Limbajul semnelor lexicalizate si

semnele de imprumut

Orientarea se poate schimba

Orientarea palmei a unui semn se poate schimba ntr-un cuvnt englezesc in limbajul
semnelor. De exemplu, n limbajul semnelor al cuvantului # JOB, orientarea final a semnului
B este opus orientrii sale n cazul n care semnul a fost facut singur; n semnul # HA,
orientarea semnului A merge de la a palma in afara la a palma n sus.

S-ar putea dubla miscarea

Dac cineva ar putea rosti in limbajul semnelor cuvntul ha scris,ar fi un semn H i un
semn A. Cu toate acestea, exist o un semn al limbajului pentru # HA n care aratatorul si
degetul mijlociu sunt mutate nainte si napoi n mod repetat. Repetarea a miscrii se numeste
dublare. Alte exemple includ semnele # NO i # DO.

Poate fi adugata o a doua mn

In limbajul semnelor cuvantul # WHAT poate fi produs pe ambele mini simultan, ca si
semnul # BACK. Uneori, acest lucru se face pentru motive stilistice, sau pentru a le accentua.
Alte ori aceasta se datoreaz faptului c mna stng are sens diferit fata de mna dreapt.
Acest lucru este discutat mai jos.

Informaii gramaticale pot fi incluse

Amplasarea minilor n timp ce vorbesti prin semne poate indica relaia dintre oameni
si locuri. Locaia poart semnificaia si asa este gramatical. De exemplu, cineva ar putea vorbi
despre o excursie pe care au avut-o la o locaie la distan. n cursul conversaiei, ei poate siau intiparit locaia din acel loc n faa lor,in mintea lor, in dreapta.
Cnd vine timpul pentru a vorbi despre ntoarcerea din la acea locaie, acestia pot ncepe sa
arate semnul # BACK n acea locaie, cu palma ndreptat n interior , mutand semnul fa de
ei, i completanu-l n apropierea corpului. In mod similar, o prieten i un prieten pot avea o
istorie de despartire si impacandu-se din nou mpreun. Cineva, ar putea descrie acest lucru
prin limbajul semnelor # BACK simultan pe dreapta si pe mna stng, cu palmele ndreptate
un aspre alta si minile se deplaseaz mpreun, i apoi prin semnarea # OFF cu minile
deplasandu-se departe una de alta. Un alt exemplu este limbajul semnului # NO. Acesta poate
fi, de asemenea, semnat departe de la semnatar, nsemnnd "Eu spun nu pentru tine sau pentru
o ter persoan". Cu toate acestea, ea poate fi, de asemenea, semnata cu palma ndreptat spre
semnatar, cu sensul de "Tu (sau cineva) imi spui nu". Aici locaia si orientarea furniza
informaii gramaticale despre cine este subiectul i care este obiectul verbului. Vom discuta
acest lucru mai mult n seciunea privind acordul verbului.

Limbajul semnelor lexicalizat

Muli oameni au observat ca unele semne separate din limbaj tind s se amestece
mpreun atunci cnd acestea sunt produse n limbajul semnelor. Asta este, ele au tendina de a
"deveni semne individuale". n lingvistic, cuvntul lexicalizate inseamna "precum un
cuvnt", sau "-cuvnt cum ar fi", care este, ca o unitate independent. Exemple de lexicalizare
n limba englez includ compusi cum ar fi greenhouse, breakfast si Christmas, care sunt
formate prin unirea a dou elemente lexicale separate, care funcioneaz ca un cuvnt cu un
sens unic. Acronime, cum ar fi NASA (Administraia Naional a Aerului si a Spatiului ) si
scuba diving (aparat de respirat sub ap-autonom) sunt, de asemenea, exemple de lexicalizare
n engleza. In aceste cazuri, un nou cuvnt este format prin utilizarea primei litere a fiecrui
cuvnt din fraza.
Lexicalizarea descrie procesul de vorbire prin semne deoarece semnele separate, par s
devin ca unul, pentru a fi utilizate ca si alte semne ASL i s respecte regulile de semne ASL.
De exemplu, Battison a observat c, n general, nici un semn nu folosete mai mult de dou
forme de mn. Aceasta nseamn c un semn in vorbirea prin semne cum ar fi # IF sau # OR
poate pstra amandoua semnele si nc sa respecte regulile de ASL. Cu toate acestea, semnele,
cum ar fi # BACK sau # EARLY prezinta probleme, deoarece acestea sunt formate din patru sau
cinci semne. Rezultatul este c, n timp ce toate semnele nu sunt imediat pierdute, exist o
tendin de a reduce numrul de semne ca acestea sa devina mai mult ca alte semne ASL.
Exist o diferen ntre, vorbirea prin semne formal complet i vorbirea prin semne
lexicalizata, dar este uor de vazut ct de repede ncepe procesul de lexicalizare. Gndete-te
cum ai spune prin semne numele cuiva, dac i-ati face cunostiinta acestora pentru prima dat i
apoi modul cum forma acelui cuvant rostit prin semne s-ar schimba dac ai folosi numele din
nou si din nou, ntr-o conversaie. Modificrile pe care le observi sunt exemple de lexicalizare.
Cele opt Schimbri descrise anterior sunt, de asemenea, parte a procesului de lexicalizare.
Este important s realizm c lexicalizarea este un proces gradual i c unele semne din
vorbirea prin semne pot fi mai complet lexicalizate dect altele. De exemplu, # NO si # DO au
suferit multe schimbri i arata precum semnele ASL, n timp ce semnele, cum ar fi # BUSY i
# EARLY nu sunt la fel de complet lexicalizate. n mod similar, semnul # MICH pe caseta
video, n timp ce acesta este un semn n termeni de sens i de utilizare (aceasta este utilizat n
mod clar i neles ca nume pentru statul Michigan), este mai puin lexicalizat ca se pstreaz
patru forme a maini ntr-o secven negsita n semnele ASL naturale
Trei observaii finale cu privire la semnele din vorbirea prin semne se poate face:
1; Destul de des, ASL are att un semn in limbajul semnelor i un semn pentru acelasi
concept. De exemplu, CAR i # CAR. , BED i # BED, BUSY i # BUSY.
2. Oamenii produc de multe ori combinaii de semne in vorbirea prin semne i semne (cum ar
fi # LIFE STYLE) sau aleg sa vorbeasca prin semne pri de propoziii care ar putea fi la fel de
bine semnate. Unele cercetari foarte interesante a fost fcut pe aceast caz de Arlene B. Kelly de
la Universitatea Gallaudet, dar nu avem nc explicaii complete cu privire la ce se ntmpl.
3. Oamenii folosesc de multe ori ambele mini pentru a vorbi prin semne sau pot semna cu o
mn i vorbi prin semne cu cealalalta, fie simultan sau alternativ, n timpul unei conversaii.
Din nou, cercetarea n acest domeniu extrem de interesant este doar nceputul.
Cercetatorii de asemenea, studiaza vorbitul prin semne cu doua maini utilizate de ctre
semnatarii britanici i australieni i reprezentarea unui sistem de scriere folosit de persoanele

surde care sunt n contact cu chineza scrisa, araba scrisa , ebraica scrisa i limba rusa scrisa.
Toate aceste limbi au scris sisteme de simboluri, care sunt foarte diferite de limba englez
scrisa. Se pare c oamenii surzi n contact cu toate aceste limbi scrise au moduri manuale de
reprezentare a sistemului de scris, n acelai mod n care oamenii surzi americani reprezint
alfabetul cu semne. De exemplu, Jean Ann a constatat ca persoanele surde care folosesc
limbajul semnelor din Taiwan produc semne care reprezinta caracterele din chineza scrisa. Ca
vorbitul prin semne n ASL, structura acestor semne de caracter este oarecum diferit de cea a
semnelor regulate din limbajul semnelor din Taiwan.

Semne de mprumut
Cnd dou limbi sunt n contact, un lucru care se ntmpl este acela ca limbile pot
mprumuta cuvinte ntre ele. Limba engleza a imprumutat cuvinte din limba italiana (pizza,
spaghete, ravioli) a mprumutat, din arab (algebra, cafea), din limba francez (quiche, buchet),
din limbile indiene americane (tutun, suc de fructe), i din multe alte limbi. Si ASL mprumut
semne de la alte limbi. Cel mai bun exemplu sunt semnele pentru numele de tari care acum
sunt utilizate n locul semnelor americane acele tari. Exemplele includ Japonia, Italia, China, i
Australia i sunt rezultatul direct al surzilor poporului american care vin n contact cu oameni
surzi din alte tari. Un alt exemplu este semnul CLUB care a fost introdus la conferina Surzilor
Way n Washington DC; n 1989. Semnul a fost adaptat de la un semn utilizat pe scara larga n
Europa insemnand "club de surd" si a raspuns nevoii pentru un semn care ar putea fi utilizat
uor si neles de 5,700 de participanti de conferine din ntreaga lume. Surzii din diferite tari
interacioneaz ntre ei mult mai des dect nainte ca transportul sa devina mai accesibil i la
preuri accesibile. Ca urmare a unui contact crescut i interaciune, ei au inceput sa
imprumute semne ntre ei.

Badila Diana-Maria
Facultatea de Litere,Romana-Engleza
Anul II, Sem II, Grupa I