Dobrea Marius-Alexandru

2211C

Tratat de dezimformare
De Vladimir Volkoff
CAP 1 DEZINFORMAREA
Dezinformarea este un termen aparut recent in limbajul de specialitate, desi se practica
inca din antichitate. Este indisolubil legata de informatie, care poate fi viciata in numele
unor scopuri bine definite. Sunt concluziile la care a ajuns Vladimir Volkoff, autorul
lucrarii Tratat de dezinformare, aparuta la Editura Antet si pe care le prezentam cititorilor
nostri.
Trebuie facuta o distinctie clara intre un fapt si o informatie. "Ploua" nu este o informatie,
ci un fapt. Acesta devine informatie in momentul in care este comunicat de cineva unei
alte persoane, fie direct, prin metoda "gura/ureche", fie mediat, prin telefon, ziar, radio,
televiziune etc. Pe parcursul procesului de transmitere a informatiei pot aparea involuntar sau, dimpotriva, intentionat - distorsiuni, omisiuni, adaugiri de elemente noi
etc., care sunt tipice dezinformarii.
Orice informatie presupune prezenta a trei variabile, in care nu se poate avea deloc
incredere: informatorul (care poate face o confuzie intre ploaie si stropii unui aspersor, de
pilda), mijlocul de comunicare (telefonul se aude slab, permitand confuzii intre cuvinte,
sau scrisoarea este caligrafiata cvasiindescifrabil, ceea ce duce la acelasi rezultat etc.),
informatul (care poate crede ca informatorul exagereaza). Toate aceste elemente ne
sugereaza faptul ca aproape orice informatie este supusa riscului denaturarii. De aici
rezulta ca:
- informatia nu contine niciodata adevarul suta la suta. Pe tot parcursul transmiterii se
strecoara erori, chiar daca nu exista intentii vicioase;
- in materie de informare, nu exista obiectivitate. Oricine declara ca este obiectiv este fie
megaloman, fie rau intentionat, fie excesiv de naiv;
- este firesc ca fiecare martor sa aiba propria sa impresie asupra unui eveniment la care a
asistat. Daca impresiile se potrivesc prea bine unele cu altele, ceva este sigur in neregula.
Termenul de dezinformare a aparut pentru prima data in limba rusa, dupa al doilea razboi
mondial, si avea rolul de a desemna "practicile exclusiv capitaliste care urmareau
aservirea maselor populare". De aici, termenul a trecut in limba engleza, cu intelesul de
"scurgere deliberata de informatii care induc in eroare". In Franta, notiunea a aparut in
1974 si era definita drept "utilizare a tehnicilor de informare, in special de informare in
masa, pentru a induce in eroare, a ascunde sau a travesti faptele." Autorul insusi a simtit
nevoia sa dea o definitie mai precisa termenului de dezinformare: "Tehnica permitand
furnizarea de informatii generale eronate unor terti, determinandu-i sa faca acte colective
sau sa difuzeze judecati dorite de dezinformatori."

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
CAP 2 CE NU E DEZINFORMAREA?
PROPAGANDA
Propaganda este considerata o activitate sistematica de transmitere, promovare sau
raspandire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari sociale sI
ideologii, in scopul influentarii, schimbarii, formarii unor conceptii, atitudini, opinii,
convingeri sau comportamente. In sensul clasic, se constituie ca un subsistem al
sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de guvernare; in
prezent insa, se dezvolta numeroase forme de propaganda (economica, tehnica, medicala,
sportiva, culturala), diferentiate dupa continut sI prin raportare la profilul grupului social
care o initiaza, urmarind realizarea unor scopuri persuasive.
Ca sistem, propaganda dispune de:
1.o structura institutionala specializata (aparat de conducere ierarhica, centre de
organizare, centre de studiu, proiectare sI difuzare de mesaje)
2.ideologie sI valori aflate in corespondenta cu interesele sI obiectivele gruparii sociale
pe care o reprezinta; acestea sunt luate ca referinta pentru programarea sI realizarea
propagandei
3.mijloace sI metode de transmitere a mesajului; studiul sociologic al acestora distinge
urmatoarele grupuri mari de metode:
-afectiva - consta in organizarea mesajelor astfel incat acestea sa provoace trairi sI
adeziuni colective, mai ales de tip emotional. Mai intai se indica consecintele negative ale
unei optiuni personale provocate de o agentie anume (afectarea intereselor, amenintare a
pozitiei individuale, impiedicarea realizarii unor obiective personale importante etc)
pentru a declansa reactia afectiva negativa fata de aceasta sI apoi se prezinta o alternativa
diferita care ar avea numai efecte pozitive. Accentul nu este pus pe argumentarea logica
sau prezentarea unor fapte relevante, ci pe acele informatii care au o profunda rezonanta
afectiva.
Publicitatea
Publicitatea poate fi un instrument de manipulare i propagand, ea fiind vzut
ca un schimb care sacrifi informatia fr valoare pentru o form foarte confortabil, dar
condimentat cu persuasiune9. Unii specialiti subliniaz faptul c abilitatea
publicitii const n capacitatea de a modela prioritile consumatorului. Astfel,
publicitatea ii propune i ea, ca i predicile, politica i numeroase alte activiti ale
societii noastre, obiectivul explicit al manipulrii precum i acela implicit, de a
condiiona achiziionarea de bunuri i servicii.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Intoxicarea
Este o forma de dezinformare si consta in suprasaturarea surselor cu informatie
falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase.Dintr-un razboi al
imaginii,iese cel mai bine cel care a investit cel mai mult in imaginea proprie si care a
sabotata cel mai mult imaginea celuilalt.
Minciuna
Este o specie mai puin tratat, de mesaj deliberat fals. A mini este pentru oameni
un obicei care dureaz de milenii.
Cap 3 De la gura la ureche
-simbolul operatiuni este asemenea calului troian
-intotdeauna exista o metoda sa nu cadem prada orbirii ca in cazul troienilor de accea a
dus la pierderea cetatii spargand zidurile pt a introduce darul.
-actul care consta in o favoare propia distrugere poarta denumirea de sindromul
stockholm.
-calul troian poate fi considerat un mit al dezinformarii insa o alta sursa estea cea a
generalulu SUN TZI a carei carte :arta razboiului a fost studiata in scolile militare din
blocul comunist.
-acesta consta ca arta suprema a razboiului este a invinge dusmanul fara lupta.
-arta razboului se bazeaza pe inselatorie.
-implicarea claselor conducatoare ale tarii adverse era cea dea 2 regula a sa.
-a 3 regula :discordia si galcevile intre cetatenii tarii adverse ,regula a dezbinarii si
cuceriirii.
Cap 4 E adevarat pt ca am citit?
ntruct inventarea scrisului, imemorial de altminteri, nu a modificat prea mult condiiile
comunicrii de la gur la ureche, se poate spune c trei fenomene principale trebuia s
ajute trecerea dezinformrii de la o copilrie incoerent la o tineree luminat:
1.-inventarea tiparniei de ctre Gutenberg, n anul 1434, dnd
posibilitatea de reproducere nelimitat a dezinformrii.
Aceast invenie a antrenat dup sine:
2.-lansarea primului periodic (la Koln, n anul 1470), urmat rapid de
o multitudine de alte periodice, de unde a aprut posibilitatea de a
modifica dezinformarea de la o zi la alta. Aceast lansare a avut ca
rezultat:
3.-importana crescnd, ncepnd din secolul al XVIII-lea, a ceea ce se numete opinia
public n viaa politic a Occidentului, urmat de ocazii nmulite la nesfrit pentru
dezinformare.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
In cont autorul arata cateva cazuri de dezinformare ce au avut ca principala legitimitatea
doar simplul fapt ca informatia era usor de gasit fiind scrisa.Marea eciclopedie e revista
franceza in are autorii articolurilor isi propagau propiile pareri distrugand prejudecatile
politice si religioase ale epocii.Volataiere in pledoriile sale cauta sa emotioneze opinia
publica astfel incat sa se obtina o anumita actiune din partea factorilor de decizie .

CAP 5 Zilele Radioului

Epoca de glorie, in materie de dezinformare, a acestei inventii a fost atinsa in cursul celui
de-al doilea razboi mondial si in perioada de ascensiune a comunismului, care i-a urmat.
Virtutile radioului in potentarea dezinformarii au fost speculate in mod genial de
Goebbels si Lenin. Cel dintai era de parere ca "o minciuna repetata de o mie de ori
ramane o minciuna, dar o minciuna repetata de un milion de ori devine adevar", radioul
fiind instrumentul perfect pentru a repeta o minciuna de milioane de ori. Cel de-al doilea
credea sincer ca "a spune adevarul este o prejudecata burgheza meschina"; in consecinta,
radioul era utilizat la maximum conform acestei "axiome", iar adevarul era ocolit cu mare
grija.
Cap 6 dezinformarea se organizeaza
-se vorbeste despre perioada leninista ca metoda de dezinformarea a politicii
-se vorbeste despre cele 4 formule ale sale privitoare la manipularea maselor
-apoi se vorbeste despre stalin care a facut dezinformarea sa intre in domeniul stiintei
trecute si prezente.
Limba de lemn
Limba de lemn, utilizata atat in scris, cat si in vorbire, in ziare, carti si la radio,
este considerata capodopera dezinformarii, deoarece este imposibil de folosit de cineva
fara ca acesta sa nu devina in acelasi timp si dezinformator, si dezinformat. Principalele
caracteristici ale limbii de lemn sunt: caracterul impersonal si pasiv al frazelor ("relatiile
reciproce s-au strans", "intr-o atmosfera de stima si respect reciproc", "s-au exprimat
urari" etc.), abundenta mijloacelor lingvistice care servesc la accentuarea obligativitatii (a
trebui, a fi dator, cu necesitate, negresit, obligatoriu, neabatut etc.), maniheismul (lipsa
nuantelor, impartirea stricta in doar doua categorii a oricarui domeniu sau multimi de
oameni - buni si rai, prieteni si dusmani, devotati si tradatori, abstract si concret, general
si particular, obiectiv si subiectiv etc.), metaforele si personificarile excesive (hidra
capitalista, parintele popoarelor /cu referire la Stalin/, Pentagonul, in loc de SUA etc),
codificarea (anumite cuvinte, ca "revizionist" sau "dusman al poporului", dau semnalul de
atac; altele, precum "lipsa de vigilenta revolutionara", servesc drept avertisment sau
amenintare etc).
Limba de lemn nu este apanajul exclusiv al comunistilor. Toti specialistii - medicii,
juristii, militarii, preotii, filosofii etc. - au limba lor de lemn. Diferenta consta in faptul ca
respectivele jargoane specializate inseamna ceva, cel putin pentru cei initiati, si deci nu
sunt dezinformatoare nici pentru cei ce le inteleg, nici pentru cei ce nu le inteleg.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Cap 7 Perioada clasica(dezinformarea si serv speciale)
-operatiuni pacifiste,operatiunea tanzania,neptun,razboiului biologic68 etc
Cap 8 Tentativele occidentale
n timp ce dezinformarea sovietic i fcea de cap n lume, serviciile speciale ale
Occidentului se mulumeau s practice R.A.P.-ul tradiional: Informaii, Aciune,
Protecie. Totui, nevoite s studieze tehnicile KG.B.-ului, a nceput s li se trezeasc
dorina de a-i imita dasclii. Din motivele pe care le-am enunat la sfritul capitolului
precedent, acesta va fi mai scurt. Serviciile occidentale nu aveau nici o ans contra celor
sovietice.
Ex:afacerea Oldfield, Documentele Gestapoului,etc.
Cap 9 Cine a castigat razboiul rece?
Comunitii au reuit s se fac s uite: *
-c regimul comunist a costat viaa a o sut de milioane de fiine
omeneti, cel puin;
-c a inventat lagrele de concentrare;
-ca a deportat populaii ntregi;
-c a reintrodus oficial tortura n interogatorii;
-c a dus la falimentul economic al tuturor rilor unde a fost
implantat;
-c a sterilizat pe plan intelectual popoare ntregi;
-c le-a prejudiciat iremediabil bncile genetice;
-c a violat independena mai multor ri;
-c a recurs sistematic la teroare i la minciun, ca mijloace de
guvernare.
Nazismul, care a fcut aproximativ de zece ori mai puine victime dect
comunismul, a fost definitiv i pe bun dreptate vetejit de procesele de la Nrnberg i
supus unei eradicri totale, printr-o politic de denazificare aplicat ca cel mai eficient
mod. Comunismul nu a fcut obiectul nici unei sanciuni, n nici o ar, i continu s
apar n opinia multor oameni ca o micare politic onorabil, alturi de toate celelalte.
Recunoatei c aa ceva e de-a dreptul incredibil i este greu s nu o considerm o
victorie a dezinformrii - nu m refer la Departamentul A ca atare, ci la entitatea
comunista n sine - n favoarea consimmntului patologic al Occidentului.
Se regsesc toate: manipulare mascat (comunismul se ascunde acum sub masca
social-democraiei sau, n Rusia, a naionalismului); manevrare a opiniei publice pasive;
informaii deturnate, ignorate, filtrate savant, i scopuri politice evidente:
-n Rusia, reconstrucia unei societi a privilegiilor cu tendine mafiote, gata s fac
orice concesii Rusiei ortodoxe i tradiionale; -n Occident, distrugerea definitiv a
tuturor valorilor motenite de la cretinism i constituirea unei societi fr alte structuri
dect cele care se ivesc din corupia ambianta

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Cap 10 Cum se conduce?
Cum se concepe o operatiune de dezinformare?
O operatiune tipica de dezinformare include in mod obligatoriu mai multe elemente aflate
intr-o relatie de interdependenta:
1. Clientul este cel care beneficiaza de pe urma operatiunii de dezinformare si cel care
achita nota de plata. El poate fi o persoana particulara, o organizatie, un partid politic sau
chiar un guvern.
2. Agentul este cel care, la cererea clientului, concepe, instrumenteaza si raspunde de
intreaga campanie de dezinformare. Specialistii considera ca cea mai buna agentie de
dezinformare care a existat vreodata a fost Departamentul A din cadrul KGB.
3. Studiul de piata. Inaintea lansarii oricarei campanii de dezinformare, cei care o concep
studiaza cu maxima atentie publicul careia urmeaza sa i se adreseze si elaboreaza strategii
speciale pentru fiecare categorie ce face obiectul dezinformarii (intelectuali, tarani,
populatii din tari subdezvoltate etc.).
4. Suporturile. Acestea sunt definite ca fiind fapte marunte, adevarate sau pretinse ca fiind
adevarate, prin intermediul carora publicul este determinat sa creada un anumit lucru avut
in vedere de dezinformatori. (n.n. Exemplu: amantele lui Emil Constantinescu. Indiferent
daca acestea au existat sau nu cu adevarat, prin vehicularea informatiilor referitoare la
aventurile fostului presedinte se acrediteaza ideea ca acesta este o persoana imorala.
Acest lucru este valabil in cazul in care E. Constantinescu face, intr-adevar, obiectul unei
campanii de dezinformare, fapt care nu se cunoaste cu exactitate.)
5. Transmitatorii sunt mijloacele pe care le foloseste dezinformatorul pentru a inocula
mesajul sau in constiinta publica: cuvantul si imaginea transmise de presa scrisa, vorbita,
filmata, televizata sau informatizata. Spre deosebire de propaganda, in cazul
dezinformarii sunt indispensabili mai multi transmitatori complici, daca se poate
inconstienti, care vor putea deveni tapii ispasitori ai operatiunii, daca aceasta esueaza.
6. Tema are caracter general si trebuie sa fie cat mai simpla posibil. (n.n. In cazul amintit
mai sus, tema nu este Emil Constantinescu ci moralitatea oamenilor politici.)
7. Tratarea temei se face in mai multe moduri: fie nedifuzand o informatie, fie difuzand o
informatie incompleta, tendentioasa ori de-a dreptul falsa, fie saturand atentia publicului
printr-o suprainformare care sa determine pierderea sensului a tot ceea ce e important, fie
prin comentarii subiective. (n.n. Amantele lui Constantinescu pot fi elemente ale unei
campanii de dezinformare menite sa abata atentia de la saracie, somaj, coruptia puterii,
caz in care devine plauzibila ipoteza ca acest subiect de presa a fost instrumentat si lansat
de PSD.)

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
8. Cutiile de rezonanta sunt acele mijloace de informare care preiau o informatie lansata
de un transmitator. Pentru dezinformare, este esential sa existe cat mai multe cutii de
rezonanta. (n.n. Stirea despre doctorita Rosca, amanta presedintelui, a aparut initial in
cateva publicatii ai caror reprezentanti au fost prezenti la conferinta de presa organizata
de aceasta. Dupa numai o zi, intreaga presa a preluat si a dezvoltat subiectul, devenind o
ampla cutie de rezonanta.)
9. Tinta este, prin definitie, opinia publica.
10. Satanizarea consta in a spune cat mai multe lucruri rele despre inamicul potential,
utilizand suporturile dezinformarii: informatii false, declaratii trunchiate, fotografii
trucate etc. A se vedea cazul Irakului si al lui Saddam Hussein.
11. Psihoza desemneaza reusita operatiunii de dezinformare si se manifesta ca o stare
irationala a publicului, care il impinge pe acesta sa nu mai vada decat ceea ce se intampla
in sensul dezinformarii, sa o imbogateasca, sa se dezinformeze el insusi, sa devina din
dezinformat dezinformator. In acest context, trebuie spus ca dezinformarea profesionista
nu se adreseaza decat in aparenta inteligentei publicului, ea tintind de fapt toate nivelurile
sensibilitatii, stiut fiind ca pasiunile sunt intotdeauna mai puternice decat convingerile.
CAP 11 Cum se practica dezinformarea?
Exista numeroase moduri de a trata o informatie, in asa fel incat ea sa devina apta pentru
o actiune de dezinformare:
1. Negarea faptelor (Nu este adevarat ca X i-a furat banii lui Y).
2. Inversarea faptelor (Nu X i-a furat banii lui Y ci, dimpotriva, Y i-a furat banii lui X).
3. Amestecul dintre adevar si minciuna (Este adevarat ca X i-a luat banii lui Y, dar asta
din cauza faptului ca Y ii datora lui X acei bani, pe care refuza sa-i mai dea inapoi).
4. Modificarea motivului (Motivul pentru care banii lui Y au fost gasiti la X nu este
furtul, ci faptul ca X i-a gasit pe o alee in fata casei lui Y).
5. Estomparea (Se face prea multa galagie pentru o suma atat de mica; altii fura miliarde
si nu patesc nimic!).
6. Generalizarea (Toata lumea fura in Romania; cum de l-ati gasit tocmai pe X tap
ispasitor?).
7. Utilizarea partilor inegale (In cazul mediatizarii furtului, se va acorda un spatiu
restrans faptului in sine, iar evidentierea calitatilor morale si ale faptelor bune ale lui Y va
ocupa un spatiu mult mai mare).

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Cap 12 Accesorii Verbale
Manualele
Am observat deja rolul dezinformator jucat de manualele de istorie francez sub
Republicile a III-a i a IV-a, dar de atunci s-au mai fcut multe.Spre anul 1984, manualele
de tiine umaniste folosite la cursul terminal prezentau viaa n U.RS.S. i viaa n
S.U A sub forma a dou fotografii, pe pagini opuse: prima reprezenta un grup de
studeni de ambele sexe, rznd i nghesuindu-se la ieirea dintr-o universitate; a doua
arta nite negri famelici pe treptele unei barci
Substantivele propii
Dicionarele au servit i ele mult la exprimarea sensibilitii politice a autorilor
lor. Ar merita un studiu aprofundat. n cazul de fa, trebuie s ne mulumim cu cteva
exemple:
1.mi propun s atrag atenia asupra mai multor ilustraii din dicionarul Le Petit Robert
des nomspropres (1974), fr a m ocupa nici de alegerea personajelor care obin sau nu
obin ilustraie (aceast alegere reprezentnd n sine un program ntreg) i nici, fr
excepie, de textul articolelor.
2.La articolul Bisma rck (Otto von), nu exist un portret, ci o caricatur a
Cancelarului mpreun cu regele lui, Wilhelm I.
3.La Candide, o gravur reprezentnd un sclav cu un singur picior i doi domni narmai
cu puti; unul dintre ei i spune celuilalt: Cu acest pre mncai dumneavoastr zahr n
Europa.

Dicionarul sinonimelor, Larousse, 1977

Cuvntul orienter (a orienta): Ziarele de informare sunt la fel de orientate ca i
publicaiile unui partid politic. Fr ndoial. Iar despre dicionare, ce s mai vorbim!
Dac vei consulta ediia din 1996 a Noului dicionar de sinonime, vei constata c toate
exemplele citate mai sus au rmas prezente, cu o variant: nu mai scrie ader la partid
socialist ci am aderat..
ntrebare. Un apel att de sistematic la ura de clas merit denumirea de
dezinformare?
n cazul de fa, cred c da. S relum definiia care trebuie s ne serveasc drept piatr
de temelie: Dezinformarea este o manipulare a opiniei publice, n scopuri politice,
folosind informaii tratate cu mijloace deturnate.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Logomachia - lupta cu cuvintele - ncepe de la invective. Omul caut n mod
spontan s-i exprime ura prin vocabule care ncearc s njoseasc dumanul, s-l
ridiculizeze, s-l fac i mai odios.
De remarcat c insulta e cu att mai grav dac se adreseaz unei colectiviti sau
unei familii, dect unui individ. Gndii-v la toate cuvintele dispreuitoare cu
semnificaia de evreu sau arab.n timpul rzboiului, pentru francezi, germanii nu mai
erau germani, ciBoches, Fritz, Frises, Frido-lins i, mai curios, Chleuhs,cnd Chleuhs-ii
sunt berberi din Munii Atlas.
CAP 13 Accesorii senzoriale
Dup cum vom vedea n continuare, ntruct sunetele se transmit mult mai lent dect
imaginile, ele nu se situeaz literalmente dedesubtul pragului perceptiv i, deci, nu
trebuie s fie numite subliminale.
Imagini subliminale
Percepia subliminal a fost descoperit n 1917, la Viena, de ctre Otto Poetzl.
n 1957, Vance Packard, bazndu-se pe experienele sau pseudoexperienele, cum
afirm acum unii - ale lui James . Vicary, avea o credin de neclintit n persuasiunea
clandestina. Vicary nsui afirma c profitase de o vizionare cinematografic pentru a
proiecta, la fiecare cinci secunde, mesaje Drink Coca-Cola i Hungry? Eat popcorn Bei
Coca-Cola i V e foame? Mncai popcorn). Vnzrile acelei buturi vulgare i ale
acelui aliment greos (pentru mine, n orice caz) au crescut respectiv cu 57,7% i cu
18,1%.
Mesajele subliminale i preedintele Mitterrand
n timpul campaniei electorale din 1988, genericul de tiri al postului Antenne 2 a
transmis de 2 949 de ori o imagine a preedintelui Mitterfand, candidat, imagine care nu
era vizibil cu ochiul liber, dect dac se ncetinea proiecia, n care caz imaginea
devenea evident i putea fi chiar fotografiat.
Mesaje clandestine auditive
Mesajele clandestine auditive sebazeaz pe tehnici diferite. Este vorba de strecurarea
unor solicitri n nregistrri, de obicei musicale. Pentru imprimarea mesajului subliminal
se folosesc cinci tehnici:
-frecvena modulat;frecvenele foarte joase (ntre paisprezece i douzeci de cicli pe
secund); frecvenele nalte (ntre aptesprezece mii i douzeci de mii de cicli pe
secund);
-viteza variabil (audibil numai cu ajutorul unui aparat specializat anume n acest
scop);mesajul nregistrat invers, neavnd nici un sens aa cum este auzit, dar avnd unul,
de preferin subversiv, n ordinea invers a fonemelor (a nu se confunda cu
palindromurile gen Ele fac cafele care, n ceea ce le privete, se adreseaz inteligentei.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Cap 14 Cutiile de rezonanta
Cutia de rezonan
Ca o manipulare s fie ct mai eficient, trebuie ndeplinite cteva condiii
eseniale: numrul persoanelor care recepteaz mesajul s fie ct mai numeros, timpul
ntre emiterea i receptarea mesajului s fie ct mai scurt, canalul de transmitere a
mesajului s fie specializat n transmiterea de informaii publicului larg.
Presa, att cea scris, ct mai ales cea audio-vizual ndeplinete aceste condiii.
Ba, chiar mai mult, ea reuete, involuntar sau nu, s amplifice caracterul mesajului
transmis de manipulator. n acest fel ea acioneaz ca o cutie de rezonan mrind
impactul pe care l avea mesajul iniial.
Khmerii roii
Exemplele de manifestri ale obiectivitii aparente abund i este firesc s fie
astfel, mai ales n ziarul care se laud cu cea mai mare obiectivitate: Le Monde. La limit,
n-ar trebui s existe ntr-un ziar nfeudat pe fa unui partid, caL'Huma-nite. Michel
Legris, care i-a fcut cursurile la Le Monde, demonteaz ca un om n cunotin de
cauz procedeele folosite de acest ziar cnd a relatat evenimentele din Cambodgia, n
1975. Pe prima pagin, cu caractere italice n chenar, aprea mai nti o scrisoare
descriind entuziasmul populaiei din Phnom Penh eliberat de khmerii
revoluionari.
Onagrele
Jacques Vindex i Gabriel Veraldi au publicat o carte despre agenii de influen
sovietici, de la Lemn la Gorbaciov. Autorii au atins esenialul mai ales n studiul cutiilor
de rezonan occidentale. Pentru a le desemna, au ales cuvntulonagre, care li s-a prut
cel mai indicat, din moment ce dicionarele i dau urmtoarea definiie:
ONAGRE: substantiv masculin - 1. specie de mgar de talie nalt;
2. main de lupt folosit la distrugerea fortificaiilor.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Cap 15 E adevarat fiindca am vazut
Utilizarea imaginii in dezinformare
"E adevarat fiindca am vazut" este o afirmatie puternic inradacinata in psihicul uman, mai
puternica decat cea mentionata anterior, respectiv "E adevarat pentru ca am citit".
Iata cateva din avantajele imaginii in materie de dezinformare:
- este literalmente incontestabila;
- informatia vizuala nu are nevoie sa treaca prin creier pentru a ne afecta inima sau
pornirile instinctuale;
- imaginea, prin natura ei, se preteaza la toate manipularile posibile: selectie, incadratura,
unghi de filmare, animatie, trucaje etc;
- imaginea se adreseaza maselor intr-o masura mai mare decat cuvantul, este usor de
perceput, usor de reprodus si devine imediat subiect de conversatie.
Definita drept "paradisul dezinformatorilor", televiziunea ofera o intreaga serie de
facilitati care devin insa foarte usor constrangeri. Materialele trebuie sa fie scurte
("Trebuie sa schimbam subiectul inainte ca telespectatorul sa schimbe canalul" - este una
din regulile producatorilor), iar difuzarea informatiilor depinde de orele la care se produc
evenimentele (daca un eveniment se produce dupa ora 23,00 este posibil sa nu se
vorbeasca nici a doua zi de el). Scurtimea impiedica orice aprofundare a subiectului, iar
momentul producerii unui eveniment poate duce la omiterea lui din jurnalele de stiri.
Puterea imaginii este atat de mare, incat prima impresie ramane de nezdruncinat,
dezmintirile ulterioare avand efecte minime (In timpul unei emisiuni televizate, Eltin
avea un debit verbal ciudat de lent: s-a tras concluzia ca este beat. Ulterior, un operator de
imagine a recunoscut ca a incetinit in mod deliberat mersul benzii sonore, dar era prea
tarziu. Mitul "betivului" Eltin nu a mai putut fi sters din imaginea publica). La astfel de
procedee se poate adauga folosirea mesajelor subliminale, prin inserarea unei imagini in
"coada" celor 24 de fotograme percepute de ochiul uman in fiecare secunda. Aceasta
imagine - care poate fi, de pilda, portretul unui candidat la alegerile prezidentiale - nu mai
este perceputa de ochi, ci ajunge direct in creier, la nivel subconstient, putand provoca
reactii si comportamente dirijate in sensul dorit de dezinformator. Astfel de practici sunt
interzise in majoritatea tarilor civilizate.

Cap 17 Razboiul informatiilor

Acesta este un concept stabilit pentru prima data de americani si consta in utilizarea
ofensiva si defensiva a sistemelor de informare pentru a exploata, corupe si distruge
informatiile si sistemele de informare ale adversarului, protejandu-se insa propriile
informatii si sisteme.

Dobrea Marius-Alexandru
2211C
Din punct de vedere militar, informatia este de-acum considerata a cincea dimensiune a
oricarei batalii, alaturi de dimensiunile pamant, mare, aer, spatiu. Razboiul din Golf, de
exemplu, a reprezentat mai mult triumful informatiei decat cel al armamentului, strategiei
sau al moralului trupelor.
Culmea cea mai inalta a dezinformarii a fost atinsa gratie mediilor electronice de
informare. Internetul se bazeaza mai putin pe calitatea informatiei si mai mult pe
capacitatea de cristalizare a unor opinii difuze. Asemenea unui teren propriu-zis, terenul
cibernetic apartine celui care il acapareaza mai intai. Majoritatea "navigatorilor" pe
Internet sunt dirijati intotdeauna spre aceleasi site-uri, aceleasi solutii, aceleasi
intreprinderi, dincolo de care nu fac decat rareori efortul sa mai caute.
Cap 18 Un mod de a trai
-dezinformarea a devenit un mod de a trai.
Ce e de facut??
Autorul nu crede ca exista nici cea mai mica sansa de a lupta cu succes deplin sau
macar cu un succes considerabil contra dezinformarii atata vreme cat publicul nu
va fi dobandit sentimentul ca adevarul e un lucru sacru cel mai pretios bun al
nostru.
Ex: Sfntul Chivot Un sfnt, capturat i jefuit de tlhari, le-a cerut s-l lase s
plece pentru c nu mai avea la el nici un ban. I-au dat drumul. Indeprtndu-se, a gsit n
fundul buzunarului un gologan. Atunci, s-a ntors n fug pentru a li-l da, pentru c nu
suporta ca de pe buzele lui s se fi rspndit o informaie fals.
Iat cum ar cere decenta s fie tratat adevrul.
Iar eu, ca s m consolez, mi spun c diagnosticarea bolii nu e totuna cu vindecarea ei,
dar rareori o boal poate fi vindecat fr a-i fi stabilit diagnosticul.