COALA GIMNAZIAL NR.

8 Elena RareBOTOAN

CLTORIE N SISTEMUL SOLAR

Proiect realizat de:
Vaipan Manuela
Clin Larisa
Prof coordonator: Butnariuc Ana

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

CUPRINS :
I.Universul
II.1.Originea Sistemului Solar
II.2. Structura Sistemului Solar
III.Soarele-sursa de energie regenerabil
IV.Planetele
V.tiati c ..
VI.Bibliografie

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

I.UNIVERSUL
.
Universul este constituit din toate materiile, lumina i alte forme de radiatii si energie.
El este constituit din tot ceea ce exist oriunde in spatiu i timp.
Universul include Pmantul i tot ceea ce este pe el. De asemenea, include tot ceea ce este in
Sistemul Solar. Toate stelele, dintre care Soarele sunt parti din Univers.
Soarele este una dintre mai mult decat 100 bilioane de stele grupate intr-o galaxie gigantica
spiral, numit Caleea Lactee. Calea Lactee se intinde pe o distanta de 100.000 ani-lumina.
Studiile spatiului distant cu ajutorul telescoapelor optice si radio indic existena a peste 100
bilioane de galaxii. Galaxiile se grupeaz in clustere, iar unele clustere par sa se grupeze in
superclustere.
Mrimea Universului: Nu se tie daca dimensiunea Universului este finit sau
infinit.

II.1.ORIGINEA SISTEMULUI SOLAR

3

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

Termenul de SISTEM SOLAR se refer la Soare i la toate corpurile ce se rotesc n

jurul su. Sistemul solar se termin acolo unde gravitaia Soarelui este egal cu cea a stelelor
vecine sau acolo unde, dac cineva se deplaseaz cu o vitez mic nu va mai fi satelit al
Soarelui. O alt margine a sistemului solar este locul n care vntul solar se ciocnete cu gazul
interstelar.
El s-a format acum 4,6 miliarde de ani ca urmare a colapsului gravitaional al unui
gigant nor molecular. Acest nor iniial avea un diametru de mai muli ani-lumin i a dat
natere, probabil, mai multor stele.
Sistemul solar interior este numele tradiional pentru regiunea care cuprinde planetele
terestre i asteroizii..Obiectele din aceast regiune sunt compuse n mare parte din silicai i
metale, fiind relativ aproape de Soare; raza ntregii regiuni este mai mic dect distana dintre
orbitele lui Jupiter i Saturn.
.
II.2.STRUCTURA SISTEMULUI SOLAR
Sistemul solar cuprinde Soarele, cele opt planete, 162 de satelii naturali ai acestora,
3 planete pitice si corpuri mici: asteorizi, comete, praf, meteoriti etc. Toate planetele orbiteaz
in jurul Soarelui, acesta avnd peste 99% din masa totala a sistemului solar.
El se afla pe unul din braele exterioare a Caii Lactee, numit Braul Orion intr-o
regiune cu o densitate de materie relativ mic. i sistemul solar, la rndul lui, se afla intr-o
micare de revoluie in jurul centrului galaxiei, aflat la o distan de 25.000-28.000 de ani
lumina. Viteza de deplasare a sistemului solar este de aproximativ 220 km/s.
Componentul principal al sistemului solar este Soarele, o stea de tip G2 din secven a
principal ce conine 99,86% din masa cunoscut a sistemului i l domin din punct de
vedere gravitaional. Cele mai mari patru corpuri ce orbiteaz n jurul Soarelui, giganii
gazoi constituie circa 99% din masa rmas, Jupiter i Saturn deinnd mpreun mai mult
de 90%.

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

III.SOARELE-SURS DE ENERGIE REGENERABIL

Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar, coninnd 98% din masa acestuia.
El este o sfer de mas gazoas incandescent de la care noi primim cldur i lumin. Are
diametrul de 1.391.000 km, ceea ce nseamn c este de 109 ori mai mare dect Pmntul.
98% din materia solara este format din hidrogen (73%) i heliu (25%).
STRUCTURA SOARELUI:
NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui, conine
jumtate din masa lui si are o raza de aproximativ 120.000 km. Aici temperatura este de 14
milioane de grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde de ori mai mare dect presiunea de
pe Pmnt (msurata la nivelul marii). Aceste condiii permit ca 4 protoni ( nuclee de
hidrogen) sa se uneasc pentru a forma un nucleu de heliu, proces numit fuziune nucleara. n
fiecare secunda sunt convertite n heliu 592 milioane tone de hidrogen, proces n care 4,1
milioane tone sunt convertite n energie - conform celebrei relatii E=mc 2
ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de aproximativ 380.000 km n
care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni si caut drumul ctre suprafaa. Dei
fotonii se deplaseaz cu viteza luminii, strbaterea acestei regiuni poate dura milioane de ani
deoarece ei sunt permanent absorbii si re-emii de materia solara.
ZONA DE CONVECTIE are o latime de aproximativ 280.000 km. Energia emisa
de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai departe prin cureni :
gazul cald se ridica la suprafaa unde se raceste, dupa care intra n interior pentru a se nclzi
- proces numit convecie.
FOTOSFERA este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta
suprafaa vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o
temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop puternic, fotosfera
apare ca o suprafaa agitata pe care sunt rspndite granulele. Acestea sunt formaiuni de
5

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata dect cea a fotosferei si
pot fi asemnate cu nite boabe de orez cu dimensiunile cuprinse ntre 250 si 1500 km n
diametru, fiind comparabile cu mrimea unei tari ca Frana. Ele evolueaz rapid (apar si
dispar) n mai puin de un sfert de ora. Granulele sunt determinate de gazele fierbini care
ajung n fotosfera din zona de convecie.
CROMOSFERA este o regiune care poate ajunge pn la 5.000 km deasupra
fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste odat cu
creterea nlimii avnd n partea superioara 20.000 de grade Celsius). Fiind mai rece dect
fotosfera ea poate fi observata numai n timpul eclipselor totale de Soare, cnd discul solar
este acoperit de discul aparent al Lunii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece
n timpul eclipselor se prezint sub forma unui cerc de lumina roiatica. Ea este acoperita de
mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi observate la marginea discului solar.
Spiculele se formeaz deasupra granulelor care se sparg. Spiculele pot ajunge pn la
nlimea de 10.000 km, particulele constituente avnd viteza de 15-20 km/s. Cromosfera este
numita si spayul fotosferic, deoarece pare a fi fcut n ntregime din spicule de o mare
varietate de dimensiuni.
COROANA SOLARA este stratul exterior al atmosferei solare si se ntinde de la
limita superioara a cromosferei pn la nlimi de ordinul milioanelor de kilometri, scldnd
planetele cele mai apropiate de Soare : Mercur, Venus, Pmnt si Marte. Fiind de un milion
de ori mai puin strlucitoare dect fotosfera ea poate fi observata numai n timpul eclipselor
totale de Soare sau cu un aparat special care acoper discul solar, numit coronograf si se
prezint sub forma unui halu argintat mai mult sau mai puin neregulat. Coroana este
formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaz n spaiu dnd natere unor particule
ncrcate electric cunoscute sub numele de vnt solar. Viteza materiei ionizate n vecintatea
Soarelui este mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe msura ce
acestea se ndeprteaz ajungnd ca n vecintatea Pmntului sa fie de aproximativ 350
km/s. n mod normal concentraia vntului solar este de 5-10 particule pe centimetru cub.

IV.PLANETELE
6

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

Mercur
Mercur (0,4 UA de la Soare) este cea mai apropiat planet de Soare i cea mai mic
planet din sistemul solar (0,055 mase terestre). Mercur nu are niciun satelit natural,
iar singurele caracteristici geologice cunoscute, n afara craterelor de impact, sunt
crestturile din scoar, care cel mai probabil se datoreaz unei perioade timpurii de
contracie din trecutul su.[65]Atmosfera planetei Mercur este aproape neobservabil i
este format din atomi desprini de pe suprafaa sa de ctre vntul solar.[66] Apariia
nucleului su de fier relativ mare i mantaua subire nu au fost nc suficient
explicate. Ipotezele includ faptul c straturile exterioare au fost dezagregate n urma
impactului cu un obiect gigantic i c acreia complet a fost mpiedicat de energia
Soarelui tnr.

Venus
Planeta Venus (0,7 UA de la Soare) este asemntoare ca mrime cu Pmntul (0,815
mase terestre) i, la fel ca i Terra, are o manta subire de silicat deasupra unui nucleu
de fier, o atmosfer substanial i indicii ale unei activiti geologice interne. Totu i,
planeta este mult mai uscat dect Pmntul iar atmosfera sa este de nouzeci de ori
mai dens. Venus nu are niciun satelit natural. Este cea mai fierbinte planet,
temperaturile de la suprafa depind 400 C, cel mai probabil din cauza cantitii de
gaze cu efect de ser din atmosfer.[69] Nu a fost detectat nici o dovad definitiv a
unei activiti geologice la momentul actual pe Venus, dar planeta nu are un cmp
magnetic care s previn epuizarea atmosferei sale substaniale, ceea ce sugereaz c
aceasta este ncontinuu alimentat de ctre erupiile vulcanice.[70]

Pmnt
Pmntul (de asemena i Terra; 1 UA de la Soare) este cea mai mare i cea mai dens
planet interioar, singura despre care se cunoate la momentul actual c este geologic
activ i singurul loc din sistemul solar unde se cunoate c exist via.
[71]
Hidrosfera sa lichid este unic printre planetele terestre, iar Terra este singura
planet unde au fost observate plci tectonice. Atmosfera Pmntului difer radical
fa de cea a altor planete, fiind shimbat de prezena vie ii i con innd aproximativ
21% de oxigen liber.[72] Planeta Pmnt are doar un satelit natural, Luna, care este
singurul satelit mare al unei planete terestre din sistemul solar.

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

Marte
Marte (1,5 UA de la Soare) este mai mic dect Terra i Venus (are 0,107 mase
terestre). Planeta posed o atmosfer format n mare parte din dioxid de carbon, cu o
presiune la suprafa de 6,1 milibari (aproximativ 0,6% din presiunea atmosferic de
la suprafaa Pmntului).] Suprafaa sa, brzdat de vulcani vati ca Olympus Mons i
rifturi cum ar fi Valles Marineris, reprezint o dovad a activitilor geologice care au
persistat pn relativ recent, cu dou milioane de ani n urm. [74] Culoarea sa roiatic
provine de la oxizii de fier (rugin) din sol.[75] Marte are doi satelii naturali foarte
mici (Deimos i Phobos) despre care se crede c au fost asteroizi capturai de
gravitaia planetei.[76
Jupiter
Jupiter (5,2 UA), cu o mas de 318 ori mai mare ca cea a Pmntului, este de 2,5 mai
masiv dect toate celelalte planete din sistemul solar laolalt. El este compus n mare
parte dinhidrogen i heliu. Cldura sa intern destul de mare creeaz un numr de
caracteristici semi-permanente ale atmosferei sale, cum ar fi benzile de nori i Marea
Pat Roie.
Jupiter
are 67
de
satelii
cunoscui.
Cei
mai
mari
patru
satelii, Ganymede, Callisto, Io i Europa prezint similariti cu planetele terestre,
cum ar fi vulcanismul i nclzirea intern. [87]Ganymede, cel mai mare satelit din
sistemul solar, este mai mare dect planeta Mercur.
Saturn
Saturn (9,5 UA), care se distinge prin sistemul su de inele uor de observat de pe
Pmnt, este asemntor cu Jupiter din punctul de vedere al compozi iei atmosferice
i al magnetosferei. Dei Saturn are 60% din volumul lui Jupiter, el are mai puin de o
treime din masa acestuia (95 de mase terestre), fiind cea mai pu in dens planet din
sistemul solar. Inelele lui Saturn sunt alctuite din particule mici de roc i ghea.
Saturn are 62 de satelii confirmai; doi dintre ei, Titan i Enceladus, poart semne de
activitate geologic, dei acetia sunt n mare parte alctuii din ghea ( criovulcani).
[88]
Titan, al doilea satelit ca mrime din sistemul solar, este mai mare dect Mercur i
singurul satelit din sistemul solar care posed o atmosfer substanial.
Uranus
Uranus (19,6 UA), de 14 ori mai masiv ca Pmntul, are masa cea mai mic dintre
toate planetele exterioare. Este singura planet care orbiteaz n jurul Soarelui
nclinat pe o parte; nclinaia axei de rotaie este de peste nouzeci de grade fa de
normala la ecliptic. Planeta are un nucleu mult mai rece dect ceilali gigani gazoi
i cantitatea de cldur radiat n spaiu este foarte mic. [89]
8

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

Uranus
are 27
de
satelii
cunoscui,
fiind Titania, Oberon, Umbriel, Ariel i Miranda.

cei

mai

mari

Neptun
Neptun (30 UA), dei este puin mai mic dect Uranus, este mult mai masiv
(aproximativ 17 mase terestre) i prin urmare, mult mai dens. El radiaz mai mult
cldur intern, dar nu la fel de mult ca Jupiter sau Saturn.[90]
Neptun are 13 satelii cunoscui. Cel mai mare, Triton, este geologic activ, avnd
probabil gheizere de azot lichid.[91] Triton este singurul satelit mare cu o orbit
retrograd. Neptun este nsoit pe orbita sa de o mul ime de planete minore,
numite troienii lui Neptun, care au o rezonan orbital de 1:1 cu el.

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

TIAI C
Venus este cel mai fierbinte loc din sistemul solar dup Soare si cel mai strlucitor
obiect de pe cer dup Soare si Lun ?
Pe 27 august 2003, Marte s-a aflat la cea mai mic distan de Pmnt in ultimii
50.000 de ani?
Soarele reprezint 99,86 % din masa ntregului sistem solar?
Pe Marte exista calote de ghea ce rezist pe tot parcursul anului, situate la ambii
poli? De asemenea este posibil existena gheii si n interiorul planetei?
Fenomenul de flux-reflux este datorat forelor gravitaionale dintre Pmnt si Lun?
Pamantul este cea mai dens planet din sistemul nostru solar?
Pe Marte se gsete cel mai nalt vulcan din sistemul nostru solar, de 3 ori mai nalt
dect Everestul?

Luminii de la Soare ii ia 8 minute pana atinge Pamantul; daca Soarele s-ar stinge
acum, in 8 minute am ramane in ntuneric?
Lumina este cel mai rapid lucru din univers si calatoreste cu 300.000 de km pe
secunda?
Mercur orbiteaz Soarele mai repede dect orice alt planet?
Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul nostru. In ea ar ncpea toate celelalte 8
planete?
Cea mai apropiat stea de Pmnt este Proxima Centauri aflata la 4,23 de ani-lumin,
adic 25 de milioane de milioane de km distan de Soare?
Luna noastr se deprteaz de Pmnt cu 3 cm pe an?

10

COALA GIMNAZIAL NR.8 Elena RareBOTOAN

BIBLIOGRAFIE:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

TERRA MAGAZIN
WWW.WIKIPEDIA.RO
http://GEOGRAFIE -ONLINE.BLOGSPOT.RO
ATLAS SISTEMUL SOLAR
WWW.ASTRO-URSEANU.RO
WWW.GEOGRAFIALUMII.RO

11