Islanda - 6 zile (1099 euro)

Aurora Boreal (sursa: http://yupi.md/wp-content/uploads/2014/01/ima11.jpg)

Ziua 1: BUCURESTI REYKJAVIK

Plecare din Bucuresti catre Reykjavik cu schimbarea avionului in Viena. Transfer si cazare
la hotelul de 4*.
Ziua 2: REYKJAVIK
Mic dejun urmat de un tur ghidat al celei mai nordice capitale din lume. Turul include
principalele atractii ale orasului: cladirea Parlamentului, Casa Hofdi una dintre cele mai frumoase
cladiri din oras, celebra pentru intalnirea din 1986 dintre Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov,
intalnire care a pus capat Razboiului Rece. Se continua

cu portul pescaresc si Biserica

Hallgrimskirkja al carei turn poate fi observat aproape din orice punct al orasului. Cazare in
Reykjavik.
Ziua 3: REYKJAVIK BESSASTADIR LACUL KLEIFARVATN - LAGUNA ALBASTRA REYKJIAVIK (OPTIONAL)
Mic dejun. Excursie optionala de o zi in peninsula vulcanica Reykjanes cu o oprire la
Bessastadir. Localitate intemeiata de vikingi, in prezent aceasta gazduieste resedinta oficiala a
presedintelui. Se continua cu Lacul Kleifarvatn unde veti asista la un spectacol dat de activitatea
geotermala a zonei, apoi cu Laguna Albastra, o piscina naturala cu apa calda situata in mijlocul unui
imens camp de lava format de intensa activitate vulcanica. Cazare in Reykjavik.

Ziua

4:

REYKJAVIK

THINGVELLIR

GHEIZERE

CASCADA

GULLFOS

KIRKJUBJARKLAUSTUR
Mic dejun. Plecare spre Kirkjubaejarklaustur. In drum se viziteaza Valea Thingvellir unde in
anul 930 a luat nastere primul parlament din lume. Tot aici vor fi prezentate dovezi ale migratiei
continentelor, Islanda fiind situata la intersectia a 2 placi tectonice importante, cea euroasiatica si
cea nord americana. Urmatoarea oprire va fi in parcul geotermal al gheizerelor unde Strokkur, cel
mai activ dintre ele, erupe la fiecare 10 minute, aruncand in aer o coloana de 20-30 m de apa
fierbinte. In continuare se viziteaza o alta minune a insulei - Gulfoss (Cascada de Aur), o cascada
dubla a carei spectaculozitate este accentuata si de numeroasele curcubee ce se formeaza in zilele
insorite. In cursul serii se ajunge in apropiere de Kirkjubaejarklaustur (pe scurt Klaustur) unde este
stabilita si cazarea hotel 3*.
Ziua

5:

KIRKJUBAEJARKLAUSTUR

JOKULSARLON

SKAFTAFELL

KIRKJUBJARKLAUSTUR
Mic dejun. Aceasta zi este dedicata Parcului National Skaftafell, o minunata oaza verde
localizata langa cel mai inalt varf al Islandei. Excursia va debuta cu o oprire la Jokulsarlon (laguna
glaciara) pentru o plimbare cu barca printre iceberguri, o oportunitate perfecta pentru a observa
numeroase specii de pasari subpolare, urmata de o mica drumetie in jurul lagunei. In Parcul
National Skaftafell principala atractie o reprezinta Cascada Svartifoss (Cascada Neagra), a carei
denumire provine de la coloanele negre de bazalt formate in spatele acesteia. Seara reintoarcere si
cazare in Reykjavik.
Ziua 6: REYKJAVIK - BUCURESTI
Mic dejun. Eliberarea camerelor la ora 12:00. Timp liber pentru cumparaturi sau vizite
individuale. Transfer la aeroport si imbarcare pe cursa Austrian Airlines. Schimbarea avionului in
Viena si sosire in Bucuresti a doua zi.
Servicii incluse:

transport avion cu compania Austrian Airlines Bucuresti Viena Reykjavik si retur;

7 nopti cazare cu mic dejun in hoteluri 3* si 4*: 5 nopti Reykjavik (hotel Grand 4*/similar),
1 noapte in zona Selfoss (Ion Luxury Adventure 4*/similar) si 1 noapte in Vik (hotelul Edda
3*/similar nature hotel).

transport pe teritoriul Islandei conform itinerariului cu autocar dotat cu aer conditionat;

transferuri aeroport - hotel aeroport;

tur de oras in Reykjavik cu ghid local;

vizitarea Parcului National Thingvellir, gheizerelor si Cascadei Guffoss cu ghid local;

excursia Selfoss Jokulsarlon Skaftafell - Vik;

vizitarea cu ghid local a plajelor cu nisip negru si stancilor din Reynisfjara, promontoriului
Dyrholaey si cascadelor Skogarfoss si Seljalandsfoss;

vizitarea muzelului Skogar;

insotitor roman de grup;

Islanda
1. Caracteristici geografice
Islanda este o insul mare situat n nordul Oceanului Atlantic, supranumit i ara
Focului i a gheii, din cauza activitii intense vulcanice, care a creat un peisaj neobinuit,
alturi de gheari aflndu-se vulcani, gheizere i izvoare termale. Este situat la circa 830 km
de Scoia i 4.200 km de New York. Riftul asociat cu Dorsala Medio-Atlantic, care marcheaz
limita dintre plcile tectonice european i nord-american, strbate Islanda dinspre sud-vest
ctre nord-est. Este cea mai mic ar nordic dup populaie i cea penultim dup suprafa
are aproximativ 313.000 de locuitori i 103.000 km de suprafa. Capitala Islandei i cel mai
mare ora al su este Reykjavk.

sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Islanda#mediaviewer/File:Europe-Iceland.svg
Aproape jumtate din suprafaa Islandei, care este de origine vulcanic recent, este
constituit dintr-un deert muntos de lav (cu o altitudine maxim de 2119 m deasupra nivelului
mrii), i din alte zone slbatice. 11% din teritoriu este acoperit de trei mari gheari:

Vatnajkull (8300 km)

Langjkull (953 km)
Hofsjkull (925 km)

2. Date generale meteorologice i climatice

Islanda se bucura de o clima oceanica temperata, cu veri racoroase si ierni reci. Vremea
este foarte schimbatoare si ploile sunt rapide. Aerul este uimitor de curat, facand mai vii culorile.
Reykjavik, capitala cea mai nordica a lumii, este faimos pentru noptile sale albe din timpul verii,
cand nu se lasa niciodata intunericul.
Vara este anotimpul cel mai convenabil, cu zile nesfarsite si cea mai buna oferta de cazare
si transport. Iarna, sporturile de iarna si privelistea aurorei boreale pot compensa serviciile
reduse. Drumurile de explorare montana, locurile de camapare si numeroase drumuri interne sunt
inchise ( pur si simplu imposibil de utilizat) iarna.
3. Potenialul climatic
Islanda se bucur de o clim mult mai moderat dect i sugereaz numele i apropierea
de Cercul Polar, i asta datorit Curentului Golfului, care modereaz clima din partea sudic i
vestic a rii. Cu toate acestea, aerul atlantic uor, care este adus de Curentul Golfului, la
contactul cu aerul rece arctic, d natere unui climat marcat de schimbri brute de temperatur i
de furtuni. Mai mult dect att , aceasta duce la mai multe precipita ii n partea de sud i de vest
dect n partea de nord a insulei .
Sezonul turistic de var este de la sfritul lunii mai i nceputul lunii septembrie. n
prima jumtate a acestei perioade, soarele st deasupra orizontului aproape ntreaga zi, iar
interaciunea dintre lumin i munii, terenurile de lav i gheari, creaz un peisaj n continu
schimbare. Cu toate acestea , chiar i n timpul mijlocul verii cerul este noros frecvent sau
acoperit de nori , iar soarele nu nclzete aerul mult . Prin urmare , n timpul zilei, aerul este de
obicei rece ("rcoritor" este eufemismul local) i frig pe timp de noapte .
Sezonul de iarn este lcaul nopilor lungi i al furtunilor severe. Cu toate acestea,
tcerea ntinderii de ghea i Aurora Boreal atrag un numr destul de mare de turiti. Luminile
Nordului sunt formate din particule emise de Soare n timpul exploziilor solare . Cnd aceste
particule interacioneaz cu atmosfera n cmpul magnetic al Pmntului, energia este eliberat,
cauznd aceste dungi verzi luminoase specifice in zona nordica .
In noptile senine de iarna, multe cltorii turistice sunt organizate n jurul acestui
fenomen spectaculos - dei nestatornic el este natural . Loca ia ideal pentru aparitii variaz iar
ghizii turistici sunt la " vntoare " de lumini, iar gsirea locurilor n care condi iile sunt cele mai
bune pentru a le vedea in orice noapte pot fi difcile. Nu exist nici o garan ie c se pot vedea
aurorele boreale n timpul sejurului, dar aproape in toate cazurile, observarea este imbunt ita
prin drumetii n afara zonelor populate , mai ales departe de poluarea luminoasa a capitalei .

Cu toate acestea , Aurorele boreale sunt uneori vizibile si din interiorul oraului. Serviciul
isalndez Met Service ofer zilnic o prognoz a Luminilor Nordului (Northern Lights), care
mbunteste n continuare ansele turistilor de a prinde acest fenomen al naturii .

Apus la ora 22:54 (sursa: http://en.vedur.is/media/frettir/myndasafn/medium/sol_1.jpg)

4. Clima resurs pentru turism
Clima Islandei oscileaza de la climatul oceanic rece si pana la climatul de tundra si arctic;
caracteristica generala este de climat temperat umed. n 2013, vremea Islandei a fost, n general,
favorabil. Cu toate acestea, primvara a fost aspr n nord i est, iar vara ,n partea nordic i n
cea sudic, a fost ntunecat, nregistrndu-se valori ale precipitaiilor i ale nebulozitii peste
medie.
Anul 2013 a fost cald, temperatura fiind de 0,4 C pn la 1,0 C, peste media din 19611990. Aceasta a fost relativ mai cald n est, dar aproape de media din sud-vest. Chiar dac
temperatura a fost mai ridicat, a fost cel mai rece an al secolului prezent n sud-vest. n partea
de nord i est, temperatura n 2005 i 2011 a fost similar cu cea din 2013. n Reykjavk acesta a
fost cel de-al 18-lea an consecutiv de temperaturi mai ridicate decat cele normale.
Temperatura maxim n Reykjavk a fost nregistrat la 27 iulie, 20,2 C, iar n Akureyri
temperatua maxim a fost de 23,7C, la 10 iulie. Temperatur minim n Reykjavk a fost de

-12.8C la 5 decembrie, fiind cea mai sczut temperatura din 2008. n Akureyri minima anului a
fost -16.0 C, msurat la 6 decembrie.
Totalul precipitatiilor a fost peste media pe termen lung din ar. Precipita iile n ianuarie,
februarie i septembrie au fost ridicate n cea mai mare parte a rii. Vara a fost umed n sud i
vest i de asemenea n nord-est i est n lunile septembrie, octombrie i decembrie. Octombrie a
fost deosebit de uscat n vest. Precipitaiile totale, msurate n Reykjavk au fost de 838 mm. n
Reykjavk, precipitaiile au fost cu mult peste normal timp de apte luni din an, iar octombrie a
fost foarte uscat.
Nu a fost prea mult zpad n Reykjavk, n timpul iernii din 2012-2013 (septembrie
2012 - mai 2013). Zpad a acoperit solul complet doar 24 zile, cu 41 mai puine dect n media
dintre 1971-2000. Pe parcursul ntregului an 2013, solul a fost acoperit de zpad timp de 42 zile
n Reykjavik, cu 23 de zile sub medie. n Akureyri zpad a acoperit solul n timp de 119 zile, cu
2 zile peste medie.
Durata de stralucire a Soarelui. Numrul total de ore cu soare n Reykjavk a fost 1350,
cu 82 de ore peste media din 1961 - 1990. Martie i aprilie au fost neobinuit de nsorite, dar pe
tot parcursul lunilor iunie-septembrie durata de strlucire a soarelui era sub medie. Numrul
anual de ore de soare n Reykjavk a fost acum peste media din 1961-1990.
9. Comportamentul a frigore
Comportamentul a frigore este reprezentat de mecanismul fiziologic menit sa asigure
protectia organismului uman impotriva temperaturilor ambientale reduse, care tind sa-i
diminueze capacitatea de lucru. In aceasta situatie, centrii nervosi plasati in partea posterioara a
hipotalamusului, unde se afla centrul de reglare a temperaturii corpului in timpul expunerii la
frig, emit semnale nervoase care, transportate prin intermediul unor agenti biochimici din
constitutia sistemului nervos simpatic, declanseaza:
- vasoconstrictia periferica generala, care determina cresterea izolarii termice a zonei
cutanate exterioare si reducerea transferului convectiv de caldura metabolica, prin diminuarea
vitezei fluxului sanguin interior.
- scaderea volumului sanguin aflat in circulatia sistemica impune modificari circulatorii
radicale,

prin

cresterea

hemoconcentratiei

si

redistribuirea

sangelui

spre

organele

termoproductive (ficat, muschi).

- intensificarea productiei de caldura din muschi (cu 50%), ficat (cu 25%) si tesut adipos
(cu 10%).

- reducerea activitatii glandelor sudoripare si contractia muschilor piloerectori in vederea

micsorarii suprafetei pielii pentru diminuarea pierderilor de energie prin radiatie, conductie si
convectie.
- cresterea consumului general de oxigen (35-150% in muschi, 12% in ficat) in vederea
intensificarii travaliului oxidativ celular care furnizeaza organismului cantitati suplimentare de
caldura.
- intensificare metabolismului energetic (al lipidelor care determina ritmul optim al
termoproductiei.
Prin expunerea intr-un mediu hipotermic, organismul uman, dotat cu mecanisme
complexe de aparare si control, dezvolta reactii specifice, prin intensificarea termogenezei si
sporirea izolarii termice a corpului, in vederea compensarii pierderilor calorice externe.
Termogeneza reprezinta mijlocul cel mai eficient de lupta impotriva frigului, prin
sporirea productiei interne de caldura. Ea se realizeaza prin contractia musculara involuntara
(frisonul) sau voluntara (exercitiul fizic).
Reactia de termoreglare prin contractia musculara involuntara (frisonul) este reflexa si se
desfasoara in doua etape: reflexul de protectie, care consta in contractia reflexa a vaselor
sanguine din muschii membrelor si limitarea alimentarii lor cu oxigen si glicogen care, prin
reflexul energetic, sunt dirijate spre grupele de muschi aflate in contractie de repaus, pentru a
preveni amortirea acestora. In timpul acestor reactii se degaja o putere energetica de numai 400
W, menita sa asigure functionalitatea energetica minimala a principalelor procese fiziologice, in
detrimentul componentelor aparatului locomotor, care vor inregistra efecte legate de scaderea
generala a acuitatii miscarilor, limitarea vitezei de reactie, diminuarea capacitatii de coordonare a
grupelor de muschi si reducerea vitezei de alternare dintre timpii de contractie si cei de repaus.
Prin actiunea inhibitiva a frigului, organismul uman este privat de functiile sale locomotoare
esentiale, fiind silit sa accepte conditia diminuarii capacitatii sale de lucru.
Al doilea mecanism de prevenire a scaderii temperaturii corporale, ca urmare a expunerii
a frigore, consta in amplificarea izolarii termice a organismului, prin modificarea sistemului de
circulatie a sangelui din tesuturile celulare subcutanate. Pe de o parte, frigul determina
vasoconstrictia periferica, prin diminuarea debitului sanguin (de la 20 ml/min./100 gr. tesut
pentru temperatura de confort termic de 18,5 sau 22,5C, la 1 ml/min./100 gr. tesut pentru
temperatura de -10C), iar pe de alta parte, impune reducerea conductivitatii termice a tesuturilor
cutanate (de la 10-13 la 5-6 W/m2 de suprafata corporala). In general, indivizii grasi manifesta o

toleranta mai mare la frig deoarece greutatea lor corporala mai mare intretine un nivel ridicat de
productie calorica, iar tesutul adipos suplimentar amplifica efectul termoizolant.
In cazul in care, cele doua mecanisme specifice de termoreglare impotriva frigului nu au
randamentul necesar sau, din cauza unor deficiente fiziologice, se desfasoara defectuos,
organismul uman este expus unor riscuri termice cu efecte ireversibile.
Din cauza alimentarii sanguine deficitare si a intensificarii pierderilor calorice
conductive, partile corporale expuse prezinta riscul aparitiei degeraturilor. Acestea apar, cel mai
frecvent, in cazurile in care vaporii de apa, acumulati pe suprafata pielii in urma proceselor de
transpiratie, condenseaza brusc, determinand scaderea rapida a temperaturii zonei expuse. In
studiul efectuat in acest sens de Ove Wilson in timpul expeditiei suedezo-britanica din
Antarctica, in 1949-1952, se arata ca degeraturile se datoreaza nu numai temperaturii scazute a
aerului, ci si efectului adjuvant produs prin intensificarea vantului si spulberarea zapezii.
Expunerea prelungita la frig poate determina dereglarea ireversibila a bilantului termic al
organismului uman, prin instalarea hipotermiei. Daca temperatura corporala scade sub limita
pragului intern minim admis (37C), organismul incepe sa reactioneze violent: frisoanele
dobandesc intensitate maxima, functiile fiziologice se degradeaza si scade vointa de a
supravietui, favorizand instalarea starii de epuizare fizica (de altfel, autopsiile efectuate pe
subiectii morti prin inghetare au demonstrat lipsa totala a substantelor energetice din
ficat). Majoritatea subiectilor isi pierd constiinta atunci cand temperatura lor interna coboara la
31C, iar la 30C manifesta rigiditate musculara. Din acest moment, prin acumularea dioxidului
de carbon in sange, apar tulburari ale ritmului cardiac, in urma carora inima isi inceteaza
travaliul. Moartea intervine atunci cand temperatura interna scade sub 24C.