Sunteți pe pagina 1din 30

TOMA MIRUNA

Cls. A IV-a A

PROIECT ORIZONTUL LOCAL

Braov (n dialectul ssesc Kruhnen, Krnen, Krnen, n german Kronstadt, maghiar


Brass, n latin Brassovia/Corona; de asemenea pe hrile vechi trecut Crontadt sau Braov) este
reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov, Romnia. Potrivit recensmntului din
2002, are o populaie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orae din ar (totui n
scdere n ultimele dou decenii datorit exodului sailor i a reducerii activitii industriale) .
Conform ultimelor estimri oficiale ale Institutului Naional de Statistic, populaia municipiului
Braov era, la 1 ianuarie 2009, de 278.048 locuitori. Staiunea de iarn Poiana Braov se afl la 12
km distan de centrul municipiului, dispunnd de o infrastructur dezvoltat pentru practicarea
sporturilor de iarn. Patron al oraului este considerat a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afl pe
unul dintre contraforturile Bisericii Negre, ndreptat spre Casa Sfatului, avnd stema Braovului
sculptat dedesubt n relief.
n acest ora a fost confecionat i instalat o copie a Statuii Lupoaicei (Lupa
Capitolina), simbolul latinitii poporului romn.
Braovul este cunoscut i datorit Festivalului Internaional Cerbul de Aur, ce se ine aproape n
fiecare an n centrul oraului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray
Charles, Pink sau Christina Aguilera.
Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice
i nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale
de astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive.

GEOGRAFIA BRASOVULUI

Localizare
Municipiul Braov, resedina judeului, se afl n centrul rii, n Depresiunea Braovului,
situat la o altitudine medie de 625 m, n curbura intern a Carpailor, delimitat n partea de S i SE
de masivele Postvaru care ptrunde printr-un pinten (Tmpa) n ora i Piatra Mare, la 161 km de
Bucureti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. n apropierea sa se gsesc
localitile Predeal, Buteni, Sinaia, Fgra i Sighioara. Municipiul are o suprafa de 267,32 km.
Treptat, n procesul de dezvoltare, Braovul a nglobat n structura sa satele Noua, Drste, Honterus
(astzi cartierul Astra) i Stupini. De asemenea, pe lng Tmpa, municipiul a mai nconjurat i
Dealul prenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetii) i Dealul Pe
Romuri, Stejriul i chiar nglobeaz n structura sa vrful Postvaru. Prin nglobarea in structura sa
a vrfului Postavaru,Brasovul este orasul aflat la cea mai mare altitudine din Romnia.

Ape
Prin municipiul Braov trec prul Graft, (numit i Pietrele lui Solomon n partea lui
superioar), prul Valea Tei, Valea Rcdu, Valea Plopilor cu Valea Scurt, Valea Florilor, Valea
Gorganu, Rul Timiul Sec i Canalul Timi.

Flor i Faun
Flora municipiului nu difer de cea a judeului. Animalele slbatice sunt rare, trind retrase n
pdurile din mprejurimi. Turitii care se aventureaz n acestea sunt avertizai c pot ntlni uri,
lupi sau vulpi. Muntele Tmpa este declarat rezervaie natural (203,4 ha) care protejeaz cteva
specii de plante rare i endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exist mici suprafae cu vegetaie
de step. Municipiul Braov este singurul ora din lume care include in teritoriul su administrativ o
rezervatie natural, muntele Tmpa i un vrf muntos vf. Postvaru.

Clim i precipitaii
n Braov, vara i iarna dureaz aproximativ 50 de zile fiecare. Clima municipiului Braov
are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de tranziie ntre clima temperat de
tip oceanic i cea temperat de tip continental: mai umed i rcoroas n zonele de munte, cu
precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n depresiune. Temperatura obinuit de var se
situeaz n intervalul 22 C 27 C, iar cea de iarn ntre -10 C i -2 C. Deseori iarna, temperatura
n Poiana Braov ajunge la +15 C (la soare), n aceast staiune putnd fi practicate aproape toate
sporturile de iarn. Stratul de zpad prielnic pentru schiat dureaz aproximativ 71 de zile la Braov.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Demografie
De-a lungul timpului, o dat cu dezvoltarea economic a oraului i extinderea acestuia, a crescut i
populaia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponenial:

1890: || 30 781 locuitori

1930: ||||| 59 232 locuitori

1941: ||||||| 84 557 locuitori


3

1948: ||||||| 82 984 locuitori

1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori

1992: |||||||||||||||||||||||||||||| 355 593 locuitori

2000: ||||||||||||||||||||||||||| 317 772 locuitori

2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori

2006: |||||||||||||||||||||||| 281 375 locuitori (la 01.07.2006)

2008: |||||||||||||||||||||||| 279 700 locuitori (la 01.01.2008)

2009: |||||||||||||||||||||||| 278 048 locuitori (la 01.01.2009)

Manifestari culturale
Festivalul Internaional Cerbul de Aur
Cerbul de Aur este un festival braovean de tradiie, care adun pe scena sa tinere talente i valori
internaionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dat n 1968, la dorina expres a guvernului
romn , ce voia s demonstreze Vestului c Romnia este o ar deschis. Patru ani mai trziu,
Ceauescu a desfiinat Cerbul, prin urmrile celebrelor sale teze din aprilie. Urmtoarele apte ediii
au fost inute ntre 1992 (an n care a fost prezentat i legenda Cerbului de Aur) i 1997. Ultimele
ediii s-au desfurat ntre 2001 i 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebriti, att ca i
concureni (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), ct i pentru a susine
concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas,
Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto
Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzndu-se n direct la Televiziunea
Romn. n 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmnd s se recupereze n 2008.

Junii Braoveni

Juni braoveni, delegai la Marea Adunare Naional de la


Alba Iulia din 1918
n fiecare an, n cheii Braovului, n prima duminic de dup Pati - a Tomii - att
braovenii ct i turitii asist la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial i magie. Este
vorba despre defilarea junilor i manifestarea obiceiurilor pe care acetia le-au motenit din timpuri
strvechi. Junii trebuie privii ca un rest de epoc pgn, o strveche serbare de primvar, care
serbeaz renvierea naturii, nvingerea soarelui asupra asprimii i gerului iernii, nceputul vieii
noi... iar serbarea trebuie considerat ca un cult religios precretin, confirmat i de mprejurarea
c ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut nc de la daci (Julius Teutsch,
cronicar sas). Junii din chei i cei din Braovul Vechi mpart tradiii comune i au fost unii spaial,
nainte de venirea sailor, care treptat i-au desprit cu Cetatea. Abia dup 1918 li s-a permis
revenirea n chei a braovechenilor. Exist apte grupuri de juni, dup cum urmeaz: Junii Tineri,
Junii Curcani, Junii Btrni, Junii Dorobani, Junii Albiori, Junii Roiori i Junii Braovecheni.

Alte manifestri culturale

Zilele Braovului - anual (corelate cu srbtoarea Junilor)

Festivalul de Jazz i Blues - anual

Festivalul muzicii de camer - anual

Festivalul teatrului contemporan - anual

Concertele de org la Biserica Neagr - sptmnal

Festivalul Berii (Berarul mare)- anual

Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual

Festivalul Recoltei - anual

Trgul meteugarilor din toat ara - anual (de obicei corelate cu Zilele Braovului)

Brasovul - cetate medievala


Situat in centrul tarii Brasovul este asezat la poalele Tampei, inaltime de pe care se deschide
o admirabila priveliste spre oras si Tara Barsei.
Orasul s-a dezvoltat pe o vatra ce dateaza inca din neolitic. Descoperirile arheologice
evidentiaza in epoca bronzului o asezare intarita situata pe Dealul Melcilor iar vestigiile din vremea
dacilor, foarte numeroase, sunt raspindite in diferite puncte ale asezarii. Au fost de asemenea scoase
la lumina zilei multe obiecte de ceramica din secolele IX-Xll, produse de populatia autohtona, ceea
ce constituie o dovada de netagaduit ca regiunea avea o populatie densa inainte de venirea
colonistilor sasi la mijlocul secolului al Xll-lea. Insusi numele asezarii, Brasov - caruia specialistii ii
atribuie o orlglne pecenega - ar constitui dovada in plus ca ea exista cu mult inainte de venirea
colonistilor.

Prima atestare documentara a localitatii dateaza din secolul al Xlll-lea. Situarea ei la


incrucisarea unor importante drumuri comerciale a atras mestesugari priceputi si negutatori
intreprinzatori, iar activitatea desfasurata de acestia a contribuit la dezvoltarea rapida a asezarii, in
pofida incursiunilor otomane (1421 si 1438). Ia nastere astfel un puternic centru comercial unde se
incheiau tranzactii cu textiie, cu unelte si podoabe de metal faurite de mestesugarii transilvaneni, cu
cereale si vite aduse din tarile romane, precum si cu o serie de marfuri orientale (covoare, matasuri,
mirodenii etc.) care erau in mare parte reexpediate spre centrul si apusul Europei. Pana in a doua
jumatate a secolului al XV-lea Brasovul impreuna cu Sibiul au detinut un rol economic insemnat fapt
care explica si privilegiile ce le-au fost acordate de autoritatile locale si de domnitorii Tarii
Romanesti.
La inceputul secolului at XVI-lea. Brasovul era cel mai populat centru urban din
Transilvania. Avand 8-9 000 de locuitori. Orasul era inconjurat cu ziduri de aparare prevazute cu
numeroase turnurl si cu 32 bastioane. Avea 14 biserici si capele, o primarie, un han, o casa de
comert, doua bai publice, trei spitale, un local pentru vama, o biblloteca, numeroase ateliere si
privalii. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea existau aici 20 de bresle mestesugaresti.

In secolele XVll-XVIII, Brasovul s-a mentinut in fruntea oraselor Transilvanene atat prin
productia de postav, panza, pielarie, arme, obiecte din metale pretioase si prin activitatea sa
comerciala.
Elementul romanesc s-a afirmat tot mai puternic atat in viata economica a orasului, cat si in
cea culturala. Este demn de mentionat faptul ca aici a luat fiinta una dintre primele scoli din tara
(1544) din initiativa umanistului Johannes Honterus iar un document din 1566 mentiona si existenta
unui institut "pentru toate artele liberale... cu o bogata biblioteca". Intre 1556 si 1583, diaconul
Coresi - venit de la Targoviste - a tiparit la Brasov numeroase carti, adevarate monumente de limba
veche romaneasca.
Incepind din 1838 in acest oras apare Gazeta Transilvaniei cu suplimentul foaie pentru
minte, inima si literatura periodic care promova idealurile nationale si sociale ale poporului roman.

Brasovul este legat de insemnate momente din istoria tarii. In 1600, Mihai Viteazul convoaca
Dieta Transilvaniei in cladirea sfatului acestui oras, iar in luna mai 1848 are loc aici intrunirea
8

revolutionarilor din tarile romane care au elaborat un adevarat program de actiune ce prevedea,
prlntre altele abolirea privilegilior feudale, improprietarirea taranilor ,,fara nici o rascumparare"
precum si "unirea Moldovei si Valahlei intr-un singur stat neatarnat romanesc".
In penoada desavarsirii unitatii noastre statale, Brasovul a constituit un puternic focar de actiune, aici
luand fiinta Sfatul National Roman dln Tara Barsei si Garda Nationala.

Judetul Brasov in imagini


Judetul Brasov este situat in centrul tarii si constituie una din cele mai importante zone turistice
ale Romaniei. Numeroasele vestigii istorice se imbina cu incantatoarele peisaje montane creandu-se
cadrul optim pentru vizita, relaxare si agrement in orasul Brasov, in statiunile montane si in satele in
care este practicat turismul rural, la standarde internationale.

Castelul Bran - Supranumit si Castelul Dracula, castelul este


situat la cca 25 km de Brasov la intrarea in pasajul Rucar-Bran. Castelul a devenit cunoscut urmare
legendei lui Dracula scrisa in anul 1897 de Bram Stocher si apoi ecranizata de Francisc Ford Copola.

Bran - Muzeul satului

Bran - statiune agroturistica .Amplasata la poalele


Masivului Fagaras la vest si Masivului Bucegi la est, zona turistica Bran imbina armonios
frumoasele peisaje montane cu istoria reprezentata de Castelul Bran si cu traditiile populare care
dainuie si astazi.
10

Brasov - Orasul medieval


Orasul Brasov este unul dintre cele mai vechi localitati din Europa, avand o istorie care dateaza din
anul 1235. Brasovul medieval este cunoscut ca o puternica cetate inconjurata de ziduri inalte de
piatra si aparata de bastioane, turnuri si alte fortificatii. Cladirile si strazile din centrul istoric
pastreaza si astazi amprenta orasului medieval.

Brasov - Bastioanele Brasovului. Pentru a mari puterea


de aparare a zidurilor cetatii s-au construit 8 bastioane fortificate. Fiecare bastion era aparat de o
anumita categorie de mestesugari din Brasov si purta denumirea acestora. Lucrarile de fortificare ale
cetatii faceau parte din amplul proiect defensiv al Transilvaniei si dateaza de pe vreamea lui Ludovic
I de Anjou, Sigismund de Luxemburg sau Iancu de Hunedoara. Dintre aceste bastioane amintim:
Bastionul Graft, Bastionul Tesatorilor, Bastionul Fierarilor, Bastionul Postavarilor, Bastionul
Funarilor, Bastionul Curelarilor, Bastionul Aurarilor, Bastionul Tabacarilor.

Brasov - Biserica Bartolomeu. Unul dintre cele mai vechi


si mai importante edificii ale Brasovului, Biserica Bartolomeu este amplasata in zona Brasovului
Vechi si a fost ridicata in secolul al XIII-lea.
11

Brasov - Biserica Neagra. Biserica Neagra este datorita


dimensiunilor sale (peste 89 m lungime) cel mai mare edificiu religios amplasat intre Viena si
Istanbul. Din 1385 cand au inceput lucrarile de ridicare a bisericii si pana in anul 1689 cand aceasta
a fost incendiata biserica s-a numit Sfanta Maria.
Datorita culorii zidurilor arse, aceasta a primit denumirea de Biserica Neagra si constituie unul
dintre cele mai importante obiective turistice ale Brasovului si Transilvaniei.

Brasov - Biserica Sfanta Treime (La greci). A fost ridicata in


secolul XVIII la initiativa negustorilor greci si romani si se afla situata pe strada Muresenilor, fosta
Vamii. Biserica a fost construita pentru negustorii greci si romani din Brasov.
12

Brasov - Biserica Sfantul Martin. Se afla pe dealul situat la


intersectia strazilor De Mijloc si Lunga. A fost construita in stil gotic si este atestat documentar din
anul 1522 asa cum este si inscrioptionat pe una din usile bisericii. Casa parohiala de alaturi a fost
primul sediu al Primariei Brasov si a ramas in istorie ca loc de intalnire al domnitorului roman
Mircea cel Batran cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg in anul 1395.

Brasov - Biserica Sfantul Nicolae - este socotita catedrala romanilor din Tara
Barsei si este amplasata in cea mai veche zona a orasului Brasov - Scheii Brasovului. A fost ridicata
in anul 1495 pe locul unui fost asezamant relogios din lemn, care era datat din sec. XIII.

Brasov - Biserica Sfantul Petru si Pavel


Biserica romano-catolica amplasata pe strada Muresenilor - fosta Vamiii - a fost construita pe
temeliile unei vechi manastiri dominicane in anul 1782.

13

Brasov - Casa Hirscher


Casa Hirscher este amplasata in Piata Sfatului si a fost construita intre 1539-1545 in stil renascentist,
fiind destinata comercializarii produselor mestesugarilor brasoveni, din acest motiv ea a fost numita
si Casa Negustorilor. Astazi gazduieste galerii comerciale moderne si restaurante.

Brasov - Casa Sfatului . Amplasata in centrul Pietei Sfatului din Brasov, a fost
construita in secolul al XV-lea. Turnul cladirii a fost ridicat in 1515 si este dotat cu un ceas ale carui
aratatoare au forma unei maini.

Brasov - Cetatea Fagarasului

Brasov - Cetatuia
Construita in anul 1524 pe un deal din apropierea vechii cetati, a avut rol de punct de observatie si
avanpost militar. Astazi, Cetatuia se poate vizita, adapostind si unul dintre cele mai cunoscute
reasturante in stil medieval. De pe zidurile sale se poate admira panorama Brasovului.
14

Brasov - Orasul modern


Brasovul modern este un oras crescut de jur imprejurul vechii cetati medievale si poarta cu el multe
dintre caracteristicile ce au facut din numele Brasov, un sinonim cu turismul de calitate cu arta si
cultura.

Brasov - Piata Sfatului


Atestata documentar in 1520, Piata Sfatului este socotita de sute de ani centrul orasului Brasov.

Brasov - Poiana Brasov


Aflata la 12 Km de Brasov, statiunea Poiana Brasov, supranumita Poiana Soparelui, este cea mai
renumita statiune montana din Romania, castigandu-si renumele prin integrarea armonioasa a
peisajelor cu dotarile turistice. Statiunea este situata la poalele masivului Postavarul si in imediata
apropiere.

15

Brasov - Portile orasului


Brasovul, unul dintre cele mai bine fortificate orase din Transilvania, s-a mandrit cu ziduri si
bastioane de aparare puternice. Cetatea era prevazuta cu patru porti fortificate, amplasate trei catre
Tara Barsei si una catre Schei.

Brasov - Prima Scoala Romaneasca.


A fost construita in 1495 si este situata in curtea Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului. La
aceasta scoala s-a predat pentru prima data in limba romana si gazduiste o serie de documente si
scrieri stravechi de o valoare inestimabila, incepand cu sec al XV-lea.

Brasov - Rezervatia Naturala Tampa


Muntele Tampa, amplasat in sudul orasului a fost de-a lungul timpului martotul mut al istoriei si
vietii Brasovului.

16

Brasov - Turnurile Brasovului


Cetatea medievala a Brasovului a fost una dintre cele mai sigure cetati din Europa, ansamblul
arhitectonic de aparare fiind constituit din ziduri de piatra, 32 de turnuri de aparare, 8 bastioane si 4
porti fortificate. Turnurile orasului aveau atat rol de aparare cat si de observatie

Cristian - Biserica fortificata

Feldioara - Biserica Fortificata

17

Ghimbav - Cetatea Taraneasca


Biserica a fost construita in sec al XIII-lea pe ruinele unei foste bazilici romane. Este o biserica de rit
evanghelic, apartinand stilului arhitectural gotic. Biserica a fost construita de catre saxonii colonizati
in Tara Barsei pe la 1211, de catre regele maghiar Andrei al II-lea. Saxonii au venit din zona aflata la
stanga Rinului dovada fiind toponimia ce aminteste de localitati existente acolo: Kronen, Honigberg,
Hermanstadt etc.

Harman - Fortareata Harman


Este amplasata in comuna Harman si dateaza din sec XIII, atunci cand a fost construita biserica
originala de catre saxoni.

Padurea Bogatii - Brasov (rezervatie floristica)


Este situata in Muntii Persani formata din arbori ca fagetul, gorunul, carpenul. Gorunul si stejarul
contin numeroase specii erbacce interesante pentru studiul stiintific. In aceasta zona putem admira o
18

bogata si caracteristica vegetatie de stanca, calcaroasa dar si specii endemice de mur. Nu in ultimul
rand fauna este bogata fiind teren de vanatoare cu regim in rezervatie.
Padurea si mlastinile - Prejmer (rezervatie floristica si forestiera)
Aceasta rezervatie este situata la 20 km nord - est de orasul Brasov in apropierea comunelor Harman
si Prejmer la o altitudine de 500 m . Padurea Prejmer impreuna cu mlastinile din jur bogate in
izvoare formeaza o rezervatie naturala interesanta cu numeroase specii rare pe suprafata de 30 ha.

Paiana Narciselor - Dumbrava Vadului (rezervatie floristica)


Este situata in Depresiunea Fagarasului (com Sercaia) care reprezinta un bazin tehtonic. In trecut
depresiunea a fost acoperita de paduri intinse de stejar, gorun si fag, insa padurile au fost taiate in
decursul anilor pentru sporirea suprafetelor agricole ramanand doar palcuri izolate.

Paraul Rece - statiune montana


Statiunea Paraul Rece este amplasata la cca 30 km de orasul Brasov la o altitudine de 1000 m si este
numita "statiunea tineretului". Beneficiind de un cadru natural deosebit de pitoresc, statiunea
dispune de facilitati de cazare in hoteluri si pensiuni fiind ideala pentru practicarea sporturilor de
iarna si a drumetiilor montane in restul anului. Aerul curat si soarele imbie turistul la odihna si
relaxare.

19

Parcul National Piatra Craiului Mare Brasov (rezervatie


stiintifica)
Rezervatia se afla situata in Masivul Piatra Craiului care se afla situat in judetul Brasov cat si in
judetul Arges. Masivul Piatra Craiului adaposteste una dintre cele mai atractive si interesante
rezervatii stiintifice din lantul carpatic.

Predeal - statiune montana


Statiunea Predeal este situata la 25 km de orasul Brasov pe drumul care leaga Brasovul de capitala
Romaniei, Bucuresti (DN1). Este localitatea din Romania aflata la cea mai mare altitudine (1100 m).

Predeal - Manastirea
Manastirea Predeal dateaza din sec al XVIII-lea si a fost ctitorita in anul 1774 si poarta hramul
Nasterea Maicii Domnului. A fost construita de calugarul Ioanichie. Manastirea este compusa din
doua biserici care initial au fost construite din lemn, ulterior in prima jumatate a sec al XIX-lea fiind
reconstruite din piatra. In anul 1827 i-a fost adugata clopotnita. Astazi manastirea este considerata
monument istoric.

20

Prejmer - Cetatea Prejmer


Biserica fortificata sau Cetatea Prejmer este cea mai mare fortificatie de acest tip din sud-estul
Europei, fiind construita de sasii care traiau in aceste locuri si folosita ca refugiu in calea navalirilor
straine.

Rasnov - Cetatea Rasnov


Cetatea fost construita in anul 1331 si avea rol de aparare si refugiu pentru locuitorii localitatii
Rasnov. Cetatea este apmplasata pe culea dealului la poalele caruia se intinde astazi orasul Rasnov.

Rupea - Cetatea Rupea


Localizata in partea de nord-vest a orasului Rupea a fost construita in anul 1324 avand un rol de
aparare si protejare a localnicilor in fata armatei inamice. Cetatea domina imprejurimile avand si rol
21

de punct de observatie. Fortificatiile constau in ziduri groase de aparare, prevazute cu guri de foc si
intarite cu trei turnuri. In cetate se gaseste o fantana adanca cu apa inca potabila.

Sambata de Sus - Manastirea Brancoveanu


Una dintre cele mai renumite manastiri din Transilvania, Manastirea Brancoveanu din localitatea
Sambata de Sus dateaza din secolul al XVII-lea. Asezamantul monahal a fost intemeiat de Preda
Brancoveanu pe temelia unei vechi asezari de sihastri.

22

MITURI SI LEGENDE
Catacombele medievale, tuneelurile secrete, gropile cu mancare de sub Piata Sfatului, imensul
lac de sub Tampa, si comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai populare ale Brasovului. Despre
ele au povestit de-a lungul veacurilor toti brasovenii, astfel incat s-au transmis din generatie in
generatie pana la noi.

PIETRELE LUI SOLOMON


Cheile raului Solomon din Scheii Brasovului sunt cunoscute drept Pietrele lui Solomon, iar
raul porta numele aceluiasi personaj. Solomon ar fi, dupa legenda, un rege maghiar care ar fi sarit
cu calul sau, peste prapastia dintre stancile care marginesc defileul. Urmaritorii sai pagani (turci sau
tatari) au cazut in prapastie si astfel regele a scapat de dusmani. Amintirea acestei intamplari a fost
pastrata in traditia orala romaneasca.
STATUETA ZIDARULUI
Pe latura de nord a Bisericii Negre se afla o statuie enigmatica infatisand un tanar zidar care se
apleaca spre baza contrafortului pe care este amplasat. In afara de aceasta statuie, pe contrafortii
naosului se aflau odinioara si alte statui, care din cauza degradrii lor au fost adpostite n interiorul
bisericii: o femeie ingenunchiata, un leu, un vultur si un razboinic cruciat. Statuia tanarului zidar este
singura dintre acest grup, care a fost innoita. Aceasta statuie reprezinta omagiul adus de colegii sai
pietrari tanarului care si-a gasit sfarsitul in timpul lucrarilor de constructie a Bisericii (sec. XV).
Despre acest tanar aplecat legenda povestete ca ar fi fost cea mai talentat calfa care a lucrat la
constructia bisericii si ca isi intrecea chiar si mesterul. Din invidie i teama de a nu fi indepartat din
functia lui, mesterul, intr-o seara cand calfa verifica munca facuta peste zi la respectivul contrafort, a
impins-o de pe schela. Ulterior mesterul s-a cait de fapta sa, s-a autodenuntat si a fost executat.
Probabil ca tanarul si-a gasit sfarsitul chiar la baza contrafortului pe care astazi se afla statueta sa.
POARTA SPOVEDANIEI
De-o parte i de alta a portalului de sud-vest al Bisericii Negre, numit n vechime "Poarta
spovedaniei", turistul curios va descoperi nite crestturi misterioase n piatr. Potrivit legendei,
aceste caneluri provin de la armele lupttorilor, care n vremurile rzboinice de odinioar, dup
spovedania dinaintea plecrii la lupt, erau frecate de piatra bisericii, ntr-un gest ritualic.
23

STRADA SFORII
Strada Sforii constituie cea mai ingusta ulita din Cetatea Brasovului. Considerata cea mai
ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce dateaza din sec. al
XIX-lea.
STATUIA LUI ARPAD
In anul 1896, pe Dealul Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj
infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta
statuie a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Ajuns
in Pannonia, Arpad a primit juramantul de credinta al conducatorilor celor sapte triburi maghiare si a
pus bazele viitorului regat maghiar. Aniversarea unui mileniu de la asezarea ungurilor in Pannonia a
prilejuit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui eveniment in intreaga Ungarie. Intre
acestea se inscrie si statuia nobilului maghiar de pe Tampa. Aceasta statuie face parte dintr-un
ansamblu statuar extins pe teritoriile mai multor tari (Ungaria, Croatia, Italia, Slovacia, Romania si
Ucraina) proiectat si realizat de Gyorgy Zala si Albert Schikedanz. Statuia lui considerata ca fiind a
lui Arpad il reprezinta de fapt pe Tuhutum (Teteny), unul dintre voievozii lui Arpad, cel care a
cucerit ducatul lui Gelu Romanul si a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei. In 1916,
statuia a fost distrusa. Capul acestei statui este pastrat in Casa Parohiei Reformate din Brasov
.
CASA NEGUSTORILOR
Sotia lui Valentin Hirscher, Apollonia Hirscher, a ridicat in Piata Casei Sfatului de astazi o
cladire dedicata comertului, numita Casa Negustorilor sau Podul Batusilor. Batusii erau micii
negustori care se ocupau de comertul cu amanuntul. La parter erau amplasate mici ateliere si
dughene in care mesterii si comerciantii isi prezentau produsele. Cladirea a fost construita in urma
unei promisiuni facute de Apollonia Hirscher ca multumire pentru faptul ca fiica sa a fost salvata de
la moarte. Se pare ca micuta intrase in moarte clinica si si-ar fi revenit dupa funeralii in mormant,
fiind salvata de catre un gropar sarman care a incercat sa-i ia bijuteriile. Aceasta intamplare este
ilustrata intr-o fresca pe cladirea Hirscher de pe strada Armata Romana colt cu strada Republicii.

24

LACUL VRAJITOARELOR
La iesirea din Cetatea Brasovului pe poarta din capatul Strazii Portii (Republicii - Modarom) se
afla un lac in care vrajitoarele sau femeile banuite a fi vrajitoare erau supuse ordaliilor (apelului la
judecata divina). Nefericitele erau aruncate in apa cu greutati legate de picioare si multimea astepta
sa vada daca se inecau sau nu. Exista mentalitatea ca vrajitoarele, fiind servitoarele satanei, nu se pot
inneca. Prin urmare, femeile care erau vrajitoare ar fi supravietuit acestui supliciu. Cu toate acestea
nu exista nici o atestare a vreunei vrajitoare care sa fi supravietuit supliciului apei. Vrajitoarele care
s-ar fi mentinut asupra apei ar fi fost luate din apa si arse pe rug. Lacul a fost asanat la inceputul sec.
al XIX-lea si astazi este strabatut de bulevardul Eroilor.
LACUL DE SUB TAMPA
Batranii povestesc ca sub Dealul Tampa se afla o pestera de mari dimensiuni in interiorul careia
s-ar fi aflat un lac. Parerile despre natura acestui lac sunt diverse. Astfel, unii sustin ca ar fi un lac de
apa sarata (un ochi de mare), in timp ce altii sustin ca ar fi un lac de apa dulce, aducand ca argument
faptul ca pe Tampa se aflau izvoare de apa dulce care intre timp au secat.
FECIOARA DE FIER
Cetatea Fagarasului a fost resedinta a principilor Transilvaniei (sec. al XVII-lea) si a fost
transformata de catre austrieci in cazarma si inchisoare. Unii autori sustin ca in temnitele cetatii
exista in Evul Mediu un instrument de tortura denumit Fecioara de Fier. Acesta ar fi fost constituit
dintr-o cutie de lemn de forma unui corp uman prevazuta in interior cu lame si piroane din fier.
Condamnatul era asezat in respectiva cutie care, in momentul inchiderii capacului, ii provoca rani
adanci prin zecile de piroane care i se infigeau in trup. In dreptul gurii exista o mica iconita
infatisand-o pe Fecioara Maria pe care, in momentul mortii, condamnatii o sarutau.
FANTANA DIN CETATEA RASNOV
Cetatea Rasnovului a fost construita de catre satenii din Rasnov, Tohan si Cristian pentru a se
adaposti in caz de invazie. In cetate, taranii dispuneau de case pentru fiecare familie, exista o capela,
o scoala, depozite si un loc destinat turmelor. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie
continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta erau numai doua
turnuri. Astfel, taranii puteau rezista unui asediu indelungat. Insa lipsa apei ducea la limitarea
25

posibilitatii de rezistenta pe timp indelungat; de aceea, in 1625 s-a luat decizia saparii unei fantani in
stanca pe care este ridicata cetatea. Fantana din cetate, adanca de de 75 de metri, a fost sapata intre
1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Legenda spune ca fantana a fost
sapata de prizonieri turci care au lucrat la ea timp de 15 ani. Acestia ar fi sapat in ghizduri (peretii
exteriori ai fantanii) versete din Coran in scrierea cufica.
STANCA LUI DIETRICH
Despre construirea Castelului Bran exista mai multe legende. Majoritatea sunt legate de
prezenta cavalerilor teutoni adusi de regele Andrei al II-lea pentru a apara intrarea in Transilvania si
a cuceri noi teritorii in zona exterioara Carpatilor de Curbura (1211). Una din legende sustine ca
prima piatra de temelie a castelului Bran, a fost pusa probabil in secolul al XIII-lea de catre un
cavaler teuton pe nume Theodoric (Dietrich).Stanca de atunci ii poarta numele: Dietrichstein sau
lapis Tyderici, iar fortificatia originara a fost inlaturata in secolul al XIV-lea si recladita de catre sasii
din Tara Barsei in 1377 in mod benevol pentru regele Ludovic al Ungariei.
DRACULA
O legenda despre Vlad Tepes (1431-1476), un domnitor din Tara Romaneasca, vestit pentru
cruzimea cu care pedepsea minciuna si hotia, spune ca acesta avea obiceiul sa se infrupte din carnea
si din sangele dusmanilor. Aceasta legenda a fost scornita de sasi in Cronica Saseasca, din cauza
conflictului existent intre acestia si Vlad Tepes. Demonizarea domnitorului se datoreaza scriitorului
irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Tepes intr-un vampir pe nume Dracula. De
numele lui Vlad Tepes se leaga celebritatea Castelului Bran, considerat in mod eronat ca fiind
Castelul lui Dracula. Chiar si in cartea lui Bram Stocker actiunea se petrece in zona Bistritei,
probabil in pasul Rodna, nicidecum in Tara Barsei. Numele de Dracula provine din porecla Draculea
pe care Vlad Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Tara
Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. Acesta purta vestminte negre si un medalion
infatisandu-l pe Sf. Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul. Acel
medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele Ungariei Sigismund de
Luxemburg in 1438.
PRICULICII
Miturile populare sustin ca fiii din flori ai unor fii din flori devin dupa moarte priculici, adica un fel
26

de strigoi. Priculiciul este echivalentul lui 'Loup garou' din imaginarul francez. Se credea ca
"oamenii se pot schimba in lupi si ca isi insusesc intr-atat firea acestora, incat se reped si sfasie atat
oamenii, cat si dobitoacele", spunea in 1711 Dimitrie Cantemir.

27

Stema i steagul municipiului

Stemele vechi ale Braovului

Steagul Braovului din anul 1600

Steagul actual al Braovului


n 1353 stema Braovului consta dintr-o coroan cu fleuroane n form de crin, nsoit de o
floare de crin. Din 1429 a aprut i trunchiul de copac aflat sub coroan. mpreun, aceste simboluri
sunt arme vorbitoare, adic sugereaz prin desen numele cetii (Corona). Stema actual a
municipiul Braov, aprobat de Consiliul Local n anul 1996, conine un scut albastru pe care apare
un trunchi de copac cu 13 rdcini argintii cele 13 comune ale rii Brsei care ies dintr-o
coroan aurie cu trei lobi simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroan mural de argint,
format din apte turnuri nsemnul specific pentru municipii reedin de jude. Semnificaia n
ansamblu a stemei este nelepciunea i Puterea conduc de-a pururi Cetatea. Stema a fost
aprobat de ctre Comisia Naional de Heraldic, din cadrul Academiei Romne.
Steagul Braovului, adoptat de Primrie, este realizat din mtase alb-argintie i are pe cele
dou fee stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripionate cuvintele MUNICIPIUL
BRAOV, iar sub stem Deo vindici Patri. Totui, steagurile existente difer ntructva de
prevederile hotrrii consiliului local. Pe steag se afl doar stema municipiului, sub care, cu litere
groase roii, scrie BRAOV. Aceste elemente se ntlnesc doar pe aversul steagului, reversul
rmnnd alb.
Mai exist i un steag neoficial, propus de Preedintele Consiliului Judeean, steag care
dateaz din 1600. Este realizat dup o copie a acestuia aflat la Potsdam, n Germania. A reprezentat
28

un cadou pentru mpratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal viiniu
(probabil purpuriu iniial) delimitat, sus i jos, de dou benzi galbene, se afl, ntr-un cerc albastru
delimitat de o mpletitur aurie, stema Braovului, sub care scrie CORONA cu litere gotice. De
deasupra i de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene ctre coluri. n mod curent,
acesta este expus astzi n faa cldirii n care se afl Consiliul Judeean (respectiv Palatul Justiiei),
pe Turnul Alb i la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urm beneficiaz
i de iluminat festiv pe timp de noapte, n mod similar drapelului naional de pe Tmpa.

29

30