PROIECTAREA ASISTAT DE

CALCULATOR CU AJUTORUL PROGRAMULUI

EAGLE MODALITATE EFICIENT, MODERN I PRACTIC
DE REALIZARE A CABLAJULUI
PROF. MAFTEAN LIVIU
PALATUL COPIILOR SUCEAVA
n societatea actual are loc un proces dinamic care oblig toate
categoriile sociale s in pasul cu evoluia societii i implicit a educaiei.
Suntem n era informaional pe care unii cu greu o accepta, se integreaz n
ea.
i n nvmnt au loc transformri rapide pornind de la crearea mediului
de nvare care poate eficientiza tehnicile de nvare i de munc
intelectual sau le poate bloca, ncetini uneori din lipsa banilor, alteori din
dezinteresul dasclilor.
Nevoile i cerinele copiilor actor pe scena educaional pretind dasclilor
o schimbare radical a modului de abordare a activitii didactice.
Reforma sistemului de nvmnt are ca obiective schimbarea mentalitii
i formarea unor dascli reflexivi, utilizarea calculatorului n activitatea
didactic, n opionale i n alte activiti non-formale.
Cnd, cum, cine ar trebui s ntreprind schimbri care s conduc la
formarea cadrelor didactice sunt ntrebri care au condus la o flexibilizare a
sistemului de formare. Piaa de programe de formare este deschis oricror
organizaii care pot furniza strategii eficiente care s conduc la integrarea
european a nvmntului.
Lumea n care trim se schimb i o dat cu ea i educaia. Sursele de
informare pentru aduli i copii se multiplic nct pentru cei atrai de nou,
de spectaculos, una pare mai atractiv dect alta.
Se spune deseori c acei copii care au parte de dascli creativi vor fi i ei
creativi urmnd modelul.
Efortul copiilor trebuie s fie unul intelectual, de exersare a proceselor
psihice i de cunoatere, de abordarea altor demersuri intelectuale
interdisciplinare dect cele clasice prin studiul mediului concret i prin
corelaiile elaborate interactiv n care copiii i asum responsabiliti,
formuleaz i verific soluii, elaboreaz sinteze n activiti de grup,
intergrup, individual, n perechi. Ideile i soluiile grupului au ncrctur
afectiv i originalitate atunci cnd se respect principiul flexibilitii.
Unii autori susin c specificul procesului creativ nu este reprezentat de
soluionarea unor probleme, ci de gsirea, identificarea, cutarea,
descoperirea problemelor.

Specialitii recomand dasclilor ca n alegerea strategiilor n demersul lor

didactic s in cont de stilurile de nvare individual a copiilor. Practica
didactic mi-a dovedit c tipul vizual i tipul practic-aplicativ de nvare
este cel mai eficient mod de asimilare i au o durabilitate mult mai mare,
deoarece prin tipul vizual:
vede informaia
verific
rezolvarea
sarcinii
privete
i
reine
materialele
personalizeaz metoda
se ajut de culori, de
materiale ilustrate pentru
a rezolva o sarcin, iar
prin
tipul practic:
nelege
explicaiile
tehnice,
problemele
fizicii, experienele
reine
ordinea
evenimentelor
- orete s ating i s aeze obiecte, cablaje, componente, s deplaseze
materialele existente
ntre sarcinile de nvare i nivelul de asimilare al acestora de
ctre copii trebuie s existe compatibilitate.
Prin aceast modalitate de realizare a cablajului reprezentrile
anterioare ale copiilor joac un rol important n rezolvarea sarcinii. De
aceea ar trebui inventariate aceste reprezentri pentru a ne baza pe ele
atunci cnd introducem o tem, o metod nou. Ele ajut deseori copiii s
depeasc obstacolele care blocheaz nvarea i s fac combinaii,
conexiuni ntre reprezentrile diferite ale copiilor din grup i descoperirile
lor prin contactul direct cu mediul pe care-l exploreaz. Dac vom lua n
seam reprezentrile copiilor, metodele i vor surprinde. Metodele au o
putere mirific dac le stpnim i le ndrgim, le aplicm sistematic. Ajut
copiii s-i nsueasc un concept, un principiu de nvare sau un principiu
democratic i mai ales un anumit algoritm.
Pentru rezolvarea sarcinilor de nvare exist mai multe chei de
investigare (analize, comparaii, experimente, investigaii), pe care copiii
nva s le foloseasc la descifrarea noilor concepte, idei, noiuni,
probleme.

n concluzie, sarcinile de nvare se formuleaz n funcie i n concordan

cu obiectivul metodei i al activitii care gzduiete noua strategie.
Copiii achiziioneaz cunotinele diverse apoi le integreaz, combin
pentru rezolvarea sarcinilor formulate de adult. Avantajul este acela c o
tem poate fi extins pentru a dobndi noi cunotine.
Calculatorul trebuie s constituie un sprijin n pregtirea copiilor pentru un
nvmnt modern, european, deoarece ofer oportunitatea de promovarea
unei activiti didactice moderne, centrat pe elev, n care implicarea
acestuia este activ i creativ, stimuleaz gndirea productiv, gndirea
divergent i lateral, ofer libertatea promovrii diversitii ideilor,
ncurajeaz autonomia elevului i realizeaz obiective interdisciplinare,
efectund conexiuni pertinente.
Mijloacele moderne (audio-vizuale) schimb ansamblul funciilor
pedagogice ale educatorului. Profesorul este degrevat de o parte dintre
sarcinile sale de comunicare a informaiei tiinifice de ctre mijloacele
moderne; el devine astfel disponibil pentru realizarea mai eficient a altor
obligaii pedagogice: poate s observe i s ndrume mai degajat activitile
independente ale elevilor, s-i sprijine n consolidarea cunotinelor.
Profesorul se transform astfel dintr-un mentor a toate tiutor ntr-un
partener cu mai mult experien care particip alturi de elevii si la
dezbaterea unor probleme tiinifice de actualitate. Comunicarea bilateral
educator-elev dobndete un dublu sens. Ea nu mai nseamn numai dialog
ntre profesor i elev, ci mediaz dialogul dintre elevii nii. Rspunznd la
ntrebrile elevilor, profesorul clarific cunotinele, dar sugereaz elevilor
noi piste de abordare a temelor pe care le discut ntre ei.
Condiiile calitativ sporite pe care mijloacele didactice moderne le
ofer elevului pentru ca el s se poat instrui relativ independent de tutela
intelectual a profesorului reprezint o caracteristic esenial a mutaiilor
pe care noile tehnici le determin n sfera raporturilor dintre educator i
elev.
Elevul nu-l deposedeaz pe profesor de valorile pe care le primete de
la el. Dimpotriv! Profesorul s-ar putea s ias i el n ctig! n procesul
educaiei nu se tie cine d i cine primete(L. Bloy); nici elevul n
momentul n care napoiaz ce a primit nu pierde ceea ce transmite.(J.J.
Vincensini)
Utilizarea tehnicilor noi n activitatea didactic pune n faa
educatorilor exigene ce in de calitatea pregtirii lor. Pentru a uza de
mijloacele noi profesorul trebuie s se instruiasc el nsui, pentru ca s
nvee s le foloseasc i s le valorifice din punt de vedere pedagogic.

n alegea mijloacelor moderne de comunicare trebuie s se in cont de

normarea n concordan cu nivelul general finalitii sistemului colar n
fiecare etap a dezvoltrii acestuia.
narmai cu rbdare i perseveren, dar mai ales cu profesionalism
i responsabilitate vom reui mpreun att noi cadrele didactice ct i copiii
s descifrm, s nelegem, s aplicm i s ne bucurm n egal msur de
oportunitile pe care aceast metod o deschide att n beneficiul copiilor
ct i a noastr.
Ca aplicativitate a acestei metode v prezint un proiect didactic pe
baza cruia am desfurat o activitate la cerc.
Proiect de lecie
Cercul: Construcii Electronice
Grupa: avansai
Profesor: Maftean Liviu tefan
Unitatea de nvare: Amplificator cu TDA 2030
Tema: Proiectare asistat pe calculator
Tipul leciei: Predare
Timp: 50 minute
Scop: Asigurarea educaiei elementare pentru cunoaterea i utilizarea unor
tehnici de lucru folosind programe de proiectare asistat de calculator,
dezvoltarea unor aptitudini tiinifico-aplicative, a gndirii creatoare.
Competene specifice:
C1 - Identificarea diodelor i nelegerea rolului lor n circuite
C2 - nelegerea principiilor funcionale ale circuitelor integrate
C3 - Identificarea domeniilor de utilizare ale circuitelor integrate
C4 - Stabilirea traseelor i proiectarea asistat de calculator
C4 - Utilizarea instrumentelor tehnologiei informaiei i comunicaiilor
pentru realizarea unor aplicaii
C5 - Dezvoltarea gndirii critice n evaluarea i autoevaluarea proiectrii
ct i identificarea
argumentelor pro i contra n susinerea proiectrii asistate pe
calculator sau n mod clasic
Obiective operaionale:
01
- s se familiarizeze i s-i nsueasc cunotine referitoare la
componentele electronice care sunt necesare amplificatorului cu
TDA 2030;
02
- s cunoasc rolul i importana fiecrui tip de componente,
parametrii i identificarea valorilor lor;
03
s-i formeze priceperi i deprinderi tehnice de operare cu
programul EAGLE

04

s-i dezvolte aptitudini tehnico-aplicative, creativitatea i

gndirea tehnic.
Strategii didactice:
a)
mijloace de nvmnt:
- calculatoare
- programul EAGLE
- fie cu scheme
- imprimant
- plan
b)
metode de nvmnt:
- explicaia cu suport vizual
- conversaia examinatoare i euristic
- exerciiul
- problematizarea
- algoritmizarea
- braistorming-ul
- nvarea prin descoperire
- debate
c)
forme de activitate :
- individual
- pe grupe
- frontal
BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
3.

S. Breban, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga Metode

interactive de grup, Editura Arves, Bucureti, 2002
M.Dulam Modele, strategii i tehnici didactice
activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002
E. Joia Pedagogie tiina integrativ a educaiei, Editura
Polirom, Iai, 1999

4.

erban Naicu Electronic aplicat

5.

Adrian Nicolaie Practica electronistului amator,

6.

Ivan, F. Brandihur - Evaluare i testare.

Proiectarea unui cablaj in mediul OrCAD

Prof. Octavian Georgescu,

Palatul Copiilor Craiova

Pentru proiectarea oricrui cablaj imprimat in programul Orcad este
necesar
realizarea
urmtorilor
pai
principali:
realizarea
schematica
a
montajului;
- atribuirea codurilor de capsula pentru componentele utilizate;
verificarea
schemei
pentru
existenta
erorilor;
generarea
fiierului
Netlist;
crearea
fiierului
cu
extensia
.max;
- setarea dimensiunilor cablajului a traseelor si numrului de straturi
utilizate;
rutarea
(desenarea
traseelor
conductive);
- verificarea cablajului in scopul identificrii eventualelor erori si corectarea
acestora.
Realizarea schematica
Pentru realizarea schematica se deschide programul Capture Cis
din
meniul
Start->Programs->Orcad->
Capture
Cis
Din meniul Files se alege New Project iar in fereastra aprut se vor
meniona
urmtoarele:
n csua Name se
va specifica numele
proiectului
n csua Location
va fi specificat
locul unde acesta
va fi stocat pe
HDD.
Se va bifa PC
Board Wizard (este
posibila si bifarea
opiunii
Schematics) dup
care va fi apsat
butonul OK.

Dup apsarea butonului OK programul va genera un Project manager cu

extensia .opj i care are urmtoarea structur (ca i n figura de mai jos).

Fiierul cu extensia DSN (design schematic name) cuprinde una sau mai
multe scheme electrice i lista cu componentele utilizate Design Cache.
Directorul Library care conine lista cu librriile utilizate.
In
directorul
Outputs
sunt
stocate
fiierele
de
ieire:
DRC (Design Rules Check) care conine erorile de proiectare
MNL(Netlist) conine informaia referitoare la legturile intre componente .
XRF (Cros Reference parts) conine informaii despre toate componentele
schemei (valoarea ,nume,librria din care a fost importanta ,coordonatele x
si
y)
BOM
(Bill
of
Materials
)

lista
de
materiale.
Din fereastra Session Log indica evenimentele sau erorile care au aprut.
Vizualizarea proiectului poate fi fcuta in dou modaliti :
Sub
forma
de
lista
Sub
forma
ierarhizata
Fiierele din Project Manager care au extensia .SCH sunt fiierele care
conin schema electrica si apsnd dublu clic pe un astfel de fiier vom intra
in fereastra de proiectarea a schemei electrice ; daca fiierul respectiv nu

exista sau daca se dorete crearea altui fiiere cu extensia .SCH se va da clic
dreapta pe fiierul cu extensia DSN(din Project manager) dup care se va
alege
New
Schematic.
Dup ce au fost realizate cele de mai sus este necesara plasarea
componentelor care este fcuta prin alegerea din meniul Place submeniul
part sau fcnd clic in bara de meniu din partea dreapta pe al doilea buton
(place part)
La apariia ferestrei place Part se va selecta din fereastra Part componenta
dorita iar din fereastra Library librriile in care se afle componenta
respectiva ,iar daca componenta nu se afla in librriile ncrcate se poate
ncrca o librrie cu componenta respectiva prin Add Library .
Daca componenta de care avem nevoie nu este gsita in librriile
disponibile
ea
poate
fi
creata
.
Fiecare componenta utilizata are un set de proprieti specifice care pot fi
vizualizate fcnd clic dreapta pe componenta ->Edit Properties sau dublu
clic pe simbolul componentei respective.

Pentru structurarea Schemei electrice pe blocuri ierarhice este necesar ca

din meniul Place sa se aleag submeniul Hierarhical Block care va duce la
apariia ferestrei din figura de mai jos din care se vor seta proprietile
blocului.
Pentru plasarea pinilor blocului ierarhic se va accesa din meniul Place
submeniul Hierarhical Pin care are ca si proprieti Numele
,tipul(input,output,etc.) si Width (scalar,bus)

Pentru conectarea pinilor blocurilor ierarhice cu schema electrica din blocul

ierarhic este necesar plasarea de porturi ierarhice accesnd din meniul Place
submeniul Hierarhical port de unde se pot seta proprietile porturilor
respective.

Rutarea componentelor se face folosind butonul Place wire din bara de

meniu din partea dreapta sau din meniul Place se va alege submeniul Wire.
Dac se dorete ca firele dintr-o parte a schemei s nu se intersecteze cu alte

fire se poate utiliza opiunea Net Alias prin intermediul cruia se este
posibil atribuirea unei etichete comune firelor pentru care se dorete
conectarea mpreun .

Creare componente
Crearea de componente noi poate fi fcuta din fereastra Project manager
fcndu-se clic dreapta pe librria(biblioteca) n care se dorete s fie situat
componenta i se va alege New Part dac se dorete crearea unei noi
componente sau New symbol dac se dorete crearea unui simbol nou.
Daca se dorete realizarea unei componente noi din una deja existenta se va
da clic dreapta pe respectiva componenta si Edit Part.
Daca se dorete crearea unei librarii noi se va selecta din meniul Design ->
New
Library
Dup alegerea New Part va aprea fereastra de mai jos unde se vor specifica
proprietile
componentei
respective.
Unde
:
Name

numele
componentei
Part
Reference
Prefix

prefixul
referinei
componentei
PCB
Footprint

codul
de
capsula
a
componentei
Create Convert View opiunea de crearea componenta echivalenta
Parts per Pkg numrul de componente intr-o capsula
Pakage Type Homogeneous toate componentele au aceeai reprezentare
grafica
- Heterogeneous reprezentarea grafica difer de la o componenta la alta
Part Numbering (Alphabetic ,Numeric) identificarea simbolurilor prin
litere sau numere(daca exista o componenta care are mai multe pri in
aceeai capsula cnd se utilizeaz Alphabetic numerotarea va fi de ex
U1A,U1B
,etc.
Bifarea Pin Number Visible permite ca numerotarea pinilor sa fie vizibila

Desenarea componentei se face utiliznd meniul Place sau bara de meniu

din partea dreapta .

Dup ce schema electrica a fost realizata se atribuie codurile de capsula

pentru fiecare componenta care se face dnd dublu clic pe componenta
cruia dorim sa ii atribuim un cod de capsula iar in fereastra cu proprietile
componentei n csua PCB Footprint se va introduce numele codului de
capsula
dorit.
Pentru cutarea codurilor de capsula pe care dorim sa le utilizam se va
deschide din Start->Programs->Orcad->Layout Plus care va deschide
programul in care se va realiza rutarea PCB-ului si se va alege din meniu
Library
Manager.
La terminarea desenrii schemei (renumerotarea componentelor,plasarea
codurilor de capsula ) este necesara verificarea schemei pentru existente
eventualelor
erori
.
Din meniul Tools se va selecta opiunea Design rules check care in funcie
de matricea de erori si de setrile alese de utilizator va verifica
corectitudinea legturilor electrice ale schemei.

Meniul
ferestrei
conine
urmtoarele
opiuni
:

Scope
Check
entire
design
verifica
ntreg
proiectul;
Check
selection
verifica
doar
pagina
selectata.

Action
- Check design rules - verifica proiectul de eventuale erori ;
- Delete existing DRC markers terge marcherii erorilor dintr-o verificare
anterioara.
Report - Create DRC markers for warnings creeaz marcheri pentru
eventualele erori sau avertismente (definite de matricea de erori);
- Check hierarchical port connection - verifica daca conexiunile porturilor
ierarhice
sunt
corect
folosite;
- Check off-page connector connections verifica daca conexiunile
porturile
intre
pagini
sunt
corect
folosite;
- Check unconected nets verifica daca exista fire neconectate;
- Check SDT compatibility verifica compatibilitatea cu formatul SDT
(Schematic
Design
Tools);
- Report identical part references raport pentru componentele care au
aceeai
referina;
- Report invalid packaging raporteaz neconcordanta intre codul de
capsula
atribuit
si
componenta;
- Report hierarchical ports and off-page connectors creeaz raport care
conine toate porturile ierarhice si toate porturile folosite la conectarea intre
pagini;
- Report off-grid objects raporteaz obiectele care nu sunt plasate pe gril;
- Report all net names raporteaz toate nodurile din schema.

ERC Matrix - Matricea erorilor electrice este setata implicit aa cum arata
figura
de
mai
jos.
- ptrelele marcate cu litera W indica o atenionare (Warning) ;
- ptrelele marcate cu litera E (Error), indica o eroare electrica de
conectare
;
Utilizatorul are posibilitatea modificrii acestei matrice fcnd clic pe
ptrelele
respective.
Cross Reference parts Prin alegerea submeniului Cross Reference din
meniul Tools se va genera un fiier cu extensia .XRF care va conine
informaii legate de toate componentele si simbolurile schemei.
Lista
de
materiale
Submeniul Bill of Materials din cadrul aceluiai meniu va genera un fiier
(extensia .BOM.) ce conine lista de materiale asociata schemei ( numrul
de componente cu aceeai valoare, referina acestora, valoarea comuna).
Realizarea
cablajului.
Avnd fiierul Netlist generat se parcurg etapele de iniializare pentru cablaj
(PC
Board):
-se lanseaz in execuie subprogramul Layout Plus si se selecteaz din
meniul File opiunea New iar din fereastra care apare (Template File), se
alege
unul
din
fiierele
cu
extensia
*.TCH.
Acestea sunt fiiere de tehnologie (fiiere standard) care conin date despre
ce
poate
fi
definit
si
inclus
pe
cablaj.
-ncrcarea
fiierului
*.MNL
(Netlist)
sursa
-salvarea
fiierului
cu
extensia
*.MAX
(cablajul)
Dup ce a fost realizat fiierul *.MAX se va compila automat fiierul Netlist
dup care dac nu exista erori n compilare se vor putea vizualiza
componentele
care
urmeaz
a
fi
conectate
electric.
Dup ce s-au trecut de etapele de iniializare, n Layout Plus trebuie
parcurse
Setarea
unitilor
de
msura;
Setarea dimensiunii grilei de desenare a traseelor cablajului ;
Create
board
outline

dimensionarea
plachetei
;
Definirea
numrului
de
straturi;
Setarea
spaierilor
globale;
Setarea
stivei
de
pastile;
Setarea
dimensiunilor
traseelor;
Setarea
culorilor
(opional).

Setarea unitilor de msur i a dimensiunilor grilei este fcut din meniul

Options - System Settings, ca si in fereastra din figura de mai jos

Pentru a defini conturul plcii, se alege opiunea Tool - Obstacle New

apoi in fereastra Design, clic-dreapta mouse, din meniul derulant se
selecteaz
Properties,
apare
fereastra
Edit
Obstacle
.
Proprietile din fereastra Edit Obstacle folosite la definirea conturului sunt:

 Obstacle name numele obstacolului, generat implicit de program;

Obstacol Type tipul obstacolului, din meniul derulant care apare la
selecia opiunii se va alege tipul de obstacol Board outline ;
Obstacle Layer stratul pe care se definete obstacolul (conturul plcii),
din meniul derulant care va aprea la selecia opiunii se va alege stratul
Global Layer, deoarece se vrea o definire a dimensiunilor plcii pe toate
straturile
definite
.
Dup ce s-au setat proprietile obstacolului de tip Board outline se nchide
fereastra Edit Obstacle definindu-se n fereastra Design conturul plcii
printr-o
simpl
tragere
a
maus-ului.
Msurarea dimensiunilor cablajului se face folosind opiunea Dimension din
meniul
Tool.
La selecia opiunii View Database Spreadsheet Layers, apare o
fereastra definita sub forma unui tabel care conine toate straturile
disponibile
.
In fereastra de mai sus semnificaia numelor coloanelor este:

Layer
name

numele
stratului;
Layer Hotkey tasta de acces rapid la stratul respectiv;

Layer
NickName

numele
prescurtat
al
stratului;

Layer
Type

tipul
stratului;
Mirror Layer stratul vzut in oglinda al stratului curent.
La selecia unei celule de pe coloana Layer Type, prin dublu clic al mausului, apare fereastra Edit Layer de unde se poate alege straturile care vor fi
utilizate.

Regulile de spaiere global pentru pastile, trasee i guri de trecere se

definesc n fereastra design: View Database Spreadsheet Strategy
Route
Spacing
.
n tabelul respectiv, pentru editarea unui strat se executa dublu-clic in
cmpul
cu
numele
su.
Pentru a vizualiza sau modifica varianta implicit a stivei de pastile, se
selecteaz opiunea Padstacks din baza de date Database Spreadsheet,
meniul
View
.
Pentru vizualizarea bazei de date care conine net-urile existente in cablaj
se selecteaz View Database Spreadsheet Nets, de unde se poate
modifica dimensiunile traseelor pentru fiecare in parte sau pentru toate
odat.

Daca rutarea a fost fcuta la dimensiunea implicita a net-urilor si se dorete

o redimensionare a limii unui traseu, se selecteaz din Tool bar opiunea
Edit Segment Mode. Din fereastra Design se selecteaz traseul
Respectiv fcnd clic dreapta cu mausul pe respectivul i din meniul ce
apare
se
alege
opiunea
Change
Width, putndu-se edita noua valoare pentru limea traseului in cmpul
New
Width.
Modificarea setrilor implicite legate de definirea culorilor se face alegnd
opiunea Color din meniul Options.
Amplasarea componentelor
Poziionarea capsulelor este urmtoarea etapa in proiectarea cablajului ,care
pot
fi
plasate
individual
sau
in
grup.
Pentru poziionarea individuala a componentelor, se activeaz butonul
Component Tool din toolbar, sau se alege opiunea Component Select
Tool din meniul Tool, se executa clic-dreapta in fereastra design si din
meniul ce apare se alege Select Any. , iar n fereastra de dialog, n cmpul

Ref Des, se introduce referina componentei, scrisa cu majuscule .

Dup apsarea butonului OK, componenta respectiva este selectata ea
putndu-se
poziiona
in
spaiul
definit
pentru
placa.
Pentru a poziiona un grup de componente care au acelai prefix al
referinei, se selecteaz acelai meniu ca si la poziionarea individuala, iar in
cmpul Ref Des se v-a introduce prefixul grupului de forma Prefix
Referina* si numrul de componente din grupul respectiv in cmpul Group
Number.
Pentru o vizualiza ntreaga lista cu componente de poziionat se selecteaz
Tool

Component

Place.
Daca poziionarea componentelor a fost realizata in continuare se poate
trece la rutarea plcii ( adic trasarea conexiunilor electrice intre
componente).
Pentru trasare se poate utiliza autouterul din program sau se poate realiza o
trasare
manuala.
Dup ce rutarea a fost realizata este necesar o verificare a cablajului in
vederea depistrii eventualelor erori si corectarea acestora.
Verificarea prezentei unor erori poate fi realizata accesnd din meniul Auto
opiunea
Design
Rules
Check.
Daca exista erori in proiectare poate fi vizualizata cauza acestor accesnd
din
bara
de
meniu
Error
Tool
.
Dup ce plcuta a fost realizata daca se dorete vizualizarea sau generarea
fiierelor de post procesare acest lucru poate fi realizat utiliznd din meniul
Options, submeniul Post Process iar setarea proprietilor de post procesare
este realizata prin accesarea Post Process Settings.

Exp
press - SCH Tuto
orial
Prrof. Imre Kovacs
K

Clubu
ul Copiilor Petrosani.
Inain
nte de a inceepe ar trebui sa aveti insttalat pe calcuulator
pprogramul Exppress-SCH. Daaca nu aveti o copie
c
a acestui program aceassta se
ppoate obtine grratuit de pe adrresa www.exprresspcb.com.
Pentruu acest tutoriall vom folosi unn circuit proiecctat pentru o alarma
aanti-hot, care are
a urmatoareaa schema electrrica :

P
Pentru a obtiine rezultate oprime este indicat
i
sa aveti specificatile si
ddimensiunile pentru
p
majoritaatea componenttelor folosite.
IIntroducerea schemei elecctrice
iin Express SC
CH
1.

Deschhide Express-S
SCH
pentruu a crea o sch
hema
goalaa. Cand po
orniti
progrramul
ExprressSCH primul lucuru care
apare este un o cutiie de
dialogg cu un link catre
c
un scurt
s
manual de

instruuctiuni. Acestaa poate fi util daca doriti sa va faceti o parere

generrala despre accest program. Odata ce suunteti pregatitti sa
incepeti inchideti acceasta casuta de
d dialog penttru a vedea schhema
goalaa.
2.

Execuutati un clic pee symbolul din stanga marcatt cu o sageata verde

v
in im
maginea de maii jos pentru a incepe sa adaaugati componnente.
Pentruu a adauga rezzistentele aleggeti Passive-R
Resistor in caasuta
de texxt din coltul din
n dreapta sus.

3.

ma goala pentrru a adauga ceele 4

Apoi efectuati 4 clicuri pe schem
i
photorrezistorul sau potentiometrul
p
l ) in
rezisttente (fara a include
pozitiiile aproximative in care vreti ca sa apaara. Apoi folositi
unealta de zoom si barele de deruulare pentru a centra imagineea pe
pieselle recent introd
duce.

A
Acum trebuiee sa atribuiti fiecarui resiistor introdus ,,nume unicee de
iidentificare. Efectuati un click
c
dreapta pe o rezistentta si selectati Set
In casuta Component
ccomponent prroperties.
C
P
Properties
boxx, la
Component ID,
I
selectati Auto

assign Part
P ID. Proggramul ar trebuui sa
ddenumeasca automat
a
rezisto
orul cu R1. Setati valoarea la 10k in cam
mpul
Part Name si
s apoi selectaati OK. Repetaati apoi acest process
p
pentruu R2
((10k), R3 (1000k), and R4 (10
0k).

4.

4 prin efectuaarea unui clickk dreapta pe el si

Rotitii rezistenta R4
selecttati din meniu Rotate

compoonent si apoi Body

left 90

Acum adaugaati capacitorull, potentiometrrul, comparatoorul si tranzisstorul

eefectuand in primul
p
rand un clic pe acelasii buton pe care l-ati folosit si cand
aati introdus rezzistentele si selectati din lista Passive-Caapacitor polarizzed,
Passive- Poteentiometer, IC
C National - LM311 Com
mparator DIP
P-8,
si Semiconnductor Transistor NPN
N. Folositi set compoonent
pproperties penntru a le asignaa nume unice de
d identificare ( atat part Id cat
c si
nnume ) apoi poozitionati-le un
nde doriti folosind unealta in forma de sageaata.

5.

Acum
m va trebui sa adaugati
a
doua componente ( photorezistaorrul si
buzzeer-ul ) care nu
u sunt in librraria de piese. Sa incepem
m cu
photoorezistorul. Cell mai simplu mod
m de a adauuga o piesa carre nu
existaa deja in librariie este sa plecaati de la o piesaa care deja seam
mana
cat mai
m mult cu ceeea ce doriti si
s sa faceti moodificarile neceesare
Adauugati o rezisteenta pe schem
ma asa cum ati
a facut mai sus.
Selectati componen
nta folosind unnealta in formaa de sageata si apoi
alegetti din meniu
u Componentt si apoi selectati
s
Unggroup
compponent

6.

Folossind unealta in forma de cerc din stanga, trasati un cerc in jurul

rezisttentei.

7.

ul si apoi selecctati din meniuu Componennt si

Selectati tot obiectu

to mak
ke component
apoi Group

8.

c de
In caasuta de propriietati ale pieseei setati un paart ID unica ca
exemp
mplu PR1 pen
ntru fotorezistoor.

9.

u
putetti salva acest obiect
o
folosindd din
Pentruu o folosire ulterioara
meniuu Componentt si apoi Savve custom com
mponent; in caasuta
de diialog care ap
pare, dati un nume noi coomponente dee ex:
phottoresistor.

10. Mutatti photorezistorrul in locul pottrivit in circuit.

11. Acum
m vom crea bu
uzzer-ul. Acestta este un deviice polarizat assa ca
un buun punct de plecare
p
pentruu crearea lui ar fi un capaacitor
polariizat. Mergeti laa parta de seleectarea a compponentelor, seleectati
un capacitor polarrizat, apoi foolositi optiuneea de Unggroup
compponent apoi adaugati
a
un ceerc pentru a siimboliza buzzeer-ul.
Apoi folositi optiun
nea Group too make componnent si atribuiiti un
part ID
I ( ex BZ1) si un num
me (ex CEP
P-2224) si saalvati
compponenta ca si buzzer.
b
La ultiimul pas ecrannul va arata caa mai
jos:

12. Acum
m va trebui sa adaugati conexxiunile la curent[alimentare] si la
masa.. Sa incepem cu
c masa. Merggeti la unealta symbol or signal
label din partea staanga , care araata ca o masa si
s selectati dinn lista
Pow
wer ground.

13. Ampllasati 5 legaturri de masa, pe circuit: sub R2, langa pini 1 si 4

ai lui LM311, in parrta din jos a caapacimetrului, la emitorul luii BJT
si la partea
p
din jos a potentiometruului (ca in figurra de mai jos).

14. Repettati acest procces folosind Power

Volttage Supply +9V

+
pentruu a pune 5 conectori la cureent: in partea de
d sus a lui R1,
R la
photoorezistenta, la pinul 8 al lui
l Lm311, deasupra
d
de R3
R si
deasuupra de buzzer.

m sa adaugam conexiunile
c
peentru baterie.Addaugati o baterrie in
15. Acum
circuiit folosind Miisc Battery. Asignati part ID
I B1 si ca nume
n
9V. Apoi folosiiti unealta de simboluri peentru a adaugga o
pamantare si o con
nexiune de +9V
V la retea (aceeasta va lega partea
p
de poozitiv de la baaterie cu fieccare alt punct din circuit care ar
trebuii sa mearga la 9V daca dooriti sa adaugatti un intrerupattor la
circuiit ar trebui sa mai
m adaugati inntre conexiuneea de + a baterriei si
simboolul de +9V .)

m selectati uneaalta de sarma si

s legati circuiitul.Un click sttanga
16. Acum
incepe o sarma si un
u click dreaptaa o termina. Dupa
D
legare schhema
ar trebbui sa arate ca mai jos:

odusa folosind Save As..

17. Salvaati schema intro

ficati-va schem
ma folosind File -> Check schematicc for
18. Verifi
netlist errors

d interiorul lui BJT nu suunt specificati (aceasta pentrru ca

19. Pini din
pini difera
d
de la un
n BJT la altull) asa ca probbabil veti prim
mi un
mesajj de eroare ca mai
m jos:

20. Apasaati cancel la acest meesaj de eroarre. Apoi seleectati

compponenta, apoi din meniu alegeti Com
mponent si apoi

e
foloseeste un 2N17711 Ungroup Component. Acest exemplu
i
capsula din metal (moodel TO-39 ). Pentru
P
acest model
m
BJT intr-o
pinul de ,,baza estee pinul 2, ,,emiitorul este pinnul 1 si ,,colectoorul
este pinul
p
3. Pentrru a introduce aceasta in scchema efectuatti un
dubluu click pe pin sii agignati-l ca pinul
p
3.
21.

nati 2 la baza si
s 1 la emitor Apoi
A
selectati toata
22. In aceelasi mod asign
compponenta (aceastta necesita maii multe shift-clickurifi-ti siguri
s
ca atii selectat toate partile marunnte), apoi alegeeti Group to make
m
compponent din meeniu Component menu, si asignati
a
part ID
D cu
Q1.

23. Daca vreti sa mai folositi acest tranzistor este bine sa il salvati.
Selectati-l si apoi folositi Component -> Save custom
component si salvati aceasta componenta ca 2N1711.
Acum mai rulati o data verificarea de erori folosind File -> Check
schematic for netlist errors, si s-ar putea sa primiti urmatorul mesaj de
eroare (daca nu treceti la pasul 28)

24. Cauza pentru acest mesaj de eroare este sarma nu este chiar
conectata. Optiunea snap-to-grid v-a impiedicat din a face
conexiunea. Apoi alegeti ,,continue pentru a iesi. Apoi deselectati
optiunea snap-to-grid, apoi faceti corectarile necesare. Repetati
acest proces pana toate conexiunile au fost facute corect.

25. Rerulati verificarea de erori.

26. Odata ce verificarea de erori este terminate veti fi rugat sa salvati
schema ceea ce este indicat. La final schema ar trebui sa arate ca
mai jos:

REALIZAREA CABLAJELOR IMPRIMATE

Crismariuc Gheorghe
Clubul copiilor Tg. Frumos
Realizarea (proiectarea) desenului de cablaj constituie o activitate
deosebit de complex att pentru amatori ct i pentru profesioniti. La
desenarea cu mna configuraia cablajului depinde exclusiv de pregtirea i
experiena profesional a proiectantului.
Aadar aptitudinile i deprinderile necesare pentru activitatea de
proiectare a desenului de cablaj cu o corectitudine i estetic
corespunztoare se acumuleaz dup nenumrate ncercri i exerciii
desfurate n timp.
Pe lng condiiile amintite (tensiuni, cureni, gabaritul
componentelor, influene termice, capaciti parazite, rezistene interne, etc)
configuraia final a desenului de cablaj poate fi ifluenat de:
- numrul de componente ncare intr n componena schemei de principiu
(complexitatea lucrrii);
- metoda abordat de proiectant (manual sau asistat de calculator);
- experiena proiectantului;
- performanele ateptate la montajul propus.
1.
Criterii de proiectare a desenului de cablaj:
Dup o prim etap de alegere a schemei de principiu, de procurare
i verificare a componentelor, de testare a funcionalitii pe bancul de
prob, pentru realizarea montajului electronic se trece la urmtoarea etap
proiectarea cablajului imprimat.
O etap preliminar se refer la analizarea schemei de principiu
(figura 42.a). De fapt, stabilirea componenei active, tranzistor, CI, de la
care ncepem s construim desenul de cablaj.
Dup stabilirea gurilor de conectare a componentelor de la care se
pornete conceperea desenului de cablaj se vor reprezenta componentele de
polarizare.
Trebuie menionat c proiectarea poate fi realizat cu vedere
dinspre componente i cu vedere dinspre cablaj; n aceast situaie
componentele sunt privite dintre terminale (pini).
Pentru evitarea unor etape intermediare (de rsturnare n oglind a
desenului) este recomandabil de a se aborda a doua variant care dei este
mai complex elimin etapele intermediare oferindu-ne varianta final a
cablajului.

2.

Tehnologia de montare a componentelor pe suprafa (SMD)

Scurt prezentare: SMD Sub aceast denumire se ascunde cea

mai mare revoluie din industria ELECTRONICII actuale. Trecerea rapid
de la componentele clasice prevzute cu terminale sau piciorue de cupru
cositorite la cele miniaturizate, direct sudabile pe cablaj a produs un salt
calitativ enorm att n privina creterii fiabilitii, ct i n aceea a scderii
dimensiunilor subansamblelor.
Nenumratele avantaje ale acestei noi tehnologii explic
ptrunderea exploziv n toate domeniile electronicii: industrie, microinformatic, telecomunicaii, produse de larg consum etc.
Piesele pentru montarea pe suprafa (fr gurirea cablajului) sunt
rezultatul unei evoluii extrem de rapide din domeniul componentelor
pasive, dar mai ales a celor active.
Evoluia electronicii trebuie s se supun unor canoane ce au
rezultat din necesitile (adesea contradictorii) impuse de practic:
- Miniaturizare extrem.
- Creterea siguranei n funcionare.
- Realizarea de montaje pentru frecvente din ce n ce mai nalte
(tehnica microundelor).
- Automatizarea din ce n ce mai accentuat a proceselor de
fabricaie.
- Reducerea ct mai mult a consumului.
n cursa pentru performan, componentele clasice cu terminale
(sau piciorue) au reprezentat, o frn destul de serioas pentru procesul de
robotizare. Miniaturizarea lor peste anumite limite devine problematic n
marea majoritate a cazurilor, iar pozarea lor manual este nu numai greoaie,
dar i periculoas pentru viaa lor (cabrarea acestora n momentul
imseriei poate duce la fisurarea sau chiar la ruperea unora chiar nainte de a
fi introduse n baia de cositor).
Robotizarea inseriei unor astfel de componente este mai greoaie
pentru c terminalele trebuie s treac prin cablajul imprimat i orice mic
abatere a cotelor duce la rebut sigur. Mai mult, terminalele i picioruele
devin la frecvene mari adevrate inductane parazite ce nu mai pot fi
neglijate n proiectare i care limiteaz performanele circuitelor pentru
UHF (ultra nalt frecven) sau n domeniul microundelor, adic 1 .. 20
GHz. Ca rspuns la aceste necesiti au aprut componentele ce se monteaz
direct pe cablajul imprimat i care se numesc pe scurt SMD (prescurtare din
englez pentru Surface Mounted Devices) i mai rar numite componente
CHIPS.

De talie mult mai redus dect componentele clasice SMD-urile se

sudeaz direct pe cablaj cu terminalele pe mici insulie special desenate
de proiectant pe circuit.
SMD-urile prezint urmtoarele avantaje:
miniaturizare
posibilitatea automatizrii pozrii
sunt mai rezistente la solicitri mecanice (torsiuni,
flexiune, cambraj), astfel mrindu-se fiabilitatea
montajelor executate cu ele
inductanele parazite introdu-se de acestea sunt
extrem de mici, ceea ce le face de nenlocuit pentru
hiperfrecvene.
SMD-urile i-au gsit o utilizare mare n realizarea circuitelor
hibride; acestea sunt componente semiconductoare active sau pasive
realizate pe o plachet de alumin sau ceramic (numit substrat) pe care se
depun diverse piese tip SMD: rezistoare, condensatoare, inductane,
tranzistori, integrate, etc ... pe minicablaje realizate prin depunerea de argint
n vid (cu o masc adecvat) care ulterior sunt protejate cu o vopsea-lac
special, sau se introduc n mici cutiue de plastic i turnate rini speciale,
din ele ieind doar terminalele. Rezult astfel, o component complex, gata
de a fi folosit pentru un anumit scop (de exemplu: un amplificator de joas
frecven, un oscilator cu cuar, un etaj de medie frecven pentru TV, etc).
Aceste circuite hibride sunt realizate de obicei n serie mic (mai
rar produse n mare cantitate) rezultnd la un pre redus, cu dimensiuni mici,
consum insignifiant i mare fiabilitate. Dac se realizeaz pe cablaje
imprimate clasice preul scade i mai mult.
Un alt domeniu de mare importan n care se folosesc curent
SMD-urile este cel militar. Comportarea excelent a acestora la ocuri i la
vibraii le fac de nenlocuit n tehnica rachetelor inteligente, a
comunicaiilor, a aparaturii pentru depistarea intelor, etc.
n sfrit SMD-urile i-au fcut rapid apariia i n electronica
destinat marelui public: Hi-Fi, televiziune + video, alarme (auto sau de
apartament), telefonie celular, electronica medical etc.
Procesul tehnologic de realizare a plcilor de circuit imprimat (a
subansamble-lor) echipate cu astfel de componente este cunoscut sub
denumirea de Surface Mounting Assembley SMA sau Surface Mounted
Technology SMT.
Tehnologia de montare a componentelor pe suprafa este o
tehnologie n plin ascensiune i cteva date statistice i de prognoz pot
sugera ritmul de dezvoltare pentru SMD i SMA. Astfel:

- la aceast dat componentele specifice acestei tehnologii au atins 50% din

totalul componentelor asamblate, iar peste aproximativ 25 de ani
componetele cu terminale se vor utiliza numai n acele aplicaii unde nu se
vor putea nlocui din motive tehnice sau economice.
- n realizarea plcilor de cablaj imprimat PCI se pot obine reduceri de
suprafa substaniale (n prezent prin folosirea tehnicilor de imprimare i a
componentelor deja existente sunt reduceri de suprafa de pn la 60%).
- costurile de obinere a PCI echipate au sczut la jumtate, iar cheltuielele
de fabricaie s-au redus cu peste 35%.
- tehnologia automat SMA a ajuns n prezent la un nivel al erorilor de
poziionare cu mult mai mici dect n cazul componentelor clasice.
- productivitatea utilajelor comercializate pentru SMA a depit 500.000
SMD/or, ritmurile de fabricaie fiind fr precedent n industria electronic
de pn acum.
Multe firme productoare prezint n cataloage sau pe CD-uri nu
numai componentele pe care le fabric (cu toate datele electrice i
mecanice), ci i echivalentele cu codificarea lor special.
3.

Folosirea calculatoarelor pentru proiectarea cablajelor imprimate

Exist dou programe profesionale folosite la scar mondial:

OrCad Si Protel. Acestea ofer facilitile complexe de concepere a schemei
de principiu, de simulare logic/analogic i de proiectare a cablajelor
imprimate lund n calcul parametri cum ar fi capacitile parazite ale
traseelor, curenii maximi care pot trece pe trasee de o anumit grosime,
parametri termici, etc.
Exist programe mai simple, cum ar fi Eagle PCB, care nu dispun
de faciliti de simulare i nici de altele mai avansate, dar asigur de obicei
un timp record de trecere la schema de principiu la cablajul imprimat finit.
Etapele pentru proiectarea unui cablaj imprimat:
Introducerea schemei electrice de principiu:
Se aleg componentele din librrii de componente i se pun n
spaiul de lucru. Se interconecteaz i li se asociaz valori. Componentele
pot fi: conectori, circuite integrate, tranzistori, rezistene, condensatoare,
etc. Componentele exist n librrii cu multe variante de capsule, ce pot fi
schimbate la nevoie atunci cnd se va proiecta cablajul imprimat.
2.
Proiectarea cablajului imprimat pe baza schemei de principiu:
Cablajul este structurat pe layers nivele. Se pot proiecta cablaje
cu un singur nivel (simplu placate), cu dou nivele (dublu placate) sau cu
1.

mai multe nivele (multistrat). Din program se pot selecta vizualitatea numai
a anumitor nivele. Iniial legturile ntre componente sunt realizate prin
airwires fire n aer. Aceste legturi trebuie transformate n legturi
fizice reprezentnd un traseu pe cablaj, traseu care poate fi dus pe mai multe
nivele. (Trecere ntre un nivel i altul = via). Trasarea traseelor se poate
face manual, automat sau combinat. Programul permite selectarea de trasee
sau zone pe care s le traseze automat.
Se creeaz un cablaj imprimat pe baza schemei de principiu printro comand a programului. Componentele vor fi aezate de ctre program pe
plac ntr-o distribuie spaial asemntoare cu cea din schema de
principiu. Legturile dintre piese vor fi realizate prin airwires.
Se reaeaz componentele pe cablaj astfel nct s fie grupate pe
module funcionale, pentru ca traseele s fie ct mai scurte i mai uor de
realizat.
Se redimensioneaz cablajul corespunztor nevoilor.
Se introduc sau se modific regulile de trasare automat a traseelor
(autoroute), cum ar fi distana minim dintre dou trasee, distana minim
dintre un traseu i un pin, direciile prefereniale de trasare pentru fiecare
nivel (layer), numrul maxim de treceri de pe un nivel pe altul (vias), etc.
Se d comanda de trasare automat a cablajului.
Se studiaz cablajul rezultat i eventual se reaeaz unele
componente pe plac sau li se nlocuiesc capsulele cu altele mai potrivite. O
parte din traseele afectate se fac din nou airwires i se reia trasarea
automat doar pentru ele.
Dac rmn trase n aer (airwire), nseamn c programul nu s-a
putut descurca cu setul de reguli ales. Se pot modifica regulile i se poate
din nou comanda de trasare automat, n care noile reguli (mai puin
restrictive) se pot aplica doar traseelor problem. n final se mai fac mici
ajustri ale traseelor, pentru un aspect general mai plcut.
3.
Se tiprete cablajul astfel proiectat, eventual n oglind, pe
hrtie. Se taie cablajul n dimensiunea necesar, se mpacheteaz foaie de
hrtie i se dau guri cu un burghiu fin (0,8 mm) conform cu gurile
desenate pe hrtie.
4.

Metode i tehnologii de realizare a cablajelor imprimate

Pentru realizarea cablajelor imprimate cu mijloace industriale sau
artizanale (la nivel de amator) se pot utiliza peste 30 de metode (tehnologii),
grupate n dou mari categorii:
a)
metode substractive (de corodare) implicnd prelucrarea unui
semifabricat placat cu cupru i obinerea traseelor circuitului imprimat prin
nlturarea unor poriuni din folia electroconductoare aderent la suportul

electroizolant; ndeprtarea acestor zone se poate face fie pe cale chimic

(prin corodare), avnd n prezent cea mai mare pondere, fie pe cale
mecanic prin segmentarea i eliminarea foliei
b)
metode aditive (de depunere) impunnd metalizarea unui
semifabricat din material electroizolant neplacat.
Exist i o a treia categorie de metode (mai rar utilizate) metode
combinate la care se folosesc tehnologii specifice att metodelor
substractive ct i celor aditive.
Aproape n toate cazurile este necesar transpunerea configuraiei
circuitului de realizat de pe un desen pe semifabricatul de prelucrat. Aceast
operaie se realizeaz industrial (cu metode fografice, serigrafice sau offset),
sau artizanal (prin desenare manual sau vopsire cu ablon i prin pensul
sau pulverizator).
Metode de realizare
a cablajelor imprimate
Metode substractive
(de corodare)
larg utilizate
Metode fotografice

Metode aditive
(de depunere)
rar utilizate
Metode serigrafice

Metode offset

Metode (tehnologii) de realizare a cablajelor imprimate

Realizarea cablajelor imprimate simplustrat prin metoda de corodare:
n ara noastr cablajele imprimate se realizeazaproape exclusiv
prin metode de corodare, transpunerea desenului pe folia de cupru
realizndu-se fie prin fotografiere, fie prin serigrafiere.
Procesul tehnologic de realizare a cablajelor imprimate prin
metode de corodare comport urmtoarele etape principale:
1. Realizarea desenului de cablaj (la scara 1/1) conform principiilor de
proiectare a cablajelor imprimate.
2. Realizarea filmului fotografic.
3. Transpunerea (imprimarea) imaginii cablajului de pe filmul fotografic
pe suportul placat cu cupru fie prin metoda foto-serigrafic, fie prin
metoda serigrafic.
4. Efectuarea unor prelucrri mecanice adecvate (dup realizarea
corodrii):
- tiere (decupare)
- gurire
- debavurare

acoperirea de protecie
Etape ale unui proces de realizare
a cablajelor imprimate

Realizare
a
desenului
Realizarea ablonului
Transpunerea imaginii cablajului
pe suportul placat
Prelucrri mecanice
Metoda fotografic:
n cazul transpunerii imaginii cablajului imprimat de pe film
(fotoablon) pe semifabricatul placat prin metoda fotografic principalele
etape ale procesului tehnologic sunt prezentate n figura .
Transpunerea imaginii pe suportul placat prin
fotografiere
Pregtirea suportului placat
Acoperirea suportului placat cu fotorezist
Expunerea la lumin prin fotoablon
Developarea i fixarea
ndeprtarea fotorezistorului neimpresionat
Corodarea

Acoperirea de protecie
Transpunerea imaginii pe semifabricatul placat, prin fotografiere
Aceast metod permite obinerea unor rezoluii i precizii maxime
deci a unor trasee fine de cablaj dar are dezavantajul productivitii
sczute i este costisitoare. Se utilizeaz cu precdere n producia de serie
mic i de unicate.

a) pregtirea i acoperirea foliei de cupru a semifabricatului placat;

b) prelucrarea stratului de fotorezist negativ (prin expunere, developarefixare i
ndeprtarea zonelor neexpuse luminii)
b.
Metoda serigrafic:
Aceast metod realizeaz unii parametri calitativi inferiori celor
obinui prin metoda fotografic (rezoluie: 1,5 mm n loc de 0,5 mm;
precizie 0,3 mm n loc de 0,15 mm); ea este larg utilizat n producia
industrial de mare serie a cablajelor imprimate ntr-uct asigur obinerea

unei productiviti maxime i a unui pre de cost mai redus permind

totodat automatizarea total a procesului tehnologic respectiv.
n acest caz configuraia cablajului imprimat de realizat este
protejat contra corodrii prin aplicare unui strat de vopsea (cerneal
serigrafic special), cu ajutorul unei site serigrafice specifice.
Transpunerea imaginii pe suportul placat prin
serigrafie
Pregtirea suportului placat
Realizarea sitei serigrafice
Acoperirea suportului placat cu cerneala serigrafic
Corodarea
Acoperirea de protecie
Transpunerea imaginii pe semifabricatul placat, prin serigrafiere
c.
Metoda corodrii: (sau metoda chimic)
Este o metod larg rspndit n producie de serie mare pentru
bunuri de larg consum, accesibil la producerea circuitelor imprimate pentru
diverse montaje experimentale n laborator, precum i n practica
amatorilor.

Scopul final al acestei metode const n ndeprtarea poriunilor neacoperite

de vopsea de pe suprafaa semifabricatului.
Procesul tehnologic de obinere a cablajului imprimat const n
urmtoarele operaii:
1. Pregtirea suprafeei: const n debitarea suprafeei necesare dup
dimensiunile finale ale desenului se cablaj i ndeprtarea oxizilor

2.

a.

(impuritilor) de pe suprafaa foliei de cupru cu ajutorul unei hrtii

abrazive cu granulaie fin.
Transpunerea desenului de cablaj pe suportul placat se poate realiza
prin mai multe metode:
- obinerea prin trasare cu creionul a liniaturii caietului de
matematic i de producereadirect a desenului de cablaj cu
ajutorul tacului de trasat; se recomand ndeprtarea cu radiera
a reelei de coordonate dup uscarea vopselei;
- obinerea pe folia de cupru a stratifiatului placat prin copierea
cu indigoul a desenului de cablaj, imaginea astfel obinut se
acoper cu substana anticoroziv.
- pentru a ne asigura munca de copiere a desenului vom puncta
cu ajutorul unui punctator a locurilor unde urmeaz s fie
practicate gurile necesare conectrii pieselor, n acest scop se
va suprapune peste folia de cupru a desenului realizat pe
hrtie.

b.
:Transpunerea imaginii
a) desenul de cablaj b) transpunerea imaginii punctarea c) gurirea

c.

nainte de a se trece la trasarea desenului de cablaj se va face

gurirea i apoi curirea (Indeprtarea oxizilor, grsimilor i a bavurilor
formate la gurire). Gurile astfel obinue le vom uni ntre ele conform
desenului, iar traseele vor fi acoperite cu substan anticoroziv. Folosirea
cu predilecie a unuia din aceste procedee rmn la alegerea fiecruia.

Trasarea configuraiei desenului se poate face cu:

- toc cu peni
- rotring sau trgtor
- ac de siring
- paint marker
Ca substan anticoroziv putem folosi:
- smoal diluat n benzin
- lac de unghii
- vopsea pe baz de nitrai
- tu serigrafic
Grosimea traseelor este bine s fie de 1 2 mm pentru a se evita
cldura degajat n timpul operaiei de lipire.
3. Corodarea:
3.1 Alegerea soluiei substanei de corodare:
Clorura feric FeCl3 se obine turnnd un litru de ap cald (45 500C)
ntr-o cuv de material plastic peste care se vars 1kg. de cristale de clorur
feric anhidr (n funcie de necesiti se pot utiliza cantiti mai mici
pstrndu-se proporia). Soluia gata preparat trebuie nclzit pn la
temperatura corespunztoare.
Acid clorhidric (50% acid i 50% ap) n care se pun dou trei pastile
de perogen (comprimate folosite la obinerea apei oxigenate) la 100 ml de
soluie pentru fiecare ntrebuinare.
Acid azotic diluat reacioneaz direct cu folia de cupru fr a fi nevoie
de catalizatori sau de o anumit emperatur. Este substana cea mai des
utilizat, ntlnit i la nivelul amatorilor. Timpul afectat corodrii este
determinat de concentraia substanei folosite.
3.2 Operaia de corodare:
Dup ce imaginea traseelor de interconectare a componentelor realizate
pe folia de cupru s-a uscat urmeaz coradarea. Se introduce plcua de
cablaj n vasul de corodare cu laminatul n sus dup care se toarn substana
coroziv. Timpul afectat corodrii este determinat de concentraia substanei
folosite sau temperatura n cazul n care folosim clorura feric.
Scopul fiind eliminarea zonelor de cupru neprotejate, este indicat s se
monitorizeze procesul la diferite intervale de timp. Corodarea se consider
ncheiat cnd cuprul neacoperit cu tu sau vopsea dispare. Uzual corodarea
cablajului poate dura ntre cteva minute i o jumtate de or.
O cordare rapid ar putea duce la distrugerea vopselei de protecie,
ntreruperea traseelor de cupru, produsul final putnd ajunge chiar
inutilizabil. n cazul unui timp de corodare ndelungat apare fenomenul de
subcorodare, conducnd la apariia scurt-circuitelor ntre traseele apropiate.

PROIECTARE ASISTATA , SOFTUL ORCAD 9

Prof. Popescu Maria Cristina
Grup Scolar I.C.M. Dacia Pitesti
Proiectarea asistata reprezinta un domeniu de varf al tehnologiei, etapa
deosebit de importanta in procesul de realizare al plachetelor electronice,
care s-a impus prin eficacitatea sa si prin costul redus al dezvoltarii
proiectelor. In acest context, acesta carte isi propune familiarizarea cu
pachetul de programe
OrCAD 9 si parcurgerea etapelor de proiectare asistata a plachetelor
electronice
Pachetul de programe ORCAD 9 ofera o solutie moderna pentru
desenarea schemelor electrice, introducerea datelor de proiectare si
gestionarea informatiilor despre componentele electronice. Are modulele
integrative: OrCAD CAPTURE CIS (Component information System),
destinat desenarii, editarii, procesarii si simularii schemelor electrice, si
OrCAD LAYOUT, destinat proiectarii plachetelor cu cablaje imprimate.
Rularea programului sub Windows, il fac sa fie preferat in locul versiunii
DOS, OrCAD 4.01 (dispune de interfata prietenoasa cu utlizatorul, meniuri
de acces rapid, manevrabilitate usoara, comutarea rapida in cadrul
ferestrelor de lucru, etc.).
OrCAD Capture ofera o interfata intuitiva si o serie de facilitati care au
facut ca Orcad sa fie utilizat pe scara larga in industria electronica, pentru
desenarea, simularea schemelor electronice si crearea documentatiei
aferente
Consideratii privind realizarea cablajului in ORCAD
Proiectarea cablajului incepe numai dupa ce circuitul a fost verificat pe
o placa de test, stiind toate dimensiunile capsulelor componentelor, precum
si modul de conectare al acestora in circuit.
In mediul ORCAD CAPTURE
se va realiza schema electrica a
circuitului. Fiecare componenta
trebuie sa aiba conexiunile identice
cu cele realizate pe placa de test.
Componentele vor fi plasate
apasand pe butonul Place Part si
alegand biblioteca in care se gaseste
componenta respectiva.
Odata aleasa biblioteca putem

selecta pe rand componentele. In exemplul de mai sus se arata localizarea in

biblioteca Analog a unui condensator nepolarizat. Fereastra de dialog ne
indica faptul ca avem de-a face cu o singura componenta intr-o capsula(Part
per Pkg :1) .Apasand butonul OK componenta va fi regasita in mediul de
lucru.
Apasand click stanga componenta va fi fixata pe schema.Acest procedeu
este
indicat
in
continuare.
In continuare,
de cursor ramane atasat
un alt condensator. Daca
se mai apasa in odata
click stanga si acesta
componeneta va fi fixata
pe schema.In momentul
in care nu mai avem
nevoie de condensatoare
in schema se apasa click drepta si se alege optiunea End Mode
In acest fel s-a pus capat conectarii
condensatoarelor in schema electrica.
Acelasi mod de conectare se foloseste si in
cazul celorlate componente: rezistente, circuite
integrate, surse de alimentare. Sursele de
alimentare se gasesc in biblioteca Source
alegandu-se componenta VDC.(sursa de tensiune
continua)
Se
va
prezenta
in
continuare
conectarea
circuitului
integrat
HEF4013
in
circuit precum
conectarea sa la
sursele
de
alimentare.

si

Circuitul HEF4013 se gaseste in biblioteca CD4000 si poarta numele

CD4013A. Apasand OK, el este adus in mediul de lucru
Cum in proiect avem nevoie de un singur circuit, dupa ce am plasat o
astfel de componenta in foaia de desen, click dreapta si alege End Mode.
Trebuie retinut faptul ca pinii de alimentare nu sunt vizibili in acest
caz, insa in momentul in care se va creea cablajul acestia vor fi conectati la
sursa de alimentare.
In mediul Capture este absolut necesara existenta unei mase, adica a
unui semnal de referinta.Cu toate ca pe desen nu este indicat, la realizarea
cablajului, masa va fi conectata pinul nr.7 iar alimentarea la pinul nr.14.
In Orcad trebuie de asemenea sa tinem cont de tipul circuitului utilizat.
De exemplu in acest caz circuitul este de tip CMOS, deci
alimentarea se va numi VDD iar masa se va numi VSS.
Astfel, dupa ce am plasat componenta, sursa va trebui conectata la
un conector off-page cu numele VDD, iar masa va trebui conectata la un
conector off-page cu numele VSS.
Conectorii off-page sunt intrumente care permit conectarea a doua
fire electrice fara a le uni propriu zis. Este necesar ca fiecare capat sa aiba
un conector off-page cu acelasi nume si cele doua fire sunt unite din punctul
de vedere al programului.
Mai jos se prezinta modul de conectare al acestor conectori la sursa
de alimentare a circuitului. Daca nu se folosesc indicatiile de mai sus,
circuitul CMOS nu va avea alimentari.
In
capsula
circuitului exista doua
circuite
basculante
bistabile , insa numai
unul se foloseste.
Celalalt circuit va
avea
intrarile
conectata la sursa de
alimentare pentru a se
evita lasarea acestora
libere.
Daca ele sunt lasate libere, atunci circuitul se poate comporta
imprevizibil.
Dupa cum se poate vedea in desen, alimentarile amplificatoarelor
operationale LM324 sunt si ele legate la sursa de alimentare folosind
conectori off-page. Conectorii off-page se folosesc pentru a simplifica

schema electronica a circuitului. In circuit se folosesc doua surse de

alimentare, prima de +9V iar a doua de-9V.
Sursa de +9V este conectata la un conector off-page cu numele VDD
iar sursa de-9V este conectata la un conector off-page cu numele de VEE.
Masa este conectata la un conector off-page cu numele VSS.
Conectarea lor este foarte importanta, deoarece Orcad Layout tine
cont de acest lucru atunci cand traseaza alimentarile circuitelor integrate.
Daca nu se folosesc aceste legaturi, atunci pinii de alimentare ai integratului
vor fi lasati liberi.
In cazul circuitului integrat 4053 acest lucru devine vital, deoarece el
este alimentat diferential, el indeplinind rolul blocului de comanda pentru a
se putea obtine un defazaj pozitiv, sau un defazaj negativ.
In cazul in care se utilizeaza conectori off-page care nu mai sunt legati
de altceva, nu este nici o problema, nu se va obtine eroare.
Cuplarea semnalelor defazate la circuit se realizeaza cu ajutorul unor
jumperi din biblioteca Connector.
In acest fel semnalele pot fi intrerupte in orice moment.
Dupa ce se plaseaza componentele pe placa, trebuie sa le conectam
electric.
Se apasa butonul Place wire dupa care se conecteaza pinii circuitelor.
Ori de cate ori se apasa click stanga, firul se va conecta la un pin. La sfarsit,
dupa ce am terminat de conectat pinii, se apasa click drepta si se alege
optiunea End Wire.
Intreg procesul este prezentat mai jos :
In cazul in care
avem pini nefolositi,
acestia nu se vor lasa
liberi ci vor fi setati ca
nefolositi. Acest lucru
se face astfel : se apasa
butonul Place No
Connect de pe bara de
lucru si se apasa click
stanga pe fiecare pin.
Dupa apasare,
pinul respectiv este
indicat
ca
fiind
nefolosit. In cazul in care se mai apasa inca o data in acelasi loc, ordinul se
anuleaza(pinul poate fi conectat) . Acest lucru este necesar deoarece atunci
cand se va crea fisierul necesar Orcad Layout, acesti pini vor indica erori de
conectare.

Toate
componentele
preluate
pentru a fi conectate in
schema electrica, vor fi
luate
din
directorul
Pspice.In
acest
caz,
schema poate fi si
simulata.
Dupa ce toate
componentele au fost
plasate in mediul de lucru,
se
verifica
valoarea
fiecarei componente si in
cazul in care nu are valoarea corespunzatoare, se modifica selectand
valoarea componente pe schema si apoi dublu click. Va aparea o fereastra
de dialog in care putem schimba valoarea componentei.
Dupa ce se schimba valoarea componentei, se apasa butonul OK.
Se verifica daca componentele au aceeiasi denumire(de exemplu sa nu
avem doua rezistente cu acelasi indicativ R12). In cazul in care exista vom
obtine eroare la crearea fisierului necesar pentru Orcad Layout.
De asemenea daca avem un circuit integrat in care se gasesc mai multe
circuite, asa cum este cazul circuitului LM324 fiecare simbol va avea
acelasi indicativ( de exemplu U1 urmat de o litera care indica numarul
circuitului :U1A,U1B,U1C si U1D). Aceasta inseamna ca toate cele patru
amplificatoare operationale se gasesc in aceeiasi capsula U1.
Capsula U1 va fi regasita sub forma unui circuit integrat in Orcad
Layout.
Asocierea capsulelor pentru
fiecare componenta
Urmatorul pas in realizarea cablajului
asocierea capsulelor pentru fiecare
componenta in parte.
Se lanseaza programul ORCAD
Layout. De pe bara de instrumente se alege
Tools apoi Library Manager.
Apare fereastra Library Manager in
sunt evidentiate toate bibliotecile de capsule
care le contine Orcadul.

este

care
pe

In fereastra Libraries se pot selecta librariile dorite, fiecare librarie

continand un anumit tip de capsule pentru anumite componente. Odata
selectata o librarie, codurile capsulelor continute de aceasta, vor apare in
casuta footprints, iar in partea dreapta, va fi prezentata grafic capsula.
Inainte de a asocia o capsula unei anumite componente trebuie sa se
tina cont de urmatoarele lucruri :
-se va identifica tipul de capsula corespunzator componentei, impreuna cu
rolul pinilor.
-se va identifica in biblioteca Layout tipul de capsula
corespunzator componentei, ea trebuind sa fie identica cu cea folosita in
practica.
-numarul pinilor capsului din biblioteca trebuie se fie identic cu cel
al capsului utilizata in practica.
-in cazul in care se utilizeaza o capsula care are un numar de pini
mai mic decat cel din realitate, se va obtine eroare.
-componenta electrica utilizata in mediul Capture trebuie se fie
recunoscuta de mediul Layout, in caz contrar nu se va obtine eroare, insa
capsula componentei respectiva va lipsi la construirea cablajului.
-ordinea de numerotare a pinilor atat in mediul Capture cat si in mediul
Layout trebuie sa fie identica, in caz contrar pinii respectivei componente
vor apare inversati(de exemplu in cazul unei diode catodul va fi conectat in
locul anodului si invers).
Acest lucru nu reprezinta un pericol in cazul rezistentelor, dar in
cazul diodelor pot apare probleme serioase. Acelasi lucru este valabil si in
cazul tranzistoarelor. Ordinea de numerotare a pinilor trebuie verificata
inainte de a asocia capsula componentei electrice din Capture.
-trebuie sa se verifice si denumirea pinilor componentelor. O astfel
de eroare poate apare de exemplu in cazul in care asociem o capsula de
dioda cu pinii A si K unei diode din mediul Capture ai carei pini se numesc
1 si 2.
In acest caz se va obtine eroare atunci cand se va dori crearea
cablajului.
Solutia consta in redenumirea pinilor, redenumire care se
efectueaza din mediul Layout.
Odata selectata componenta in fereastra Footprints, se apasa
butonul Pin Tool pentru a putea lucra cu pinii componentei. Se selecteaza
apoi pinul componentei cu un click, sau cu un dublu click pentru editare.
Va aparea fereastra Edit Pad in care putem modifica numele
pinului componentei respective.Daca dorim sa se numeasca 1, atunci vom
scrie acest numar in casuta.

In fereastra prezentata mai sus se

observa ca numele pinului este C,
acesta urmand a fi schimbat in 1. Dupa
modificare se apasa butonul OK, si cu
un singur click se fixeaza pinul
componentei la locul sau.
Procedeul se reia pentru cealalta
componenta.
In concluzie componenta se va prezenta ca mai jos.
Odata modificata capsula componentei, se
apasa butonul Save salvandu-se in biblioteca.
Din fereastra Footprints se copiaza
codul componentei . Se deschide schema
electrica din mediul Capture si se executa
dublu click pe componenta electrica
corespunazatoare. Va aparea un tabel cu principalele proprietati ale
componentei.
In casuta PCB Footprint se executa Paste pentru a asocia codul
capsulei.
Se apasa butonul Apply pentru a seta optiunea. In urma acestei operatii
componentei electrice din mediul Capture i s-a asociat codul unei capsule
din mediul Layout.
Asocierea codului implica rularea in paralel a ambelor programe in
scopul copierii si asocierii codului componentei.
Unele componente electrice pot detine in casuta PCB Footprint un cod,
care insa nu se va folosi deoarece nu este adaptat necesitatilor cablajului.
Capsula asociata componentei electrice din mediul Capture trebuie sa
aiba dimensiunile dorite, pentru ca atunci cand se va proiecta cablajul
componentele trebuie sa fie plantate cat mai usor, evitandu-se indoirile
exagerate ale pinilor.
In cazul in care nu se cunosc dimensiunile capsulelor componentelor
din Layout se efectueaza urmatoarea operatie :
Din Option/System Settings se seteaza dimensiunea in mm iar spatiul
de lucru se seteaza la o dimensiune tipica.
Se revine in mediul de lucru Layout de unde din Tools/Dimension se
selecteaza New.
Va aparea un indicator cu privire la dimensiune care prezinta distanta
relativa intre doua puncte. Dimensiunea este data in mm.
In acest fel se poate compara dimensiunea capsulei componentei din
biblioteca Layout cu dimensiunea fizica a componentei.

Ideea este ca odata cablajul efectuat el sa fie printat la scara pentru a

putea monta componentele cu o mai mare usurinta.
Tinand cont de precizarile de mai sus se asociaza componentelor
electronice din mediul de lucru Capture capsula corespunzatoare din mediul
de lucru Layout.
In cazul fazmetrului analogic semnalele de intrare ajung la circuit prin
intermediul unor jumperi. In acest caz trebuie asociata o capsula
corespunzatoare pentru jumperi, astfel incat distanta intre pini sa fie identica
cu cea din realitate.
Distantele dintre orificiile de montare ale jumperilor sunt masurate cu
ajutorul sublerului, iar in cazul in care nu gasim in Layout o capsula
identica, se va modifica distanta dintre pini.
Pentru fazmetrul analogic alimentarile vor fi si ele conectate pe placa
folosind jumperi, insa la plantarea propriu zisa a componentelor nu se vor
utiliza jumperi, acestia avand numai rolul de localizare a punctului unde se
vor conecta alimentarile.
Fisierul din ORCAD Capture unde se gaseste schema electrica poarta
are extensia .dsn.
Acest fisier constituie punctul de plecare al unui alt fisier care va
contine informatii cu privire la schema electrica si capsulele asociate
componentelor.
Acest fisier nou va avea extensia .mnl si va fi creat in felul urmator :
Dupa asocierea capsulelor pentru fiecare componenta din schema
electrica, fereastra cu schema se minimizeaza.
In noua fereastra aparuta se selecteaza fisierul proiect cu extensia .dsn
Din meniul tip bara se selecteaza Tools si apoi optiunea Create
Netlist.
Inainte de crearea acestui fisier trebuie sa setam unitatea de masura
utilizata (se alege metrul).
De asemenea putem seta si daca dupa modificari in schema electrica
la crearea netlistului noile imbunatatiri vor aparea si in mediul Layout.
In continuare se prezinta fereastra corespunzatoare acestor setari.
Optiunea ECO este folosita aici
cu rol de update in cadrul programului
care executa cablajul.
De exemplu sa presupunem ca in
cadrul executarii cablajului se ajunge
la concluzia ca trebuie modificate
anumite
conexiuni
in
schema
electronica.

Insa, deja mare parte din cablaj a fost deja construita, iar componente
au fost fixate pe placa in zone bine determinate.
Pentru a evita stergerea proiectului si reluarea sa, prin bifarea acestei
optiuni, dupa salvarea schemei electrice si crearea unui nou fisier cu
extensia .mnl, in mediul de lucru din Layout vor apare numai modificarile
finale, restul componentelor pastrandu-si locul pe placa.
Odata executate aceste setari se apasa butonul OK pentru a trece la
realizarea fisierului ce face legatura intre schema electrica si cablaj.
Daca schema electrica a fost realizata corect, iar componentele
electronice au indicative diferite, in directorul Outputs va aparea fisierul cu
extensia .mnl.
In caz contrar au aparut unele din greselile prezentate anterior si
schema trebuie verificata.
Odata fisierul mnl creat, lucrul in mediul de lucru ORCAD Capture s-a
terminat, in continuare lucrandu-se numai on Layout.
Se deschide mediul de lucru ORCAD Layout si se apasa pe butonul Open
New Board (Deschidere Proiect Nou).
Primul lucru care trebuie facut este incarcarea unei tehnologii de lucru.
De fapt se incarca un fisier cu extensia .tch care contine toate datele
tehnice necesare efectuarii cablajului. Acest fisier este furnizat de ORCAD.
Fisierul se gaseste in Orcad/Layout_Plus/Data. De fapt in acest director
se gasesc mai multe fisiere din ele incarcandu-se numai fisierul metric.tch,
fisier care foloseste dimensiunile in milimetri.
Inainte de a incarca acest fisier insa, proiectul care contine schema
electrica din capture trebuie de asemenea sa fie setat in milimetri, in caz
contrar obtinandu-se conflict intre cele doua tehnologii.

EDITAREA, SIMULAREA I PROIECTAREA

SCHEMELOR ELECTRICE CU AJUTORUL
PROGRAMULUI PROTEUS
Prof. Dnu Hil
Palatul Copiilor - Botoani
Siren
a. Editarea schemei electrice
- intrare n ISIS

- click pe Component Mode i pe Pick from Libraries. Se va

deschide fereastra cu librria de componente. Selectarea
categoriei i subcategoriei de componente se face prin click
stnga de la mouse.

- selectarea componentelor se face prin dublu click pe

componenta de la rubrica Device.

- n partea dreapt jos apare i capsula componentei selectate,

ce o vom folosi n realiarea circuitului imprimat
- componentele selectate se vor regsi la rubrica Devices

- aezarea componentelor pe suprafaa de lucru se face prin

selectarea lor din rubrica Devices cu simplu click i apoi prin
dublu click pe locul unde vrem s o aezm.

- n situaiile n care trebuie s poziionm componentele pe

vertical, orizontal, n oglind-X-Y sau s le tragem, se
procedeaz astfel: se selecteaz componenta cu click dreapta,

apoi la urmtorul click dreapta pe component, apare fereastra

din figur. Selectm cu click stnga operaiunea dorit.

- dup aezarea componentelor pe suprafaa de lucru urmeaz

trasarea legturii dintre componente, care se realizeaz prin
selectarea butonului Buses Mode

- trasarea legturii dintre componente se face prin selectarea

unui terminal cu simplu click i tragerea traseului la terminalul

altei componente conform schemei electrice, tot prin simplu

click

- pentru editarea de text se selecteaz butonul 2D Graphics

Text Mode i se d click pe locul unde vrem s implementm
textul. Va apare fereastra Edit 2D Graphics Text. n caseta
String se scrie textul dorit.

b. se d click pe OK i apare textul scris

b. Simularea schemei electrice

- pentru simularea funcionrii schemei electrice, toate
elementele schemei trebuie s aib un model activ;
- pentru pornirea schemei se apas butonul play, iar pentru
oprire stop.

Editareea schemeelor electriice cu TAR

RGET 30001!
Prof..Mihai Aga
ape

Club
bul Copiillor Orov
va
C
Cu ajutorul programul
p
TARGET
T
30001! se poatee desena schema
eelectric a unui
u
circuit. n acest cappitol voi preezenta moduul n
ccare se foloosete prograamul pentru editarea schhemei electrrice.
P
Paii ce trrebuie urm
mai pentru desenarea schemei sunt
eexemplificai pentru un
n circuit prooiectat pentruu srbtorilee de
iiarn i anum
me lumini dinamice dennumite Brddu de Crciuun,
a crui schem
m electric este dat n desenul de mai
m jos.

C
Circuitul inttegrat 4060 este un num
mrtor binaar care are i un
ooscilator inttern. Frecven
na de oscilaaie este stabbilit cu ajuttorul
ccomponenteelor externe R1,
R R2 i C11.
L
La o parte din
d ieirile in
ntegratului sunt
s
conectatte ledurile D1
D
D
D6 prin inteermediul reziistoarelor R33 R8.

nceperea
a unui prroiect no
ou numit Brdu de
Crciun
Start All
A Program
ms Targett 3001! V144 light Taarget
33001! V14

n fereastraa care apare se apas buutonul Datte and time are

correct, starrt TARGET
T 3001! now.

n noua ferreastr se seelecteaz buutonul Creatte a New PCB

P
with Schem
matics.

D
Dac se doorete realizarea unui circuit
c
impriimat fr s se
ddeseneze scchema se selecteaz Crreate a New
w PCB with
hout
Schematic.

Se va deschide fereasttra principall a program

mului n moodul
Schematic.
File Save
S
Projectt
Se salveaz proiectul n
n locaia i sub numelee dorit, n cazul
nostru Bradut Craciun.

IInterfaagraficn
nmodulS
Schematicc
n figura de mai jos estee prezentat fereastra prrincipal n care
se editeaz schemele
s
eleectrice.

n aceast fereastr
f
se pot observva elementelle prezentatee n
ccontinuare.

Baradetitlu
n bara de tiitlu se afieaaz numele programului
p
i care ruleazz n
ffereastr i numele
n
proieectului la carre se lucreazz.

Baradem
meniuri

B
Bara de meeniuri conine meniuri cu grupe de
d comenzii. n
aaceste meniiuri se gseesc toate meniurile
m
dissponibile peentru
pprogramul TARGET
T
30
001! n moduul Schematicc i anume: File,
F
E
Edit, View, Elements, Components,
C
Actions, Seervice, Versiions,
W
Window, Seettings i Hellp.

Baradein
nstrumentte

B
Bara de insttrumente con
nine pictogrrame sub foorm de butooane
ppentru comeenzile folosiite mai des. Printr-un sim
mplu clic pee un
aastfel de button se declan
neaz comaanda corespuunztoare.

Zonadelu
ucru
n zona de luucru se editeeaz schema electric.

Baradesttare
B
Bara de starre se afl n partea
p
de joss a zonei de lucru
l
i afieeaz
iinformaii im
mportante reeferitoare la zona
z
de lucrru i anume:
coordonatele abssolute / relatiive ale cursoorului;

factoorul de scar la care este vizualizat schema;

moduul de lucru;

pasuul grilei.

S
Stabilirea
grilei
Desenarea scchemei electtrice
D
se face maii uor dac n
z
zona
de lucrru avem o gril
g
v
vizibil
care s ne ajutte la
p
plasarea
com
mponentelor i a
c
conexiunilor.
. De acceea,
nnainte
dee
a
nccepe
d
desenarea
schhemei este bine
b
s setm grila
g
n moodul
p
prezentat
maii jos:
View Grid
G
Inniial se aleege unitateaa de
m
msur
(mil, inch, mm, m,

nnm).
Se stabilete pasul grillei la valoarrea dorit (n
( cazul noostru
00,635mm.
Se selecteazz caseta cu
ursor snaps pentru ca componentel
c
e s
ffie aliniate la gril.
d as
Se vizualizeeaz grila prin linii sauu puncte selectnd Grid
lline respectiiv Grid as points.
p
Eu prefer
p
utilizaarea puncteloor n
llocul liniilorr.
Se selecteazz vizualizareea fiecrei celei de a IV--a linii.

IImportulsimbolurrilor
O
Odat ce s--a setat grila i aceastaa este vizibiil pe ecrann, se
iinsereaz sim
mbolurilor componentel
c
lor electronicce din alctuuirea
schemei elecctrice. Pentrru aceasta see procedeaz n felul desscris
m
mai jos.
Compon
nents Imp
port Symbools

n prima feereastr caree apare sunnt prezentatee componenntele

rrecent utilizaate.
P
Pentru a selecta o com
mponent differit se selecteaz butoonul
IImport diffferent component.

A
Avnd n veedere c se dorete
d
simuularea schem
mei se selecteeaz
ddoar compoonentele cu model prin selectarea butonului raadio
oonly with model.
m
P
Pentru inserrarea circuittului integratt de tip 40660 se selecteeaz
llibrria coreespunztoaree astfel: IC
I Digittal Logicc
C
CMOS 4000.
4
D
Din librriaa 4000 este selectat cirrcuitul integgrat 4060 i
se
iinsereaz n schem seleectnd Impoort componeent.
Simbolul im
mportat apare n zona dee lucru agat de pointeer i
ppoate fi rotiit cu 90 grad
de prin efecctuarea unui clic cu butoonul
ddrept al maausului. Sim
mbolul este poziionat ntr-o anum
mit
ppoziie prin efectuarea unui
u
clic cuu butonul stng al mausuului.
P
Programul genereaz
g
au
utomat numeele componentei, n cazuul de
ffa IC1.
D
Dup plasaarea compon
nentei progrramul este pregtit peentru
pplasarea uneei componente similaree celei anterrioare. Pentrru a

renuna la introducerea unei noi componente de acelai fel se

apas simultan butoanele stnga i dreapta ale mausului sau se
apas tasta Escape.
Dup cum se poate observa din imaginea anterioar, simbolul
nu conine pinii de alimentare ai circuitului integrat. Aceasta
deoarece unele din simbolurile din bibliotec nu sunt n mod
obinuit desenate complet. De obicei n cazul circuitelor
integrate lipsesc pinii pentru alimentare. n cazul nostru, pentru
a insera restul de pini ai integratului (pinii pentru alimentare) se
procedeaz n felul urmtor: Components Import Rests
of Components OK.
Pentru
importul
celorlalte
componente
(rezistoare,
condensator, leduri) din schema Brdu de Crciun se
procedeaz n modul descris anterior folosind bibliotecile
corespunztoare (R-Resisitors / Kohle, C-capacitor / Bipolar
i Opto / Led) tabelul de mai jos.
Nr.
crt.
1

Cant.

Nume

Valoare

1,2k

2
3
4
5
6
7
8
9
10

1
1
1
1
1
2
2
2
1

R3,
R4,
R5,
R6,
R7,
R8
R1
R2
C1
IC1
K2
D2,D6
D3,D5
D1,D4
K1

33k
100k
100nF
4060
GND
LED_GELB_3MM
LED_GRUEN_3MM
LED_ROT_3MM
Vcc

Numele simbolului

R_carbon_1,2K_0207_DIN
R_carbon_1,2K_0207_DIN
R_carbon_1,2K_0207_DIN
C_ceramic_100NF_grid5,08
4060
C1x1
LED_yellow_3mm_IEEE
LED_green_3mm_IEEE
LED_red_3mm_IEEE
C1x1

Deoarece conectorii care vor fi utilizai pentru conectarea

bateriei nu au model, pentru importul acestora se va selecta n

ffereastra Im
mport Com
mponent Symbol
S
se va selectaa la
Simulation model buttonul radio All compoonents. Se vor
iimporta connectorii mod
del C1 x 1 care
c
se gseesc n bibliooteca
C
Connector / Pin Conneectors.

D
Deplasareasimbollurilor
P
Pentru realizarea unei scheme
s
ct mai clare este
e
necesar de
m
multe ori rearanjarea componentel
c
lor. Mai nnti componenta
eeste selecioonat prin clic
c
cu butoonul stng al mausuluii pe
m
mnerul sim
mbolului (sub
b form de cruce).
c
Apoi aceasta poaate fi
ddeplasat cuu ajutorul maausului (dragg & drop).
Se pot deplaasa simultan
n mai multe simboluri, dac acesteaa au
ffost selectatte anterior (ccu ajutorul butonului
b
stng al maussului
i al tastei SHIFT).
D
Dup imporrtul simbolu
urilor, schem
ma noastr arr putea artaa ca
m
mai jos:

M
Modificarreavaloriilorcompo
onentelorr
Uneori este necesarr s
se moddifice valoorile
unor
componeente.
Pentru aceasta
a
se face
dublu clic
c
cu butoonul
stng al mausului peste
p
mnerul componenteei.
n conntinuare appare
fereastraa
Chaange
Symbol n care se pot
edita o parte diintre
proprietile
componeentei.
Dac de
d exemplu se
ddorete moodificarea valorii
v
rezisstenei rezisstorului R1 se
iintroduce nooua valoare n
cmpul Value.
V

D
Desenareeaconexiu
unilor
P
Pentru finaalizarea sch
hemei estee necesar s se trasseze
cconexiunile existente nttre terminaleele componeentelor.
Elementts 2 Draw
w Signal wirres
C
Cursorul se modific diin sgeat nn cruce i peermite desenarea
cconexiunilorr.
P
Pentru a ncepe

deseenarea condductorului se
s poziioneeaz
ccursorul n locul dorit (de
( obicei teerminalul unnei componeente,
ccare este marcat
m
cu un x) i se face clic cu butonul
b
stnng al
m
mausului. De
D cursor estee fixat un coonductor.

Pe msur ce se deeseneaz coonexiunea, prin

apsarea butonului
b
sttng al mauusului se poate
schimba diirecia n carre se traseaz conexiuneaa.
Prin efectu
uarea unui clic cu buutonul drept al
mausului se schimbb modul de ndoiree al
s
de desenul
d
altuurat.
conexiunii n ordinea sugerat
Pentru a n
ncheia trasarrea unei connexiuni se appas
tasta Escap
pe.
n momen
ntul desenrrii unui sem
mnal, TARG
GET
atribuie n mod autom
mat un numee pentru aceesta.
Dac se dorete
d
modificarea accestuia se face
dublu clicc cu butonuul stnga al
a mausuluii n
momentul editrii connexiunii. n fereastra
f
Siggnal
W
Wire Optioons care aparre, n cmpuul Signal, se poate edita noul
n
nnume pe carre dorim s-ll atribuim seemnalului.
Tott acum se pot edita limea
minnim a traseeului i disttana
minnim fa dee celelalte traasee
prinn
editareaa
cmpurrilor
Min
nimum traack width
h i
Min
nimum tracck spacing.
Moodificarea prooprietilor unui
u
sem
mnal se poatee face i ulteerior
desenrii acestuuia. Dup ce se
facee dublu cllic cu butoonul
stnng al mausului
m
p
peste
connductor apare o fereastr cu
un coninut assemntor celei
c
anteerioare, darr cu denum
mirea
C
Change Siggnal Wires.
D
Dup trasareea tuturor co
onexiunilor, schema noaastr ar trebuui s
aarate ca n fiigura urmto
oare.

P
Pentru o nccadrare optim
m a schemeei n zona de
d lucru selecctai
View Fit to window.

Verificareeaproiecttului
C
Ca n oricee activitate uman i n
cazul dessenrii scheemei
eelectrice se pot
p strecura erori care nee pot da mullt btaie de cap
m
mai trziu dac
d
nu sunt identificate de la ncepuut. Pentru a veni
v
n sprijinul utilizatorulu
u
ui, TARGET
T 3001! are o funcie peentru
vverificarea respectrii regulilor de
d realizaree a schem
melor
eelectrice i a circuitelo
or imprimatte. n aceasst seciune voi
ddescrie doarr modul de verificare
v
a scchemei electtrice.
nainte de a face verificarea proiectuului, este dee dorit s se fac
o
reorganizare
a acestuiia n
moodul
urmtor:
Actions
Reorgan
nisat
ion Start
S

p
project reooCa urmare a acestei acciuni, progrramul TARG
GET
aafieaz rezzultatele verrificrii n fereastra
f
Prroject Checcked
((schematic and PCB) i
se pot salvva sub form de fiier texxt.
Comentariile referitoaree la schema electric suunt n fiieruul cu
C
eerori alturaat pe primelee ase linii. n liniile carre urmeaz sunt
pprezentate unele
u
inform
maii referitooare la circcuitul imprim
mat.
P
Pentru circuuitul imprim
mat nu aparr erori deoaarece nu a fost
selectat verrificarea PCB
B.
Ero
orile identificcate n urmaa verificrii sunt
fcu
ute vizibile pe schema electric (ddac
estee posibil) cuu ajutorul unnor mici pttrate
marrcate cu un X (de culooare violet) care
sunt plasate n punctele laa care se reefer
erorrile.
Ero
orile semnallate n deseenul alturatt se
refeer la liniilee 3, 4, 5 i 6 din fiiierul
Bra
adut
Craaciun.ERR33001.
Eroorile
sem
mnalate se reefer la fapttul c cei patru
p
pinii ai circuuitului inteegrat nu sunt
cconectai, ceea ce nu constituie o greeal, deoarece
d
acceste
iieiri nu suunt utilizate i sunt lsaate n gol. Totui
T
astfel de
aatenionri pot
p fi foarte utile.
u
L
Liniile 1 i 2 din fiierul Bradut
B
Craaciun.ERR33001
semnaleaz probleme legate de tensiunile de alimenttare.
A
Aceasta eroare apare dee obicei n cazul
c
n caree nu se impport
ppinii de alim
mentare (resstul componeentelor) n cazul
c
circuittelor
iintegrate. Tootui n scheema noastr aceti pini au
a fost impoortai
i semnalul de eroare ap
pare, aceastaa datorndu-se faptului c
c n
pplaca de circuit imp
primat nu exist sem
mnalele peentru
aalimentare. n cazul nostru prroblema se rezolv prin
m
modificarea proprietiii pinilor 8 (VDD) ii 16 (VSS)) ai
ccircuitului integrat.
i
Maai nti se deschide
d
ferreastra Chaange
p
pins prin effectuarea un
nui dublu cliic cu butonuul din stngga al
m
mausului deeasupra pinu
ului. n cm
mpul Functioon se selecteeaz

P
Power (sup
pply). Dup efectuarea
e
a
acestor
modificri, la o nou
n
vverificare a schemei, nu
u mai sunt seemnalate eroori referitoarre la
llipsa alimenntrii.

L
Listacuccomponen
ntele
D
Dup ce am
m terminat verificarea scchemei i suuntem muluumii
dde modul n care arat probabiil c dorim
m s procuurm
ccomponenteele necesare. Programul TARGET genereaz
g
o list
ccu componeentele utilizatte n proiect.
File Input / Output
O
Forrmats File
F
transfeer /
D
Documentaation Outtput Bill of Material
M

n fereastraa Format of
o the Bill of Materiaal se selecteeaz
oopiunile peentru generaarea listei dee componennte printre care:
c

nnumele com
mponentei, valoarea
v
com
mponentei, tiipul de capssul,
ffaa pe care este montatt (top sau bottom).
b
Dac se dorette se
ppot selecta i
alte inform
maii prin seelectarea cassetei Additioonal
C
CR/LF Afteer Each Com
mponent urm
mat de aleggerea liniilorr din
ffereastra de deasupra caasetei.
F
Fiierul gennerat poate fii n format .xls
. (Excel) sau .csv (vaalori
sseparate prrin virgul)) i este utiil att pentrru documenttaia
ttehnic ct i
pentru ach
hiziionarea componentel
c
lor.
n imaginea urmtoare este
e prezentaat o list dee componentte n
fformat Exceel:

E
Exportareeascheme
eielectricce
P
Pentru realizarea docum
mentaiei estte necesar desenul
d
scheemei
eelectrice, carre poate fi ex
xportat n foormat imaginne (TIFF).
File Input / Output
O
Forrmats File
F
transfeer /
D
Documentaation TIF
FF Tagged im
mage file foormat
n fereastra Printer preeview se seleecteaz opiuunile dorite i
se
eexport deseenul n form
mat TIFF priin apsarea butonului
b
T
TIFF
E
Export.

Bibbliografie

[1] ***

Layout
L
C
CAD
TAR
RGET
http://www.ib
h
bfriedrich.coom

30001!,

[2] Berciann,
Luciann

TARGET
T
30001!, revista ConexC
Club,
numerele
n
58--81

[3] Roberttson,
Christoopher T.

Printed
P
Ciircuit Boaard Designner's
Reference:
R
Basics, Prentice Hall
H
Professional
P
R
20003
Techincal Reference,

[4] Agape,, Mihai

Tehnici
T
de modelare i simularee a
circuitelor
c
e
electrice
utilliznd TARG
GET
3001,
3
lucraree de disertaiie, 2008

Utilizarea calculatorului n nvmnt

Prof. VASILESCU GHEORGHE
Colegiul Tehnic Metalurgic Slatina
- Calculatorul face parte din categoria mijloacelor de nvmnt
informatizate, crora li se prevede un mare viitor. Ideea folosirii sale a fost
pregtit de psihopedagogii care au inventat aa numitele "maini de
nvare" mecanice sau electromecanice, prevzute cu programe realizate pe
benzi de hrtie, cartele perforate, pelicule de film .a. Acestea foloseau ns
un tip de programare similar celui specific manualelor colare. Utilizarea
"mainilor de nvat" pornea de la valorificarea uneia din caracteristicile
naturii nvrii umane i anume de la faptul c ea beneficiaz de o
autoreglare prin conexiune invers, n urma creia sunt excluse acte,
operaii, reacii ce nu au fost realizate corect sau nu au fost utile.
- Calculatoarele fac parte din categoria mainilor dinamice
prevzute cu comand i control structurate pe informaii. Ca mijloace de
nvmnt informatizate ele folosesc diverse limbaje informatice
(FORTRAN, COBOL, BASIC, TURBO etc.) i determin o nvare de tip
interactiv, realizat pe baza unui dialog inteligent al elevului cu ordinatorul
n acest caz, locul surselor tradiionale (manuale, notie, conspecte .a.) este
luat de sistemele de inteligen i memorie artificiale, nregistrate magnetic
sau holografic cu ajutorul laserului. n viitor, se prevede chiar amplificarea
rolului calculatoarelor personale pe care elevii, aflai n posesia lor, le vor
folosi i acas n studiul individual.
- n ultimii ani se evideniaz dou modaliti de utilizare a
ordinatorul n nvmnt:
- a) introducerea cursurilor de iniiere n informatic, avnd
statutul de disciplina distinct n planul de nvmnt;
- b) educarea profesorilor i elevilor n spiritul tehnologiilor
informaionale, insistnd asupra avantajelor utilizrii calculatorului att ca

mijloc didactic ct i ca mijloc strategic de proiectare i desfurare a

procesului de nvmnt. Cele dou modaliti sunt complementare, se
susin reciproc. Trecerea de la mijloacele tradiionale la cele informatizate
reclam crearea i conceperea cabinetelor de informatic, reconsiderarea
obiectivelor, formarea cadrelor didactice, nu numai a celor care predau
matematic sau informatic, dotarea cu ordinatoare i soft instrucional,
adaptarea metodelor de predare-nvare-evaluare .a. Tranziia a cunoscut
pn n prezent forme mai puin integrative. Astfel, iniial computerul a fost
utilizat n unitile colare ca mijloc de uurare a educaiei, n mod similar
cu folosirea altor mijloace de comunicare n mas (radio, televiziune s.a.),
abia apoi a devenit obiect de studiu n sine, ca disciplin cu statut opional
sau obligatoriu.
- n prezent, n multe ri i parial n Romnia s-a ncetenit
valorificarea calculatorului ca resurs informativ-formativ n majoritatea
disciplinelor. Dar, n multe cazuri, utilizarea sa nu este corespunztor
performant, deoarece se reduce la procedee slab creative. Se prezint
elevului un text, o imagine, se d o prob, se ateapt un rspuns, se
analizeaz reacia i se trece la alt tem.
- Depirea acestor practici simpliste reclam:
-

redefinirea obiectivelor procesului de nvmnt n manier

interdisciplinar;
-

readaptarea metodologiei didactice;

reinterpretarea relaiei profesor-elev, n care primul s devin prin

utilizarea calculatorului un ghid formator de aptitudini i caliti intelectuale

superioare, un animator al experienelor de nvare.
- Respectivele mutaii presupun elaborarea de ctre experi a unor
programe complexe, n msur s ofere baze de cunotine explicite, ct mai
apropiate de cerinele sociale i profesionale, i n acelai timp inteligibile
pentru un nespecialist n informatic. Respectivele programe trebuie s
asigure structuri de soluionare adaptate mediului colar i obiectivelor sale,

care s stimuleze efortul intelectual al elevilor, s favorizeze "nvarea

nvrii", s uureze deprinderea de ctre elevi a celor mai adecvate metode
de lucru i soluionare a problemelor.
nvmntul asistat de calculator, ca mijloc de predarenvare-evaluare, are valene superioare, deoarece permite desfurarea
activitilor didactice conform unui anumit algoritm prestabilit, n care
alterneaz judicios secvenele informative cu cele formative, momentele de
comand cu cele executive i evaluative.
ntr-o asemenea alternativ, programarea procesului didactic
este fundamentat pe urmtoarele principii:

principiul "paiior mici" i al progresului gradual, potrivit cruia

informaia sau tema de nvat, predat i evaluat este fragmentat n

secvenele sale constitutive, uor accesibile i dispuse ntr-o ordine logicopedagogic riguroas; fiecare secven conine o component informativexphcaliv, un exerciiu aplicativ sau o prob de control;

principiul participrii active, care permite elevului s selecteze

problemele de rezolvat i s avanseze soluii n mod independent;

principiul verificrii continue si imediate a reaciei, din perspectiva

cruia soluiile date de elev sunt confruntate operativ cu cele proiectate,

netrecndu-se la secvenele urmtoare nainte ca rspunsurile sale s fie
confirmate ca valide;

principiul asigurrii ritmului individual de studiu, ce trebuie s

permit fiecrui elev parcurgerea programului n funcie de propriile

posibiliti, utilizarea individualizat i difereniat a timpului de lucru;

principiul reuitei sau al succesului, ce favorizeaz o asemenea

dimensionare a programului nct orice colar normal dezvoltat psihointelectual s fie capabil de a-l parcurge integral i satisfctor.
Exist mai multe tipuri de programare:

a)

programare linear cu rspunsuri construite, conceput ca o

succesiune de mici secvene de nvtare-evaluare, fiecare
coninnd o informaie nou, o tem sau o problem de rezolvat
(exerciii sau aplicaii), o situaie de munc independent pentru
aflarea soluiilor; n cazul n care elevul d un rspuns incorect,
are loc compararea lui cu cel ateptat, furnizarea unor informaii
suplimentare i reluarea cutrii soluiei pn la rezolvarea
corect;

b) programarea ramificat, situaie n care calculatorul ofer alegerea

rspunsului din mai multe variante; secvenele sau "paii" sunt mai
mari i se compun din informaii, tema de rezolvat, munca
independent, alegerea rspunsului, controlul corespondenei
acestuia cu cel corect i fie reluarea traseului cnd el este
necorespunztor, fie trecerea la o nou secven cnd a fost
performant;
c)

programarea combinat, care implic att rspunsuri construite de

elev, ct i rspunsuri la alegere din mai multe variante, reacii
difereniate prin grade variate de corectitudine, precizie, elaborare,
creativitate etc.
nvmntul caracterizat prin dimensiuni progresive trebuie s

utilizeze din ce n ce mai mult noile tehnologii informaionale, altfel el nu

va putea funciona ca un sistem educaional reactiv la mutaiile profunde
din societatea contemporan, ce devine precumpnitor una de tip
informatizat. Utilizarea noilor tehnologii informaionale i a calculatoarelor
trebuie s-l nvee pe elev s transforme informaia n cunoatere, s
analizeze, s evalueze, i s valorifice variate coninuturi informaionale.
Utilizarea calculatorului n nvmnt permite:

a) nlocuirea leciilor tradiionale cu lecii programate pe ordinator,

iar elevul pus n interaciune cu acestea poate asimila coninutul de nvat
prin simulare, descoperire sau joc;
b) amplificarea exerciiilor de fixare i adaptarea lor la ritmul
individual al elevului;
c) concentrarea profesorului sau elevilor pe probleme de fond,
dispersndu-i de efortul efecturii unor calcule sau scheme de soluionare
prin aproximri succesive i oferindu-le astfel posibilitatea descoperirii
rapide a soluiilor optime. Ordinatorul prevzut cu terminale permite pe de o
parte, simularea unor procese, relaii, evenimente, care altfel ar presupune o
mare cantitate de timp i cheltuieli materiale nsemnate. El poate fi utilizat
pentru stabilirea standardului n raport cu care se face evaluarea
performanelor elevilor, corectarea i notarea automat a rspunsurilor date
unor teste, analizarea mult mai detaliat a capacitilor de aplicare a
cunotinelor dobndite i pentru optimizarea studiului individual
independent al unui fragment de cunotine. Cu ajutorul calculatoarelor se
pot constitui diverse surse informaionale: fiiere tematice sau bibliografice,
baze de date, bibliografii, colecii de lucrri personale .a.
Utilizarea nc insuficient a calculatorului n nvmnt are o
justificare relativ. Pe de o parte, unitile colare nu dispun de baza
material necesar, iar pe de alt parte, cadrele didactice manifest o
reinere parial legitim. O atare atitudine decurge din faptul c cibernetica
pe care se ntemeiaz instruirea programat recupereaz doar anumite
elemente ale procesului natural de nvare, nu toate disciplinele permit
fragmentarea, iar componenta interpersonal este considerabil diminuat.
Avantajele ns sunt mult mai multe dect dezavantajele, iar instruirea
programat este n mai mare msur consonat cu evoluia societii
mileniului trei.

Programul E-Learning: Un nou sistem de instruire

n tehnologia de asamblare electronic
Prof. Teodor Mesesan
Clubul Copiilor Novaci
1. INTRODUCERE
Dezvoltarea rapid a dispozitivelor microelectronice i a
tehnologiilor de asamblare ale acestora este nsoit de schimbarea major a
cunotinelor necesare ntregului personal tehnic (ingineri, tehnicieni,
muncitori calificai i chiar necalificai) angajai n acest domeniu.
Schimbarea provoac o contradicie ntre numrul mare de omeri i
numrul de locuri de munc n cretere din cadrul firmelor de electronic, n
special n zonele centrale i de est ale Uniunii Europene, pentru c astfel de
companii se mut din vest n aceste regiuni n vederea reducerii cheltuielilor
de producie. Prin adaptarea i integrarea conceptelor inovatoare i a
rezultatelor ntr-un sistem de instruire public i multilingvistic, proiectul
Elect2eat asigur o nou i modern facilitate de instruire virtual pentru
cursani i profesori, oferind continuitate n educaie oamenilor ce sunt n
cutarea unei slujbe
i companiilor care doresc sa-i dezvolte fora de munca, precum i pentru
multe alte domenii.
2. REZULTATELE ATEPTATE ALE ELECT2EAT
Conceptul inovator transferat va aprea sub forma a trei produse :
R1. Fabrica virtual EMS, varianta web a echipamentului, parametrii
acestuia, principiile de funcionare, i procesele ce sunt folosite acum ntr-o
Fabric de Producie a Echipamentelor
Electronice tipic, ca n Foxconn, Flextronics, Sanmina-SCI, Jabil,
Celestica, acestea fiind doar primele 5 din top 10 n lume. Pentru a face un
tur al fabricii virtuale sau pentru a v face o impresie despre cum arat, va
rugam vizitai Fabrica EMS la adresa www.elect2eat.eu . R2. Programul
EAT e-learning cu cele 3 module(Componente i PCB; Proiectare CAD i
DFM; Asamblare i Testare) este cel mai important topic al Tehnologiei de
Asamblare Electronic.
Fiecare modul este o prezentare web cu posibilitate de navigare liber i
acces la explicaii adiionale scrise i orale, filme i clipuri, librrie foto,
opiuni de testare individual, etc.

3. FABRICA VIRTUAL EMS

Vizitnd fabrica EMS, putem studia procesul de producie n ansamblu dar
i principiul fiecrui pas din proces ntr-un mediu virtual.
Fig. 1: Linie de asamblare pentru lipirea prin retopire

Fig. 2: Etapele procesului de asamblare

Fig. 3: Depunerea pastei de lipit folosind ablonul

Fig. 4: Secvene din filmul proceselor de culegere i plasare ale

componentelor:

capul n poziia de start: naintea colectrii componentelor.

Fig. 5: Lipirea n cuptor cu infrarou

4.

PROGRAMUL EAT E-LEARNING

Programul EAT e-learning este compus din urmtoarele 3 cursuri:

Componente i PCB;
Proiectare CAD i DFM;
Asamblare i Testare.
Totui, din alt punct de vedere, cele trei cursuri pot fi grupate numai n
dou, unul de proiectare i
unul de tehnologie, ultimul incluznd componente, PCB, tehnologii de
asamblare i testare, cu
urmtoarele capitole:
1. Introducere: Etapele procesului de asamblare a produselor electronice
Componente i plci de circuit/cablaj imprimat
2. Componente folosite pentru asamblarea produselor electronice
3. Plci de circuit/cablaj imprimat
8
4. Finisarea suprafeelor plcilor de circuit/cablaj imprimat
Tehnologii de asamblare
5. Tehnici de lipire i principii de proiectare a contactrilor
6. Depunerea pastei de lipit prin abloane
7. Metode de plasare a componentelor i etape ale procesului
8. Lipire prin retopire, cuptoare pentru lipire i configurarea profilului de
temperatur
9. Lipirea n val i profiluri termice
10. Lipirea selectiv
11. Lipirea manual
Inspecia, testarea i managementul calitii
12. Inspecia pe linie i tehnici de testare
13. Inspecia n circuit i testarea funcionrii
14. Managementul calitii
Fiecare modul este o prezentare web cu posibilitate de navigare liber i
acces la explicaii adiionale scrise i orale, filme i animaii, biliotec de
imagini, glosar, opiuni de testare etc.

abloane obinute prin corodare chimic

Configurri ale echipamentului stencil printer

BIBLIOGRAFIE
[1] Illyefalvi-Vitz Zs., Gordon P: Distance Learning - How to Use this
New Didactic Method in Education
of Electronics Engineering? 54th Electronic Components & Technology
Conference, Las Vegas, Nevada
(USA), June 1-4, 2004, pp.17