UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

EVALUAREA PATRIMONIULUI IN
CONTABILITATE

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

I. NOTIUNEA SI PRINCIPIILE EVALUARII IN CONTABILITATE

I.1.Definirea evaluarii
Inregistrarea operatiunilor economice care au loc in unitatile patrimoniale se face
folosindu-se exprimarea baneasca, deci evaluarea.
Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii care consta in cunatificarea si
exprimarea valorica, a existentei, transformarii si miscarii patrimoniului economic pentru a fi
reflectat in contabilitate.
Ca procedeu al metodei contabilitatii, evaluarea patrimoniului este strans legata de
celelalte procedee, pentu a caror aplicare este necesara exprimarea valorica a operatiunilor
economice.
Se evalueaza astfel toate bunurile material, creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile,
rezultatele financiare si toate operatiile economice ce au loco data cu ele, folosindu-de in acest
fel preturile si tarifele.

I. 2 Principiile evaluarii in contabilitate

Pornind de la cele 4 criterii (valoare de utilitate, valoarea reala, valoarea de piata si
timpul) s-au conturat urmatoarele baze de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea de
realizare si valoarea actualizata.
Costul istoric este o valoare reala din momentul intrarii activelor si crearea datoriilor. In
termeni monetari sau in putere de cumparare, reprezinta "sacrificiul" care a fost consimtit pentru
a aduce bunuri in patrimoniul intreprinderii la data sa de intrare. Daca se face recurs la "Cadrul
pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare" elaborat IASC, costul istoric al
activelor reprezinta valoarea aferenta sumei de BANI cu care au fost platite sau valoarea reala
considerata la momentul achizitiei sau productiei. In ceea ce priveste costul istoric al pasivelor,
acesta reprezinta valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau, in anumite
imprejurari in (obligatiile fiscale) la valoarea ce se asteapta sa fie platite in numerar sau
echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivt cursului normal al afacerilor.
Costul current/actual sau de inlocuire reprezinta costul pecare intreprinderea il accepta
pentru a dobandi, la nivelul valorii actuale, un bun similar cu cel delimitat ca obiect al evaluarii.
In cazul activelor, costul curent reprezinta valoarea in numerar sau echivalente ale
numerarului care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat sau

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

produs in prezent. Pasivele sunt evaluate la valoarea aferenta sumelor nominale ce ar trebui
platite pentru stingerea in prezent a obligatiei.
Valoarea realizabila (valoarea actuala de iesire) consta in valoarea pe care intreprinderea
ar primi-o daca ar vinde azi in mod normal activul sau ar achita datoriile. Pentru active valoarea
realizabila este egala cu valoarea in numerar sau echivalente ale numerarului care poate fi
obtinuta in prezent prin vanzarea normala a acestora. In cazul datoriilor, valoarea realizabila
reprezinta o valoare neactualizata in numerar care trebuie platita pentru a achita obligatiile
potrivit cursului normal al afacerilor. Ea poate fi egala cu valoarea bruta de realizare, cu
valoarea neta, adica valoarea de cedare (cesiune) efectuata in conditii normale sau o valoare de
lichidare. Pentru bunurile la care se continua utilizarea, este o valoare minima stabilita pornind
de la pretul pietei corectat in functie de starea si locul unde se afla bunul.
Valoarea actualizata sau valoarea capitalizata reprezinta o estimare la timpul prezent a
valorii in functie de fluxurile de beneficii viitoare ce apar in desfasurarea normala a activitatii
adica aducerea la zi a unei valori care devine disponibila mai tarziu. Altfel spus, este vorba de o
valoare actuala care este determinata cu ajutorul viitorului.
Prin recurs la Cadrul IASC, pentru active, valoarea actualizata este echivalenta fluxurilor
viitoare de intrari de numerar pe care este de asteptat ca bunul sa le genereze in desfasurarea
normala a activitatii. In cazul pasivelor, valoarea actualizata este echivalenta fluxurilor nete de
numerar viitoare (de iesire) care sunt asteptate a fi necesare pentru stingerea obligatiilor aparute
in desfasurarea normala a activitatii.
In literatura de specialitate, la bazele de evaluare prezentate mai sus este adaugata
si valoarea de intreprindere sau de privare. Aceasta este o combinatie a valorii actualizate si
valorii de realizare. Ea reprezinta pretul pe care un conducator de intreprindere avizat si prudent
ar consimti sa-l plateasca pentru a dobandi bunul sau pierderea maxima (costul de privare sau de
penurie) pe care ar accepta-o intreprinderea azi, daca ar fi lipsita de bunul respectiv. De cele mai
multe ori , aceasta este costul de inlocuire si se termina de regula prin corelatie ceea ce inseamna
cautarea valorii unui bun echivalent cu cel ce formeaza obiectul evaluarii. Daca valoarea
realizabila si valoarea actualizata sunt inferioare costului de inlocuire, se retine dintre cele doua
valoarea cea mai mica.
Rationamentul trebuie cautat in aceea ca lipsa bunului ar antrena o pierdere mai mica
decat costul de inlocuire. Chiar daca intreprinderea ar detine suma necesara pentru inlocuire, ar
utiliza mai bine aceste fonduri neinlocuind bunul, deoarece costul de inlocuire ar fi mai mare
decat ceea ce ar putea obtine prin vanzarea sau utilizarea bunului.
Nicio baza de evaluare nu are o aplicabilitate generala si nu este satisfacatoare in mod
absolut si in consecinta, se ridica o problema de optiune in acest sens. Normele contabile
europene si internationale s-au orientat spre costul istoric, fara a pierde din vedere combinarea sa
cu alte baze de evaluare sau folosirea unor alternative. In acest scop situatiile financiare sunt

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

intocmite conform modelului contabil bazat pe codul istoric recuperabil si pe conceptul de de

mentinere a nivelului capitalului financiar sau fizic.
In alegerea bazei de evaluare trebuie avut in vedere cine solicita evaluarea, astfel ca
proprietarii intreprinderii si eventalii cumparatori si-ar dori o evaluare cat mai realista, iar
creditorii o evaluare mai prudenta, bazata pe cea mai scazuta estimare a valorii activelor
individuale.

I. 3 Preturile si implicatiile lor in contabilitate

Pentru evaluarea elemetelor patrimoniale se pot folosi deiferite costuri, preturi sau tarife.
Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor sau
serviciilor si se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii cost de
achizitie- cat si pentru cele fabricate in unitate cost de productie. De asemenea se mai
utilizeaza si termenul de cost commercial sau complet la care se evalueaza bunurile obtinute din
productie proprie si vandute in afara unitatii.

Costul de achizitie
Cea mai mare parte a materiilor prime si materialelor necesare obtinerii productiei
provine din achizitii de la terti. In principiu ele sunt evaluate la costul de achizitie.
Costul de achizitie : se compune din pretul de cumparare negociat si inscris in factura
primita de la furnizor, eventuale cheltuieli de transport, aprovizionare suportate de cumparator,
unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a anumitor bunuri
(mijloace fixe), eventuale taxe nedeductibile si reducerile de pret cu character commercial
primate de la furnizor.
Costul de productie
Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor
consumabile direct la care se adauga celelalte cheltuieli directe de productie precum salariile
muncitorilor direct productivi, si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational
asupra bunului produs.
De obicei nu se include cheltuielile generale de administratie, de desfacere si financiare.
Costul de productie include astfel: costul de achizitie al materialelor consumabile si
materiilor prime, cheltuieli directe de productie si cota cheltuielilor indirecte de productie
(amortizarea utilajelor, reparative utilajelor, combustibilul consumat etc.)

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

Costul complet sau de desfacere

In prezent, exista intreprinderi care determina pretul de vanzare pornind de la costul de
productie complet si adaugand cheltuielile de desfacere si o marja de profit prestabilita. Insa,
aceasta situatie nu corespunde realitatii economice, deoarece pretul de vanzare nu se formeaza in
intreprindere ci in afara acesteia, pe piata, in functie de raportul cerere/oferta.
Astfel, costul de productie complet trebuie sa fie asociat productiei vandute, astfel incat
chetuielile de productie sa poata fi acoperite din veniturile obtinute din vanzari, degajandu-se o
marja de profit din activitatea productive si comerciala a intreprinderii
Costul de desfacere sau costul complet : cuprinde costul de productie al bunurilor livrate
beneficiarilor, cheltuielilor de desfacere pentru bunurile livrate.
Preturile si tarifele
Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute.
Preturile pot fi preturi cu ridicata sau preturi cu amanuntul astfel:
1. preturile cu ridicata sunt preturile preacticate de angrosisti si se compun din
urmatoarele elemente:
a. costul complet al bunurilor vandute;
b. profitul producatorului;
c. accizele pentru unele bunuri;
d. TVA
2. preturile cu amanuntul sune cele la care se vand marfurile pentru populatie si se
compun din:
a. preturi cu ridicata
b. adaosul commercial este destinat acoperirii cheltuielilor de circulatie a
bunurilor si realizarii unei rate a profitului stability in conditii de concurenta.

Tarifele sunt elemente banesti, asemanatoare preturilor, dar cu ajutorul carora se

evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa de personalul
unitatii.
Tarifele pentru serviciile prestate se fundamenteaza pe baza urmatoarelor elemente:
-.costurile, exclusiv valoarea materialelor care sunt supuse prelucrarii si pieselor de schimb ce se

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

monteaza. Daca beneficiarului serviciului ii este permis sa aduca materialele auxiliare,

contravaloarea acestora cuprinsa in tarif se scade;
-profitul unitatii prestatoare;
-taxa pe valoarea adugat.
Pentru marea majoritate a serviciilor, tarifele se stabilesc in mod liber, prin negociere
intre parteneri, pe baza raportului cerere si oferta in conditiile unei concurente date. In ce
priveste stabilirea nivelului unui tarif, trebuie sa se tina seama de unele cerinte si conditii
specifice de prestare a serviciilor :
-asigurarea unor corelaii corespunztoare ntre tarifele serviciilor asemntoare, complementare
sau care se pot nlocui reciproc;
nivelul de execuie, confort i complexitatea lucrrilor;
-frecvena prestaiilor i influena acesteia asupra costurilor;
-cheltuieli ocazionate de prestarea serviciilor la sediul beneficiarilor, in regim de urgenta sau in
alte conditii speciale.
Valorile
Valorile au acelasi continut si rol ca si preturile, dare le tin cont si de pretul pietei la un
moment dat .
Principiul general de evaluare a elemntelor patrimoniale in vederea evaluarii in
comtabilitatea curenta consta de fapt in evaluarea la cosstul istoric denumit ci valoare contabila.

I. 4 Formele de evaluare contabila

Evaluarea in contabilitate se diferentiaza in raport de momentul efectuarii, natura elementelor
patrimoniale si a operatiilor care modifica masa patrimoniului. In ceea ce priveste natura
elementelor se pot diferentia urmatoarele forme de evaluare: evaluarea imobilizarilor corporale
si necorporale, evaluarea stocurilor; evaluarea titlurilor de valoare; creantele si datoriile in lei;
valuta; creantele si datoriilor in devize; lingourilor sau monedele de aur sau argint; cheltuielile si
veniturile. Natura operatiilor care modifica masa patrimoniului impune distinctii in
cazurile: intrari prin achizitie, prin productie proprie, prin aport in natura, cu titlu gratuit,
respectiv iesiri prin vanzare, consum si cu titlu gratuit.
Evaluarea la intrare sau la prima inregistrare in contabilitate
Bunurile sunt evaluate la momentul intrrii n patrimoniu la cost (costul istoric sau de
origine), n funcie de modul de dobndire a lor, ce se poate identifica cu costul de cumprare,
costuri de conversie, valoarea de aport, valoare just sau valoare nominal.

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

Costul de cumprare se utilizeaz pentru evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros.

Costul de cumprare este format din preul de cumprare, taxele vamale de import i alte taxe (cu
excepia acelora pe care entitatea le poate recupera ulterior de la autoritile fiscale), costurile de
transport, manipulare i alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de produse finite,
materiale i servicii. Imobilizrile financiare se evalueaz la costul de cumprare sau valoarea
determinat prin contractul de dobndire a acestora.
Costurile de conversie (de producie) se utilizeaz pentru evaluarea bunurilor produse n
entitate i includ costurile direct legate de unitile produse, cum ar fi costurile cu manopera
direct. De asemenea, ele includ i alocarea sistematic a regiei de producie, fix i variabil,
generat de transformarea materialelor n produse finite. Principalele bunuri produse i evaluate
de unitile patrimoniale la cost de conversie sunt: producia de imobilizri i produsele i
producia n curs de execuie.
Valoarea de aport reprezint metoda de evaluare curent pentru elementele patrimoniale
intrate prin aportul n natur adus de acionari sau asociai la capitalul social.
Valoarea just este valoarea la care poate fi tranzacionat un activ sau decontat o datorie,
ntre pri interesate i n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzacii desfurate n condiii
obiective.
Valoarea nominal se utilizeaz pentru evaluarea creanelor i datoriilor n contabilitate.
Valoarea nominal este egal cu suma de lichiditi sau echivalentul de lichiditi ce se
vor ncasa sau plti n schimbul lor. Creanele i datoriile n devize (valut strin) se evalueaz
n contabilitate n lei, la cursul de schimb n vigoare la data efecturii operaiilor. Eventualele
diferene de curs valutar ntre data nregistrrii creanelor i datoriilor n devize i data ncasrii
respectiv plii lor, se nregistreaz ca venituri sau cheltuieli financiare dup caz.
Se bazeaza pe costul istoric care in raport cu natura elementelor patrimoniale si a
operatiilor economice si financiare capata urmatoarele semnficatii concrete:
Evaluarea la iesire sau la a doua inregistrare
La data ieirii din patrimoniu sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare. De exemplu:
-

o imobilizare poate iei din patrimoniu prin cedare sau casare, atunci cnd nici un
beneficiu economic viitor nu mai este ateptat din utilizarea sa ulterioar. Cedarea sau
casarea poate avea loc, fie la sfritul duratei de utilizare, fie mai nainte. n principiu,
la ieirea din patrimoniu, imobilizrile se evalueaz la valoarea contabil.
la ieirea din patrimoniu, bunurile materiale de natura stocurilor se evalueaz i se
nregistreaz n contabilitate prin aplicarea metodei costului mediu ponderat

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

(CMP), metodei primei intrri primei ieiri (FIFO), metodei identificrii

specifice, sau la preuri standard.

Evaluarea periodic se efectueaz n dou momente principale ale ciclului contabil,

generat de operaiile economice: evaluarea de inventar i evaluarea bilanier (la nchiderea
perioadei de gestiune).
Se efectueaza in principiu la valoarea contabila de intrare. Daca bunuri similare de natura
stocurilor sau a titlurilor de valoare au valori contabile diferite si nu exista posibilitatea
identificarii valorii contabile de intrare, evaluarea se face la costul medi ponderat de intrare
(CMP), pretul primului lot intrat (FIFO) in ordinea cronologica a epuizarii loturilor, pretul
ultimului lot intrat (LIFO) in ordine inversa cronologica a epuizarii loturilor.
Evaluarea prin metoda costului mediu ponderat prevede reflectarea n contabilitate a
mrfurilor i materialelor la valoarea medie a stocurilor disponibile.
Metoda FIFO const n evaluarea stocurilor la preurile primelor achiziii. Conform
acestei metode stocurile vor fi casate la preurile de procurare ale loturilor respective n ordine
cronologic pe msura intrrii lor, dup regula: prima intrare prima ieire.
Metoda LIFO , n comparaie cu metoda FIFO, prevede c stocurile trebuie s fie casate
la preurile, ncepnd cu ultimul lot de mrfuri i materiale achiziionat, conform ordinii: prima
intrare ultima ieire.
Exemplu:
Explicaie

Cantitate

Pre

Valoarea

Stoc iniial

600

10

6 000

Ieire

400

Intrare

800

13,50

10 800

Ieire

700

Stoc final

300

Metoda costului mediu ponderat

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

CMP=

MASTER ADMINISTRAREA

valoarea stoculuiinitial + valoareaintrarilor

Cant .din stoc+ Cant . intrat

Cmp = 12 lei
Evaluarea ieirilor: (400 + 700) x 12 = 13 200 lei
Evaluarea stocului final: 300 x 12 = 3 600 lei
Verificare: Stoc iniial = Intrri Ieiri
(6 000 + 10 800) 13 200 = 3 600
Metoda prima intrare/prima ieire (FIFO)
Explicaie

Cantitate

Pre

Valoarea

Stoc iniial

600

10

6 000

Ieire

400

10

400

Intrare

800

13,50

10 800

Ieire

200

10

2 000

500

13,50

6 750

300

13,50

4 050

Stoc final

Metoda ultima intrare/prima ieire (LIFO)

Explicaie

Cantitate

Pre

Valoarea

Stoc iniial

600

10

6 000

Ieire

400

10

4 000

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

Intrare

800

13,50

10 800

Ieire

700

13,5

9 450

Stoc final

200

10

2000

100

13,5

1350

Folosirea acestor metode este determinat de faptul c n condiiile economiei de pia,

diferite cantiti din acelai stoc figureaz n contabilitate la diferite preuri n raport cu sursa de
aprovizionare i momentul aprovizionrii.
Evaluarea la inventariere
Se efectuaza cu ocazia inventarierii patrimoniului la inchiderea exercitiului financiar.
Constituie obiect a
l inventarierii si evaluarii numai activele si datoriile.
Evaluarea se bazeaza in principiu pe valuarea actuala la 31.XII.N, fiind
denumita valoarea de inventar.
Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei,
unitatea bunului pentru unitatea patrimoniala, situatia in care se afla bunurile materiale (gradul
de uzura) si creantele/datoriile si amplasarea bunurilor.
Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere, active imobilizate i stocuri, se face
lavaloarea actual a fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de
utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei. La stabilirea valorii de inventar se aplic
principiul prudenei, potrivit cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate
deprecierilor.Dac valoarea stocurilor este mai mare dect valoarea de inventar, valoarea
stocurilor se diminueaz pn la valoarea realizabil net prin nregistrarea unei ajustri de
valoare pentru depreciere.
Valoarea realizabil net reprezint valoarea pe care entitatea ar primi-o dac ar vinde
bunurile la momentul inventarierii lor. Aceast valoare se stabilete ncepnd cu preul pieei
corectat cu coeficienii rezultai din evaluarea strii fizice a bunurilor innd cont de locul lor de
depozitare precum i modalitatea de ambalare i prezentare.
De reinut! n situaia constatrii unor plusuri n gestiune, bunurile respective sunt
evaluate la valoarea just. n situaia constatrii unor lipsuri n gestiune imputabile, bunurile lips
vor fi evaluate i imputate la valoarea de nlocuire care reprezint costul de achiziie al unui bun

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

cu caracteristici i grad de uzur similare celui lips din gestiune, la data constatrii pagubei.
Evaluarea creanelor i datoriilor se face la valoarea lor probabil de ncasare sau de plat, n
conformitate cu reglementrile contabile aplicabile. Evaluarea creanelor i a datoriilor exprimate
n valut se face la cursul de schimb comunicat de Banca Naional valabil la data nchiderii
perioadei de gestiune.
Evaluarea la bilant
Se bazeaza pe valoarea neta bilantiera rezultata in urma inventarierii. In acest scop, in
cazul activelor se compara valoarea contabila de intrare cu valoarea de inventar si se retine cea
mai mica valoare. Procedand astfel, in toate cazurile in care valoarea de inventar este mai mica
decat valoarea contabila de intrare, diferenta corespunzatoare este tratata ca o depreciere a
activelor si se inregistreaza ca o cheltuiala care diminueaza rezultatul intreprinderii.
In ceea ce priveste capitalurile proprii, acestea se evalueaza la valoarea ccontabila de
intrare, cu precizarea ca in cadrul lor rezultatul exercitiului (PROFIT sau pierdere) preia prin
intermediul cheltuielilor orice diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea neta
bilantiera.
Evaluarea bilanier a elementelor patrimoniale se realizeaz la finele perioadei cu
prilejul nchiderii conturilor n vederea ntocmirii bilanului contabil.
Elementele patrimoniale de activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i reflect
n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare numit i valoarea contabil, pus de acord cu
rezultatele inventarierii. n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit la
inventariere i se vor avea n vedere urmtoarele: - pentru elementele de activ, diferenele
constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil net (valoarea de intrare, mai
puin eventuale ajustri pentru pierderi de valoare) a elementelor de activ se nregistreaz n
contabilitate pe seama unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care
deprecierea este ireversibil sau se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de
valoare, atunci cnd deprecierea este reversibil, aceste elemente meninndu-se la valoarea de
intrare; - pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre
valoarea de inventar i valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se
nregistreaz n contabilitate pe seama elementelor corespunztoare de datorii.

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

I. 5 Reevaluarea in contabilitate
Reevaluarea patrimoniului, asa cum prevede legea comtabilitatii nr. 82/1991, se poate
face numai prin hotarare de govern si numai in situatia in care s-a constatat o modificare
semnificativa in evolutia preturilor.
Prin reevaluarea activelor si pasivelor se asigura o infotmatie reala si corecta privind
situatia patrimoniului.
Reevaluarea consta in modificarea substituirea valorilor contabile de intrare ale
elementelor de patrimoniu cu noua lor valoare actuala.
Noua valoare contabila se stabileste prin inmultirea valorii contabile vechi cu indicele
variatiei preturilor. Altfel spus se inlocuieste cu valoarea actuala.
Plusvaloarea rezultata din rezultata din reevaluare este reflactata in mod direct in cadrul
capitalurilor proprii, marind nivelul acestora, iar minus-valoarea este trata ca o cheltuiala
exceptionala micsorand in mod corespunzator rezultatul.

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

AFACERILOR IN TURISM

MASTER ADMINISTRAREA

BIBLIOGRAFIE
"Bazele contabilitatii", Prof. Univ. dr. Oprea Calin, Prof. Univ. dr. Ristea Mihai, ed. National,
Bucuresti, 2001
Contabilitate, Luminita Jalba, ed. Prouniversitaria, Bucuresti, 2011