Compoziia.

sngelui
Sngele are n compoziie dou elemente principale: plasma i elementele figurate. Plasma
sanguin reprezint 40-45% din ntreaga cantitate de snge. Aceasta este compus din 90%
ap, 9% substane organice (proteine, lipide, glucide) i 1% substane anorganice (sruri de
sodiu, potasiu, calciu, magneziu etc). Elementele figurate sunt celulele propriu-zise ale
sngelui, care plutesc n plasma sanguin. Acestea sunt de mai multe tipuri: hematii, leucocite
i trombocite.

Elemente figurate
Elementele figurate ale sngelui sunt eritrocitele, leucocitele i trombocitele. Prezint variaii
de numr i form n funcie de specie.
Eritrocitele (numite i globulele roii sau hematii) au rolul de a transporta oxigenul i
dioxidul de carbon. Sunt celule anucleate, ce conin un pigment numit hemoglobin. Aceasta
este o protein compus dintr-o albumin numit globin i o grupare numit hem, ce conine
fier, cu rol de fixare a oxigenului. Hemoglobina este pigmentul care determin culoarea roie
a sngelui. Unele specii de animale au alt tip de pigment sanguin, care conine cupru i este de
culoare albastr (Octopus). Circa 1 % din eritrocitele din sngele periferic sunt reticulocite,
restul fiind eritrocite mature.
Leucocitele sau globulele albe au rol n imunitate (aprarea organismului). Ele sunt celule ,,foarte
agresive, care fagociteaz (nglobeaz n masa lor) bacterii, virusuri, celule distruse. Exist mai multe
familii de leucocite (numite clone), fiecare clon acionnd doar mpotriva anumitor ageni infecioi.
Trombocitele, numite i plachete sanguine, sunt celule ale sngelui cu rol n coagulare.Proporia
elementelor figurate (celulare) din snge se numete hematocrit. Valorile normale ale hematocritului
variaz n funcie de vrst i sex. La brbai, valoarea normal a hematocritului este ntre 44 - 46 %,
la femei ntre 41 - 43 %. La copii variaz n funcie de vrst, la nou nscui fiind de 60 %, iar la copiii
pn la pubertate de numai de 30 %.
Sangele este o varietate de tesut conjunctiv, in care substanta fundamentala este plasma iar celulele
sunt elementele figurate. Dupa indepartarea elementelor figurate ale sangelui ramane un lichid
vascos, galbui, numit plasma. Plasma reprezinta aproximativ 55 % din volumul sangelui total.

Plasma, n biologie, este o noiune care desemneaz fraciunea lichid a sngelui i limfei. n
plasm se afl n suspensie celulele sanguine (hematii, leucocite i trombocite). Este format
din ap, substane anorganice dizolvate (sruri minerale) i diverse substane organice
(protide, lipide, glucide, combinaii ale acestora etc.). Plasma servete ca vehicul att pentru
elementele celulare sanguine, ct i pentru diverse substane biologic active (hormoni,
anticorpi, etc.).

Plasma este alcatuita din apa, substante organice (in principal proteine, glucoza), substante
anorganice (saruri minerale). Proteinele plasmatice au roluri foarte importante:
Albuminele - cele mai importante cantitativ din totalul proteinelor plasmatice (55 - 70 %) au rol de transport al unor substante minerale, hormoni, pigmenti biliari precum si rol in
presiunea coloidosmotica a sangelui.
Globulinele - au rol in transportul substantelor prin sange, in coagularea acestuia si
contribuie alaturi de albumine la presiunea coloidosmotica. Gamaglobulinele reprezinta clasa
globulinelor in care se gasesc anticorpii.
Fibrinogenul - are rol in coagularea sangelui - prin polimerizarea moleculelor de fibrinogen
solubile se formeaza o retea insolubila, cheagul de fibrina.

 Alte roluri ale proteinelor plasmatice: regleaza echilibrul acidobazic, determina vascozitatea
si densitatea plasmei. Exista proteine in plasma cu roluri specifice in reglarea diverselor
functii: hematopoieza, reglarea tensiunii arteriale, apararea anti infectioasa etc.
Substantele anorganice din plasma sunt reprezentate de saruri minerale. Acestea pot fi legate
de proteinele plasmatice sau pot fi libere in plasma (si astfel pot trece in tesuturi). Sarurile
minerale pot fi anioni sau cationi. Dintre cationi cei mai importanti sunt: sodiul, potasiul,
calciul, magneziul iar dintre anioni clorul, anionul carbonat si fosfat.

Repartitia sangelui in organism este urmatoarea:

-La nivel muscular, 40% din volumul sanguin
-La nivelul pielii, 30% din volumul sanguin
-la nivelul viscerelor, 25% din volumul sanguin
-la nivelul coronarelor 5% din volumul sanguin

Functiile sangelui:
-functie circultorie
-functie resiratorie
-functie excretorie
-F nutritiva
-mentinerea echilibrului hidro-electrolitic
-functia de termoreglare
-Functia de aparare
-functia de reglare a principalelor funcii ale organismului
Temperatura sangelui se incadreaza intre 37,7 C si 38 C pana la un maximum de 40 C la nivelul hepatic si
un minim de 36 C la nivelul plamanilor si scrotului

Sngele i sistemul circulator: Sistemul circulator are rolul de a pompa sngele n ntregul
organism. El este compus din inim i vase de snge (vene, artere i capilare). Sngele
transport n ntreg organismul oxigenul, substanele nutritive, secreiile glandelor endocrine
(hormoni), medicamentele i anticorpii. De asemenea, el ajut la eliminarea CO2 i a
substanelor nefolositoare, aflate n exces sau toxice.
Sangele este un lichid vital existent in corpul oamenilor precum si in cel al animalelor, care
hraneste toate organele si tesuturile corpului si elimina substantele nefolositoare sau reziduale
din organism. Cunoscut si sub numele de "raul vietii", sangele este pompat de catre inima
printr-un sistem de vase de sange, reprezentat de sistemul circulator.
O persoana adulta are intre 5 si 6 litri de sange, ceea ce reprezinta 7-8% din greutatea totala a corpului.
Cantitatea de sange prezenta in organismul unei persoane poate varia. In timpul deshidratarii, de exemplu
la un maraton, volumul de sange prezent scade. In cazul unei sarcini insa, volumul de sange creste,
deoarece sangele mamei trebuie sa transporte mai mult oxigen.

Rolul sangelui:
Sangele transporta oxigen de la plamani la toate tesuturile corpului, iar la intoarcere transporta
substante nefolositoare, in special dioxidul de carbon la plamani, iar de aici CO2 este scos din
organism prin intermediul expiratiei. Cand transportul de oxigen esueaza (sau nu are loc),
persoana moare in cateva minute.
Alimentele care au fost transformate de sistemul digestiv in proteine, grasimi si carbohidranti
sunt de asemenea transportate la tesuturi de catre sange. Aceste nutrimente ofera energia
necesara metabolismului precum si posibilitatea ca celulele sa-si indeplineasca functiile
normale. Substantele reziduale produse in timpul metabolismului, cum ar fi acidul uric, sunt
transportate de catre sange la rinichi, unde sunt transformate in urina, iar apoi sunt eliminate
din organism (prin excretie).
Pe langa oxigen si nutrimente, sangele mai transporta si hormoni, care regleaza anumite
functii ale corpului. Miscarea acestor chimicale permit unui organ sa controleze functia altuia
desi cele doua organe se situeaza la o anumita distanta unul de celalalt. Astfel, sangele joaca
si rolul de sistem de comunicatii intre anumite organe ale corpului

Materii fecale
Materii neabsorbabile de catre organism, formate din reziduuri ale digestiei si excretate la
sfarsitul tranzitului digestiv. Fecalele sunt formate in proportie de 80% din apa si 20% din
materii uscate: reziduuri alimentare (mai ales celulozice), celule intestinale descuamate si
bacterii. Ele sunt emise intre doua pe zi si trei pe saptamana, ceea ce inseamna o medie de
cinci ori pe saptamana. Un scaun normal cantareste intre 100 si 150 grame. Forma, culoarea si
mirosul fecalelor nu au in general o mare semnificatie patologica. Analiza materiilor fecale
(coprologie) presupune cautarea germenilor. Analiza chimica (fecalograma) permite sa fie
decelate tulburari ale absorbtiei si ale digestiei ittestinale.

. Laptele matern contine multe substante hranitoare si

confera protectie
Laptele matern are o concentratie crescuta in lipide si lactoza, iar mineralele sunt in
concentratie mica, corespunzator cu nevoile sugarului. Compozitia formulelor de lapte pentru
sugar este stabilita astfel incat sa se apropie cat mai mult posibil de compozitia laptelui
matern, in acest fel asigurandu-se aportul nutritiv optim pentru copil. Principalul glucid al
laptelui uman este lactoza (~90%). Lactoza are mai multe roluri foarte importante pentru
bebelusi:
- favorizeaza procesele fermentative si inhiba procesele de putrefactie care au loc in intestinul
gros

- stimuleaza absorbtia calciului

- reprezinta sursa de galactoza pentru organism (lactoza este formata din glucoza si galactoza)

- este principalul component osmotic al laptelui uman, concentratia lui crescuta compensand
concentratia scazuta de saruri, lucru foarte important intrucat echilibrul osmotic trebuie sa fie
pastrat
Laptele din urma (de la sfarsitul suptului) este bogat in vitamina K, sugarul fiind astfel
protejat de efectele lipsei acestei vitamine din alimentatie si anume boala hemoragica a nounascutului (hipoprotrombinemia fiziologica).
Laptele de mama este mai bogat in colesterol decat laptele de vaca. Acest lucru este
important deoarece prematurii, de exemplu, au nevoie de aport de colesterol din dieta, intrucat
ei nu-si pot sintetiza singuri cantitatea necesara, neavand o dezvoltare enzimatica
corespunzatoare. De fapt, acest lucru este important pentru toti sugarii, deoarece dezvoltarea
mecanismelor de control ale nivelului de colesterol din sange depinde foarte mult de nivelul
colesterolului din alimentatie.
Factorii de crestere din laptele matern ajuta la dezvoltarea functiilor gastrointestinale si ale
tractului respirator.
Sistemul imunitar al bebelusului nu poate sa il apere pe bebelus de infectii, de aceea are
nevoie de lapte uman pentru a-i conferi aceasta protectie. Care este mecanismul prin care
laptele uman confera protectie? Daca mama contacteaza o infectie, la scurt timp,
organismul mamei "fabrica" anticorpi impotriva respectivei bacterii, anticorpi care vor fi
secretati si in laptele matern. Astfel, prin hranirea sugarului la san, vor fi transferati si
acestuia, asigurand protectia (desigur, pe o perioada limitata) impotriva germenului respectiv.
Astfel, putem spune ca imunitatea mamei protejeaza si copilul hranit la san, lucru foarte
important deoarece i se acorda sugarului ragazul de a-si dezvolta si matura propriul sistem
imun, pentru a face fata singur agresiunilor din mediul extern.

Urina este un lichid format dintr-un amestec de substane eliminate din organismul
vertebratelor. El se formeaz n rinichi care joac o funcie de filtrare a sngelui, aici urina
primar va fi refiltrat i ajunge pe cile urinare uretere n vezica urinar care la om are o
capacitate de ca. 1,5 litri, de unde urina este eliminat n exterior (miciune) prin uretr i
organele sexuale externe.
Formarea i eliminarea urinei joac un rol important n regularea volemiei sanguine, a
echilibrului de electrolii i eliminarea substanelor de dezasimilare din metabolismul
proteinelor care sunt toxice. Urina la om are o culoare galben, culoarea i coninutul urinei
fiind un indicator valoros la depistarea al unor boli prin examene de laborator.