Crestinismul, si romanizarea dacilor

In urma razboiului din 105-106, Dacia a fost cucerita de romani si

transformata in provincie imperiala romana si a inceput procesul de
romanizare a populatiei, acest process cuprinzand toate domeniile
existentei sociale. A fost un proces indelungat, ce s-a desfasurat pe mai
multe etape, a prezentat anumite conditii si mai multi factori care au
facut din acest proces unul ireversibil. m4k18kt
In anul 271-275 are loc retragerea aureliana, adica retragerea armatei si
administratiei din Dacia, populatia ramanand insa pe loc. Exista teorii
diferite cu privire la ce s-a intamplat in Dacia, de la teoria lui Petru Maior
care sustinea ca dacii au fost exterminati de catre romani dupa cucerire,
pana la teoriile formulate de alti istorici romani, care sustineau ca romanii
n-au cucerit Dacia pentru a-I exterminape daci, ci pentru a exploata
bogatiile acestei provincii. Documentele epigrafice atesta nume de soldati
in unitatile auxiliare din Britania si Siria, apoi toponimia si hidronimia sunt
si ele dovezi ale continuitatii dacice. Existenta dacilor liberi, care sunt
atestati arheologic si care au atacat frecvent hotarele Imperiului sunt un
al argument in favoarea continuitatii dacice si impotriva teoriei lui Petru
Maior, dar si a celei imigrationiste formulata de Robert Roesler, care
sustinea originea sud-dunareana a poporului roman, care s-a asezat mai
apoi la N Dunarii.
Printre dovezile continuitatii dupa retragerea aureliana se numara si cele
arheologice, ce atesta continuitatea asezarilor romane. Retragerea a
condus la refacerea unitatii dacice, datorita disparitiei granitelor dacii
liberi au put circula pe teritoriul fostei provincii, fapt ce a dus la o
extindere a procesului de romanizare ce a cuprins fostul teritoriu al
Daciei. Continuitatea ocupationala este o alta dovada, caci populatia
daco-romana continua agricultura si cresterea animalelor, ocupatii
specifice unei vieti sedentare. Legaturile cu Imperiul nu s-au interupt
dupa retragere, caci Imperiul era interesat sa controleze zona de la N
Dunarii, unde au mentinut puncte strategice. Dobrogea a ramas sub
stapanire romana pana in 602, reformele din Imperiu aplicandu-se si aici.
Linia Dunarii a fost in continuare controlata de romani, acestia refacand
orasele si cetatile din aceasta zona.
Dupa retragere, populatia a continuat sa traiasca pe vechile vetre alaturi
de migratori, care percepeau tribut de la acestia.Migratorii nu s-au
implicat in aspecte de limba, astfel explicandu-se modul de formare al
limbii romane, mod asemanator cu cel al celorlalte popoare latine.Limba
romana are totusi cateva particularitati determinate de pastrarea fondului
trac, explicandu-se astfel dialectele sud-dunarene:aromana, istroromana
si meglenoromana. In urma convietuirii cu slavii limba s-a imbogatit cu
anumite cuvinte, dar aceasta influenta s-a exercitat doar asupra limbii
deja formate,adica dupa sec.XIX.
Crestinismul s-a raspandit in limba latina atat in Dobrogea cat si la N
Dunarii,constituind o dovada a existentei contactelor permanente ale
populatiei de aici cu romanitatea orientala, demonstrand si romanizarea
ireversibila a dacilor si continuitatea lor la N Dunarii.Pana in 313
raspandirea crestinismului a fost influentata de politica imparatilor
romani, crestinii fiind persecutati de autoritati, multi gasindu-si moarte in

postura de martiri. In 313, prin Edictul de la Milano dat de Constantin cel

Mare, crestinismul are o existenta legala alaturi de celelalte culte in
Imperiu, la raspandirea lui contribuind misionarii. In 381(392) Theodosius
a oficializat crestinismul si a interzis cultele pagane. In secolele IV- VI are
loc o crestinare masiva a daco- romanilor, dovedita de basilicile crestine
de la Slaveni, Sucidava, si de dovada arheologica, inscriptia de la
Biertam(donariu). Din limba latina provin si termenii de baza ai religiei
crestine, precum: basilica- biserica ; angelus- inger; crux-cruce.
Poporul roman s-a format astfel, un popor si o civilizatie originala cu o
limba proprie, ce are mai multe componente de baza:substratul tracodacic, stratul latin si adstratul slav