Curs 5

Frigorifice II
4.2 I.F.A cu solutie hidroamoniacala intr-o treapta cu rectificare si deflegmare
Cu cat continutul in apa (abur) este mai mare cu atat coeficientul de performanta este mai
mic ; rezulta ca pentru a creste COP, este necesar sa crestem concentratia vaporilor de NH3 si acest
lucru este posibil prin introducerea proceselor de rectificare si deflegmare rezultand o concentratie
de 0,995 ; 0,998 ; 0,999.
R rectificator
Ep coloana de epuizare
Df deflegmator (se mai numeste condensator de reflux)
G-R-Df generator-rectificator-deflegmator
E1,E2 economizor

Solutia bogata rezultata in urma absorbtiei vaporilor de catre solutia saraca in A este
preluata de pompa de circulatie preincalzita in E1 , dupa care intra in grupul G-R-Df deasupra
coloanei de epuizare Ep. Solutia bogata vine in contact cu vaporii calzi produsi in zona de fierbere.
Solutia bogata, prin preluarea caldurii de la vaporii calzi, se incalzeste pana la saturatie si
vaporizeaza, vaporii rezultati avand concentratie mai mare in NH3 deoarece condenseaza in primul
rand vaporii de apa, apa avand temperatura de vaporizare mai ridicata. In zona de epuizare Ep,
solutia se epuizeaza si se continua cu vaporizarea de la 1 la 2. Se considera ca vaporii care parasesc
coloana de epuizare si intra in zona R-Df au starea 1. Acestia vin in contact cu reflexul care se
scurge in contracurent, rezultand o imbunatatire a concentratiei de NH3, concentratia finala fiind
obtinuta in Df (condensator de reflux) prin condensarea partiala in prezenta unui agent de racire
(condenseaza in primul rand apa). Solutia avand = 0,995...0,999 condenseaza in K, condensul
rezultat subracindu-se in E2, lichidul laminandu-se in continuare in VR2 izoterm dar nu izobar.
Vaporii rezultati se supraincalzesc pe seama subracirii condensului, acestia intrand in A si in
urma procesului de absorbtie (prezenta agentului de racire) fiind absorbiti de catre solutia saraca si
rezultand solutia bogata. Solutia saraca rezultata la baza G-R-Df se subraceste in E1, cedand caldura
de subracire vaporilor, se lamineaza in VR1, dupa care intra in absorbitor rezultand solutie bogata.
E1, E2 sunt schimbatoare de caldura.
E1 subraceste solutia saraca de la 2 la 3 si preincalzeste solutia bogata de la 6 la 7
contribuie la reducerea sarcinii de incalzire in G si reducerea sarcinii termice a subracitorului.
E2 subraceste lichidul de la 9 la 10 si supraincalzeste vaporii de la 12 la 13 reduce sarcina
termica a absorbitorului si creste performanta instalatiei.
Calcul termic :
Date de proiectare :
- puterea frigorifica a instalatiei, Q0 [kW]
- temperaturile agentului racit, ts1,ts2 [C]
- temperaturile agentului de racire, tw1,tw2 [C]
- temperaturile agentului de incalzire, ta1,ta2 [C]
Se definesc :
- debitul de agent frigorific : m0
- debitul de solutie bogata : mF
- debitul de solutie saraca : (mF-m0)

mF
m0
- debitul de reflux care trece din zona de rectificare in zona de epuizare: mR
m
- debitul specific de reflux : r = R
m0
Determinarea parametrilor in punctele caracteristice ciclului frigorific :
- temperatura finala de vaporizare:
t0max = tS2 (t)0 [C] ; t0min = t0max (t)V [C] ; tV = 23 [C]
- presiunea de vaporizare :
p0 = f(t0max)
starea solutiei bogate la iesirea din A se determina cunoscand p0 si t4 :
t4 = tr + (t)A [C]
- presiunea de condensare :
pk = f(tk) ; tk = tw2 + (t)k [C]; se considera pG = pk; pA = p0
starea solutiei sarace la iesirea din G se determina cunoscand pk si t2 :
t2 = ta2 - (t)G [C]
- temperaturile t7 si t3 se determina pe baza bilantului termic pe E1 :
f 1 cS
q E = ( f 1) c S (t 2 t 3 ) = f cb (t 7 t 6 ) t 7 = t 6 +
(t 2 t 3 )
f
cb
t 3 t 7 = (5...8) grd
-

coeficientul de circulatie al solutiei bogate : f =

Pentru E2 admitem o situatie similara :

cV (t13 t12 ) = cl (t 9 t10 ) t10 = t 9

cV
(t13 t12 )
cl

Degazarea = b S > 5 %
Determinarea puterilor termice specifice:
1.i12
q0

q 0 + 1 i11 = 1 i12

q 0 = i12 i11

1 i8" = q K + 1 i9

q K = i8" i9

1 i11
1.i8
qK

1.i9
1.i9
1.i13

i9
1.i10

E2

i13

1 i12

qE2

qE2

i10
i12 + q E2 = i13

q E2 = i13 i12

i9 = q E2 + i10

q E2 = i9 i10

i12

i7.f
i2.(f-1)

i6.f

qE1

i 2 ( f 1) = q E1 + i3 ( f 1) q E1 = ( f 1) (i3 i 2 )

E1

i6 f + q E1 = i7 f

q E1 = f (i7 i6 )

i3 (f-1)
Determinarea lui (f) si (r):
1.

G-R-Df

f. b

f b = 1 "+( f 1) S

(f-1). S

f =

" S
b S

1.

(r + 1) 1" = r 1 + 1 "

Df

r=

"1"
1" 1

R
(r+1).1

r.1
1.i8

qR

q G + f i7 = 1 i8" + ( f 1) i 2 + q R

f.i7

q G = f (i2 i7 ) + i8" i 2 + q R

qG
(f-1).i2

1.i8

qR

(r + 1) i1" = r i1 + 1 i8" + q R
q R = r (i1" i1 ) + i1" i8"

Df
R
(r+1).i1

r.i1

qA
(f-1).i4

1.i13

(f

1) i 4 + 1 i13 = q A + f i5

f.i5

q A = f (i4 i5 ) i 4 + i13

Determinarea puterilor globale pe aparate:

- puterea termica pe condensator
Qk = m0 q k [kW ]
- puterea termica pe absorbitor
Q A = m0 q A [kW ]
- puterea termica pe generator
QG = m0 qG [ kW ]
- puterea termica pe economizorul E1
Q E1 = m0 q E1 [ kW ]
- puterea termica pe economizorul E2
Q E 2 = m0 q E 2 [ kW ]
Bilantul energetic global pe instalatie:

Q0 + QG = Qk + Q A
(QR este cuprins in QG)
Coeficientul de performanta:
Q
f (COP) = 0
QG