Introducere

A fost fondat la 7 august 2003, iar pe 18 august i-a fost acordat licena pentru
prestarea serviciilor n domeniul informaticii de la Agenia Naional de
Reglementare n Tehnologii Informaionale.
Spre finele anului 2004 are un canal extern cu o capacitate de transmitere a datelor
de 30 Mbps, iar n aprilie 2005 - 55 Mbps. n martie 2006 este majorat capacitatea
canalului MD-IX de la 100 Mbps pn la 1 Gbps. n aprilie 2006 a fost lansat
tehnologia ADSL 2+. Tot atunci a fost prima ncercare nereuit de lansare a
serviciul de IP telefonie. Telefonia prin IP a fost relansat n 2010, la 1 iunie cu
numele comercial StarVoice.
n luna mai a anului 2006 numrul angajailor atinge cifra de 100. Tot n aceast
lun canalul extern are o capacitate de 100 Mbps.
n luna august se d start la construcia reelei de fibr optic n sectorul Buiucani.
Odat cu creterea numrului a abonailor crete i numrul angajailor ajungnd
pn la cifra de 200. Pe 25 octombrie companiei StarNet i se ofer premiul
Excellence in Business Management-Europe 2006 de ctre revista Magazine of
Tourism, Industry & Commerce din Spania. n luna noiembrie ncepe construcia
reelei de fibr optic n cartierul Albioara. Spre finele anului 2006 n sectorul
Rcani ncepe construcia reelei de fibr optic.
Spre finele anului 2008 cu fibra optic sunt acoperite practic toate sectoarele
oraului Chiinu oferind clienilor o vitez pn la 100 Mbit/s n reeaua local.
Canalul extern atinge capacitatea de pn la 2.6 Gbit/s. La nceputul anului 2009
canalul extern ajunge peste 3 Gbit/s.
Pe 1 martie 2011 canalul extern al companiei StarNet atinge capacitatea de 40
Gbit/s.

Este bine cunoscut faptul c StarNet a obinut dreptul de a se considera drept

unul dintre cei mai buni internet provideri din Republica Moldova. Titlul de lider,
precum i progresul companiei se poate observa doar prin simplu fapt, c n doar 3
ani, StarNet a reuit s asigure Chiinul cu peste 50 km de fibra optica, ceea ce
constituie circa 99% din raza de acces a capitalei. Utiliznd tehnologiile xDSL, WiFi i Ethernet.
Prin acest mod compania StarNet asigur orice utilizator din raza
2

municipiului Chiinu cu acces operativ i calitativ la Internet.

Este cunoscut faptul c de viteza transmiterii a datelor i a corespondenei
electronice poate depinde soarta unei afaceri sau chiar relaiile personale. n anul
2005 StarNet a folosit toate mijloacele posibile pentru ridicarea vitezei accesului la
Internet, de la 1 Mbps pana la 4 Mbps, acest fapt fiind cu respect apreciat de ctre
oamenii de afaceri, i nu numai.
Lund in consideraie toate rigorile international i condiiile din Republica
Moldova, acest pas poate fi considerat pe drept, un salt revoluionar n domeniul
tehnologiilor informaionale din Republica Moldova. La moment, astfel de
rezultate marcabile nu au fost obinute de ctre nici un internet provider din ar.
Urmtorul pas realizat de ctre StarNet n contextul mbunatairii calitii
serviciilor prestate, a fost ieirea direct spre un provider european, i mrirea
canalului extern de la 65 Mbps pn la 110 Mbps. Acest fapt poate fi considerat pe
drept un progres remarcabil. Toate acestea datorit faptului c, StarNet i pune ca
prim scop satisfacerea necesitailor clienilor si, i tendina asigurarii a unui nivel
european privind serviciul internet prestat clienilor si. Rezultatul acestor realizri
const n sporirea calitii serviciilor prestate, i nvestirea ulterioar a profitului
obinut n echiparea cu un utilaj ultraperformant, i modernizarea tehnologiilor
curent utlizate. Stagnare - termen necunoscut pentru StarNet. Tot ce s-ar face din
partea noast, va fi pentru dezvoltarea serviciilor prestate, i desigur pentru bucuria
clienilor notri. Compania StarNet anul curent a muncit intensiv n direcia
dezvoltrii i modernizrii centrelor de comunicaie situate la periferie. Astzi, prin
tehnologiile ADSL i Wi-Fi sunt asigurate cu acces la Internet oraele Bali,
Ungheni, Hanceti, Orhei, Ialoveni, Stuceni. Dac pn acum utilizatorii acestor
localiti aveau posibilitatea de a accesa internetul la viteza de doar pana la 32
kbps, acum ei au posibilitatea de a savura internetul la viteze ncepnd cu 64 kbps.
Aceste msuri vorbesc doar despre una, c StarNet la ziua de azi este un lider
indiscutabil n domeniul crearii i dezvoltrarii reelelor de internet din ar.
Evalund realizarile anilor care s-au scurs, putem constata c, compania StarNet
poate fi considerat pe drept un mareal n domeniul prestrii serviciilor
informaionale pe teritoriul Republicii Moldova.
2.Procesele tehnologice studiate
Structura de lucru a reelelor cu destinaia deservirii sectoarelor publice cu internet
prin diferite medii de transmisie: fibra optica, cablu UTP, Wi-Fi.
Structura interna amnunita a fibrei optice, clasificrile, avantajele si
dezavantajele.
Sudarea fibrelor optice.
3

Instrumente si aparate de sudare a fibrei otpice si de cuplare a cablurilor UTP.

Aparate de transmisie si conversie a informatiei in alte medii.
Configurarea unui calculator pentru lucru in reatea prin intermediul unor
dispozitive specealizate. Analiza factorilor ce influienteaza comunicatiile in retea
sau provoaca dificultati.
Configurarea corecta a modemelor, bullet-elor ,rooterelor, placilor de retea petru
acces la internet.
Cuplarea conectoarelor RJ45, RJ11 si a conectoarelor la fibra optica.
Rolul si raza sa de actiune a fiecarui angajat in firma pentru administrarea optima a
proceselor de productie si sincornizarea optima a lor si pentru un efort minimal si
efect maxim.
3.Descrierea amnunita a executrii sarcinii individuale
Pentru a fi pregatit de lucrul in acest domeniu este nevoie de a cunoaste
absolut totul ce este legat de mediul de transmisie a informatiei si in special
tehnologiile bazate pe fibra optica si FastEthernet. Asa deci trebuie de stiut ca fibra
optica este un fir foarte subtire si flexibil din material transparent, de exemplu
sticla, care este invelit intr-un strat care ajuta la producerea reflexiei totale. Astfel,
daca trimitem la un capat un semnal luminos, acesta se ve reflecta total de mai
multe ori in fibra optica pana cand va ajunge in celalalt capat aproape cu aceeasi
intensitate, parcurgand distante foarte mari. Un cablu din fibre optice este format
dintr-un numar foarte mare de astfel de fibre. La un capat se afla un aparat
electronic care trimite semnalul codificat si la celalalt capat un aparat care
receptioaneaza si decodifica semnalul. Avantajele sistemului ar fi: mai buna
conservare a semnalului, semnal imposibil de bruiat, mai multe semnale pe un fir
si viteza de transfer mai mare.
Fibrele optice au cateva avantaje fata de liniile de comunicatie traditionale, din
metal:
- cablurile de fibra optica au latime de banda mult mai mare decat cablurile de
metal; asta inseamna ca ele pot purta mai multe date;
- cablurile de fibra optica sunt mult mai subtiri si mai usoare decat firele de
metal;
- datele pot fi transmise digital (forma naturala a datelor de pe calculatoare) in
loc de a fi transmise analogic.
Principalul dezavantaj al fibrelor optice este pretul mare al echipamentului de
intretinere. In plus ele sunt mult mai fragile decat firele metalice si sunt mai
greu de ramificat.
Fibra optica este tehnologie in special pentru retelele locale (local-area
4

network).Mai mult, companiile telefonice traditionale inlocuiesc gradat liniile

telefonice cu cabluri de fibre optice. Pe viitor, aproape toate comunicatiile vor
folosi fibre optice. Fibrele optice sunt fasii subtiri si lungi de sticla foarte fina cu
diametrul parului uman. Au un diametru de 10-100 micro metri. Sunt aranjate in
snopuri numite cabluri optice si sunt folosite pentru a transmite semnale de lumina
pentru distante lungi.
Daca am privi atent la singura fibra optica putem vedea ca are urmatoarele
parti:
miezul - centrul subtire al fibrei pe unde circula lumina;
invelisul- materialul din afara care inconjoara miezul si reflecta lumina inapoi in
el;
mediul protector- invelis de plastic care protejeaza fibra .
4.Conexiunea prin fibra optic
Comunicatiile au atins un punct in care, oricat de mare ar fi nevoia dumneavoastra
de comunicatii, ea poate fi acoperita. Se face lucrul acesta, in principal cu ajutorul
tehnologiior broadband (banda larga). Cea mai puternica dintre ele - fibra optica.
Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optica se bazeaza pe conversia
impulsurilor electrice in lumina. Aceasta este apoi transmisa prin manunchiuri de
fibre optice pana la destinatie, unde este reconvertita in impulsuri electrice.
Ceea ce inseamna:
- rata de transfer foarte mare in raport cu celelalte tipuri de conexiune (practic
nelimitata, si inca imposibil de folosit la maximum de catre aplicatiile
existente);
- mai multa siguranta - fibra optica este insensibila la perturbatii
electromagnetice si este inaccesibila scanarilor ilegale (interceptari ale
transmisiunilor);
-posibilitatea de instalare rapida si simpla, in orice conditii, datorita greutatii
reduse a cablului optic si existentei mai multor tipuri de cabluri.
Este recomandat firmelor care au ajuns la anumita maturitate informationala, cu
un numar mare de posturi de lucru cuplate la reteaua internet si cu un transfer
informational sustinut pe tot timpul unei zile de lucru.

 solutie de comunicare in retea ar fi reteaua cu topologie de tip BUS, adica

retea pe cablu coaxial (BNC), in cascada, dar tipul acesta s-a invechit (rata lui de
transfer fiind destul de mica, 10 Mb/s). In plus, aceasta ridica probleme si cu
cablul (o mica intrerupere pe undeva si totul trebuie verificat din metru in metru).
De aceea, este de preferat sa se construiasca retea de tip 100 BaseT, cunoscuta si
sub numele de Fast Ethernet, care in prezent permite si transferal a 1000 Mbps sau
altfel spus 1 Gbps.

Aceasta utilizeaza cablu de tip UTP (Unshielded Twistwd Pair), conectori RJ-45
(mufe ceva mai mari decit cele de telefon).

5.Echipamente necesare
In primul rand, este nevoie de placa de retea, adica de acel dispozitiv care face
legatura intre retea si calculator. Se recomanda folosirea unei placi Fast Ethernet,
in cazuri preferate 1000BaseT (1000 Mbps, insa nu are sens sa fie folosit pentru
accesul la retea intre 2 computere sau conexiune la un dispozitiv mai incet ca
acesta), in al doilea rand (asta in cazul in care se doreste legarea mai mult de doua
calculatoare in retea), este necesar un dispozitiv care va face legatura intre PC-uri,
mai exact un distribuitor, hub sau switch care va dirija pachetele de date in retea.
La exterior hub-ul si switch-ul pot fi confundate usor, ele fiind asemanatoare,
Ambele arata ca cutiuta cu niste leduri si porturi Ethernet, numarul acestora
variind in functie de constructia aparatului. Din punct de vedere financiar ar fi de
preferat hub-ul, dar daca banii permit, este recomandat switch-ul.
De cele mai multe ori, retea de casa" implica conectarea unui numar mai redus
de calculatoare. Pentru inceput, trebuie sa se faca un mic calcul, din care sa reiasa
unde ar trebui pus hub-ul sau switch-ul pentru a fi in centrul cercului in care sunt
utilizatorii. Atentie insa, nu trebuie ca distanta dintre utilizator si acesta sa fie mai
mare de 100 m (practic aceasta distanta poate fi depasita fara pierderi de semnal,
insa nu mai mult de 150m). Daca se doreste extinderea retelei in continuare, nu e
nici problema - se conecteaza un alt hub sau switch intr-un port liber. In cazul
acesta, trebuie avut grija ca unul dintre ele sa fie conectat intr-un port special de
uplink, iar daca nu, se foloseste un cablu crossover. Dupa aceea, trebuie construit
un cablu UTP, mai precis sa fie mufat.

Mufare tip crossover

Mufare tip classic
Dintre cele patru perechi de fire se folosesc doar doua: o pereche pentru emisie si
cealalta pentru receptie. Standardul implica folosirea pinilor l si 2 pentru transmisia
datelor, iar a celor 3 si 6 pentru receptie. La introducerea cablului n mufa RJ-45,
toate firele trebuie sa aiba aceeasi lungime.
La cablul crossover, cnd se conecteaza doar doua calculatoare sau doua
hub/switch-uri ntre ele, pinii l si 2 din prima mufa se vor lega cu pinii 3 si 6 de la
cea de-a doua mufa. n mod analog se procedeaza si cu pinii 3 si 6, ideea fiind ca
datele emise de un PC sa ajunga ca date transmise de cel de-al doilea PC si invers.
Atentie si la ntinderea cablului, pentru ca acesta nu trebuie fie tensionat.
6.Alegerea unui furnizor de Servicii Internet (ISP)
(ISP-Internet Service Provider)
Furnizorii de servicii Internet sunt niste companii zonale , care ofera acces la
propria retea, iar aceasta, la randul ei, va conecteaza la Internet. In fiecare resedinta
de judet si in majoritatea oraselor din tara, sunt una sau mai multe societati
comerciale care ofera asemenea servicii si care la randul lor sunt conectate la
companiile zonale.
Principalele avantaje ale conectarii printr-un ISP sunt urmatoarele :
* Viteza Conexiunile sunt mai rapide decat in cazul serviciilor on-line .Acest
lucru se se intampla pentru ca atat PC dvs. cat si serverul ISP sunt aproape
(in marea majoritate chiar in aceiasi localitate) .
* Flexibilitatea Puteti folosi orice program client doriti. Daca nu va place unui,
il puteti schimba oricand cu altul.

* Siguranta Se creaza legatura directa la Internet (datorita softului) singura

diferenta este ca utilizand conexiune PPP viteza de lucru este limitata (in
special de viteza modemurilor), iar conexiunea temporara .
Furnizorii de Servicii Internet pot oferi variante de conectare la Internet prin
:
8

1.conexiune dial-up
2.linie inchiriata
3.CATV
4.Modem radio
5.altele
Cum de obicei variantele 2-5 sunt destinate firmelor, sumele lunare care ar
trebui platite fiind de obicei minimum 50-75$ / luna in functie de tipul de
abonament ales , sa ne referim numai la conexiunea dial-up.
7. Echipamente si cabluri utilizate de companie
UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi rasucite neecranat)
Cablul UTP este cea mai des intlnita varianta de cablu cu perechi rasucite din
retelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, dupa Ethernet,
standardul cel mai raspandit (dar nu si cel mai fiabil) ce foloseste cabluri UTP.
Acesta este tipul principal de cablu utilizat in bucla locala a retelelor telefonice si
in retelele de date (in special drept cablu patch sau conexiune temporara la retea)
datorita flexibilitatii sale deosebite. Spre deosebire de FTP si STP, cablul UTP nu
are nici un tip de ecranare.

STP: Shielded Twisted Pair (Cablu cu perechi rasucite ecranat)

In acest tip de cablu, fiecare pereche este invelita intr-o folie de ecranare i ofera
o buna protecie impotriva interferenelor i a diafoniei. Foliile de ecranare au, de
asemenea, rolul de conductor de impamantare. Cablul STP a fost utilizat cu
precadere in reelele token ring, dar in prezent este rar implementat deoarece
potenialele performane superioare tipului UTP nu justifica diferena mare de pre.
In plus, datorita foliilor, flexibilitatea cablului este mult redusa.
9

Patch Pannel
Este un tip de panou de
conexiuni pentru cabluri, care este de
obicei montat ntr-un dulap special
standardizat (rack). Partea
frontal este dotat cu prize
la care pot fi
conectate diverse cabluri,
iar partea din spate
gzduiete legturi la
cabluri lungi i permanente.
Panoul patch panel face
parte din componentele pasive ale unei reele
de date (nu conine circuite electronice, active).
Exemplu: un cablu pornete de la priza biroului utilizatorului final, urmrete
structura cablrii orizontale i se leag la partea din spate a panoului patch panel.
n acest caz, la priza frontal corespunztoare pot fi realizate conexiuni la
uncomutator de reea, la un ruter sau i la alte echipamente, ntrebuinnd cabluri
de obicei scurte (patch cables), n diverse moduri i scopuri.
10

Panourile permit operatorilor s modifice rapid (dar manual) calea

anumitor semnale, fr costurile ridicate ale echipamentelor de comutare. Acest
sistem a fost utilizat pentru prima oar de companiile telefonice la centralele
telefonice, n care seriile de panouri patch panel erau omniprezente n camere pline
de cabluri i operatori ocupai cu deservirea lor.
Panourile de tip patch panel sunt utilizate nu numai n reelele de telefonie i
de date, ci i n aplicaiile audio i video. Ele au diverse tipuri de conectori, iar
uneori tipul de conector frontal poate fi diferit de cel din spate (n acest caz panoul
este i breakout box). De exemplu, un conector DB25 utilizat pentru semnal audio
pe 8 canale (linie balansat) poate fi mprit frontal n opt
conectori XLR sau TRS.

ODF- este o unitate

de fibra optic de
management, utilizat pentru a
organiza conexiunile prin cablu de
fibra optica.

Media converter este un dispozitiv ce moduleaz semnal digital n optic. Se

folosete ca dispozitiv de trecere de la cablu din cupru la fibr optic.

11

Switch sau comutator de

reea este un dispozitiv care
realizeaz conexiunea
diferitelor segmente
de reea pe baza adreselor MAC. Dispozitivelehardware uzuale includ switch-uri,
care realizeaz conexiuni de 10, 100 sau chiar 1000 MO pe secund, la duplex
jumtate sau integral.
Jumtate duplex nseamn c dispozitivul poate doar s trimit sau s primeasc la
un moment dat, n timp ce duplex integral nseamn posibilitatea trimiterii i a
primirii concomitente de informaie.
Utilizarea extinderilor special proiectate fac posibil realizarea unui numr mare de
conexiuni utiliznd diverse medii de reea, incluznd tehnologii utilizate curent,
precum Ethernet, Fibre channel, ATM, IEEE 802.11.
Dac ntr-o reea sunt prezente doar switch-uri i nu exist huburi, atunci domeniile
de coliziune sunt fie reduse la o singur legatur, fie (n cazul n care ambele
capete suport duplex integral) eliminate simultan. Principiul unui dispozitiv de
transmisie hardware cu multe porturi poate fi extins pe mai multe straturi,
rezultnd switch-ul multilayer.
Un repetor este cel mai simplu dispozitiv multi-port. Totui, tehnologia folosit
este considerat depait din moment ce un hub retrimite orice pachet de date
primit la toate porturile sale cu excepia celui de la care l-a primit.
In componenta dulapurilor de distributie mai intrau: power point-uri ce
permiteau alimentarea switch-urilor de la un accumulator, in lipsa sursei
industriale de alimentare

LAN-TEST- este un aparat electronic cu care

se poate de determinat daca toate firele sunt
conectate bine cu conectorul RJ-45 i dac
cablul este defectat.

12

Instrument pentru sertizat RJ-45

Protocoale utilizate
Pentru a putea comunica intre ele si a partaja resurse, calculatoarele trebuie sa
vorbeasca" intr-un limbaj comun. in terminologia IT, acesta se numeste protocol.
Exemple de protocoale sunt TCP/IP, NETBios, IPX, aceste limbaje" asigurand
efectuarea operatiunile de retea: transfer de fisiere, partajare resurse, etc.
Cablarea reelei sau, mai bine zis, realizarea ei, presupune mai multe etape de
lucru, care au fost enumerate mai sus. Exista insa i acele sarme" care trebuie
bagate in seama", deoarece de ele depinde funcionarea optim a reelei. De
obicei, distantele in cazul unei mini-retele de bloc nu depasesc 100 m (intre
noduri).
De aceea, alegerea optima pentru asemenea retea este cablul UTP
(Unshielded Twisted Pair), care este ieftin, usor de procurat si de asezat in mufa
RJ-45. Aceasta este usor de recunoscut datorita asemanarii cu conectorul RJ-11,
folosit la cuplarea aparatului telefonic. Diferenta consta in numarul de fire, opt in
cazul retelelor, fata de doar patru in telefonie si desigur, in dimensiunea
conectorului.
8. Routere i TCP/IP

Cum cererea dvs isi gaseste calea catre un site si cum informatia isi gaseste
calea,este determinat de doua lucruri :routerele si protocoalele TCP/IP.Routerele
(uneori numite si gateway) sint asemanatoare cu operatorii telefonici.Ei conecteaza
retelele intre ele si au tabele de rutari pentru a determina cum circula informatia
13

din si spre Internet. TCP/IP (Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet),(

Transmission Control Protocol/Internet Protocol) a fost creat de US DoD (US
Department of Defence - Ministerul Aprrii Naionale al Statelor Unite) din
necesitatea unei reele care ar putea supravieui n orice condiii. DoD dorea ca,
atta timp ct funcionau maina surs i maina destinaie, conexiunile s rmn
intacte, chiar dac o parte din maini sau din liniile de transmisie erau brusc scoase
din funciune. Era nevoie de o arhitectur flexibil, deoarece se aveau n vedere
aplicaii cu cerine divergente, mergnd de la transferul de fiiere pn la
transmiterea vorbirii n timp real.
Routerele au un IP pentru fiecare legatura,de exemplu un router care are
conexiune PPP si doua conexiuni ETHERNET ar trebui sa aiba 3 IP-uri. Secretul
care face Internetul sa mearga este protocolul .1 este componenta care
muta pachetele de date catre un nod al retelei catre altul.
TCP este componenta care verifica daca datele au ajuns unde trebuie.IP este tin
numar unic pentru fiecare calculator. Exista trei clase de IP-uri.
Clasa A foloseste primul numar pentru a identifica reteaua si ultimile 3
numere pentru a identifica calculatorul. Clasa foloseste primele doua numere
pentru a identifica reteaua si ultimile doua numere pentru a identifica
calculatorul.Clasa (cele mai des folosit) foloseste primele 3 numere pentru a
identifica reteaua si doar ultimul numar pentru a identifica calculatorul.Clasa IPului este strins legata de numarul de calculatoare din retea.

Modelul arhitectural TCP/IP

Modelul TCP/IP a fost utilizat de reteaua ARPANET si de succesorul acesteia,

INTERNET, numele provenind de la protocoalele care stau la baza modelului:
14

 TCP (Transmission Control Protocol)

IP (Internet Protocol)
Obiectivul central avut in vedere la proiectarea retelei a fost acela de a se
putea interconecta fara probleme mai multe tipuri de retele, iar transmisia
datelor sa nu fie afectata de distrugerea sau defectarea unei parti a retelei. In
plus, arhitectura retelei trebuia sa permita rularea unor aplicatii cu cerinte
divergente, de la transferul fisierelor si pana la transmiterea datelor in timp real
(videoconferinte).
Modelul TCP/IP are doar patru nivele:

1. Nivelul gazda-retea
Modelul nu spune mare lucru despre acest nivel, esentialul fiind acela ca, printr-un
anumit protocol (nu se zice nimic despre el), gazda trimite prin intermediul retelei
pachete IP. Acest protocol misterios difera de la retea la alta si subiectul nu este tratat
in literatura de specialitate.

2. Nivelul internet
Acest nivel este axul pe care se centreaza intreaga arhitectura, rolul sau fiind
acela de a permite gazdelor sa emita pachete in retea si de a asigura transferal lor
intre sursa si destinatie. Se defineste un format de pachet si un protocol (IP),
nivelul trebuind sa furnizeze pachete IP la destinatie, sa rezolve problema dirijarii
pachetelor si sa evite congestiile (lucreaza asemanator cu nivelui retea din modelul
OSI).
15

3.

Nivelul transport
Este proiectat astfel incat sa permita dialogul intre entitatile pereche din
gazdele sursa si destinatie, pentru aceasta fiind definite doua protocoale capat-lacapat: TCP si UDP. Protocolul de control al transmisiei (TCP) permite ca un flux
de octeti emis de masina sa fie receptionat fara erori pe orice alta masina din
retea. TCP fragmenteaza fluxul de octeti in mesaje discrete pe care le paseaza
nivelului internet. La destinatie, procesul TCP receptor reasambleaza mesajele
primite, reconstituind datele initiale. TCP realizeaza controlul fluxului de date
pentru a evita situatia in care un transmitator rapid inunda un receptor lent cu mai
multe mesaje decat poate acesta sa prelucreze. TCP este un protocol orientat pe
conexiune
UDP ( User Datagram Protocol- protocolul datagramelor utilizator) este un
protocol nesigur, fara conexiuni, destinat aplicatiilor care doresc sa utilizeze
propria secventiere si control al fluxului si nu mecanismele asigurate de TCP. Este
un protocol folosit in aplicatii pentru care comunicarea rapida este mai importanta
decat acuratetea transmisiei, asa cum sunt aplicatiile de transmitere a sunetului si
imaginilor video.

4.

Nivelul aplicatie
Nivelul aplicatie contine protocoalele de nivel inalt, cum ar fi terminalul
virtual (TELNET), transferul de fisiere (FTP) si posta electronica . Protocolul
TELNET permite utilizatorului sa se conecteze pe masina aflata la distanta si sa
lucreze ca si cum s-ar afla intr-adevar langa aceasta. Pe parcurs s-au adaugat alte
protocoale ca DNS (serviciul numelor de domenii), pentru stabilirea
corespondentei dintre numele gazdelor si adresele retelelor, NNTP- folosit pentru
transferul articolelor (stiri), HTTP-folosit pentru transferul paginilor web, e.t.c

16

9.Configurarea corect a reelei

Configurarea retelei se face relativ simplu. Clic pe butonul din dreapta al

mausului si se alege Properties. Din lista afisata, se selecteaza protocolul TCP/IP.
Cu ajutorul butonului Properties se intra in dialogul de configurare.
Incepem prin a introduce adresa de IP (standardul fiind adresa din domeniul
privat), cum ar fi 192.168.x.y, unde x poate lua valori de la la 255, iar y de la 1
la 254. Daca valoarea x e comuna pentru toti participants la retea, valoarea lui
trebuie sa fie unica pentru fiecare.
Se poate introduce adresa 192.168.1*2, iar in al doilea camp din dialog, Subnet
Mask, e indicat sa se puna 255.255.255.0. Tot aici este bine sa se introduca si sa se
activeze si optiunea Client for Microsoft Networks, pentru a putea partaja fisiere
impreuna cu ceilalti utilizatori ai retelei. Activarea se face apasand butonul File
and Print Sharing. La tab-ul Identification se poate da un nume oarecare pentru
fiecare calculator, nume sub care va fi cunoscut in retea. Tot aici se poate stabili
apartenenta la un workgroup (de preferat este ca toate sa aiba acelasi workgroup,
care poate fi numit de exemplu, Strada).
10. Protecia muncii
Protecia muncii reprezint un sistem de msuri i mijloace social
economice, organizatorice, tehnice, curative i profilactice, care acioneaz n baza
actelor legislative i a altor acte normative i care asigur securitatea angajatului,
pstrarea sntii i meninerea capacitii lui de lucru n procesul muncii.

10.1 Cerine generale de protecie a muncii

1.2.
Din categoria lucrarilor cu pericol sporit fac parte acele lucrari in
procesul efectuarii carora se creeaza sau se pot crea situatii de pericol ce nu
au nici legatura cu caracterul de executare a lor. La executarea lucrarilor
mentionate, in afara de masurile de securitate, este necesar de a lua masuri
suplimentare elaborate concret pentru fiecare operatie de productie.
1.3.
Lista lucrarilor si profesiilor, care necesita masuri de securitate
suplimentare, trebuie sa fie aprobata prin ordin special pe intreprindere.

17

1.4.
Lucrarile cu pericol sporit trebuie efectuate numai in cazul existentei
dispozitiei de lucru si dupa trecerea instructajului. Pentru indeplinirea
masurilor, care asigura securitatea in procesul de executare a lucrarilor, sunt
responsabili conducatorii intreprinderilor.
1.5.
La organizarea lucrului (amplasarea sectoarelor de lucru, a locurilor
de munca, pasajelor si incaperilor sanitare si sociale) trebuie stabilite zonele
periculoase pentru oameni in limitele carora actioneaza permanent sau pot
aparea factori de productie periculosi sau nocivi.
1.6.
Din categoria zonelor de actiune permanenta a factorilor periculosi fac
parte locurile de munca si pasajele de acces la ele care sunt amplasate:
in apropierea portiunilor de conductie a energiei electrice ne izolate ale
instalatiilor electrice;
mai aproape de 2m de varieri de teren cu 1,3 m si mai mult in inaltime;
in locurile cu continut de substante periculoase sau nocive in concentratii ce
depasesc normele acceptabile sau cu actiune a factorilor fizici periculosi sau nocivi
cu parametrii ce depasesc aceste normele.
1.7.
Din zonele cu factori de productie potential periculosi fac parte
urmatoarele zone ne ingradite:
portiuni de teritoriu din vecinatatea cladirilor aflate in stadiu de constructie;
etajele cladirilor sub care sunt efectuate lucrari (montare, demontare,
reparatie a constructiilor sau a echipamentului tehnologic);
zonele de deplasare a masinilor auto, mecanismelor, echipamentului
tehnologic sau a partilor lui componente, detaliilor, pieselor de lucru;
zonele deasupra carora are loc deplasarea cu macarale a incarcaturilor;
zonele de amplasare a echipamentului cu solutii otravitoare, agresive, usor
inflamabile etc, precum cele unde personalul antreprenorului poate cadea
sub actiunea factorilor periculosi si nocivi.
1.8 Inainte de inceperea lucrarilor in zonele periculoase este necesar de a
desfaura actiuni tehnologico-oprganizationale care sa asigure securitatea
18

lucratorilor, iar lucrarile sa fie executate numai conform dispozitiei de lucru.

1.9 In scopul evitarii accesului unor persoane care nu au nici atributie la
executarea lucrarilor in zonele periculoase, pana la inceperea lucrului este necesar
de a instala ingradiri de protectie sau semnalizare in conformitate cu cerintele
normelor si standardelor de stat 23407-78 si ingradiri de inventar ale terenurilor de
constructie si ale sectoarelor de executare a lucrarilor de constructie si montaj.
1.10 Efectuarea lucrarilor in zonele periculoase se admite numai in cazul
existentei proiectului de executare a lucrarilor sau a hartilor tehnologice, care
contin decizii concrete privind protectia lucratorilor de actiunea unor factori de
productie periculosi si nocivi.
1.11 La efectuarea de sine statator a lucrarilor se admit pcrsoanele care:
- au implinit varsta de 18 ani;
- sunt recunoscute de catre comisia medicala ca apte de munca;
- au urmat programul de instruire si au fost examinati in cunoasterea regulilor,
normelor si instructiunilor cu privire la protectia muncii, inclusiv a prezentei
instructiuni;
- au legitimate privind dreptul de executare a acestor lucrari;
- au trecut instructajul la locul de munca privind protectia muncii in procesul
de efectuare a lucrarilor.
1.12 Lucratorii, care sunt pentru prima data admisi la lucrarile cu pericol
sporit, pe parcursul unui an trebuie sa execute lucrarile sub supravegherea unor
lucratori cu experienta numiti, pentru acest scop, prin ordin pe organizatie.
10.2Cerinte generale de protectie a muncii inainte de inceperea lucrului.
2.1 Inainte de inceperea lucrarilor se elibereaza dispozitia de lucru in 2
exemplare. Dreptul la eliberarea dispozitiilor de lucru se atribuie specialitilor prin
ordinul conducatorului organizatiei.
2.2.
Conducatorii
responsabili pentru lucrari trebuie sa fie numiti
specialiti ai organizatiei, care au fost examinati in cunoaterea normelor si
regulilor de protectie a muncii si a prezentei instructiuni.
2.3.
Executorii lucrarilor pot fi numiti responsabili dintre electromecanici
superiori, brigadieri care au fost instruiti si examinati in cunoaterea
regulilor tehnicii securitatii, ale apararii impotriva incendiilor si a prezentei
instructiuni.
2.4.

Din

momentul admiterii brigazii la lucrul cu pericol sporit

19

executorul responsabil al lucrarilor trebuie sa se afle la locul de munca si sa

supravegheze permanent lucrul membrilor brigazii si respectarea masurilor
de protectie a muncii.
2.5.
La executarea lucrarilor cu pericol sporit brigada trebuie sa fie
constituita din eel putin doua persoane, inclusiv executorul responsabil.
2.7 Electromecanicii coordonatori, brigadierii, muncitorii sunt admisi la
efectuarea lucrarilor cu pericol sporit pe teritoriul intreprinderii, unde se vor
efectua aceste lucrari, numai dupa trecerea instructajului cu antrenarea lucratorilor
responsabili ai intreprinderii.
2.8.
Dispozitia de lucru in zona de securitate a liniilor de tensiune inalta
trebuie sa fie aprobata de catre directorul tehnic (sefii serviciului tehnic) si
semnata de catre persoana responsabila de exploatarea liniei din partea
proprietarului.
2.9La eliberarea si intoarcerea dispozitiilor de lucru acestea se inregistreaza
intr-un registru de evidenta a lucrarilor cu pericol sporit. Registrul, formularele
curate i dispozitiile de lucru inchise trebuie sa se pastreze la persoana care Ie-a
eliberat.
2.11.
A controla indeplinirea masurilor de protectie a muncii prevazute de
dispozitia de lucru.
2.12.
A efectua cu membrii brigazii la locul de munca instructajul de
protectie a muncii.
La efectuarea lucrarilor cu foe trebuie de eliberat dispozitie de lucru speciala, de
prezentat starea de pregatire a locului de munca lucratorului responsabil de
supravegherea starii de aparare impotriva incendiilor.
10.3 Cerinte generale de protectie a muncii in timpul lucrului.
10.3.1.Conducatorul responsabil trebuie sa fie permanent prezent la locul de
executare a lucrarilor si sa tina sub control respectarea de catre membrii brigazii a
masurilor de protectie a muncii si a consecventei tehnologice de executare a
lucrarilor.
10.3.2.Se interzice brigazii sa paraseasca hotarele zonei de executare a
lucrarilor fara permisiune, sa efectueze lucrari ne prevazute in dispozitia de lucru.
10.3.3.Membrii brigazii trebuie sa paraseasca locul de executare a lucrarilor
in timpul pauzelor pe parcursul turei, dispozitia de lucru ramanand in acest rastimp
la executantul responsabil. Dupa pauza, lucrarile trebuie reluate numai dupa
20

examinarea personala a locului de munca.

10.4 Cerinte generale de protectie a muncii in situatii de avarie.

10.4.1.In cazul depistarii la echipament a unor defectiuni care prezinta un
pericol pentru viata i pentru integritatea echipamentului, trebuie imediat de
intrerupt lucrarile, in masura posibilitatilor, de deconectat echipamentul electric de
la retea (daca acesta exista) si de a intreprinde toate masurile pentru lichidarea
avariei, apoi de raportat situatia conducatorului.
10.4.2.In cazul pericolului de producere a vreunui accident trebuie luate
masuri pentru prevenirea lui. Daca accidental s-a produs trebuie acordat victimei
ajutor medical, iar in caz de necesitate trebuie chemata ambulanta. '
10.5 Particularitatile organizarii si protectiei muncii in procesul de
executare a lucrarilor accumulate.
10.5.1 Cumulate sunt considerate lucrarile de constructie si montaj, care sunt
efectuate pe un teren, la un obiect (cladire) concomitent de catre mai multe
organizatii (subdiviziuni) a caror zone de lucru se suprapun sau se ating
reciproc una de alta.
10.5.2 Conducatorul organizatiei de antrepriza este obligat sa repartizeze si, prin
ordin, sa atribuie subdiviziunilor organizatiei sale sectoarele, obiectele,
cladirile sau portiuni ale acestora aflate in constructie pe intreg teritoriul de
constructie. Transmiterea organizatiilor de subantrepriza a terenurilor de
constructie, a porjiunilor de cladiri, a constructiilor sau a unor obiecte
separate pentru executarea lucrarilor de constructie si montaj se efectueaza
printr-un act bilateral intre organizatia de antrepriza generala si cea de
subantrepriza pentru perioada executarii lucrarilor mentionate.
10.5.3 Conducatorii organizatiilor care exercita functia de antrepriza generala, pe
teritoriile gestionate, sunt obligati sa elaboreze si sa coordoneze cu
organizatiile de subantrepriza graficul de executare comuna a lucrarilor,
masurile de protectie a muncii si de aparare impotriva incendiilor, care sunt
obligatorii pentru toate organizatiile ce executa lucrarile pe portiunea data.
10.5.4 Raspunderea pentru accidentele suportate de catre lucratorii organizatiilor,
care executa in comun lucrari, poarta urmatoarele persoane oficiale ale
21

organizatiei:
care au eliberat dispozitia de lucru in cazul cand pentru lucrarile mentionate
in dispozitie n-au asigurat protectia muncii lucratorilor;
care n-au intreprins masurile de securitate mentionate in dispozhie;
care efectueaza lucrari conform dispozitiei in cazul cand extind volumul
de lucru dincolo de limitele stabilite in dispozitie.
organizatia in care lucreaza victima, daca lucrarile in comun se efectuau de
catre aceasta organizatie fara dispozitie de lucru.
Concluzii:
Trebuie sa remarcam faptul ca serviciile prestate sunt de o calitate
inalta. Astfel, am analizat evolutia intreprinderii pina-n present, structura
organizatorica, sfera de producer a sa. Am determinat factorii ce
contribuie la creterea vinzrilor, i anume: diversificarea serviciilor,cre terea
calit ii serviciilor. Dac v place s avei parte de tot ce este mai bun, urmai-o
ca regul, sau ca principiu n toate, utiliznd serviciile prestate de ctre compania
StarNet i afacerile vor intra ntr-o noua er de activitate fructuoas.

22