeniul de toleranj al unei finte (fereastra tintei) se defineste fie in plan, fie in spatiu. El poate avea diverse forme geometrice si confine, centrat sau nu, finta sau traseul sondei. Pentru sonde verticale sau ou incliniri m prea mari, domeniul de tolerangi al fintei (adéncimea finala sau altele intermediate) este definit in plan orizontal. Bl poate fi un cerc (cu centrul in fint§), un sector delimitat de dou arce de cere si dou raze cu centrul in punctul de inigiere a devierii (In proiecfie pe planul fintei) sau chiar un poligon oarecare, toate aflate tn planul orizontal care confine finta. Pe figura 18 s-an notat : A— deplasarea orizontal a fintei 7, op sazimutul fintei, R— raza domeniului de toleranfi dat sub form’ de cero, cq — azimutul minim acceptat, cy azimutul maxim, Aj, — deplasarea minim’, Ay — deplasarea maxima, ultimele patru pentru domeniul sub form’ de sector circular. nN, i» / _ { ye) An Py CJ y vy. Pr, ~ a b. G Fig. 18. Domenif de toleranpa ti plan orizental: a—cerc; b— sector circular; e~ poligon oarecare. Forma poligonali a domeniului de toleranfi, distanfa dintre frontierele acestuia si finta urmériti sunt determinate de vecintatea unei falii, a limite’ ap’- fifei, a unei sonde in productie ete. ‘Uneori, sunt urmirite mai multe finte de-a hingul sondei, de obicei intrarea si iesirea dintr-un orizont productiv (fig, 19). Exista gi situafii cfind fintele mm sunt dispuse pe acecasi direcfie, sondele find spafiale (fig, 20). ‘Adescori, domeniul de toleranfi se defineste in spafiu si constituie un cilindru, un paralelipiped sau un alt corp. in figura 21, domeninl de toleranfé are forma unui cilindru, iar in figura 22 este un coridor de-a lungul drenei orizontale. fn ambele cazuri sunt definite dimensiunile domeniilor. La drena forata de-a 345PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Fig. 19. Domentile de toleranta pentru o sondit cu dow finte. 5 8 3 Deptasarea spre nord ,m 88388 o 200 400 €00 800 1000 1200 1400 Deplasarea spre est ,m Fig. 20. Domeniile de toleranta pentru o sonda care urméireste patru zone productive aflate pe directii diferite [2]. Tungul unui strat orizontal, toleranfele Iaterale sunt relativ mari, 10 ~ 30 m, fn schimb, cele verticale, care pot fi inegale, scad la 1 - 2 m, cind stratul este subfire ori limitele gaze-fifei sau ap4-ifei sunt apropiate. "in sondele cu inclingri mari, domeniul fintei poate fi definit intr-un plan normal pe direcfia sondei, iar la cele orizontale intr-un pian vertical. Se considera, in general, ci abateri pant la 10% din latura refelei de sonde pe un ZicAmint nu afecteaz’ scmnificativ schema de exploatare. La sonde mai adanci se admit toleranfe mai mari decdt la cele mai pufin adanci. fn vecindtates conturului zicimAntului, a limitelor gaze-fifei gi apa-ftei, a unei falii, atunci find este posibila indesirea sondelor se iau toleranfe mai mici. 346PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE ¥ v Fig. 21. Domeniu de toleranf definit in spagiu, §, 4 La Secjiunea A-X iW Fig. 22. Domieniu de toleranfa pentru o drent orlzontala Cand posibilititile de menfinere a direcfici sondei sunt mai ugoare (strate de platform) se accepti toleranfe mai mici deca atunci efnd condifiile sunt mai dificile (strate inclinate, cu tendinfi sever’ de deviere). Toleranfe reduse se impun si la forajul sondelor de salvare, in cazul sondelor cu razi mick de curburi, a celor multilaterale. ind domeniul de toleranfé are forma umui cere (abaterea admisi este aceeasi in toate direcfiile), raza acestuia este de ordinal 10 ~ 30 m, Pentru domenii sub forma unui sector circular, toleranfele la azimut sunt de ordinul 2 ~ 10*, iar in privinfa razei de 5 - 15 m. ‘Dac se fac doar miisuritori de devicre periodice, prin intreruperea forajului, toleranfele trebuie si fie mai mari, Cfnd se folosesc sisteme de misurare a devierii in timpul forajului (MWD), sisteme de carotaj in timpul forajului (LWD) $i mai ales ditijarea geologic’, toleranfele pot fi mult mai reduse, de ordinul 1 ~ 2 m, Dar aceste tehnici, mult mai scumpe, nu se justificd cand toleranfele pot fi suficient de mari (peste 30 m), 347PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE 9, Prevenirea coliziunii sondelor Atunci find de pe una sau mai multe platforme de foraj apropiate ~ amplasate pe uscat sau in largul mii ~ se foreaz un numir mare de sonde dirijate, existé pericolul ca ele si se intilneasc’, creand grave probleme, Situatia poate avea loc gi atunci cfd este nevoie si se dubleze sau sii se ocoleasca uncle sonde abandonate ori care exploateaza alt obiectiv, aflat deasupra, dedesubt ori lateral fafa de 2Actiméntul ce urmeazi si fie pus in valoare, Coliziunea poate fi evitatd prin alegerea locului de amplasare si orientarea platformelor de foraj, prin modul cum sunt imperecheate sloturile cu fintele, dar si prin stabilirea traseului sondelor proiectate pentru a atinge fintele desemnate de inginerul de zickmant. in timpul forajului, coliziunea este prevenité dact sondele sunt ditijate pe trasee oft mai apropiate de cele proiectate, 9.1, Amplasarea si orientarea platformelor de foraj fn principiu, o platform se localizeazi astfel inca toate fintele preconizate Si fie atinse cAt mai ugor, cu mijloacele disponibile, cu costuri minime si ri pericol de interferenf& a sondelor. Pozifia idealé este cea contrat deasupra zicdméntului care urmeaz’ sii fie exploatat (Hg, 23, a). Din accasti pozific, sondele vor avea lungimea totald cea mai micé, iar trascele necesare vor fi cele mai simple. Cheltuielile vor fi reduse, iar risoul de coliziune a sondeior minim. Bxist% ins’ situafii cdnd platformele de foraj trebuie amplasate fateral si sondele sunt dirijate in acceasi directie (fg. 23, 6), Traseul or este mai lung, profilele mai complicate, costurile mai ridicate, iar pericolul de coliziune este mai mare. ‘Asemonea situafii se intélnesc in cazul ziciimintelor aflate parfial sau in $ntregime sub apa mirii in apropierea farmului, Ele se exploateaz& adeseori de pe firm, fie din motive de protecfie a mediului marin, fie penta a nu afecta cir- culafia vaselor, fie pentru ci apa mii este prea adaincd. Prey a. b. Fig, 23. Posipia platjormelor fajd de vacéméntul exploatat: a= centratd; b— lateral 348PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Situatia poate fi intélnit& si atunci cfind se constmuiese insule artificiale, in ape putin adanci, dar si pe uscat, po terenuri mlistinoase, instabile sau acci- dentate, in delta unor fluvii, in zone construite sau inaccesibile, iu cazul unor platforme avariate, a unor extinderi [19]. Cand zciméntul arc o tungime mare in raport cu Kifimea gi platforma este amplasati lateral, sloturile (gura sondelor) se dispun in doua siruri orientate paralel ou axa mare a zic&méntului [6]. 9.2, Planificarea si urmarirea traseelor sondelor Concomitent cu Jocalizarea platformei se planifict gi sondele dirijate astfel Jaci toate fintele geologice si poaté fi atinse cat mai usor gi cu risouri de coliziune minime, Fiecdrei inte i se atribuie un slot de pe platforma. Pot exista situafii cAnd sondele trebuie replanificate gi ordinea de attibuire a sloturilor schimbati, de exemplu cand platforma nu poate i amplasati in pozifia dorita si dispozifia sloturilor este modificat’. Este bine ca platforma si aiba gi sloturi de rezerv. Daca traicctoriile son- delor forate difera semnificativ de cele proiectate, pentru a corecta schema de exploatare, este necesar si se foreze sonde suplimentare, Pot apare gi finte noi, neplanificate, Se descoper’, de exemplu, o extindere a zlicimantului exploatat sau chiar unul nou gi mu este economic sau mu este posibil si se amplaseze 0 platforma noua. in prezent, se dezvolti forajul sondelor multiple, ceca ce permite s& se reduct numirul de sloturi si si se micgoreze aglomerafia din apropierea suprafelel (v. cap.13). ‘Un sol important il joack verticalitatea conductorilor, Daca unul dintre ei este usor inclinat, fn alt& direofie decdt cea tn care trebuie dirijaté sonda, aceasta avanseazi intr-o directie nedorit’. Sonda va trebui, ulterior, readus la_ vertical oni intoars& azimutal. Ambele situafii sunt neplicute pentru c& necesit’: marguri suplimentare, on ansambluri de fund diferite, si prezenfa echipamentelor de ditijare. Costurile se matese, iar viteza de lucru scade, Pozitia relativa a sondelor forate de pe o platforma se pune in evideng prin diverse reprezentiri grafice, plane ori spafiale. Cu ajutorul unui calculator, sondele pot fi rotite in spafiu, iar zonele aglomerate pot fi detaliate. Distanfa din oricare punct al unei sonde, de referinf’, pand la cele vecine se poate determina, Yn masura in care traseul lor este cunoscut. Exist si tehnici care fin seama de erorile de masurare. ‘O modalitate relativ simpl& pentru evitarea coliziunii sondelor direcfionale, atit in faza de proiectare, oft si in cca de executic, o constituie aga numita metodé a cilindrului mobil, o reprozentare plan in coordonate polare (6, 20 }. Ya are mai multe variants: proiecfii in plane normale, proiecfii in plan orizontal, calculul celei mai mici distanfe. fn principiu, diagrama cilindrului mobil consti intr-o serie de cercuti concentrice, frasate la o anumit% scar’, cu ajutorul cArora se poate determina 349PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE pozifia sondelor vecine (ca distanfi i dircofic) fafi de o sonda de refering considerati permanent in centrul diagramei, indiferent de pozifia ei spafials, ceva similar cu un cadran radat pe care se localizeaz’ pozifia obiectelor zburé- toare sau plutitoare in raport eu punctul de observatic. ‘Ne rezumiim Ja varianta proiecfiilor in plane normale pe traiectoria sondei: ea permite s& se reprezinte suficient de simplu si de clar situafii relativ complexe, fir s& le distorsioneze prea mult, Metoda ofera posibilitatea estimarli, relativ igor, a distanfei dintre douii sonde la orice adancime, direcfia uneia in raport cu cealaltd gi, vileza” de apropiere sau de indepiirtare reciprocii. Fie o sonda de referinja A ( fig. 24). La adéincimile misurate care intereseazi se duc niste plane porpendiculare pe direcfia ei. O sonda urmirit B intersecteazi aceste plano in nigte puncte ale ciror coordonate spatiale pot fi calculate, grafic sau analitic (fig, 24, a). Punetele de intersecfie calculate sunt figurate pe acec diagrami, orientate cu nordul in partea de sus, care confine o serie de cercurti concentrice, trasate Ja anumite distanfe (fig. 24, 6). Senda urmentang’ & 590% refering Sonda de raferinys A 3 Sonda urmarité B Fig. 24. Diagrama cilindrului mobil: a inspajin; b—Bn plan, Distan{a radial a punctelor figurate indic& departarea dintre sonda de referinf, ramas mereu ‘in centrul diagramei, si sonda vecina. Unind punctele intre ele se vizualizeaz& traseul sondei vecine in raport cu cel de referin{a. tn dreptul punctelor sunt trecute adancimile misurate do-a lungul sondei urmarite (Gcanate). Dacii cele dou sonde sunt paralele, punctele calculate se suprapun. fn faza de proiectare, metoda cilindrulni mobil este folositi pentru a verifica daci sondele propuse nu sunt prea aproape de cele existente, Iuate ca referinfa. 350PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Daci acest Jucru se intimpli, se schimb& sloturile, adincimed de inifiere a devierii sau profilul sondelor proicetate. fin faza de exccufic, se urmiéreste traiectoria sondei in foraj pe masuri ce ea avansea, estimand departarca ci fafa de traseul proieotat, care ramnéine merou in centrul diagramei, Depiirtarea radial a diverselor puncte reprezint& distanja dintre sonda real gi cca proicctati: coordonata radial a cilindrului mobil. Coordonata unghiularé se stabileste in raport cut direcfia de dirijare a sondei proicctate, figurate cu 0 sligeatA pe diagcama, planiticate Fig. 25. Bxemplu de reprezentare a sondelor pe cilindru mobil. Pentru ilustrare, s& consider’im situafia din figura 25, unde o sondi A va fi foratt po o direcfie cu azimutul de cca 120°, direcfie marcata cu o sigeati [20]. Pozitia ci planificata, uat& ca referin{a riméne mereu in centrul diagramed, a toate adéncimile, Punctele figurate de-a hngul traseului A aratii cl sonda reali se indepirteazd rapid de fa trasoul planificat, spre stanga fafi de aceasta, Sonda vecini C s-a aflat inifial la stnga celei proiectate, apoi s-a rotit spre dreapta si incepand de la circa 1372 m a Inceput si se indepirteze rapid, Aglo- merafia punctelor intre 915 si 1372 m indic& faptul ci traiectoria sondei C este aproape paralelA cu cea a sondei planificate A. 351PROIECTAREA SONDELOR DIRNATE Sonda B aflati tn foraj, ou talpa la 732 m, se apropie periculos de sonda existent C: distanfa intre cele dowi a sclizut sub 4 m. Traseul sondei B trebuie corectat, altminteri la 800 - 850 m poate avea loc coliziune. Sonda D a fost una de exploatare si se afla Ja stinga celci proiectate. Distanta telativ mare intre puncte, comparativ cu a celor de pe traseul C, indicd un unghi de convergenfi ascufit intre cele doud sonde. Cand dou& sonde converg in unghi drept nu este posibil sa se detecteze pericolul de coliziune ducind plane perpendiculare pe una dintre ele in diverse puncte (fig, 26). Situatia poate fi intdlniti, de exemplu, cand se foreazit pe acelasi zAcimant de pe dou’ platforme. Pentru a elimina dificultatea se duc per- pendiculare din diverse puncte ale sondei forate pe direcfia celei planificate ‘Aceste perpendiculare se afl intr-un plan normal pe sonda planificat, plan care apartine cilindrului mobil. Sondd Sondy lanificata foraté Fig, 26. Convergenfa perpendicular a dowa sonde. Scanarea are loc de-a lungul sondei forate, Intervalele de scanare trebuie si fic mai mici de 40 % dia raza diagramei, Degi exist si procedee analitice, in continuare, se prezinta doar procedura de construire a diagramei cilindrulai mobil pe cale graficd [24]. ‘Sunt disponibile proieofia din planul vertical ce confine gura si finta sondei de xeferinf& (planificate) si cea din planul orizontal ( fig. 27, a, respectiv 6). Fie Q un punct al sondei urmitite, aflat la o anumiti ad@ncime misurati, figurat pe cele dowd grafice. 1. Se coboar o perpendicular din punctul Q pe direcfia sondei de refering. Fie P punctal de interseotic. Distanfa PQ reprezint& coordonata x a punctului Q pe direcfia azimutalé a sondei in punctul P. 2, Se localizeazi punctul P, prin interpolate, pe proiecfia orizontala a sondei de refering 3, So estimeaz’ azimutul punctului P (cdnd proiectia orizontalii a sondei nu este o dreapti, cl mu coincide cu cel al fintei). 352,PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Deplasoren orizontal 9 pasate Q A 2 / 3 XY g / i ff 3 / & 2 B/ Sona wernt a. b, c. Fig. 27, Constructia graficd a cilindrului mobil: a— proiecjia verticald a sondelor; b~ protecfia orizontalt a sondelor; c~figurarea unui punet pe ciindral mobil, 4, Se traseaz% prin punctul Q, in figura 27, b, o linie paralelii cu direofia sondei in punctul P, 5, Se misoar’ distanfa y= PR din punctul P la linia respectiva. 6. Setraseazi direofia sondei pe diagrama cilindrului mobil (fig, 27, c). 7. Se figureaz’ pe accasti diagram punctul de coordoriate (x,y) cu x pozitiv Jn direcfia de deviere a sondei si cu y in stGnga sau fn dreapta dupa cum indies yederea in planul orizontal. Se repeti procedura pentru diverse puncte ale sondei urmirite, eventual punctele de masurare a deviesii. Exemphl 7. In figura 28 sunt prezentate profilele unci sonde orizontale din punctele de initiere a dirijarii pan la adfncimea finalé: cn Tinie punctalt sonda proiectatf, iar eu linie plin& sonia realiza. Figura 29 prezinti acecasi sou tn proiecfic orizontalé. 84 se fntoomeascd diagrama cilindrului mobil pentru sonda realizat& considerfind sonde roiectatl in centeul diagramei, ‘Solnfie, Fie, de exempl, un punet de-a lungul sondei sealizate, cel de la edéncimea misurati de216m . Pe figura 28 se citeste dstanfa din punctut respect pani Ia sonda realizatt: x48 mn, De pe figura 29, din acelasi punct corespunzitor adancimii de 2216 m, se eiteste distanfa pe cotizontalé fai de sonda proiectaté: y= 78 m. ‘Pe diagrama din figura 30 se mfsoara coordonata x~ 48 m de-a tungul direefiei diagonale eu azimutul 75° — orientarea sondei proiectate — in sensul negativ al acesteia, pentra ci Ja 2216 m_ sonda a deviat fof de traseul proiectatin sensul opus {intel Perpendicular pe direcfia ex azimutul 75° se fixeazs coordonata y = 78 m orientata fn jos dcoarece, potrivt fignrii 29, sonda deviaza spre dreapta fa de dizec{ia proiectaa Cele dou coordonate, x gi y, fixeazi punctul de pe diagram corespunzitor adéncimii de 2216m, Distanfa avestui punet ffs de contr diagram, citith pe diagrami, este de circa 92 m. 353PROIECTAREA SONDELOR DIRNATE 1900] g 2100} Adancimea verticals 2300 2400 a a a a a a Cd Deplasarea orlzontal& pe azimut 75° jm Fig, 28, Profilul sondei din exemplul 7. Sonda proleciata 8 109) =< sue 8 eat Fig, 29. dnclinograma sondei din exemplul 7. 354PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Fig. 30. Diagrama cilindrului mobil pentru sonda din exemplul 7. Similar se fixcazi si celelalte puncte, corespunzitoare stafillor de msucare a devierii. Unind punctele se objine ,traseu” sondei realizate in raport cu cea proiectatt, La 1663 m~ adancimen unde trebuin s& inceapa dirijarea, conform profitutui proiectat — sonda foratt este deja usor devial& in direcfia jintei. La 1846 m, sonda este devinlé on circa 45 m in direcfia tintel, apoi ea revine spre traseul planificat {La circa 2040 3n, profilele veticale le celor dou sone se intersecteaz8, dar sonda forath este ‘en ier 20 m deplasatl wpre dreapta fal de dieofa preconizati, {in continuare, sonda rimfine sub traseut planificat si se deplaseaz& semnificativ spre dreapla acestuia, La 2382 m, sonda depageste deja inclinarea doriti, 82,82°, si se giiseste ou circa SO m mai jos $i 138m La dreapta traseului proiectat, ‘La 2550 m sonda se aflé ugor sub adincimea celei proiectate, mai jos inclinarea ei este apropiati de cea dort, dar se gaseste la 160 170:m spre dreapta (de fap, ea a fost replanificata). ‘Diagrama cilindrului mobil indicd feptul ci de Ja circa 2000 m pant 1a 2400 m sonda se ‘ndepiirteazi rapid de cea planificatt initial, spre dreapta fafa de direcfia {inte ‘Aglomerarea punctelor pe intervalul 2550 — 2840 mn sermific’ faptul 4 sonda foraté este ‘aproximativ parateld cn eea planificatt inifal. Se obignuieste, uncori, ca in secfiune vertical si se foloseascti sctiri diferite pe cole dou’ axe: verticala gi deplasarea orizontala., fn aceasté situafie, procedura este urmittoarea (fig, 31): 355PROIECTAREA SONDELOR DIRWATE a) Se duce prin punctul Q Inia orizontali QS'in planul vertical. b) Se alege un punct oarecare M, ct mai aproape de punctul Q ( pentru eres terea preciziel). ©) Se traseazA o linie vertical’ prin punctul M. La intersecfia cu profilul sondei se noteaz punctul Z. d) Se misoarii distanfa ML. ©) Folosind raportul color dowd sedi se msoara distanja MT. £) Se duce linia 7S. Aceasta ofera inclinarea efectiva a sondei in punctal S. g) Se coboari o perpendiculard din Q pe linia 7. S-a obfinut punctul P. Deplasarea orizontala,m Fig. 31. Consiructia grafict a cilindrultu mobil cand in planul vertical sceirile sunt inegale. Scgmentul PQ constituie coordonata x a punctului P pe diagrama cifindrului mobil, ‘Adincimea pe vertical’ a punctului P se obfine adiugind Ja adancimea punc- tului Q distanfa dintre punctul P si linia SQ (cu folosirea factorului de scar’ ). ‘Acesti procedur’ modific& punctele 1-si 2 din procedura inifiala. fn figura 31, scara orizontalii (1:10 000) este de cinci ori mai mare decat cea verticali(1: 50 000), Ca atare segmentul MF s-a luat egal cu 5 ML. fnclinarea sondei in punotul P este arctg (SMIMT) ~ 13°, Coordouata x= 150 m, Adéneimea pe vertical’ a punctului P este 2265 + 728 = 2993 m. 356PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE Metoda cilindrului mobil mu d& rezultate bune ond direcfia sondei plani- ficate diferi semnificativ, cu peste 10 ~ 15°, fat de planul vertical in care este proiectatl. Din cauza erorilor de miisurare se stabileste, pentru fiecare sond’, 0 zon’ de exclusivitate, in care celelalte sonde nu trebuie si pitranda, Zona de siguranfit este determinata de performanfole instrumentelor de misurare a devierii, Uncle companii adopt aceast’ zon pe baza elipselor de incertitudine, altele in termeni de adincime, de exemplu 5 ~ 6 m pe 1000 m forati. Se folosese si metode probabilistice de evaluare a riscului de coliziune [21, 22, 24}. Intrebari 1. Ce probleme suplimentare, fai de o sondd verticald, intervin la proiectarea sondelor dirijate? 2. Cand sunt oportune profilele spafiale? 3. Cum se alege adéncimea de inijiere a devierti? Ce avantaje $i ce dezavantaje implicdi o adancime redusci de inifiere ? 4. Se recomandti ca inelinarea unet sonde dirijate st fie de cel pusin 15°. De ce? " 5. Ce tipuri de profile de sonde dirijate se intélnesc? Care sunt cele mai rétspdindite ? 6. Ce se infelege prin sondéé in S? Cand se recomandei? Ce se infelege prin profile catenare? Ce avantaje au? Ce se intémpla dacé toleranjele acceptate la atingerea unei finte sunt prea mari? Dar dace sunt prea mici ? oN 9. Cum se defineste domeniul de tolerangét pentra intervalul de drenare a unei sonde orizontale? 10. Ce modatittifi exist pentru prevenirea coliziunii a dowd sonde forate in apropiere una de alta ? Probleme 1. O sonda ou profilol fn J are adéncimea pe verticalé 1200 m si deptasarea laterald de 100m. La ce adéncime trebaic si inceapii dirijarea astfel incat pe intervatul curbiliniu intensitatea de deviere sk fie de 1,5% 10 m? Care este inclinarea final a sondei? Cat este lungimea ei totals? R: y= 942,33 m, a= 42,429 L= 125,14 a 357PROIECTAREA SONDELOR DIRMATE 2, O sondt cu profitul in J are adéncimea pe vertical de 1500 m gi deplasarea orizontald ‘50 m. La ce adéncime trebuie inifiath devierea si cu ce intensitate de deviere pentru ca finta fie atincé sub un unghi de inclinare egal cu 20° ? Ce lungime are sonda ? = 1216,44 m , §= 0,69° 110 m , Ly~ 1505,84 m 3, © sonda cu profilul in panté are adancimea vertical’ 3000 m si deplasarea orizontala 500 m. Dirjarea se inijiaz8 1a 2000 m, jar intensitatea de deviere pe intervatul curbiliniu este de 1°/ 10 m. SA se determine inclinarea meximé a sondei si lungimes ei Rs p= 30,68, Lp=3129,61 m. 4, Si se determine inclinarea, adfncimea verticalé gi deplasarea orizontalt pentru sonda din problema 3 In adéncimile msurate de 2200 gi 2500-m, Re a= 20", a= 34,55 m, h= 2195,96 m, a= 30,68°, a= 178,77m, b= 2458.52 m_ 5, Si se arale ci ecualiile (12), (13) si (14), demonstrate pentru A> R (v. fig. 4 ), isi menfin Valabilitatea gi pentru R> A, 6. 88 so demonstreze cf un profil ou trei segmente (ia pant) este posibil mumai dact este ‘ndeplinitit conditia: (@—Iy)* +4" -24R> 0. 7. Ce suprataya poate fi exploatati de pe o platform marind Ia adncimea de 2500 m ca sonde dinjate incepsind de la adéncimea minim de 500 my, Sn Isnitele ve inclintri maxime de 30° si ale ‘nei intensitafi de deviere maxime de 1° /10 mm? Dar deck fnclinarea este de 60°? Re Syo= 3,57 kr, Soq= 26,26 km? 8. SA se demonstreze oX profilul in $ din figura 6, ¢ este posibil mumai dack Ry + Re < (= nf +A Y2A. 9, 0 senda ou adincinea vertical de 3000 m si deplasarea orizontalii de 1000 m se foreszh dup un profil in $ on cinci segmente (v. fig. 7), Intensitalea de cxestere a fneinil este de 17/10 m, iar cea de sckdere a inclinSei de 0,5°/10 m. Ditijarea incepe Ta 500 m, iar ultinii 300 m vor fi traversafi vertical, Sa se determine inclinarea maxima, adéncimea mésurati unde este atins® Zeeasti inclinaze, adfncimea tnde fnclinarea incepe st sead si adancimea unde sonda revine la vertical, precum si lungimea totalé a sondel Ri ty =29,86°, = 198,60 m, Ly = 2348,50 m, Lg = 2945,70 m, Ly = 3245,70 m, 10. 0 sondi en profil in $ este proiectata st atings o tint aflaté la adfinoimea de 2500:m gi le distanfa orizontali 4000 m. Intenstatea de deviere atat pentm cresterea, eft si pentru scBderea {nolindtii este de 0,72/10 m. La adincimes finalf inclinerea scade le zero, La ce adineime tuebuie ‘neeputd dinjarea pentru ca porfunea tangenté, intermediardinire cele out intervale curbilini, si fie de 80°, Ce lungime are porfiunea tangent&? Dar intreaga sonda? Re fhy= 421,07 m,, fy = 2688,09 m , Ly = 5394.86 n. 358PROIECTAREA SONDELOR DIRIJATE 11. 0 sonds este proiectati si strabati orizontal un strat productiv aflat ta adncimea de 2000 m pe lungimea de 1500 m. Locafia sondei se afla la 3500 m de punctul inifial al drenei ‘crizontale pe acceagi direcfie ou aceasta, Se preconizeaz’ ca dirijarea si inceaplt la 500 m, iar sonda s% eibé dow intervale de erestere a Snclindri: primul cu intensitatea de deviere de 1°/10 m, al doilca, inainte de a ajunge in strat, de 0,5°/L0 m (v. fig. 11). SA se cateuleze inclinarea maxima a sondei pe porfiunea tangentd si lungimea total a sondei Ri dy, = 71,89" , Lp = 5973,37 m. Referinge bibliografice 1. Aadnoy, BS., Andersen, K.: Friction Analysis for Long-Reach Wells, IADC/SPE, Drilling Conference held in Dallas, Texas, USA, 3 ~ 6 March 1998, p. 819 ~ 834, IADCISPE 39 391, 2. Allison, f, Nims, D: New drilling technologies optimize North Slope wells, World il, Oct. 1998, p. 35-37. 3, Eck-Olsen, J, Drevdal, KE, Samucll, J, Reynolds, J: Designer directional drilling increases recovery and production rates, World Oil, Apr. 1995, p.55, 56, 58, 60, (SPE 27 461). 4, Guild, GJ, Hill, TH, Summers, M.A: Designing And Drilling Extended Reach Wells, Pact 2, Petr, Bog. Int, Jan, 1995, p 35, 37, 39, 41. 5, Gio, B, Lee, RL, Miska, 8. Constant-curvature equations improve design of 3-D ‘well trajectory, Oil & Gas J., Apr. 19, 1993, p. 38 -40, 45 ~47, (SPE 24 381). 6. Hauck, M: Planning platform wells: The below-ground structure, Ocean Industry, May 1989, p. 36-40, 7. Helmy, MW, Khalaf, F., Darwish, TA: Well Design Using a Computer Model, ‘SPE Drilling & Completion, March 1998, p. 42-46. 8. Isacenko, V.H.: Inklinometria skvajin, Moskwa, Nedra, 1987. 9. Kalinin, AG, Grigorian, NA, Sultanov, BZ: Burenie naklonnih skvajin, ‘Moskwa, Nedra, 1990. 10. Leazer, ©, Marquez, MR. ShortRadius Drilling Expands Horizontal Well Appl- ications, Petr. Eng. Int., Apr. 1995, p. 21, 23, 24, 26. LL. Lagreca,AJ, Miska,8Z, Sorem, JR. Modeling of Acceptable Hole Curvature “for Running Casing String — Preliminary Study, Tehnical Conference San Antonio, "Texas, 520 Oct. 1997, SPE 38 614. 12.MeClendon, RT, Anders, B.0.: Directional Drilling Using the Catenary Method, Drilling Conference held in New Orleans, USA, March 6~8, 1985, SPIE 13 478. 13.Me Millian, W.H: Planning the Directional Well ~ a Caleulation Method, J. Pet. Tech., June 1981, p. 958~ 962. 359