UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECTIA MEDIULUI

INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE
SPECIALIZAREA:SIGURANTA SI SECURITATEA
PRODUSELOR AGROALIMENTARE

PROIECT LA SIGURANTA
ALIMENTARA

PROFESOR:
RUSKA LASZLO
STUDENT:
MATEAS
ANAMARIA IOANA

CUPRINS

I.DESCRIEREA ACTIVITATII DE PRODUCTIE

SC ALBINA SRL 6
II. INTOCMIREA MANUALULUI DE SIGURANTA
ALIMENTARA LA MIERE 10
III. PLANUL - HACCP

19

A. SCURTA INTRODUCERE
B. CERINTE GENERALE DE IGIENA IN PRODUCTIA DE MIERE
C. HACCP
1.DEFINITI HACCP
2.CONDITII ESENTIALE PENTRU HACCP
3.SAPTE PRINCIPII ALE HACCP
4.APICULTURA GOOD PRACTICE
5.HACCP IN PRELUCRAREA MIERII
6.IMPLEMENTAREA HACCP
7.HACCP PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA
8.DIFERITE ETAPE DE PROCESARE IN CARE POT APAREA PROBLEME
9.PUNCTUL CRITIC DE CONTROL SI ALIMENTE CRITICE
D. VERIFICAREA SISTEMULUI
E. PROCEDURILE DE DOCUMENTARE
IV. PLANURI HACCP PENTRU
PUNCTELE CRITICE DE CONTROL LA MIERE
V. TRASABILITATEA MIERII

20

21

VI. LEGISLATIA SPECIFICA A MIERII 23

VII. IGIENA
MIERII
..26
BIBLIOGRAFIE
27

I. DESCRIEREA ACTIVITATII DE
PRODUCTIE LA
SC ALBINA SRL
1.PLANUL DE AFACERI LA SC ALBINA SRL
PREZENTAREA AFACERII
Scurt istoric Beneficiarul proiectului, SC ALBINA SRL fiind administrata de d-na
ing. Ionescu Marioara, nascuta la data de 01.06.1955, in comuna Secuieni,
judetul Neamt. A lucrat ca sef de ferma in mai multe ferme piscicole din Delta
Dunarii, dar, deoarece dupa 1990, piscicultura a cunoscut un regres puternic, s-a
impus recalificarea si redirectionarea fortei de munca in alte domenii de activitate
sau realizarea unor venituri suplimentare. Obiect de activitate SC ALBINA SRL s-a
autorizat pentru Cod CAEN 0126 Apicultura, dorind sa realizeze o activitate
specializata in acest domeniu. Date de identificare -denumire SC ALBINA SRL
-adresa Secuieni, Neamt -cod unic de inregistrare :15247821 -cod CAEN 0126
Apicultura -nr. cont bancar RO85BRDE120SV01534381370 -banca : BRD SGS
Roman. Resurse umane existente (categorii, calificare, numar) Nu este
cazul.Resurse funciare (terenuri agricole/baze furajere) animale (efective pe
specii/rase si categorii), familii de albine (specii, numar), specii de acvacultura
(pe categorii), mijloace de mecanizare (tractoare si masini agricole, utilaje si
echipamente agricole, instalatii de irigat etc), constructii in ferma (adaposturi
pentru animale, remize pentru masini si utilaje, spatii administrative etc), cu
precizarea regimului proprietatii (in proprietate si/sau arenda/concesiune)
Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o
suprafata de teren extravilan de 1 ha, amplasat in comuna Secuieni , judetul
Neamt. Situatie financiara si fiscala (datorii fiscale si/sau imprumuturi bancare in
derulare - situatia privind respectarea al graficului de rambursare, la termen
si/sau reesalonate etc) Beneficiarul nu are pierderi financiare (societate nou
infiintata), nu are datorii sociale si fiscale si nici nu are obligatii catre institutii
finantatoare. Proiecte de investitii similare realizate SC ALBINA SRL nu a
desfasurat o activitate. A existat doar intentia de a demara o ferma apicola, fapt
care a condus la achizitionarea unui pavilion transport stupi in 2006 si a unei
autofurgonete Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport marfuri, in 2008.
2.DATE GENERALE ALE INVESTITIEI PROPUSE
Denumirea proiectului propus este: Achizitie stupi, familii de albine si dotarile
aferente fermei apicole apartinand SC ALBINA SRL in localitatea Secuieni, judetul
Neamt.Amplasament investitie: Judet, Localitate, Strada, Nr. etc. Localitate

Secuieni, judetul Neamt. Descrierea succinta a investitiei (cu precizarea

parametrilor tehnici si modul cum acesti parametrii se incadreaza in standardelor
Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului, sanitar-veterinar, , sanitar,
pentru procesarea investitiilor si incadrarea in standardele nationale pentru alte
investitii.Investitia consta in achizitionarea de 30 familii de albine, utilaj de baza
(30 stupi) si o serie de echipamente si unelte de lucru necesare pentru productia
de miere si polen, inclusiv echipament protectia muncii. Judetul Neamt este situat
intr-o zona cu baza melifera bogata si variata ce nu este exploatata
corespunzator in prezent.Mentionam ca amplasarea stupinei, distantele fata de
fermele zootehnice, drumurile publice, locuinte si toate cerintele necesare se
incadreaza in standardele nationale de mediu si sanitar - veterinare, conform
anexelor atasate.
Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei propuse:
Necesitate:
Investitia propusa ofera oportunitati de munca pentru persoanele din mediul
rural, facilitandu-le posibilitatea de a obtine venituri alternative.
Oportunitati:
Flora melifera din judetul Neamt este bogata si variata, cuprinzand numeroase
specii de plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea
unor recolte de miere ridicate si constante in timp. Aproape 1/3 din numarul total
de specii de plante care traiesc in Romania se gaseste in Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii.
Numarul actual al familiilor de albine din judetul Neamt este mic fata de
posibilitatile de valorificare existente.
Daca prin proiect se asigura diversificarea productiei existente la data depunerii
cererii de finantare (ca activitati si/sau produse), se va preciza modul de
realizare.Fiind o investitie noua, reprezinta o diversificare fata de veniturile
inregistrate pana in prezent. Informatii privind cantitatea produselor, cota de
piata si potentialii clienti.In urma exploatarii celor 30 de familii de albine se
obtine ca produs principal mierea in cantitate medie de 900 kg si 72 kg polen, ca
produs secundar. Prin practicarea inmultirii albinelor prin roirea artificiala se
realizeaza un spor de efectiv de 100%, ceea ce permite in egala masura si
vanzarea a 30 familii de albine anual.
PRODUSE
MIERE
POLEN
FAMILII
ALBINE
TOTAL

PRODUSE
MEDIE/AN
30 kg/fam
2,4 kg/fam
1 fam

CANTITATE
TOTALA/AN
900 kg
72 kg
30 fam

PRET UNITAR

VALOARE

10
250.000
100

9000
1800
3000
13800

-Produsele finale (miere si polen) o parte se vor vinde catre societatile

comerciale, iar alta parte vor fi vandute prin magazinul propriu, iar familiile de
albine se vor vinde catre alti producatori apicoli din zona.Resurse umane

implicate in proiect (categorii, calificare, numar).Realitatile economice din ultimii

ani au generat in judetul Neamt o rata ridicata a somajului, care poate fi
diminuata si prin implicarea diverselor categorii de someri in domeniul apicol. In
cadrul acestui proiect vor fi implicati doar membrii familiei. In timp numarul
acestora poate sa creasca pe masura ce stupina se va extinde.Persoanele
implicate in proiect vor urma cursuri de specializare in acest domeniu, in urma
carora vor obtine atestate de apicultor. Personalul este necesar pentru efectuarea
la timp si in bune conditii a lucrarilor prevazute de tehnologia de crestere si
productie. Durata si graficul de realizare a investitiei (luni).Investitia se va realiza
integral in luna martie anul curent, deoarece se constituie din achizitii simple
(stupi, familii de albine, echipamente si unelte de lucru). Esalonarea investitiei,
din punct de vedere financiar (achizitie, plati catre furnizori, incasare ajutor
financiar nerambursabil ).

TIP DE ACTIVITATE
FONDURI
NERAMBURSABILE
INVESTITIA
PROPRIU-ZISA
ACHIZITIE STUPI
ACHIZITIE FAMILIE
DE ALBINE
ACHIZITIE DOTARI
CERERE DE PLATA

MARTIE
2526

APRILIE

MAI

1577
2489
986
2526

Finantarea investitiei.Valoarea totala a proiectului este de 5.532 (respectiv

233.727 RON), din care: valoarea eligibila a proiectului este de 5.052 (respectiv
213.447 RON). Sursele de finantare ale proiectului sunt urmatoarele: surse
proprii (total): 3.006 (respectiv 127.004 RON), fonduri publice
nerambursabile: 2.526 (respectiv 106.724 RON). Data realizarii prezentului
memoriu justificativ este 11/02/2009, data la care cursul de schimb a fost de 1
= 42.250 RON, conform cursului Bancii Centrale Europene.
3.APICULTURA
Achizitionarea de mijloace de transport specializate (remorci, pavilioane) pentru
transportul stupilor in pastoral (tipuri, caracteristici functionale, numar) Nu este
cazul deoarece SC ALBINA SRL dispune deja de un pavilion transport stupi, iar in
octombrie 2008 o autofurgoneta Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport
marfuri. Achizitionarea de echipamente specifice, de protectie, instrumentar
pentru dozare, amestecarea si ambalarea mierii si a produselor apicole.

4.STRATEGIE DE MARKETING
Strategiile se enunta din punctul de vedere al pietei si al celor 4 P :
Piata. Produsele au o gama larga de utilizare si se adreseaza tuturor
persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupatie.
Penetrarea de noi piete
Explorarea oportunitatilor
Eliminarea amenintarilor aparute
Ameliorarea capacitatii de previziune
Imbunatatirea calitatii deciziilor
Pret
Corelarea cu pretul lider
Situarea sub pretul pietii 11
Metoda adaosului
Preturi diferentiale
Preturi promotionale
Produs
Mentinerea produsului la nivelul tuturor pietelor deservite de firma
Diferentierea produselor in raport cu piata deservita
Cercetari in domeniul farmaceutic in parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL, aceasta
venind cu cercetatori, laboratoare si aparatura necesara cercetarii, iar noi
aducand produsele necesare in cercetare
Promovare
Mentinerea promovarii la nivelul tuturor pietelor
Diferentierea promovarii in raport cu piata deservita
Promovarea adaptata crearea unui site care sa contina informatii despre firma,
metode de prelucrare si o prezentare a tuturor produselor din firma. Siteul va fi
construit de o firma de specialitate contractata de firma. Siteul va contine si
posibilitatea comandarii online a produselor, pentru persoanele doritoare.
Promovare neschimbata
Plasare
Canale noi de distributie
Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a reduce
costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare.
5.OBIECTIVELE DE MARKETING
Obiectivele pe termen scurt 1 an

Atragerea a minim 10 clienti

Realizarea unei pagini web
Practicarea unui pret al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale
Introducerea pe piata de noi produse din ceara : lumanari

Obiective pe termen mediu 2 3 ani

 Mentinerea rapotului pret calitate in favoarea clientilor Dezvoltarea

afacerii si in orasul Bacau Promovarea produselor prin spoturi publicitare la
televizor si radio Realizarea unui nou produs in colaborare cu SC ANTIBIOTICE
SRL Iasi Mentinerea relatiilor cu clientii actuali si cresterea numarului acestora
cu 5 in fiecare luna
Obiective pe termen lung peste 3 ani
Atingerea unei cote de piata de 15% Deschiderea unui nou magazin in
Bucuresti Mentinerea pretului produselor sub nivelul competitiei Crearea unui
site propriu al firmei in care sa se faca prezentarea firmei si a produselor
comercializate Crearea unui nou produs pe baza de propolis.

II. INTOCMIREA MANUALULUI DE

SIGURANTA ALIMENTARA LA
MIERE
Audit de evaluare
Scop:
- Cunoasterea structurii organizatiei si a legaturilor functionale;
- Determinarea conditiilor de sistem ISO 22000:2005 aplicabile organizatiei si a
masurii in care acestea sunt indeplinite la momentul initial;
- Identificarea fluxurilor de lucru si a succesiunii si interactiunii acestora;
- Identificarea punctelor critice de control;
- Evaluarea conditiilor de igiena.
Auditul acopera toate compartimentele functionale care vor face parte din
Sistemul de Management al Sigurantei Alimentului.
In urma auditului este intocmit un raport continand:
- Evaluarea indeplinirii cerintelor ISO 22000:2005 la momentul initial;
- Lista proceselor desfasurate in regim de Managementul Sigurantei Alimentului;
- Calendarul de desfasurare a implementarii;
- Lista de masuri necesare inceperii programului de implementare.
Asistenta in contractarea certificarii
Consultantul asigura interfata cu organismul de certificare si derularea tuturor
formalitatilor de contractare.
Instruirea personalului in aplicarea prevederilor ISO 22000:2005

 Scop:Intelegerea de catre personal a modului in care trebuiesc aplicate

prevederile ISO 22000:2005
Cursantii apartin tuturor compartimentelor incluse in SMSA.
Durata modulului de instruire: 1 zi.
Este asigurat suportul de curs in format tiparit sau electronic.
Definirea grupelor de produse
Scop:
- Stabilirea grupelor de produse pentru care se intocmesc documentele HACCP.
Stabilirea diagramelor flux HACCP
Scop:
- Intocmirea diagramelor flux pentru fiecare din grupele de produse idemntificate
anterior.
Elaborarea procedurilor de sistem
Scop:
- Stabilirea cadrului general de desfasurare a principalelor procese de
documentare si monitorizare cerute ISO 22000:2005.
Procedurile sunt elaborate de catre consultant, cu participarea personalului din
organizatie.
Prin procedura sunt stabilite clar si precis:
- obiectul;
- domeniul de aplicare;
- documentele de referinta;
- responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;
- descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);
- inregistrarile generate in cursul procesului;
In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descrise.
Analiza riscurilor HACCP
Scop:
- Stabilirea riscurilor care pot interveni pe parcursul activitatii organizatiei.
- Stabilirea punctelor critice de control si a limitelor critice HACCP
Intocmirea planului HACCP
Descrierea materiilor prime;
Descrierea caracteristicilor produselor finite;
Analiza pericolelor.
Elaborarea procedurilor si instructiunilor specifice de lucru
Scop:
- Documentarea proceselor specifice de documentare, management, asigurarea
resurselor, productie / servicii, monitorizare si masurare;
Procedurile sunt elaborate de catre consultant, cu participarea personalului din
organizatie.
Prin procedura sunt stabilite clar si precis:
- obiectul;
- domeniul de aplicare;
- documentele de referinta;
- responsabilitatile functiilor implicate in procesul respectiv;
- descrierea procesului (dupa caz insotita de o schema flux);
- inregistrarile generate in cursul procesului;

 In anexele procedurii este prezenta formularistica specifica activitatii descrise.

Elaborarea Manualului Sigurantei Alimentului
Scop:
- Prezentarea politicii managementului in domeniul sigurantei alimentului si a
cadrului de desfasurare a activitatii organizatiei in regim de Management al
Sigurantei Alimentului;
- Prezentarea structurii si profilului organizatiei.
Manualul este elaborat de catre consultant, cu participarea personalului din
organizatie.
Manualul Sigurantei Alimentului cuprinde:
- declaratia de politica a Managementului organizatiei in domeniul sigurantei
alimentului si obiectivele acestei politici;
- profilul organizatiei, cu caracter de promovare;
- prezentarea structurii functionale a organizatiei;
- sinteza proceselor desfasurate in SMSA si interdependenta acestora
- prezentarea succinta a modului in care sunt indeplinite cerintele ISO
22000:2005, cu trimiteri la proceduri; excluderi fata de standard.
Intocmirea Programelor Preliminare(PRP) si a Planurilor de Igiena
Scop: Asigurarea modului si a responsabililor pentru :
- Proiectarea, construcia i intreinerea cldirilor i anexelor
- Furnizarea aerului, apei si altor utilitati
- Igiena echipamentelor
- Igiena eliminarii deseurilor si a apelor uzate
- Igiena i comportamentul personalului
- Curatenia si sanitatia
- Controlul daunatorilor
- Prevenirea contaminarii incrucisate
- Igiena si controlul ambalarii
- Manipularea materiilor prime, produselor livrate si deseurilor
- Igiena si controlul depozitarii
- Igiena si controlul transportului
Sunt intocmite programele preliminare si planurile de igiena
Asistenta in implementarea procedurilor si prevederilor standardului
ISO 22000:2005
Scop: Asigurarea punerii in practica a tuturor prevederilor standardului ISO
22000:2005 si a documentatiei.
Asistenta este asigurata de consultant in toate compartimentele functionale
cuprinse in SMSA.
La cererea clientului, asistenta include si participarea la prima sedinta de
analiza a managementului.
Audit intern
Scop:
- Verificarea modului in care a fost implementat SMSA si evidentierea
neconformitatilor, in scopul imbunatatirii Sistemului;
- Respectarea cerintelor ISO 22000:2005 privind obligativitatea desfasurarii
activitatii de audit intern planificate;

- Pregatirea organizatiei in vederea auditului de certificare sustinut de organismul

independent.
Auditul este desfasurat de catre o echipa de auditori certificati si acopera toate
compartimentele functionale incluse in SMSA.
In urma auditului este intocmit un raport de audit, insotit de rapoarte de
neconformitate.
Urmarirea realizarii actiunilor corective
Scop: Urmarirea solutionarii si inchiderea neconformitatilor constatate la auditul
intern.
Urmarirea actiunilor corective este facuta de aceeasi echipa care a efectuat
auditul intern.
Asistenta in timpul preauditului de igiena si auditului de certificare
Scop:
- Asigurarea prestatiei optime in timpul preauditului de igiena
- Asigurarea prestatiei optime in timpul auditului
Consultantul participa ca auditat, alaturi de organizatie.
Instruirea auditorilor interni (optional)
Este necesara in cazul in care activitatea de audit intern nu se subcontracteaza.
Scop: Deprinderea de catre persoanele desemnate ca auditori interni a
tehnicilor de audit.
Modulul de curs cuprinde teorie generala si in tehnica auditului, studii de caz si
exercitii, activitate practica (audit scoala) si se incheie cu un test de verificare a
cunostintelor. Absolventii vor fi certificati ca auditori interni.
Durata modulului de instruire: 3 zile.
Este asigurat suportul de curs, in format tiparit sau electronic.
Mentenanta sistemului de management al mediului
Scop: mentinerea sistemului de management al sigurantei alimentului.
Efectuarea periodic de audituri interne si urmarirea realizarii actiunilor corective
in cadrul organizatiei(conditie obligatorie conform standardului de referinta).

III. PLANUL HACCP

HACCP si Igiena in productia de miere
A. SCURTA INTRODUCERE
Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP) se traduce prin "Analiza
hazardelor si a punctelor critice de control". Este o modalitate preventiva utilizata
pentru cresterea sigurantei alimentelor, a produselor cosmetice si a
medicamentelor. Apariia conceptului HACCP a fost favorizat de progresele
uriae nregistrate n tiina i tehnica din ultimele decenii, sistemul fiind pus la
punct pentru prima dat n 1959 de ctre compania Pillsbury, n proiectele sale
de cercetare i realizare a produselor alimentare destinate programelor spaiale
americane.
Metoda HACCP a fost prezentat n public la Conferina Naional pentru Protecia
Alimentelor din 1971.
Producerea, ambalarea, transportul, depozitarea si comercializarea
produselor alimentare reprezinta operatii cu un grad de risc pentru sanatatea
fiecarui consumator. Toate organizatiile care activeaza in aceste sectoare ce intra
in contact direct cu sanatatea consumatorilor trebuie sa respecte anumite
cerinte, multe dintre aceastea fiind impuse de legislatia in vigoare.

Rolul HACCP n asigurarea siguranei alimentelor. .

Deziderat esenial al dezvoltrii economico-sociale, asigurarea securitii
alimentelor se poate realiza printr-o serie de tipuri de intervenii directe, precum
controlul calitii produselor alimentare, dar i indirecte, ca msuri de protecie a
mediului, mbuntirea calitii nutriionale a alimentelor, educaia
consumatorului.
Comitetul mixt FAO/OMS a considerat c toate aceste intervenii sunt importante,
recomandnd ca mijloacele necesare punerii lor n aplicare s fie dezvoltate i
susinute.
Creterea ngrijorrii publice privind contaminarea alimentelor cu poluani
microbiologici, chimici i radioactivi a determinat organizaiile oficiale de
sntate public i Organizaia Mondial a Sntii s apeleze la intensificarea
aciunilor de prevenire i control a efectelor acesteia. Un instrument cheie n
acest sens l constituie aplicarea sistemului HACCP (Hazard Analysis Critical
Control Point) n producia i comercializarea alimentelor.
B. CERINTE GENERALE DE IGIENA IN PRODUCTIA DE MIERE
Igiena n producia de miere reprezinta protecia mpotriva:
murdriei i a bolilor
alimentelor stricate
reclamaiilor
pierderilor financiare
Igiena n producia de miere este necesar pentru c o cer:
legislaiile (Regulamentele CE 852/853/854)
protecia consumatorilor
rspunderea pentru produse sub aspectul siguranei produselor alimentare (CERegulamentul 178/02)
condiie esenial pentru HACCP
Igiena funcioneaz doar pentru echipe, dac toat lumea folosete acelai set de
reguli.
Aciunile de salubritate se aplic la :
zona de lucru
echipamente
i la persoanele care vin n contact cu sau aproape de produs
Instalaiile de spalat trebuie sa fie disponibile n: camerele de lucru i toalete
De asemenea, este necesar:
- O ventilare suficient a aerului pentru a preveni condensarea apei i a
mirosurilor strine
- Temperaturi adecvate
Iluminare artificial cu protectie Splinter
- Camere cu dulap pentru haine curate de lucru (separate de mbrcmintea de
strad)
- Excluderea persoanelor care sufer de boli infecioase
Echipament:
- Lipsit de coroziune
- Recipiente n care s se depoziteze mierea n condiii de siguran, uor de
curaat i netede

- Pot fi dezinfectate cu uurin

- Inox
C. HACCP
1. DEFINITI HACCP
-HACCP este un sistem de siguranta preventiva care asigura productia de
alimente inofensive
-metoda cea mai eficienta sa respinga si sa elimine riscurile posibile in ceea ce
priveste produsele alimentare
-stiinta ce permite aplicarea de controale
-de la materii prime la produsele finite
Prezenta unui agent biologic ,chimic sau fizic, ar putea provoca boala sau
accidente,in absenta unui control.
Biologici(ex.bacterii virusi)
Chimici(ex.reziduuri de medicamente,compusi de curatare,metale
grele,micotoxine)
Fizici(ex.lemn,metal,pietre,sticla,par,bijutrerii,material plastic)
2. CONDITII ESENTIALE PENTRU HACCP
Curatenie si salubrizare;controlul daunatorilor;furnizori aprobati;intruirea
angajatilor;igiena personalului;conbtrolul apei;de intretinere;specificatii produs;de
control ale produsului de stocare.
3. SAPTE PRINCIPII ALE HACCP
-Realizarea unei analize de risc
-Indentificarea si stabilirea punctelor critice de control(PCC)
-Stabilirea limitelor critice si a standardelor
-Monitorizarea fiecarui PCC relevant in productia de miere
-Stabilirea de actiuni corective
-Verificarea sistemului de monitorizare
-Proceduri de documentare
4. APICULTURA GOOD PRACTICE

Aplicarea bunelor practici este necesara pentru:- cei care lucreaza la stupi; recotarea si transportul mierii; - extragerea mierii; - stocarea mierii; imbutelierea mierii;
5. HACCP IN PRELUCRAREA MIERII
HACCP in prelucrarea mierii presupune:-realizarea unei analize de risc;
-indentificarea masurilor de prevenire
-indentificarea si stabilirea punctelor critice de control (PCC)
-stabilirea limitelor critice si a standardelor
-monitorizarea fiecarui PCC relevant in productia de miere
-stabilirea de actiuni corective
-procedurile de documentare
6. IMPLEMENTAREA HACCP
Trebuie sa existe un management de angajament(atributiile si raspunderile
fiecarei persoane in parte.Cele mai multe esecuri de siguranta alimentara sunt
esecuri de management). Trebuie sa urmeze cele 7 principii ale HACCP-ului.
Implementarea HACCP este legata de stabilirea in prealabil a regulilor de buna
practica privind urmatoarele:-constuctia
-amplasarea utilajelor
-procesut tehnologic
-personalul
-curatenia si dezinfectia
-combaterea daunatorilor
-materiile prime si auxiliare folosite,inclusiv apa
-transabilitatea produsului
-transportul
7. HACCP PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA
AMBALAREA ECHIPEI HACCP
Echipa multidisciplinara ex:apicultori,lucratori din statiile de
colectare,analisti,personal de control al calitatii,ingineri
Cel putin 4-6 persoane . Echipa trebuie sa fie in masura sa evalueze riscurile si sa
ia decizii de siguranta alimentara.

DESCRIEREA ALIMENTARA
Tipurile de materii prime(ex:miere lichida,crema de miere, fagure de
miere,mierea vrac,ceara,polen,propolis)
DESCRIEREA UTILIZARII PRECONIZATE SI A CONSUMATORILOR
Ex:industria farmaceutica,industria alimentara,industria cosmetica
De consum-toate grupurile de populatie
REALIZAREA UNEI DIAGRAME
Care sa includa toate etapele procesului
(ex:descarcarea,extragerea,strecurarea,filtrearea,omogenizarea,amestecarea,am
balarea,depozitarea)Inclusiv toate intrarile(ex:materii prime,materii de
impachetat,apa,aer)
SITUAREA CONFIRMARILOR DIN DIAGRAMA SI MODIFICAREA DIAGRAMEI DUPA
CUM ESTE NECESAR
Toate etapele de functionare
Toate tipurile de productie
LISTA CU TOATE RISCURILE POTENTIALE ASOCIATE CU FIECARE
PAS,EFECTUAREA UNEI ANALIZE A RISCURILOR SI LUAREA IN CONSIDERARE A
TUTUROR MASURILOR PENTRU A CONTROLA RISCURILE INDENTIFICATE
Din punct de vedere al riscurilor (pericolelor,contaminantilor)intalnim:
RISCURI FIZICE: -resturile de insecte
-de sol
-de material vegetal
-de sticla
-cantarire si ambalare
-echipamente
RISCURI CHIMICE:-pesticide si erbicide
-medicamente,antibiotice
RISCURI BIOLOGICE:-agenti patogenbi (ex:clostridium botulinum)
Pericolele pot aparea ca urmare a unui flux de intrare,a procesului in sine sau prin
contaminarea directa sau indirecta,de la alte surse.
8. DIFERITE ETAPE DE PROCESARE IN CARE POT APAREA PROBLEME
-scoaterea fagurilor din stup

-depozitarea si pastrarea in camera fierbinte

-descapacirea
-extragerea
-lichefierea
9. PUNCTUL CRITIC DE CONTROL SI ALIMENTE CRITICE
Definitii:
PCC=o etapa in care poate fi aplicat controlul care este esential pentru
prevenirea,eliminarea sau reducerea unui pericol pentru siguranta alimentara la
un nivel acceptabil
PC= inseamna orice punct ,pas sau proceduri intr-un sistem de alimentare
specifice la care factorii biologici,chimici si fizici pot fi controlati
Limita critica= un criteriu care separa acceptabilul de neacceptabil
Stabilirea limitelor critice si a standardelor
Olimita critica:-trebuie rezultatul unui control de masura
-trebuie sa fie observabile/masurabile(timp,temp,ph-ul)
-trebuie sa fie validate
Punctele critice de control in procesarea mierii:

Stupul si

Stupul si recoltarea (scoaterea) mierii

Transportul mierii in supers
Descapacire
Filtrare
Depozitare
Pregatirea pentru sticla si inbuteliere
Distributie si expunere
recoltarea mierii

Pericole:
Fizice:sol,sarma,lemne,particule de lacuri,rugina
Chimice:medicamente contra daunatorilor,antibiotice,toxice de la diferite
plante ,vopsele ,conservanti
Biologici:sporii bacterieni,ex:Clostridium
Monitorizare:
-a se evita contactul cu solul si vegetatia
-subst chimice aplicate sa fie utilizate adecvat

-inspectii regulate pentru a detecta infestari cu paraziti

-tratamentul
-intructiuni de utilizare
Actiuni de control si de corectie
-evacuarea(inlaturarea)mierii
-folosirea mierii ca hrana pentru iarna(numai daca este recunoscut ca fiind
sigura)
Transportul mierii in supers
Pericole:
Contaminare fizica si chimica de la:
-transport
-animale
-apa de ploaie
Monitorizare:
-verificarea vehiculelor: curatarea de benzina,ulei,sol,plante si materiale de
origine animala
-acoperirea foarte bine ex:foaie de polietilen
Actiune de control si de corectie:
-evacuarea mierii
Descapacirea si extractia
Pericole:
-contaminarea de la echipament,sala,persoane
Monitorizare:
-inspectarea tuturor echipamentelor
-curatenie zilnica,respectiv in mod regulat
-furnizarea de imbracaminte adecvata
Actiune de control si de corectie:
-faceti toate verificarile inainte de a incepe prelucrarea
-documentatie

Filtrare
Pericole:
-ceara cu reziduuri
-corpuri straine
Monitorizare:
-verificarea filtrelor inainte si dupa utilizare
Actiune de control si de corectie:
-inlocuirea filtrelor cu filtre bune si depistarea defectelor dupa utilizare
Depozitare
Pericole:
-contaminarea de la containere,imprejurimi,daunatori
Monitorizare:
-verificarea containerelor pentru depozitarea adecvata a alimentelor
-prevenirea absorbtiei umiditatii
-utilizarea adecvataa capacelor
-mentinerea temp sub 40C
Actiune de control si de corectie:
-asigurati-va ca au fost indeplinite conditiile inainte de imbunatatire
-test organoleptic
-masurarea HMF,umiditate
-utilizare ca miere industriala in cazul in care actiunile de mai sus au esuat
Pregatirea pentru sticla si inbuteliere
Pericole:
-cresterea HMF
-cristalizare(miere zaharisita)
-pericole externe cu urmare a contaminarii de la:mediul inconjurator,spargerea
sau ciobirea sticlei
Monitorizare:
-monitorizarea temp sub 50C

-verificati zona si imprejurarile

-verifica recipiente din sticla/plastic,inainte si dupa imbuteliere
Actiune de control si de corectie:
-a nu se depasi 50C,in caz contrar mierea se va degrada
-nu se utilizeaza sticla daca aceasta nu este curata
-se elimina mierea expusa la sticla sparta
-re-verificarea borcanelor de sticla neocupate
Distributie si expunere
Pericole:
-de absorbtie a umiditatii datorita:sigilii deteriorate,manipulare
neglijenta,ambalarea necorespunzatoare
-HMF
-cristalizare(miere zaharisita)
Monitorizare:
-contaminare de trensport maritim adecvat
-temp adecvata
Actiuni de control si de corectie:
-eliminati produs defect
D. VERIFICAREA SISTEMULUI
Stabilirea procedurilor de verificare
-procedura pentru a se asigura ca HACCP este efectuata in mod corect si ca este
eficient: Este sistemul potrivit?; Sunt procedurile specificate (ex: de monitorizare)
precum si actiunile corective aplicate corect?
Verificarile pot fi:- verificare HACCP-inspectii
-verificarea abaterilor
-auditurile
-validarea limitelor determinate si a tolerantelor
E. PROCEDURILE DE DOCUMENTARE
Documentare

In ceea ce priveste o urmarire si un auto-control eficient este recomandat un

minim de documentatie.
Recomandat de documentare cu privire la:
-lucrari necesare
-masuri de dezinfectie
-temperaturi de stocare
-combaterea daunatorilor,parazitilor
-semnaturile sunt obligatorii-nu exista nici o dovaada fara dovezi

IV. PLANURI HACCP PENTRU PUNCTELE

CRITICE
DE CONTROL LA MIERE
ETAP
A

PERICOLE
IMPORTAN
TE

MASURI
DE
CONTR
OL

PCC/P
C
NR

LIMITE
CRITIC
E

PROCEDURI
DE
MONITORIZ
AR
-METODA-

ACTIUNI
CORECTI
VE

DOCUMENTE/
INREGOSTRARI

RESPO
NSABI
LITATI

RECETIE
PROD
U-SE
MATE

Pesticide,me
tale
grele,dezinfe
ctanti,radioa
ctivitate(din

Verificare
a
Documen
telor de

PCC-1C

Nu
exista

-Verificarea
docu
Mentelor de
insotire
-Selectia

Respingere
a
Produsului
de
La receptie

Proces verbal sau fisa

de
Receptie a produselor,
Materii prime

Sef
echip.
HACCP

RI
PRIME

FILTR
ARE
MIERE

STERI
LIZARE
FRUC
TE

DEPO
ZITARE
PROD
U-SE
FINITE

polen,miere,f
ructe, dupa
tratamentele
medicament
oase la
stupi,tratam
ente agricole
si horticole
cu
Pesticide,fert
ilizare)

Metale,sarm
a de
filtre.Corpuri
de albine
moarte,must
e,
Insecte,buca
ti de
faguri.Cercei,
agrafe
Bacterii
patogene,vir
usuri,drojdii
si
mucegaiuri

Bacterii
patogene,vir
usuri,drojdii
si
mucegaiuri.
(Ramase din
Contaminari
anterioare

insotire
(declarati
e de
conformit
ate sau
buletin
de
analiza)

Examene
de
laborator
Fizicochimice
Inspectie
vizuala
Examen
organole
ptic

furnizorilor
Selectia
furni
zorilor
-Examene de
lab
Fizico-chimice
in
Cazuri de
suspiciuni

P.A
1-F

Nu
Exista

Inspectie
vizuala
Examen
organoleptic

Declaratie de
conformitate
Sau buletine de
analiza de
Laborator
Registru productie

Oprirea
proceSului
tehnologic

-Registru de reparatii
-Fisa de actiuni
-Proces verbal de
instruire

Sef
Echip.
HACCP

Inlocuire
Filtru
Instruire
personal

Monitoriz
area si
inregistra
rea
temp.
Apei in
Sterilizat
or

Fisa de
mentena
nta
Monitoriz
area si
inregistra
rea temp
in
Depozit

Examene
de
laborator

PCC-1B

Temp de
90C

Monitorizarea
si
inregistrarea
temp apei in
sterilizator

Oprire,activ
itate si
corectare
de defecte
la
sterilizator

Termograma sau fisa

cu temp.apei in
sterilizator
-Fisa de actiuni
corective

Sef
Echip.
HACCP

PA
1-B

Temp.
10-15C
in
Depozit

Monitorizarea
si
Inregistrarea
temp. In
depozit

Oprire de
la
Livrare
Confiscare
a
produselor
neconform
e
Instruire
personal

-Termograma sau fisa

cu
Temp. Din depozit
-Proces verbal de
confiscare
Cand e cazul
-Proces verbal de
instruire
-Buletine de analiza

Sef
Echip.
HACCP

NTF=
Max80/
gr
(miere)

Examene de
laborator

V. TRASABILITATEA MIERII
CALITATEA

Fiecare borcan de miere care este scos, este inscripionat cu un numr de Lot,
care reprezint pentru noi ADN-ul acelui produs, deoarece pe baza acelui numr
noi putem stabili cu exactitate proveniena mierii din acel borcan, caracterisiticile
fizico-chimice, cantitatea ambalat din acel lot, precum i magazinele n care a
fost livrat.
Trasabilitatea produsului se monitorizeaz astfel:
- prima inspecie are loc la primirea mierii, cnd se realizeaz o evaluare din
punct de vedere al aspectului, gustului i mirosului, furnizorul primind pe loc
acceptul sau refuzul.
- mierea acceptata este stocat n vederea analizrii, fiecare furnizor primind un
numr de intrare
- mierea conform din punct de vedere calitativ (dupa efectuarea analizelor i
acceptul de la Laborator), este stocat n depozit, pe sortimente, fiecare butoi
fiind etichetat separat (cu numele furnizorului, cantitatea, sortimentul, i data
intrrii)
- o mostr din fiecare lot analizat este pstrata de Laborator, pe o perioada de 12
luni, fiecare butoi din depozit avnd o mostr corespondent n Arhiva-Laborator
- mierea trebuie s treac prin mai multe procese de filtrare, pentru a ne asigura
ca nu rmn impuriti de la extracie
- pe tot parcursul fluxului tehnologic, sunt prelevate mostre de miere de la
loturile formate i analizate n profunzime
- controlul final, const n prelevarea de mostre prin sondaj, pentru a asigura
garania calitii, att din punct de vedere al produsului, ct i al ambalajului.

VI. LEGISLATIA SPECIFICA A MIERII

LEGISLATIE
LEGISLATIE SPECIFICA NATIONALA
Legea apiculturii nr. 89/1998 Republicat, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, numrul 549 din data de 5 august 2010;
Programul National Apicol 2011-2013:
Hotrrea Guvernului nr. 245/2011, privind aprobarea Programului
Naional Apicol pentru perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a
cuprinsului Ghidului de bune practici pentru apicultura, precum i a valorii
sprijinului financiar, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, numrul
213 din data de 28 martie 2011
Hotararea Guvernului nr 1237 din 14 decembrie 2011 pentru
modificarea si completarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotararea Guvernului
nr. 245/2011privind aprobarea Programului National Apicol pentru perioada
2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru
apicultura,
precum
si
a
valorii
sprijinului
financiar
Publicata in Monitorul Oficial 928 din 28 decembrie 2011 (M. Of. 928/2011);
Ameliorarea albinelor:
Ordinul
ministrului
agriculturii,
alimentaiei
i
pdurilor
nr.
309/2003pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de
bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din Romnia, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, numrul 516 din data de 17 iulie 2003;
5. Programul de ameliorare la albine -2003.
Ordinul ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 413/2008 privind
aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, cu
modificrile i completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, numrul 472 din data de 26 iunie 2008;
ORDIN nr. 51 din 7 martie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 413/2008 privind aprobarea Criteriilor de
acreditare a stupinei de multiplicare.
Identificarea stupilor si stupinelor:
ORDIN nr. 119 din 25 mai 2011 pentru aprobarea Sistemului unitar de
identificare a stupinelor i stupilor
ORDIN nr. 246 din 15 noiembrie 2012 pentru modificarea anexei
"Procedura de identificare a stupinelor i stupilor n Sistemul unitar" la
sistemul unitar de identificare a stupinelor i stupilor, aprobat prin Ordinul
ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 119/2011.
LEGISLATIE CONEXA NATIONALA
Legea zootehniei nr 72/2002

Legislatie
veterinara: Ordin
ANSVSA
nr
16/30.03.2010,
privind
nregistrarea si autorizarea sanitar-veterinara a exploatatiilor apicole ,
completat si modificat in prezent cu Ordinul ANSVSA nr. 112/2010.
Legislatia privind mediu: LEGE nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind
protectia mediului
Legislatie fitosanitara: Ordinul comun al MADR nr 45/1991 privind unele
masuri pentru protectia familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu
pesticide.
Legislatie privind registrul agricol - OG nr. 28/2008, ordonanta privind
registrul agricol, consolidata 2009 si Hotararea Nr. 1.632 din 29
decembrie 2009 privind registrul agricol pentru perioada 2010 - 2014.
Legislatie silvica: Codul silvic sau Legea nr. 46/2008.
Legislatieprivindagricultura
ecologica:
http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107&tz=010702
Legislatie fiscala: Legea 571/2003 coroborat cu HG 44/2004 privind
Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
Adresa Ministerului finantelor Publice catre MADR privind neimpozitarea
veniturilor din apicultura
LEGISLATIE SPECIFICA EUROPEANA SI INTERNATIONALA
REGULAMENTUL (CE) NR. 917/2004 AL COMISIEI din 29 aprilie 2004 de
stabilire a normelor de punere n aplicare a Regulamentului (CE) nr.
797/2004 al Consiliului referitor la aciunile care au ca scop
mbuntirea condiiilor de producere i de comercializare a produselor
apicole
Regulamentul (CE) nr. 939/2007 al Comisiei din 7 august 2007 de modificare
a Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n aplicare
a Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de
mbuntire a condiiilor de producie i comercializare a produselor apicole;
Regulamentul (CEE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a
pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse
agricole (Regulamentul unic OCP);
Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind
MIEREA;
Codex
standard
for
honey
Codex
stan
12-1981 (Codexul
standard pentru MIERE).
LEGISLATIE CONEXA
Agricultura ecologica: Regulamentul (CE) NR. 834/2007 din 28 iunie
2007privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice, precum i
de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91;
Sanitar-veterinar: Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de
definire a cerinele de sntate animal care reglementeaz schimburile i
importurile n Comunitate de animale, material seminal, ovule i embrioni care nu
se supun, n ceea ce privete cerinele de sntate animal, reglementrilor

comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC;

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a
asigura verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i
produsele alimentare i cu normele de sntate animal i de bunstare a
animalelor;
Siguranta alimentara:
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor
generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru
Sigurana Alimentar (EFSA) i de stabilire a procedurilor n domeniul siguranei
produselor alimentare;
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din
29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu modificrile i
completrile ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de
igien care se aplic alimentelor de origine animal;
Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de
sntate asociate alimentelor;
Pesticide si fitosanitar:
Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de
stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de
reziduuri de produse medicinale veterinare n alimenteledeorigineanimal;
Regulament (EC) 396/2005 privind nivelurile maxime de reziduuri de
pesticide n produsele de origine vegetal i animal.

VII. IGIENA MIERII

Mierea de albine,este cel mai dulce si miraculous produs al
naturii,care rezulta din prelucrarea de catre albinele melifere a nectarului florilor
sau a altor produse dulci, gasite de ele tot in natura(mana,suc de fructe), si care
poate fi incadrat , din punct de vedere merciologic ,in categoria nproduselor
dulci. Totodata mierea serveste si ca hrana energetica pentru albine.
Compozitia mierii de albine
1.Glucoza si fructozadin mierea de albine: provin din invertirea zaharozei
sub influenta invertazei.Mierea cu un continut mai mare de fructoza (mierea de
salcam) se mentine fluida mai multa vreme.
2.Dextrinele din mierea de albine:se gasesc in cantitati mai mari in
sorturile de miere mai inchise la culoare si nu sunt asimilabile de catre albine.
3.Vitaminele din mierea de albine(B1,B2,B6,C,K,PP):provin din polenul
florilor din care albina a adunat nectarul.

4.Fermentii din miera de albine :sunt de origine animala.Ele provin din

glandele farigiene ale albinelor in timpul prelucrarii nectarului.Prezenta lor arata
originea naturala a mierii de albine.
Clasificarea mierii de albine se face dupa provenienta,modul de
obtinere,,modul de prezentare,culoare,gust,miros,astfel:
1.Dupa provenienta

-miere de flori -monoflora -salcam

-floarea soarelui
-zmeura
-tei
-rapita
-izma
-conifere
-poliflora obtinuta prin

recoltarea nectarului de la mai multe flori

-miere de mana obtinuta din mana care se
gaseste pe frunza de stejar sau a altor copaci din padure.
2.Dupa modul de obtinere

-miere de faguri
-miere extrasa prin centrifugarea fagurilor
-miere obtinuta prin stocarea fagurilor
-miere obtinuta prin scurgerea libera din

faguri
3.Dupa modul de prezentare -miere fluida
-miere cristalizata
4.Dupa culoare ,sorturile de miere variaza intre alb incolor pana la
chihlimbariu brun
5.Dupa gust si miros:gustul si mirosul sunt characteristice fiecarui sort in
parte.
Extractia mierii de albine
Recoltare fagurilor de miere pentru extractie se face cand acestia au fost
capaciti cel putin o treime dein suprafata lor si continutul de apa a ajuns la
maximum 20%. In conditii de stuparit pastoral extractia mierii se poate face si
inainte ca aceasta sa ajunga la maturitate.

Ambalarea mierii de albine destinata desfacerii -en gross se face in

recipiente de inox,bine spalate si sterilizate,inchise ermetic.
-en detail ,se face de
obicei in borcane de sticla transparenta , in conditii de igiena,inchise ermetic.
Depozitarea mierii de albine ,se face in spatii curate aerisite fara mirosuri
patrunzatoare.Mierea poate fi pastrata vreme indelungata daca este3 de ajuns de
maturata putand suporta temperature de 24gr C fara a-I fi influentata
aroma.Temperatura optima pentru conservarea mierii este de 10-12grC,iar cea
minima de 5grC,cu conditia ca vasele in care este ambalata sa fie ermetic
inchise.
Transportul mierii de albine
-pana la punctual de ambalare ,mierea se transporta in
cisterne sau bidoane de inox spalate ,sterilizate si inchise ermetic
-ambalata in recipiente individuale(borcane), mierea se
transporta in vagoane speciale,recipientele fiind intotdeauna asezate cu orificiul
de scurgere in sus.
Etichetarea mierii de albine,se face conform standardelor.Aceasta trebuie sa
contina informatii despre sortul de miere,compozitie chimica, cantitate, conditii
de pastrare si termen de valabilitate.
Receptia mierii de albine se face de obicei organoleptic,pe loc,iar in caz de
dubii asupra calitatii si continutului,se completeaza analiza fizico-chimica la un
laborator specializat.Proprietatile organoleptice sunt specifice fiecarui sort de
miere de albine.
Expunerea pe raft a mierii de albine,in magazine se face in conditii optime
de temperatura , la raionul de produse dulci si se aseaza pe sortimente,cu
eticheta la vedere .

Defectele mierii de albine:

1.fermentarea care survine ca urmare a nerespectarii conditiilor de
extractie,depozitare sau transport.In acest caz,se trece la incalzirea mierii la mai
mult de 60 grC, pentru a nu ajunge la inacrire,dezavantajul fiind acela de
pierdere in parte a aromei.
2.cristalizarea ca rezultat al depozitarii la temperature mai mici decat cele
prevazute in norme.Exceptie facand mierea saraca in fructoza(floarea
soarelui,rapita ,zmeura),care se cristalizeaza in timp chiar daca este pastrata in
conditii optime.De aceea,cristalizarea nu este considerate intotdeauna un

defect.Lichefierea mierii se poate face in bain-marie cu conditia ca apa sa nu

depaseasca 45grC ,pentru a nu pierde din vitamine.
Mierea de albine pe langa faptul ca este un produscare se consuma in
forma naturala,ea mai este utilizata si ca materie prima atat in industria
alimentara la obtinerea dulciurilor,a otetului si vinului din miere cat si in industria
farmaceutica la fabricarea medicamentelor
In concluzie,mierea de albine este un produs complex ,cu caracteristici
merceologice variate folosit atat ca materie prima cat si produs finit,exact sub
forma in care il gasim in natura.

BIBLIOGRAFIE

HACCP presentation : HACCP & hygiene in honey production (Institutul National de Tehnologii
Industriale,,INTI,,Agentina ,Oct/Nov. 2005)
Honey Processing-R Robinson 2003

Buletin informativ
Cursuri specializate HACCP
consult.radix.ro / servicii / managementul-sigurantei-alimentului /
biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/haccp-si-igiena-in-productia-de-miere144576.html?ref=doc3
www.bjs.ro/Document_files/Documente/00000161/9l4j3_Carte%20Strategii.pdf

www.aca.org.ro/informatii-apicole/legislatie.html
www.apidava.ro/calitate_garantie.php

T.BOGDAN,V.PETREUS,C.ANTONESCU: Cartea stuparuluiEditura

Agrosilvica de stat.Bucuresti 1957
C.ANTONESCU: Albinele sinoi(ghid de initiere si indrumare in practica
apiculturii)Redactia revistei Apicultura in Romania.Bucuresti 1984