Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

d. -128 +127
Justificare.

1. Limbajul de programare C poate fi descris in primul

rnd ca unul:
a. Pragmatic
b. Procedural
c. Procesual
d. Practic

10. In general instruciunile de deplasare stnga sau

dreapta (la nivel de bit) reprezint o modalitate eficient
si de a:
a. Realiza ridicri la ptrat
b. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 2
c. Realiza adunri sau scderi cu puteri ale lui 2
d. Realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui
10

2. Intrarea unui compilator pentru limbajul C este de

natura:
a. Unui fiier cod obiect
b. Unui fiier cod main
c. Unui fiier hexazecimal
d. Unui fiier text

11. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz

principial mprirea cu 4 a valorii operandului unsigned
char a ?
a. a = a << 2;
b. a = a >> 3;
c. a = a >> 2;
d. a = a >> 4;
Justificare.

3. Ieirea unui compilator propriu-zis pentru limbajul

C este de natura:
a. Unui fiier cod obiect
b. Unui fiier cod main
c. Unui fiier hexazecimal
d. Unui fiier text
Justificare.

12. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 ^

0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.

4. In cazul unui compilator C, modificatorul volatile

are legtura cu:
a. nlocuirea codului generat
b. Alterarea codului generat
c. Optimizarea codului generat
d. Minimizarea codului generat
5. In cazul unui model de compilare
macroinstruciunile sunt prelucrate la nivelul:
a. Bibliotecarului
b. Asamblorului
c. Link-editorului (editorului de legturi)
d. Pre-procesorului

13. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din
expresia urmtoare (in C): x= ~ (0x55) ?
a. 0x00
b. 0xAA
c. 0xFF
d. 0x01
Justificare.

C,

6. Orice programator C, chiar si unul nceptor, trebuie

s tie c o variabil de tip pointer trebuie ntotdeauna:
a. Utilizat
b. Incrementat
c. Iniializat
d. Dublat

14. Care este rezultatul evalurii lui x (de tip char) din
expresia urmtoare (in C): x= ! ( 0x01) ?
a. 0x00
b. 0xAA
c. 0xFF
d. 0x01
Justificare.

7. Care din urmtorii constructori nu tine nici de limbajul

C, nici de implementarea unei bucle ?
a. For
b. Repeat Until
c. Do while
d. While

15. Rezultatul evalurii, in C, a lui x (de tip char) din

expresia urmtoare: x= ! ( 0x01 || 0x00 ) va fi:
a. Adevrat
b. Depit
c. Fals
d. Echilibrat
Justificare.

8. In cazul unui compilator C, care din urmtoarele tipuri

este, la modul general, dependent si de arhitectura unitii
centrale pentru care este implementat compilatorul:
a. char
b. int
c. float
d. unsigned char

16. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x10 |

0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare

9. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare

a unei variabile de tip char este (in zecimal):
a. 0 65535
b. 0255
c. 0512

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

ne va returna adresa locaiei de memorie in care se afl
memorat b ?
a. *b
b. &b
c. **b
d. B

17. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01

& 0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.

25. Dac avem o variabil declarat ca pointer la o

structur, care din urmtorii operatori este utilizat pentru a
accesa membrii structurii prin intermediul variabilei
pointer:
a. &
b. .
c. ->
d. *

18. Care din urmtoarele valori (exprimate pe un octet)

va fi evaluat logic, in limbajul C, ca FALSE (Fals): ?
a. 0x00
b. 0x01
c. 0x80
d. 0xFF
Justificare.

26. In contextul compilatorului C Win AVR s

presupunem c avem un vector v de tipul char memorat
ncepnd de la adresa 0x2000; ptrv este un pointer la v
(presupus declarat corect); care este locaia adresat de
prtv+3 ?
a. 0x2006
b. 0x2001
c. 0x2003
d. 0x2012
Justificare.

19. O reprezentare (ordonare) Little Endian a unei

structuri multi-octet nseamn c:
a. Cel mai puin semnificativ octet (LSB) este
memorat la cea mai mic adres
b. Octeii sunt memorai ntotdeauna ncepnd de la
cea mai mic adres
c. Cel mai semnificativ octet (MSB) este memorat
la cea mai mic adres
d. Nici una din cele de mai sus
20. Care din urmtoarele (in limbajul C) ar putea returna,
intr-un pointer definit corespunztor, adresa variabilei a ?
a. a;
b. address a;
c. &a;
d. **a;

27. Ce nelegei din urmtorul bloc de cod C:

#include<stdio.h>
int main()
{
int i=10;
int *j=&i;
return 0;
}
a. j si i sunt pointeri la int
b. i este un pointer la int si memoreaz adresa lui j
c. j este un pointer la int si memoreaz adresa lui i
d. j este un pointer la un pointer la int si
memoreaz adresa lui i

21. La depanarea/testarea unei aplicaii scris in limbajul

C, s presupunem c examinm sau citim coninutul unei
variabile a de tip char si gsim valoarea 0x92 (exprimat
evident in hexazecimal). Care este valoarea exprimat in
zecimal a acestei variabile ?
a. 110
b. -110
c. 146
d. -146
Justificare.

28. Care din urmtoarele tipuri generice nu exist nativ in

limbajul C:
a. Caracter
b. Boolean
c. ntreg
d. Flotant

22. Ce declar de fapt urmtoarea linie de cod C?

int *countPtr, count;
a. Dou variabile int
b. Un pointer la int si o variabil int
c. Doi pointeri la int
d. Declaraia este invalid

29. Care din urmtoarele operaii aritmetice nu sunt

permise cu pointeri in limbajul C:
a. ++
b. *
c. d. +

23. In limbajul C, s presupunem c avem o variabil a

de tip int cu valoarea, in zecimal, de 32767. Care va fi
valoarea ei, in zecimal, dup aplicarea modificatorului de
tip (char)a ?
a. 127
b. -128
c. 32767
d. -1
Justificare.

30. In limbajul C, un pointer nul este diferit de unul

neiniializat ?
a. Da
b. Nu
c. Da, dar numai pentru pointeri la funcii
d. Da, dar numai pentru pointeri la structuri
Justificare

24. In limbajul C, s presupunem c avem urmtoarea

declaraie valid pointer: char *b; care din urmtoarele

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

b.
c.
d.

31. Presupunnd c variabilele a si b au fost declarate

corect si corespunztor, dac a = &b; atunci:
a. Valoarea lui b este adresa adresei lui a
b. Valoarea lui a este adresa lui b
c. Valoarea lui b este adresa lui a
d. Valoarea lui a este adresa adresei lui b

9 bii
7 bii
16 bii

40. La modul general, un microcontroler trebuie s fie

caracterizat i de existena:
a. unei memorii de program de mici dimensiuni
b. unei memorii de date de dimensiuni mari
c. unui sistem de ntreruperi eficient
d. unui sistem de conversie analog-numeric

32. In cazul unui compilator C, domeniul de reprezentare

a unei variabile de tip unsigned char este (in zecimal):
a. 0 65535
b. 0255
c. 0512
d. -128 +127
Justificare.

41. Comparativ, utilizarea intr-o aplicaie a unui

microcontroler in locul unui microprocesor de uz general
ar duce i la:
a. Creterea portabilitii aplicaiei
b. Creterea fiabilitii aplicaiei
c. Creterea preciziei de calcul a aplicaiei
d. Creterea duratei de via a aplicaiei
Justificare.

33. Care este (limbajul in C) rezultatul evalurii expresiei

constante (1<<5) , ea fiind reprezentat pe 8 bii ?
a. 0x10
b. 0x20
c. 0x08
d. 0x20
Justificare.

42. La un microcontroler tipic dintr-o familie oarecare,

exist ntotdeauna pe acelai circuit (chip):
a. Memorie, ntr-o form sau alta
b. Convertor analog-numeric
c. Convertor numeric-analogic
d. Circuit comparator analogic

34. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz

principial nmulirea cu 8 a valorii operandului unsigned
int a ?
a. a = a << 3;
b. a = a >> 3;
c. a = a >> 8;
d. a = a >> 4;
Justificare.

43. Care din urmtoarele mijloace de testare si depanare

ar fi cel mai util pentru testarea si depanarea software a
unei aplicaii complexe cu microcontroler:
a. Generator de semnal
b. Numrtor/frecvenmetru
c. Emulator in-circuit
d. Osciloscop

35. Care din urmtoarele este o declaraie corect de

pointer (in limbaj C) la variabila a de tip char :
a. char a;
b. pointer char a;
c. char &a;
d. char *a;

44. Care este natura/denumirea generic a informaiei

care se programeaz in memoria de program a unui
microcontroler(a unei uniti centrale):
a. Cod obiect
b. Cod ASCII
c. Cod main
d. Cod hex

36. O directiv #define este utilizat si pentru definirea:

a. Unei funcii
b. Unei macroinstruciuni
c. Unei microinstruciuni
d. Unei pseudoinstruciuni

45. Pentru a programa codul aplicaiei in memoria de

program a unui microcontroler, de multe ori se utilizeaz
un format de fiier text standardizat numit:
a. INTEL EXE
b. INTEL HEX
c. INTEL COM
d. INTEL BIN

37. Pentru a reprezenta caracterele alfa-numerice,

tipribile sau nu, una din cele mai vechi si rspndite
codificri utilizate in programare este cea numit:
a. ANSI
b. BCD
c. HEX
d. ASCII

46. Care din urmtoarele acronime ar identifica o

magistral paralel sincron, des utilizat in aplicaiile de
tip controler industrial:
a. TV-113
b. ETX
c. PC/104
d. MI-5

38. In limbajul C, orice ir de caractere este, implicit,

delimitat de caracterul terminator:
a. /t
b. /n
c. /r
d. /0

47. La modul general, pentru un sistem de calcul

incorporat, utilizarea unui limbaj de programare de nivel
nalt, compilat fa de unul interpretat, are in primul rnd
efect asupra:

39. Codul ASCII standard (ne-extins) utilizeaz pentru

codificarea unui caracter:
a. 5 bii

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

a.
b.
c.
d.

d.

Conciziei programului
Preciziei de calcul a programului
Vitezei de execuie a programului
Portabilitii programului

C programarea ei se poate realiza doar la

fabricant

54. Facilitatea denumit generic bootloader disponibil

si pentru anumite familii/variante de microcontrolere
AVR presupune obligatoriu existena unor instruciuni:
a. Care permit scrierea in memoria de program de
tip SRAM
b. Care permit scrierea in memoria de date de tip
EEPROM
c. Care permit scrierea in memoria de program de
tip FLASH
d. Care permit citirea din memoria de date de tip
FLASH

48. Un sistem incorporat, este un sistem de calcul, in mod

tipic programat ca s realizeze:
a. O categorie cat mai larg de sarcini
b. O anumit sarcin sau categorie ngust de
sarcini
c. Practic orice sarcin
d. Doar sarcini de natur industrial
49. Un sistem incorporat este, de regul, programabil de
ctre utilizator:
a. Similar unui calculator personal
b. Doar in sensul conceput de proiectant
c. Doar in cazuri excepionale
d. Este programabil doar de fabricant

55. La un microcontroler oarecare, realizat in tehnologie

CMOS, frecvena semnalului de ceas i puterea
consumat (disipat) sunt corelate astfel:
a. Cnd crete frecvena scade i puterea consumat
b. Cnd scade frecvena scade i puterea consumat
c. Cnd scade frecvena crete i puterea consumat
d. Sunt mrimi practic independente

50. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie

intern de program de tip FLASH-ISP:
a. C programarea ei se poate realiza i fr a
scoate microcontrolerul din circuit
b. C programarea ei se poate face doar de un
numr foarte mic de ori (x10)
c. C programarea ei se poate face fr s fie
nevoie de o tergere prealabil
d. C pentru programarea ei mai este nevoie i de o
tensiune extern auxiliar

56. Dac la un microcontroler oarecare, realizat in

tehnologie CMOS, ar exista posibilitatea de oprire a
tuturor semnalelor de ceas, atunci curentul mediu
consumat de acesta:
a. Crete semnificativ
b. Scade la o valoare nesemnificativ
c. Rmne neschimbat
d. Crete, dar nesemnificativ

51. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al

utilizrii unui simulator ca mijloc de testare si depanare al
unei aplicaii cu microcontroler:
a. Faptul ca nu se poate examina coninutul
locaiilor de memorie
b. Faptul ca execuia codului nu se face in timp real
c. Faptul ca nu se pot defini puncte de oprire
(breakpoints) in program
d. Faptul ca nu se poate utiliza sistemul de
ntreruperi

57. In general, faptul c o aplicaie cu un microcontroler

utilizeaz o memorie extern de program sau date de tip
paralel reprezint:
a. Un dezavantaj numai dac memoria extern este
de date
b. Un avantaj numai daca memoria extern este de
program
c. Un dezavantaj
d. Un avantaj
Justificare.

52. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al

utilizrii unui depanator rezident (program monitor) ca
mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu
microcontroler:
a. Faptul c nu se mai poate utiliza si un emulator
in-circuit
b. Faptul c execuia codului se face mai lent
c. Faptul c nu se mai poate examina coninutul
registrelor
d. Faptul c aplicaia nu poate utiliza unele din
resursele microcontrolerului

58. Memoria de program a unui microcontroler este

descris ca avnd dimensiunea de 2048 de cuvinte de 16
de bii. Capacitatea sa total exprimat in bii este: :
a. 32 Kbiti
b. 16 Kbiti
c. 2 Kbiti
d. 2 Mbii
Justificare:
59. Memoria de program a unui microcontroler este
descris ca avnd dimensiunea de 4096 de cuvinte de 32
de bii. Capacitatea sa total exprimat in octei (Bytes)
este:
a. 32 K octei
b. 16 K octei
c. 2 K octei
d. 2 M octei
Justificare:

53. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie

intern de program de tip OTP:
a. C programarea ei se poate face doar de un
numr mic de ori (x10)
b. C programarea ei se poate face numai dup o
tergere prealabil
c. C programarea ei se poate realiza doar o singur
dat

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

60. Una din diferenele intre memoria de tip FLASH si
cea de tip EEPROM existente si la familia AVR ine de:
a. Numrul mai mare de erori pentru memoria
EEPROM
b. Numrul diferit de cicluri de citire posibile
c. Numrul diferit de cicluri de scriere posibile
d. Durata mult diferit a ciclurilor de citire

67. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi

utilizat pentru reducerea nivelului de zgomot
electromagnetic in care trebuie s funcioneze un sistem
cu microcontroler:
a. Decorticarea
b. Electrizarea
c. Ecranarea
d. Magnetizarea

61. Care din urmtoarele categorii de aplicaii ar fi cea

mai adecvat pentru un microcontroler de 8 bii:
a. Aplicaii care implic calcul polinomial
b. Aplicaii care implic numai calcul in virgul
fix
c. Aplicaii care implic numai calcul in virgul
mobil
d. Aplicaii care implic calcul trigonometric
Justificare.

68. Pentru un microcontroler oarecare existenta unei stive

(stack) TCP/IP reprezint:
a. Modalitatea de a realiza o conectivitate Firewire
b. Modalitatea de a realiza o conectivitate USB
c. Modalitatea de a realiza o conectivitate Ethernet
d. Modalitatea de a realiza o conectivitate
Bluetooth
69. Care din urmtoarele reprezint o caracteristic
electric a unui pin de microcontroler (CMOS) utilizat ca
intrare:
a. Cureni de intrare mici pentru 1 si relativ mari
pentru 0
b. Cureni de intrare mici pentru 0 si relativ mari
pentru 1
c. Cureni de intrare nesemnificativi pentru cele
dou stri logice ale intrrii (0 si 1)
d. Cureni de intrare relativi mari pentru cele dou
stri logice ale intrrii (0 si 1)

62. Utilizarea calculelor in virgul mobil pentru un

microprocesor sau microcontroler este avantajoas in
primul rnd atunci cnd:
a. Exist un suport software pentru acestea
b. Exist un suport hardware pentru acestea
c. Exist mult memorie disponibil
d. Exist biblioteci software pentru acestea
63. Reprezentarea in virgul mobil a unor mrimi ar fi
necesar atunci cnd:
a. Mrimile trebuie sa aib si o reprezentare
fracionar
b. Puterea de calcul a unitii centrale este
insuficient
c. Domeniul de reprezentare al mrimilor este
foarte mare
d. Domeniul de reprezentare al mrimilor este
bipolar (cu semn)

70. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta

nivele logice de intrare valide (pentru 0 si 1), descrise
ca fiind compatibile TTL, pentru un microcontroler
oarecare, alimentat la Vcc=5V:
a. VIL=-3V si VIH=4V
b. VIL=0.2V si VIH=3.5V
c. VIL=1.5V si VIH=2.5V
d. VIL= -2V si VIH=+2V

64. Avnd la dispoziie un microcontroler dintr-o familie

de microcontrolere, alimentat la Vcc, care din urmtoarele
variante de alimentare ar fi indicat pentru o aplicaie din
industria automobilului (automotive):
a. Vcc=2.5V
b. Vcc=5V
c. Vcc=1.8V
d. Vcc=3.3V
Justificare.

71. Ca pentru orice circuit numeric complex, un capacitor

pentru decuplarea alimentrii se conecteaz fa de
bornele de alimentare ale unui microcontroler:
a. Ct mai departe
b. In serie cu un rezistor adecvat
c. Ct mai aproape
d. In serie cu un inductor adecvat

65. Practic, la ora actual orice microcontroler este

realizat in tehnologia numita generic:
a. NMOS
b. BICMOS
c. CMOS
d. PMOS

72. Tensiunea de alimentare nominal a unui

microcontroler este descris ca fiind Vcc = 5V +/- 5%.
Care din urmtoarele tensiuni se ncadreaz in plaja dat:
a. 5.40V
b. 4.85V
c. 4.65V
d. 5.28V
Justificare.

66. Care din urmtoarele criterii de selecie ale unei

variante de microcontroler dintr-o anumit familie (in
ideea ca exist aceste variante) ar trebui s fie prioritar
pentru o aplicaie din industria automobilului:
a. tensiunea foarte mic de alimentare
b. viteza foarte mare de calcul
c. imunitatea la perturbaii
d. dimensiunea cat mai mare a memoriei de
program

73. Dac un pin al unui microcontroler este configurat ca

ieire, atunci curentul de ieire asociat va fi:
a. Pozitiv cnd ieirea este in 0 si negativ cnd
ieirea este in 1
b. Pozitiv pentru ambele stri ale ieirii
c. Negativ cnd ieirea este in 0 si pozitiv cnd
ieirea este in 1

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

d.

81. In cazul unui sistem de calcul oarecare, cu mai multe

surse de ntreruperi conteaz si:
a. Semnul lor
b. Mrimea lor
c. Prioritatea lor
d. Faza lor

Sensul depinde doar de natura sarcinii conectate

la ieire

74. Avem un microcontroler oarecare cu tensiunea de

alimentare Vcc=5V. O surs de cc V+=5V este conectat
la bornele de alimentare ale microcontrolerului cu borna +
la borna de mas a microcontrolerului si cu borna la
borna Vcc microcontrolerului. Atunci:
a. Microcontrolerul practic va funciona intermitent
b. Microcontrolerul practic va funciona mai lent
c. Microcontrolerul practic va consuma mai puin
d. Microcontrolerul practic se va distruge

82. Prin intermediul vectorilor de ntrerupere se asociaz:

a. Faza cu modulul ntreruperii
b. Sursa ntreruperii cu rutina de tratare a ei
c. Sursa vectorial cu prelucrarea ei
d. Rutina de tratare cu numrul de instruciuni
necesare

75. Folosind o surs de tensiune alternativ de 5V

(valoare efectiv) putem alimenta un microcontroler:
a. Nu putem alimenta dect printr-un capacitor
b. Nu putem alimenta dect printr-un inductor
c. Nu putem alimenta dect printr-un rezistor
d. Nu putem alimenta

83. Care din urmtoarele acronime poate fi asociat in

primul rnd arhitecturii de calcul a familiei AVR:
a. MIPS
b. FIPS
c. CISC
d. RISC

76. Pentru un sistem de calcul oarecare, in raport cu

evoluia programului principal, o ntrerupere este in
general:
a. Un eveniment sincron
b. Un eveniment asincron
c. Un eveniment utilizator
d. Un eveniment intern

84. Diferena esenial intre o arhitectur de calcul

Harvard si una Von Neumann ar fi:
a. Concatenarea memoriei de program cu cea de
date
b. Separarea memoriei de program de cea de date
c. Segmentarea memoriei de program si a celei de
date
d. Nici una din cele de mai sus

77. La modul general, pentru un sistem de calcul, tratarea

unei ntreruperi este similar unui:
a. Instruciuni de salt
b. Calcul in virgul mobil
c. Apel de procedur
d. Calcul in virgul fix

85. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolere

AVR este descris si ca fiind una orientat pe:
a. Memorie
b. Acumulator
c. Registru
d. Stiv

78. La modul general, pentru un microcontroler oarecare

sau sistem de calcul, utilizarea sistemului de ntreruperi
permite si:
a. O mai bun utilizare a memoriei de date sau a
registrelor
b. O mai bun utilizare a timpului de calcul al CPU
c. O mai bun utilizare a memoriei de program
d. O mai bun interfa cu utilizatorul

86. Arhitectura de calcul a familiei AVR este descris si

ca fiind de tip:
a. Moore
b. Harvard
c. Von Neumann
d. Turing

79. La modul general, pentru un sistem de calcul,

utilizarea ntreruperilor pentru intrri /ieiri are doar
dezavantajul c necesit la fiecare prelucrare a
ntreruperii:
a. Comutarea memoriei
b. Comutarea contextului
c. Comutarea sursei de alimentare
d. Comutarea registrelor

87. Diversele variante existente in familia AVR difer

intre ele si prin:
a. Numrul de cicluri main in care se execut o
instruciune
b. Dimensiunea memoriei de date SRAM utilizat
de registrele de uz general
c. Numrul de registre de uz general
d. Dimensiunea memoriei de program FLASH

80. Care din urmtoarele tehnici nu reprezint o

modalitate de a accesa dispozitivele de intrare sau ieire
pentru un sistem de calcul:
a. Acces direct la memorie
b. Alternare
c. Interogare
d. ntrerupere

88. La un microcontroler din familia AVR programarea

biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):
a. Este opional
b. Poate fi pstrat ntotdeauna valoarea lor
implicit
c. Trebuie strict corelat cu natura si caracteristicile
aplicaiei
d. Se realizeaz automat la punerea sub tensiune a
microcontrolerului

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

97. La un microcontroler din familia AVR, cu memorie
intern de date, numrul maxim de obiecte care pot fi
memorate (salvate) n stiv este limitat de:
a. Dimensiunea memoriei interne FLASH
b. Dimensiunea memoriei EEPROM
c. Dimensiunea memoriei interne SRAM
d. Faptul c numrtorul program(PC) are doar 16
bii

89. La un microcontroler din familia AVR programarea

biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor) nu are
nici o legtur cu:
a. Sistemul de generare a resetului
b. Setul de instruciuni
c. Sistemul de generare a ceasului
d. Memoria EEPROM
90. Orice microcontroler din familia AVR are:
a. ntotdeauna 16 registre de uz general si 16
registre dedicate
b. ntotdeauna o tensiune de alimentare Vcc=5V
c. ntotdeauna memorie de program de tip FLASH
d. ntotdeauna o interfa JTAG

98. Memoria de tip EEPROM existent la majoritatea

microcontrolerelor din familia AVR este:
a. O memorie de program
b. O memorie extern de program
c. O memorie de date
d. O memorie volatil

91. Care din urmtoarele interfee generice disponibile

pentru diverse variante de AVR nu poate fi utilizat
pentru programarea memoriilor interne de tip NVM ale
unui microcontroler AVR:
a. JTAG
b. SPI
c. TWI
d. debugWire

99. Un microcontroler din familia AVR este iniializat

prin deconectarea si reconectarea, dup cteva secunde, a
tensiunii de alimentare. Dup aceast manevr coninutul
tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date
va fi:
a. Identic cu cel dinaintea iniializrii
b. 0x00
c. 0xFF
d. Neprecizat

92. Pentru familia AVR dimensiunea cuvntului de

memorie program este ntotdeauna de:
a. 14 bii
b. 18 bii
c. 16 bii
d. 32 bii

100. Un microcontroler din familia AVR este iniializat

prin activarea (=0), timp de cteva secunde, a pinului
/RESET. Dup aceast manevr coninutul tuturor
locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date va fi:
a. Identic cu cel dinaintea iniializrii
b. 0x00
c. 0xFF
d. Neprecizat

93. Numrtorul de program PC al unui microcontroler

din familia AVR, numrde fapt:
a. dublei
b. octei
c. cuvinte
d. kilo octei

101.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
cuvntul de stare program (PSW) al unitii centrale este
un registru dedicat care conine si:
a. Indicatorii de ntrerupere
b. Indicatorii de condiie
c. Indicatorii de apel
d. Indicatorii de defect

94. La un microcontroler din familia AVR numrul de

bii ai indicatorului de stiv SP este legat de:
a. Dimensiunea memoriei interne de date SRAM
b. Dimensiunea memoriei externe de date SRAM
c. Dimensiunea memoriei interne de date
EEPROM
d. Dimensiunea memoriei interne de program
FLASH

102.
Pentru un microcontroler din familia AVR, prin
intermediul cruia din urmtoarele evenimente sau
periferice nu se poate genera o iniializare hardware
(reset):
a. Punerea sub tensiune
b. Watchdog (ceasul de garda)
c. Brownout
d. USART

95. Principial majoritatea membrilor familiei de

microcontrolere AVR implementeaz o stiv care crete
in memoria SRAM intern:
a. In mod constant
b. In jos
c. In sus
d. In mod aleatoriu

103.
In contextul familiei AVR, si nu numai, un
vector de ntrerupere este:
a. O adres fix de tratare a unei ntreruperi
b. O adres programabil de tratare a unei
ntreruperi
c. O adres oarecare din rutina de tratare a
ntreruperilor
d. Adresa la care se gsete adresa de nceput a
rutinei de tratare a ntreruperilor

96. In cazul unui microcontroler AVR care posed o

interfa de tip JTAG ea poate, in mod tipic, fi utilizat
pentru:
a. Modificarea tensiunii de alimentare nominale
b. Vizualizarea semnalului de ceas
c. Programarea memoriei program si depanare
d. Reprogramarea setului de instruciuni

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

a.
b.
c.
d.

104.
Microcontrolerele din familia AVR sunt
caracterizate si de existena:
a. Aceluiai numr de surse de ntrerupere
b. Unui numr constant de surse de ntrerupere
c. Unui numr diferit de surse de ntrerupere
d. Unui numr de 16 surse de ntrerupere

Semnul ntreruperii
Prioritatea ntreruperii
Mrimea ntreruperii
Viteza ntreruperii

112.
Pentru un microcontroler din familia AVR
ntoarcerea dintr-o procedur apelat sau dintr-una de
tratare a unei ntreruperi presupune, restaurarea adresei de
ntoarcere din:
a. Indicatorul de stiv
b. Numrtorul program
c. Stiv
d. Cuvntul de stare program

105.
Pentru un microcontroler din familia AVR, care
din urmtoarele tipuri de memorie ar fi adecvat pentru
memorarea unor date constante utilizate de o aplicaie
oarecare:
a. SRAM extern
b. Registre
c. SRAM intern
d. EEPROM

113.
Pentru un microcontroler din familia AVR (si nu
numai), o rutin de tratare a unei ntreruperi poate fi
eventual ntrerupt la rndul ei?
a. Da, printr-o programare adecvat a sistemului de
ntreruperi
b. Nu
c. Da, doar in cazul ntreruperilor externe
d. Da, doar in cazul ntreruperilor software

106. Pentru un microcontroler din familia AVR

utilizarea memoriei de program pentru memorarea unor
date constante este:
a. Strict interzis
b. Posibil
c. Imposibil
d. Periculoas dac nu se iau precauii speciale

114.
La un microcontroler din familia AVR
programarea biilor de configurare de tip FLASH (a
fuzibilelor):
a. Configureaz sistemul de numrare-temporizare
in mod numrtor sau temporizator
b. Modific rezoluia sistemului de conversie
analog numeric
c. Permite configurarea portului serial in modul
sincron sau asincron
d. Configureaz sistemul de generare a iniializrii
hardware (a reset-ului)

107. Pentru un microcontroler din familia AVR, dac

a vrea s citesc o variabil, cuvnt sau octet, din
memoria de tip FLASH, utiliznd limbajul C, trebuie in
mod obligatoriu s folosesc i o alt:
a. Variabil de tip ir de bii
b. Variabil de tip structur
c. Variabil de tip uniune (union)
d. Variabil de tip pointer
108.
Pentru familia AVR un apel de subrutin
(procedur) presupune si:
a. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere
si a indicatorilor de condiie
b. Salvarea automat in stiv doar adresei de
ntoarcere
c. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere
si a indicatorului de stiv (SP)
d. Salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere
si acumulatorului sau registrelor de uz general

115.
a.
b.
c.
d.

Un microcontroler din familia AVR:

Funcie de variant, poate avea memorie extern
de date
Poate avea memorie extern de program
Funcie de variant, poate avea memorie extern
de program dar numai de tip FLASH
Poate avea memorie extern de date dar numai
de tip SRAM

109.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
numrul de bii efectiv implementai ai numrtorului de
program PC este legat de dimensiunea maxim a :
a. Memoriei de date
b. Memoriei de program
c. Stivei
d. Memoriei externe

116.
Avem un microcontroler din familia AVR,
ncapsulat intr-o capsula cu 20 de pini. Atunci el sigur:
a. Nu poate avea memorie extern de date
b. Poate avea memorie extern de date
c. Poate avea memorie extern de program
d. Nu poate avea memorie de program tip FLASH
Justificare

110.
Pentru un microcontroler din familia AVR, intre
numrtorul de program PC si indicatorul de stiv SP
exist relaia:
a. Cnd crete PC, crete si SP
b. Cnd descrete SP , crete si SP
c. Nu exist nici o relaie direct intre PC si SP
d. Cnd descrete PC, crete si SP

117.
Pentru un microcontroler din familia AVR
durata cat trebuie s fie activ semnalul de Reset
(iniializare hardware) este legat in primul rnd de:
a. Timpul necesar pentru iniializarea registrelor de
uz general sau a acumulatorului
b. Timpul necesar pentru iniializarea stivei
c. Timpul necesar pentru stabilizarea oscilatorului
de ceas
d. Timpul necesar iniializrii memoriei interne de
date

111.
Pentru un microcontroler din familia AVR
poziia (indexul) unui vector de ntrerupere in tabela de
vectori de ntrerupere are legtur cu:

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

d.

118.
Actualmente, pentru familia de microcontrolere
AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al
memoriei de program este de:
a. Mai mic de 64 de kilo octei
b. De 16 de kilo cuvinte
c. Mai mare de 64 de kilo cuvinte
d. De 64 de kilo octei

Oscilator cu cuar extern

126.
La un microcontroler din familia AVR, pentru ca
un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca intrare trebuie
ca:
a. In registrul PORT aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
b. In registrul DDR aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
c. In registrul PIN aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
d. In registrele PIN si PORT aferente portului
trebuie scrise valorile corespunztoare

119.
Pentru un microcontroler oarecare din familia
AVR dimensiunea maxim a spaiului de adresare al
memoriei interne SRAM este:
a. Mai mare oricum dect cea a memoriei FLASH
b. Mai mic oricum dect cea a memoriei FLASH
c. Egal cea a memoriei FLASH
d. ntotdeauna egal cu 512 octei

127.
La un microcontroler din familia AVR, pentru ca
un pin dintr-un port s poat fi utilizat ca ieire trebuie ca:
a. In registrul PIN aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
b. In registrul PORT aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
c. Din registrele PIN si PORT aferente portului
trebuie citite valorile corespunztoare
d. In registrul DDR aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare

120.
Pentru un microcontroler din familia AVR in
urma unui reset (iniializare hardware) nu fac obiectul
iniializrii:
a. Indicatorul de stiv (SP)
b. Memoria de date
c. Registrele portului serial
d. Registrele sistemului de temporizare-numrare
121.
Pentru un microcontroler din familia AVR in
urma unui reset (iniializare hardware) prima instruciune
este executat din memoria de program de la adresa:
a. 0x0FFFEH
b. 0x0000H
c. 0x0FFFFH
d. 0x0002H

128.
La un microcontroler din familia AVR, dac un
pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr
rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el
poate fi descris ca fiind intr-o stare:
a. Stabil
b. Flotant
c. Sincronizat
d. Conectat

122.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
ntreruperile externe, atunci cnd exist, pot fi programate
s fie active:
a. Pe oscilaie
b. Doar pe nivel
c. Pe nivel sau pe front
d. Doar pe front

129.
La un microcontroler din familia AVR, dac un
pin dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr
rezistena de sarcin (pull-up) conectat intern la Vcc, el
poate fi descris ca fiind in starea de:
a. 1(H)
b. nalt impedan
c. 0(L)
d. Joas impedan

123.
Pentru un microcontroler din familia AVR,
tabela cu vectorii de ntrerupere se afl in memoria de
program intr-o zon situat tipic:
a. La adresele superioare
b. La adresele inferioare
c. La adresele mijlocii
d. La adresele impare

130.
La un microcontroler oarecare, dac numrul de
intrri sau ieiri numerice este insuficient, pentru mrirea
lui s-ar putea utiliza si un circuit numeric de natura unui:
a. Numrtor binar
b. Registru de deplasare
c. Decodificator
d. Numrtor zecimal

124.
Generatorul de ceas al unui microcontroler din
familia AVR are frecvena de 8MHz. Perioada semnalului
de ceas va fi:
a. 1250 nsec
b. 125 nsec
c. 125 sec
d. 12.5 msec
Justificare.

131.
Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire ar trebui s comandm (stins-aprins)
un bec cu incandescen de mic putere, de ce ar trebui sa
inem cont:
a. De cantitatea de cldur dezvoltat de bec
b. De caracterul unidirecional al curentului pe la
bornele becului
c. De evoluia in timp a curentului la bornele
becului
d. De faptul ca randamentul becului este mai bun in
curent alternativ
Justificare.

125.
Pentru un microcontroler din familia AVR care
din urmtoarele tipuri de generator de ceas nu poate fi
utilizat:
a. Oscilator RC intern
b. Oscilator RC extern
c. Oscilator cu cuar intern

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

sunt nseriate si se conecteaz la acest pin si respectiv la
mas:
Px ----R1----R2----Mas
Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2
rezistoare:
a. cca. 5V
b. cca. 3.75V
c. cca. 2.5V
d. cca. 1.25V
Justificare.

132.
Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire numeric, ar trebui s comandm,
eventual cu ajutorul unui TBJ sau MOSFET, bobina unui
releu electromagnetic de mic putere, ar trebui s mai
inem cont in proiectarea sistemului si:
a. De viteza de variaie a rezistenei releului
b. De viteza de calcul a microcontrolerului
c. De viteza de variaie a capacitii releului
d. De viteza de variaie a curentului prin releu

139.
Un pin Px al unui microcontroler (alimentat la
Vcc=5V) este configurat ca intrare si, prin un rezistor R
=1kOhm, este conectat la o surs de cc Vx ca in figur (cu
masa
comun
cu
sursa
de
alimentare
a
microcontrolerului).
Vx------R------Px
Care va fi tensiunea pe pinul Px dac Vx= - 3V:
a. cca. 5V
b. cca. 0.7V
c. cca. - 0.7V
d. cca. - 3V
Justificare.

133.
Care ar fi o diferen semnificativ intre
tehnologiile generice de afiare a informaiei LED si
LCD:
a. Durata de via
b. Fiabilitatea
c. Raportul pre-performan
d. Consumul propriu
134. Dac dorim s comandm un LED (aprins-stins)
cu ajutorul unui pin al unui microcontroler, configurat ca
ieire, in proiectare trebuie s inem cont si de:
a. Sursa de ceas pentru microcontroler
b. Existena unui sistem de temporizare-numrare
c. Culoarea LED-ului
d. Setul de instruciuni al microcontrolerului
Justificare.

140.
Pentru un temporizator sau numrtor existent ca
periferic pentru un microcontroler, care din urmtoarele
ar reprezenta un eveniment semnificativ declanat de
acesta:
a. O mprire
b. O depire
c. O nchidere
d. O deschidere

135. Dac dorim s comandm luminozitatea unui LED

folosind o tehnic de modulare in durat, cu ajutorul unui
pin al unui microcontroler, configurat ca ieire, ne bazm
pe faptul c factorul de umplere al formei de und de
comand va fi aproximativ:
a. Invers proporional cu curentul mediu prin LED
b. Independent de curentul mediu prin LED
c. Direct proporional cu curentul mediu prin LED
d. Dependent logaritmic de curentul mediu prin
LED

141.
La un microcontroler oarecare, pentru sistemul
de temporizare-numrare, diferena ntre modurile de
lucru temporizator (timer) i respectiv numrtor este
legat de:
a. Cu ce sunt prencrcate registrele de numrare
b. Dimensiunea util a registrelor de numrare (8
sau 16 bii)
c. Unde provine semnalul de ceas pentru registrele
de numrare
d. Modul n care sunt conectate registrele de
numrare L si H

136.
Pe un pin (definit ca intrare) dintr-un port al unui
microcontroler AVR este adus semnalul de ieire,
compatibil TTL, al unui optocuplor comun, foarte lent (cu
fototranzistor); de ce ar trebui s inem cont?
a. De faptul c intrarea nu este de tip trigger
Schmitt
b. De curentul de intrare al pinului din port
c. De faptul c tensiunea de prag a intrrii este mai
mare de 1.8V
d. De histerezisul mare al intrrii

142.
Pentru un temporizator sau numrtor binar de 8
bii, numrul maxim de stri distincte este:
a. 512
b. 255
c. 256
d. 128
Justificare.

137.
La un microcontroler oarecare, faptul c intrrile
numerice sunt izolate galvanic prin optocuploare ajut si
la:
a. Reducerea puterii consumate
b. Rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod
comun
c. Rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod
diferenial
d. Se pot folosi tensiuni de intrare alternative

143.
Un temporizator sau numrtor binar de 8 bii,
numr in sus; un eveniment de tip depire are loc
atunci cnd el trece (valori hex):
a. Din 00 in FF
b. Din FF in 00
c. Din 00 in 01
d. Din FF in FE
Justificare.

138.
Un pin Px al unui microcontroler AVR,
alimentat la Vcc=5V este configurat ca ieire si este
programat in 1. Dou rezistoare R1 si R2 de 50 KOhmi

10

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

c.

144.
Pentru un microcontroler din familia AVR
temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) este programat astfel
nct s aib frecvena de ceas (de intrare) de 1MHz.
Care va fi durata maxim a unui ciclu complet (a unei
perioade) de numrare:
a. 256 sec
b. 1024 sec
c. 512 sec
d. 256 msec
Justificare.

d.

Frecvena e variabil si factorul de umplere e

variabil
Frecvena e constant si factorul de umplere e
constant

151.
Care din urmtoarele funcii de interfa cu un
traductor nu ar putea fi, de regul, realizat foarte simplu
cu ajutorul unui microcontroler care are si un sistem de
conversie analog numerica:
a. Interfaa cu o fotorezisten
b. Interfaa cu un termocuplu
c. Interfaa cu un celul fotovoltaic (fotoelectrica)
d. Interfaa cu un termistor NTC
Justificare.

145.
Un microcontroler din familia AVR are
temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) programat astfel nct
s aib perioada semnalului de ceas (de intrare) de 5
sec. Care va fi frecvena minim de apariie a unei
depiri a acestuia:
a. cca. 780 kHz
b. cca. 780 Hz
c. cca. 7.8 Hz
d. cca. 200 kHz
Justificare.

152.
Dac pentru un microcontroler tehnica de
conversie analog numeric utilizat este de tipul cu
aproximaii succesive, ea este asociat obligatoriu si cu
utilizarea unui circuit de:
a. Eantionare si multiplicare
b. Eantionare si memorare
c. Blocare si memorare
d. Multiplicare si memorare

146.
Avem dou temporizatoare sau numrtoare
binare, unul de 8 bii N8 si celalalt de 16 bii N16, care au
acelai semnal de ceas. Duratele T8 si T16, ale ciclurilor
complete de numrare vor fi:
a. T16 > T8
b. T16=T8
c. T16 < T8
d. T8 = T16 / 2
Justificare.

153.
Pentru un microcontroler din familia AVR care
are si un sistem de conversie analog numeric, obinerea a
mai multor intrri analogice este realizat tipic cu ajutorul
unui:
a. Multiplicator analogic
b. Multiplexor analogic
c. Minimizator analogic
d. Maximizator analogic

147.
Pentru o aplicaie cu microcontroler, utilizarea
unui periferic de tip temporizator ceas de
gard(watchdog) este o modalitate de a-i crete:
a. Executabilitatea
b. Fiabilitatea
c. Portabilitatea
d. Mentenabilitatea

154.
Dac ar fi s comparm un circuit comparator
analogic si unul numeric (de 1 bit), cele dou circuite au
comun faptul:
a. C au amndou o ieire numeric
b. C au amndou o intrare analogic
c. C au amndou o intrare inversoare
d. C au amndou intrri numerice

148.
Care din urmtoarele tehnici generice ar fi mai
adecvate pentru comanda turaiei unui motor de curent
continuu de mic putere (micromotor) cu ajutorul unui
microcontroler:
a. modularea in durat
b. modularea in amplitudine
c. modularea in frecven
d. modularea faz-frecven

155.
Care din urmtoarele operaii are in primul rnd
legtur cu dimensiunea timp a unui semnal de intrare
analogic, pentru un microcontroler cu sistem de conversie
analog-numeric:
a. Cuantificarea
b. Eantionarea
c. Multiplicarea
d. Divizarea

149.
Care din urmtoarele tehnici generice poate fi
asociat acronimului PWM:
a. modulaie in amplitudine
b. modulaie a factorului de umplere
c. modulaie in frecven
d. modulaie de faz

156.
Un sistem de conversie analog numeric,
existent la un microcontroler, poate avea, la modul
general, intrri analogice:
a. Asimetrice si/sau complementare
b. Simetrice si/sau difereniatoare
c. Asimetrice si/sau difereniale
d. Simetrice si/sau integratoare

150.
Tehnica de modulaie numeric denumit
generic PWM, presupune pentru un tren de impulsuri c:
a. Frecvena e variabil si factorul de umplere
constant
b. Frecvena e constant si factorul de umplere
variabil

157.
Pentru un microcontroler din familia AVR care
are si un sistem de conversie analog numeric, tehnica
utilizat pentru conversia analog numeric este:
a. Paralel
b. Aproximaii succesive

11

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

c.
d.

Care va fi valoarea rezultat (in hex, cu valoarea aliniat

la dreapta) in urma unei conversii unipolare a acestei
intrri, cu rezoluia de 8 bii (din care utilizm doar cei
mai semnificativi 8 bii)?
a. cca 0x20
b. cca. 0x80
c. cca. 0xF0
d. cca. 0x50
Justificare.

Dubl pant
Tensiune frecven

158.
O surs de tensiune echivalent conectat pe una
din intrrile analogice ale unui microcontroler AVR, care
are si un sistem de conversie analog numeric, este de
dorit s aib impedana sau rezistena intern:
a. Ct mai mare
b. Egal cu rezistena sau impedana de intrare
c. Ct mai mic
d. Nici una din cele de mai sus

164.
Un pin Px al unui microcontroler AVR,
alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare. Dou
rezistoare R1=84 KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt nseriate
si se conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv
la Vcc si mas:
Px
Vcc ----R1---|- --R2----Mas
Valoarea aproximativ a tensiunii pe pinul Px este:
a. cca. 1.4V
b. cca. 0.6V
c. cca. 0.8V
d. cca. 1.2V
Justificare.

159.
Dac un microcontroler oarecare are si un sistem
de conversie analog numeric, caracterizat ca avnd
rezoluia de 6 bii, atunci mrimea lui de ieire va avea:
a. 256 de valori diferite
b. 128 de valori diferite
c. 64 de valori diferite
d. 1024 de valori diferite
Justificare.
160. Despre numrul binar 11001100, rezultatul unei
conversii analog-numerice, tim c este reprezentat n cod
binar complement fa de 2, pe 8 bii. Care este
echivalentul su n zecimal ?
a. 89
b. -86
c. -114
d. -52
Justificare.

165.
Pentru ca s msurm un curent continuu cu
ajutorul unei intrri analogice a unui microcontroler
AVR (avnd un sistem de conversie analog numeric)
avem nevoie de cel puin un:
a. Capacitor
b. Inductor
c. Rezistor
d. Tranzistor
Justificare.

161.
Un microcontroler din familia AVR, cu sistem
de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de
referin VREF=3V, iar valoarea rezultat in urma unei
conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii (cu valoarea
aliniat la dreapta) este 0x64. Ct a fost valoarea tensiunii
de intrare corespunztoare:
a. cca. 29V
b. cca. 2.9V
c. cca. 0.29V
d. cca. 0.029V
Justificare.

166.
Am putea utiliza un circuit integrator RC (cu un
singur rezistor si un singur capacitor), pe un pin de ieire
al unui microcontroler, cu scopul realizrii unei:
a. Filtrri directe
b. Filtrri trece-band
c. Filtrri oprete-band
d. Filtrri trece-jos
167.
Care din urmtoarele descrieri este adecvat
pentru interfaa electric a portului serial-U(S)ART (TxDieire, RxD-intrare) a unui microcontroler AVR, alimentat
de exemplu la Vcc=5V:
a. Nivelele logice sunt compatibile RS-232
b. Nivelele logice sunt compatibile TTL
c. Nivelele logice sunt compatibile CMOS
d. Nivelele logice sunt compatibile RS-485

162.
Un microcontroler din familia AVR, cu sistem
de conversie analog numeric, utilizeaz o surs de
referin VREF=3V. Valoarea tensiunii de intrare
corespunztoare este 1.5V. Care va fi valoarea rezultat
(in hex, cu valoarea aliniat la dreapta) in urma unei
conversii unipolare cu rezoluia de 10 bii?
a. cca 0x0FF
b. cca. 0x200
c. cca. 0x3F0
d. cca. 0xFFF
Justificare.

168.
Pentru un microcontroler din familia AVR, care
din urmtoarele caracteristici nu sunt ntlnite la portul
serial standard (USART) in modul de lucru asincron:
a. Rata baud programabil
b. 7 bii de date
c. 10 bii de date
d. Bit de paritate par sau impar

163.
Un pin ADCx al unui microcontroler AVR,
alimentat la Vcc=5V este configurat ca intrare analogic,
utiliznd o surs de referin VREF=Vcc. Dou rezistoare
R1=10 KOhmi si R2 = 10 KOhmi sunt nseriate si se
conecteaz cu nodul comun la acest pin si respectiv la
Vcc si mas:
ADCx
Vcc ----R1---|- --R2----Mas

169.
Interfaa serial a unui microcontroler AVR
permite aproape ntotdeauna implementarea unui protocol
de comunicaie serial de tip:
a. Cvasi-sincron

12

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

b.
c.
d.

fr bit de paritate. Ct timp dureaz emisia/recepia unui

octet vehiculat prin aceast legtur/conexiune:
a. cca. 1040 nsec
b. cca. 104 nsec
c. cca. 1040 sec
d. cca. 10.4 msec
Justificare.

Asincron
Pseudo-sincron
Super asincron

170.
In contextul familiei AVR, care din urmtoarele
faciliti nu este disponibil pentru portul serial standard,
utilizat ntr-un mod asincron:
a. Posibilitatea programrii numrului de bii de
stop
b. Posibilitatea deteciei unei erori de suprascriere
(Overrun)
c. Posibilitatea programrii numrului de bii de
start
d. Posibilitatea modificrii ratei baud

177.
Cte fire ar fi necesare pentru conectarea unui
microcontroler la o magistral serial I2C (TWI la AVR):
a. 5
b. 3
c. 2
d. 4
Justificare.

171.
Pentru un microcontroler din familia AVR, care
din urmtoarele caracteristici nu pot fi ntlnite la portul
serial standard:
a. Posibilitatea utilizrii a 3 bii de stop
b. Lipsa unui generator propriu pentru rata baud
c. Existenta unor indicatori de eroare
d. Utilizarea unui bit de paritate par sau impar

178.
Specificaia electric pentru standardul de
comunicaie serial RS-485 indic c se utilizeaz o
modalitate de semnalizare:
a. Simetric
b. Asimetric
c. Diferenial
d. Ambigu

172.
Pentru un microcontroler din familia AVR, in
cazul utilizrii portului (UART) si protocolului de
comunicaie
serial
asincron,
integritatea
si
corectitudinea informaiei vehiculate poate fi asigurat si
cu ajutorul unui:
a. Bit de stop
b. Bit de start
c. Bit de paritate
d. Bit de date

179.
Standardul de comunicaie serial RS-485 este
descris ca fiind unul adecvat si pentru o comunicaie:
a. Bidirecional
b. Punct la punct
c. Multi punct
d. Unidirecional
180.
In cazul unei comunicaii seriale asincrone
timpul (durata) de bit este, prin raportare la rata baud
(viteza de comunicaie):
a. Direct proporional
b. Invers proporional
c. Nu depinde de rata baud
d. Depinde ptratic de rata baud

173.
Pentru o comunicaie serial asincron (si nu
numai) termenul de rat baud descrie explicit un numr
de:
a. Kilo bii pe secund
b. Kilo octei pe secund
c. Bii pe secund
d. Octei pe secund

181.
Utilizarea unei modaliti de semnalizare
difereniale in cazul comunicaiei seriale are ca efect si
mrirea:
a. Imunitii la perturbaiile de mod diferenial
b. Imunitii la perturbaiile de mod comun
c. Imunitii la perturbaiile de mod simplu
d. Imunitii la perturbaiile de mod complex

174.
Cte fire ar fi necesare pentru o implementare
minimal a unei comunicaii seriale asincrone
bidirecionale intre dou microcontrolere diferite:
a. 2
b. 4
c. 3
d. 6
Justificare.

182.
Principial, perifericul de tip UART al unui
microcontroler din familia AVR, destinat comunicaiei
seriale, este realizat in jurul unui circuit numeric
secvenial sincron de natura unui:
a. Registru de numrare
b. Registru de stare
c. Registru de deplasare
d. Registru indexat

175.
O comunicaie serial asincron utilizeaz o rat
baud de 19200 Bauds. Care este durata unui bit (timpul
aferent serializrii/deserializrii unui bit):
a. Cca 52 sec
b. Cca 5.2 msec
c. Cca 52nsec
d. Cca 0.52 msec
Justificare.

183.
Diferena intre o comunicaie serial half-duplex
si una full-duplex intre dou microcontrolere este dat de:
a. Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a
emite
b. Imposibilitatea controlului prin bit de paritate
c. Posibilitatea de a emite si a recepiona in acelai
timp

176.
Intre dou microcontrolere este realizat o
comunicaie serial asincron, cu urmtorii parametri
eseniali: viteza de comunicaie = 9600 bii pe secund
(sau colocvial 9600 Baud); 8 bii de date; 1 bit de stop;

13

Model grila Arhitecturi de sisteme incorporate -2013/2014 Ma I TIIS

d.

Posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a

recepiona

Observaii importante legate de examen

Grila este de tipul in singur rspuns corect.
ncercuirea (sau marcarea sub orice form) a mai
mult de un rspuns va fi echivalent cu anularea
punctajului ntrebrii.
Pe grila de examen vor exista 20 de ntrebri similare
celor din acest document.
Punctaj maxim: 20 ntrebri x 0.5 pcte = 10 (fr
puncte din oficiu)!
Justificare (funcie si de natura ntrebrii) =
O explicaie textual, relaii de calcul, calculul efectiv
(de exemplu, din care s rezulte modul in care ai
manipulat exponenii!), ecuaii booleene, o schema
minimal (de ex. cum se leag nite fire, un divizor
rezistiv, etc. ). Vezi si documentul cu exemple de
justificri!
Valorile numerice sunt date doar pentru
exemplificare, ele se pot modifica.
Atenie la sensul afirmativ sau negativ al unora din
ntrebri. O ntrebare de natur afirmativ poate
avea enunul modificat in negativ (..nu..) , rspunsul
corect devenind evident altul.
Justificrile menionate sunt si ele cu titlu ilustrativ, in
sensul c o cerere de justificare poate aprea si la
alte ntrebri.
Justificrile trebuie s fie cat mai concise posibil, in
spaiul dedicat pe grila de examen (vezi exemplele!).
In cadrul examenului utilizarea oricrui mijloc de
calcul electronic va fi interzis!
VEI AVEA LA DISPOZIIE CEL PUIN O
CIORNA
CIORNA/CIORNELE NU SE PREDAU ODATA CU
GRILA DE EXAMEN!

184.
In
cazul
in
care
ar
trebui
s
vizualizm/interpretm, in cazul unei depanri, informaia
vehiculat prin intermediul unui port serial asincron (gen
UART AVR) trebuie s inem seama c primul bit de date
serializat este:
a. MSb-ul
b. LSb-ul
c. Depinde de numrul de bii de date utilizat
d. Depinde dac avem sau nu bit de paritate
185.
Pentru standardul RS-232, denumirile mark si
space definesc:
a. Rata baud
b. Timpii de bit
c. Nivelele logice
d. Emisia si recepia
186.
Care din urmtoarele nu reprezint un nivel de
tensiune RS-232 valid:
a. 1V
b. 5V
c. -5V
d. -9.5V
187.
Dorim s realizm, intre dou sisteme cu
microcontrolere, o comunicaie serial bidirecional,
half-duplex, conform standardului RS-485. Principial am
avea nevoie doar de:
a. 5 fire
b. 4 fire
c. 2 fire
d. 3 fire
Justificare.

O legend (dei nu ar trebui s fie necesar!):

AVR- familia AVR 8 bii, cu excepia sub-familiei XMEGA
AND: SI
CAN- Controller Area Network
I2C/TWI- Inter Integrated Circuits/Two Wire Interface
JTAG: Joint Test Action Group (standard)
LED: Light Emitting Diode - dioda electro-luminiscent
LSb: Least Significant bit- bitul cel mai puin semnificativ
MSb: Most Significant bit- bitul cel mai semnificativ
LSB: Least Significant Byte- octetul cel mai puin semnificativ
MSB: Most Significant Byte - octetul cel mai semnificativ
MOSFET- tranzistor MOSFET
NOR: SAU-NU
NOT: inversor
NAND: SI-NU
NVM: memorie nevolatila
OR: SAU
SRAM: RAM static
SPI- Serial Peripheral Interface
TBJ: tranzistor bipolar cu jonciuni
U(S)ART- Universal Serial (Synchronous) Asynchronous
Receiver Transmitter
XOR: SAU-EXCLUSIV

188.
Avem 2 sisteme cu microcontrolere AVR,
ambele cu o interfa serial asincron, dar la unul de tip
RS-232, iar la cellalt de tip RS-485. Dac cele 2 sisteme
ar trebui s comunice intre ele serial prin intermediul
acestor interfee, ar trebui s inem cont c ele sunt:
a. Compatibile
b. Deductibile
c. Incompatibile
d. Instabile
Justificare.
189.
Care din urmtoarele tipuri de magistrale
seriale, ntlnite si la microcontrolere, este cel mai utilizat
n industria automobilului:
a. I2C
b. CAN
c. SPI
d. Microwire
190.
Magistralele seriale SPI si I2C (TWI la AVR)
pot fi caracterizate ca nite magistrale:
a. Asincrone
b. Sincrone
c. Paralele
d. Difereniale
Justificare.

14