CURS 5

PIAA MUNCII I OMAJUL

PIATA MUNCII

5.1. Coninutul pieei muncii i

caracteristicile
5.2. Oferta i cererea de munc
5.3. Mecanismul de funcionare a
pieei muncii
5.4. Fenomene noi pe piaa muncii

5.1. Piata muncii piata specifica

Piata muncii- reprezinta un sistem de relatii
specifice intre purtatorii cererii si ofertei de
munca realizate potrivit reglementarilor
existente prin care se stabilesc conditiile de
angajare, durata acesteia si marimea
salariilor consemnate intr-un contract oficial
(de munca).
Orice munca cu caracter salarial depusa fara
contract este interzisa prin lege si sanctionata ca
atare. Aceasta este denumita generic munca la
negru si este insotita de multe consecinte
negative pentru cei ce o presteaza.

Caracteristicile pietei muncii

Obiectul il formeaza munca, fapt care implica in mod direct
omul, iar pe piata nu omul se cumpara si se vinde, ci munca
efectiva;
Este o piata derivata (primeste influentele celorlalte piete si
genereaza efecte ce se regasesc in toate sectoarele ec-sociale) si
cea mai reglementata;
Este eterogena, cuprinzand segmente delimitate pe genuri de
activitati, pe zone economice, pe profesii sau meserii, pe categorii
si niveluri de calificare, pe sexe si varste, etc.
Reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care
determina oferta de munca si cele ale dezvoltarii economicosociale care genereaza cererea de munca;
P.m.presupune negocierea permanenta dintre purtatorii
ofertei de munca si cei ai cererii de munca, sub aspect
cantitativ, calitativ si structural;
Faciliteaza intalnirea intre locurile de munca disponibile, fiind
principalul model de paterneriat intre patron si angajat;
Conditia esentiala pentru functionarea normala a p.m. este
transparenta;
Aspectele demografice, de pregatire, de educatie determina
valoarea fortei de munca la un moment dat;

Carateristiciele pietei muncii

Caraterul concurential al pietei muncii are tendinta sa

se altereze (numeroaselor reglementari legale mai mult sau
mai putin contradictorii, multimea conditionarilor adoptate in
diferite activitati sau de firme privind incadrarea in munca,
scara de salarizare, desfacerea contractelor de munca, etc.)
P.m. este o piata cu concurenta imperfecta (monopol,
oligopol, monopson si oligopson);
P.m. are o nsemnata functie sociala, ea implica si
negocierea unor elemente ce tin de conditiile de munca si de
ansamblul calitatii vietii;
Functie formativ-culturala a fortei de munca, se realizeaza
prin calificare, prin profesionalism, prin educatie, si prin
recalificare si reconversie;
P.m. se desfasoara in doua trepte: prima se manifesta pe
ansamblul unei economii (macroec.) si a doua preprezinta
intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in functie
de conditiile concrete ale firmei si salariatilor sai;
In functie de parametrii de performanta: piata principala a
muncii (niveluri ridicate de stabilitate si siguranta a locului de
munca si de salarizare) si piata secundara a muncii
(instabilitate mai accentuata, salarizare modesta);

Apropierea pietei muncii de normalitate

implica un minimum de conditii
Asigurarea nengradita a dreptului la
munca;
Interzicerea muncii fortate;
Asigurarea disciplinei in munca;
Asigurarea protectie in munca;
Respectarea dreptului la odihna si refacerea
capacitatii de munca;
Perfectionarea pregatirii si reconversia
profesionala;
Respectarea libertatii de asociere in
sindicate, potrivit legii;
Respectarea dreptului la greva.

5.2. CEREREA SI OFERTA DE MUNCA

Cerere de munca reprezinta nevoia de munca
salariala ce se formeaza intr-o economie de piata
concurentiala la un moment dat sau pe o anumita
perioada, exprimata prin numarul locurilor de munca
Oferta de munca- reprezinta resursele de munca de
care dispune societatea la un moment dat si care se
delimiteaza pe baza urmatoarelor criterii: salarizare,
posesia aptitudinilor fizice si intelectuale necesare
pentru o munca, cautarea sustinuta a unui loc de
munca, precum si disponibilitatea unei persoane de a
ocupa imediat un loc de munca.
Cm si Om se exprima pe domenii, calificari, grad de
calificare, etc. si se comensureaza in ore de munca,
locuri de munca cu timp complet sau partial in diferite
proportii, sub alte forme indirecte, norme de munca de
diferite genuri, pe produse, pe timp, mixte, atipice, etc.

Caracteristicile cererii si ofertei de munca

Caracteristicile cererii de munca:
- se formeaza in timp indelungat;
- nu este constanta, se schimba, ca urmare a schimbarii
preturilor in economie si a fluctuatiilor in cererea de bun.ec.;
- cererea de munca are o anumita elasticitate,
determinata de disponibilitatea unor bunuri ec. care pot fi
substituibile;
- cererea de munca depinde de productivitatea
marginala a muncii, precum si de anticiparile rationale
privind dimensiunile cererii globale si elasticitatea cererii de
munca;
- curba cererii de munca este o curba cu panta
negativa, reflectand ca firma va angaja mai multa munca
daca salariile sunt mai mici si invers;
- nu are o mobilitate perfecta (investitii apreciabile care
trebuie corelate cu volumul pietei, apropierea de factorii de
productie, de piata de desfacere, costurile de trasport,etc)
- nu este omogena;
- satisfacerea cererii este o problema de urgenta;
- nu fac obietul cererii si nici ofertei de munca: femeile
casnice, militarii in termeni si studentii

Caracteristicile ofertei de forta de munca

se formeaza in timp indelungat, fiind practic invariabila
pe termen scurt;
Nu are o mobilitate perfecta;
Dimensiunile ofertei de munca depind de factorul
demografic si se stabilesc mai multi indicatori
demografico-ec.cum ar fi: PT, PAM, PO, NR.SAL., NR.SOMERI,
PI, etc.(efectul de venit si efectul de substitutie);
O.m. sub aspectul cantitatii reflecta interesul omului de a
compara investitiile pentru continuarea educatiei, formarea
sa profesionala cu veniturile pe care le va obtine in viitor;
O.m.sub aspectul calitatii refecta dorinta omului de a
investi in el insusi (capitalul uman). >inv in CU - >Ofertei de
munca;
Nu este omogena;
Are caracter relativ rigid, care exprima prin doua
categorii de factori economici, teritoriali si factori
demografici, profesionali, ocupationali;
O.m.este perisabila, satisfacerea o.m fiind o problema de
urgenta;

5.3. Mecanismul de functionare a pietei

muncii
Mecanismul de functionare a pietei munciireprezinta un ansamblu de legaturi intre
partenerii individuali autonomi, ca viitori
salaritati, si patronatele autonome care
solicita si utilizeaza munca salariala,
precum si legaturile si negocierile dintre
preprezentantii acestor doua parti, adica
organizatiile de sindicat si organizatiile
patronatelor, care se deruleaza

 Interesul de a avea un venit ct mai mare l

determin pe salariat s depun munc
suplimentar, c
eea ce are ca rezultat diminuarea timpului liber i
creterea dificultilor de refacere a forei de
munc.
Acesta se numete efectul de substituie, pentru
c, salariatul nlocuiete o parte din timpul liber cu
timpul de munc.

Atunci cnd salariul atinge o mrime care

permite posesorului forei de munc s aib condiii
de via apropiate de aspiraiile sale, el renun la
munca suplimentar, n favoarea timpului liber.
Acesta se numete efectul de venit

Fenomene noi pe piata muncii

Tendinta generala ca o parte din oferta de munca sa nu se poata realiza in

proportii ingrijoratoare pentru cei afectati dar si pentru guvernele tarilor;
S-a accentuat foarte mult instabilitatea locurilor de munca ocupate
(fluctuatia persoanelor pe post si a posturilor);
Desi este fluctuant, somajul are o tendinta de crestere datorita dinamicii
demografice, cresterii productivitatii muncii si instabilitatii dezvoltarii
economiilor, circulatiei fortei de munca intre tari care a crescut forte mult;
Cererea de munca este tot mai puternic influentata de relatiile economice
cu exteriorul si in special de import si export;
Flexibilitatea muncii adica adaptarea muncii la schimbarile care decurg
din mediul economic ce se remodeleaza continuu a crescut forte mult si
continua sa evolueze in acelasi sens;
Constrangerea comerciala asupra volumului structurii si realizarii muncii
este in crestere rapida;
productia care este in tot mai mare masura pilotata direct de client
amplifica acele componente ale muncii (preluarea cererii, satisfacerea
exigentelor clientului, responsabilitatea, manifestarea creativa a
salariatilor, etc.) care determina intensificare evidenta a acesteia;
Se amplifica fara precedent dinamica generala a p.m.

omajul
Fenomenul omajului a fost recunoscut
oficial ncepnd cu anul 1991, odat cu
intrarea n vigoare a Legii nr. 1/1991
privind protecia social a omerilor i
reintegrarea lor profesional.
omajul este o stare negativ a economiei care
afecteaz o parte din populaia activ
disponibil prin neasigurarea locurilor de
munc. omajul este un dezechilibru pe piaa
muncii i reprezint excedentul ofertei fa de
cererea de munc.

 omerii sunt toi cei api de munc, dar care nu

gsesc de lucru i care pot fi angajai, parial sau
n ntregime, numai n anumite momente ale
dezvoltrii economice, deci formeaz un surplus
de for de munc peste numrul celor angajai.
Foarte cunoscut este definiia somajului dat
de Biroul Internaional al Muncii. Potrivit
acestei definiii, este omer oricine are mai mult
de 14 ani i ndeplinete concomitent
urmtoarele condiii: este apt de munc; nu
muncete; este disponibil pentru o munc
salariat sau nesalariat; caut un loc de
munc.

Forme de omaj

omajul voluntar determinat de refuzul de a se angaja al celor care

apreciaz c salariul si condiiile de munc nu recompenseaz
eforturile pe care ei le-ar face cnd lucreaz
Graficul omajul voluntar

omajul involuntar sau keynesian. omerii din aceast categorie nu

refuz s lucreze la un anumit salariu care se formeaz n funcie de
relaia cerere ofert de pe piaa muncii. Cererea de munc este
determinat de nevoia (cererea) de bunuri care este ns influenat
evident de preul bunurilor. Cnd preul pe piaa bunurilor crete,
oferta de bunuri are tendina s creasc, dar nu i cererea de bunuri
care chiar s-ar putea diminua. Dac la un pre existent pe piaa
bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca cererea, pe piaa muncii
acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. omerii acetia accept
salariul existent dar nu exist cerere de munc pentru ei
Graficul omajul involuntar

 omaj natural este acel nivel al omajului pentru care preurile se

stabilizeaz i corespunde potenialului economiei naionale pe o anumit
perioad. omajul natural include numai omaj fricional i omaj structural,
ceea ce nseman c la nivelul potenial al PIB omajul ciclic este zero;
omajul ciclic este excedentul ofertei de munc a crei genez ciclic este
determinat de conjunctura economic i caracterul sezonier al diferitelor
activiti. Se aplic pentru:

- somajul conjunctural cauzat de alternana perioadelor de

prosperitate i depresiune care caracterizeaz lumea industrial;
- somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activiti
precum construciile, agricultur, turism, etc.
omanjul structural determinat de restructurarea economic, geografic,
zonal, social, etc. care au loc n diferite ri, mai ales sub incidena crizei
energetice, a revoluiei tehnico-tiinifice, a nchiderii firmelor nerentabile i a
perimrii unor produse;
omajul tehnologic cauzat de nlocuirea unor tehnici i tehnologii vechi cu
altele noi, precum i de centralizarea unor capitaluri i uniti economice care
conduc la restrngerea locurilor de munc. Procesul generator const n
substituirea muncii cu capitalul;
omajul tehnic generat de inactivitatea forat impus de
discontinuitile care survin n procesel de producie: grave defeiuni ale
unor instalaii, ntreruperea energiei etc;
omajul fricional sau tranzitoriu care apare n intervalul dintre
ncetarea activitii la un loc de munc i ncadrarea ntr-un nou loc de
munc. Are dimensiuni mari n economiile rilor mari i dinamice;

Caracteristici
nivelul omajului care se determin n mod
absolut (ca numr de persoane) i relativ (ca rat a
somajului calculat ca nr.someri/populatia activ):
R=Nr.omeri/PAD x100);
intensitatea omajului n funcie de care se poate
vorbi de somaj total si parial;
durata somajului sau perioada de somaj care
poate fi mai lung sau mai scurt;
structura omajului dup criterii precum ocupaia,
gradul de calificare, domeniul de activitate,
categoria de vrst, sexul, vechimea n munc, etc.

 omajul provoac anumite efecte economice i

sociale, precum:
reducerea PIB;
creterea cheltuielilor cu protecia social;
reducerea eficienei forei de munc;
reducerea veniturilor individuale;
efecte sociale generale: creterea criminalitii,
sinuciderilor, ceretorilor, etc.
efecte asupra sntii psihice a omerului: stri
depresive, sentimental de marginalizare i
excludere social, etc.

10.5. Msuri pasive i

active de diminuare a
omajului.
Politica ocuprii are ca obiectiv

meninerea i creterea gradului de

ocupare a populaiei active prin
aciuni directe sau indirecte menite
s asigure locurile de munc pentru
noile generaii ce devin active,
omeri sau alte persoane care vor s
se angajeze ca salariai.
Dicionar de economie,Ed. Economic,
1999, (G.P.T.) pag.352

 Msuri pasive ale politicii pieei forei de

munc
Msurile pasive ale politicii forei de munc
urmresc s compenseze, ntr-o anumit msur,
veniturile deficitare cauzate de omaj, pentru a
uura consecinele personale i sociale ale
acestuia. Cele mai importante msuri pasive ale
politicii ocuprii sunt:
ajutorul de omaj;
ajutor de integrare profesional;
alocaia de sprijin.

 Msuri de combatere a omajului:

acordarea de credite ntreprinderilor mici i mijlocii n
condiii avantajoase;
subvenionarea locurilor de munc;
faciliti acordate angajailor;
organizarea cursurilor de calificare, recalificare i
perfecionare a omerilor, etc.
Msuri de prevenire a omajului:
Informarea i consilierea profesional;
Medierea muncii;
Consultan i asisten pentru nceperea unei afaceri;
Stimularea mobilitii forei de munc, etc.

 ntrebri?
Mulumesc pentru atenie.