ae aos O URS. Wid 6 Suu "Sle ob toy” neal» a ee nade 4 wel paeldias cy poptaias done pgretily Awuarr 6 doluljy footie Anand Lda Ata COmpeuil YXr<9 Supovanl 70 dk S| aacesh tacawenodtla Xun) Vouan i Hoclae X,>8, 20 bt X30 (ecsbil ce fap) Xn. 20 Kucehen = 2kuro (tye die - Loge = Un ) (Hedy) oxctnvel accented =~ * ant Buy Rings Tears fA ) cag Hai : i‘ | e, 4, Gin | \s mel aut i, | at at oF} ea | sa tere yet) dual eten [aca reomeods ye Ml ane witoud «; ae gen 707-6 ac det bye @® i esky ze 224 riding Au ofa ge iS Agua Alenudea polue ol bagi? Ooo! nuthin mvethritn ln bye fomse © beg be[ON] Balen te] + oolmatin li N laa Gi ee alee malian tout Bch ca Muilorn x =Yeh <> [ani Xb (- +NX, = b : eB toh ae Ya cada role tr lage (Xe) pest 4) iat 2 fod drat =m alidur Meleave o fh mom a (Vae) a % Agetex antl eat Ale om Mreumowitt [diware On2: Vader Sept put nit Ascari dadyuucud MEH puns dao bate &' pow daf(b) 40 Pr haus (4 = om Feswwes Wa put ol opatalur rolufele cay puwch dh ota oa 05 haa 4 trai cack als eohupunel tu och dh oage Vila o ower dine men my Gace AM dye Ata ee ee aol a Be ee Ge ree BEDS «15 otal dy bay m2 > 0 nobide cu lay eat aa wach yy couptual” shed 39 0.0. alah ot bape tniduguadlat 0 due dk hese con om al julie » ruowoode rk; =0 2%. gate fl bape Arguaiala Megatdnusl rlwplie a ded uit 4 ph ite yaks cate a coud 19h obs cael fun Arnatigtaned quurios ou es Ds . eyitael) ~Augutt oak Henand niuplor yas ct Lew gate ct ye ipa [povtle) — (nap ed go Milky eat J chplonasz ect 0 meud cs bapa durccusale ( A ——— ail ala Aye de Kul o fir, sen, 4 Bia 08, jms | ly Kins Kins Mr“ 20 Whe {, -| Ay Avviliy y= 6G HGR hea | im hex v) te wuwrertl Xe die alow Ly? X abvbuin & 20. jy sole tua alan o Fob of [Hod 4 oh «| { ah = fhe eee “)] tite ventana sat’ nenllt lia aaa bya eee ee soc seid funwerndu x (vie) m Fob ee erie. be Ca ~ ee] MMe Xy dtr FOB Aan — compound itGube ay amish meant Ke ale al val! PR ez awe o pros A jaded + | Lou Aj 20 YLED => an cbt mokufr oper desmad bly —vautdya ffals « Fob 5 5 nave oped « FOB ani! th 2fe 6) 4k uth ve rraleaua Brey do tatty Blase Sa pints cm colorna (poet), Rees| Apicata ¢ Come) Fle) = 10 ms + Lone +X 4%, Xp 4X garg = 108 644%, 4% = Ho Xe +¥%s5 =bo Kipa MoXuxs 70 mos muminadls ans 3 nua i bom=5-%=2 Xj =0 (VAD) M=3 xi20 (WB) Mietico (mom a2) veg Xy=100 70 ie X,= 1 70 it =3) Ve x5 =be>0 j 0 0 100 ke 5 | be I [is lee 6 | treet f x oS L ie avert [00 ee b= [os eves) ]te a ae oot N 8 => Gm alin ba rdaje Mie eben ee cee / Bisa s e Jawai) "4 to £>| cs |= Yt0 Yn 5) : Gs, & Cy dH] = ( 40 => 45, 84,45 — Laser podapandics k= {345} BeAriyreny 4 Tae Jide Wet GlL pl cli Lays Yost => bah Avante tohAh ett a fe Fire 5.4 | erste 4 masa VO %, =10 Au axysd Fae a2 VAB ah co WleL = onluha pitasMetodi simplex, elaborati de George Dantzig, a fost expust int-un memoriu in anul 1947. Metoda elipsoidulul: Khakhijan (1979) ;Metoda proiectiva - Karmarkar (1984) 5, Metoa simplex fe poate demonstra ¢@, la trecerea de lao solujie de baz! la solujia de baz urmatoare, prin introducerea in bazil a variabilei x, cu valoarea x, = 9, > Qnous ¥: obivetiy este: Fs fy +OM, (45-1) incare: f= Ded (4.52) Afi =c,-f, 45-3) f= Yedy 45-4) fa este valoarea funcjiet obiectiv pentru solufia de baz cunoscuta, anterioari AY, ~ Se numeyte variafia specifica a functiei obiectiv sau cost marginal Dacd notim: afi =F) f,=0,Af; —(4.5-5) AF; se numeste variatia total’ a functiei obiectiv. Din (4.5-5) se observa ca: AF, aM (4.5-6) Algoritmul simplex Ipoteza: O solujie de baz’ initiala posibila. Notayii: L mulfimea indicilor variablelor din afara bazei; A multim: baza. K={ sm}; L= {(m+ 1), (m+2),....n}5 La fiecare iterajic 1=1,2,3,......se parcurg urmatorii trei pasi Pasul 1:Alegerca variablei care intra in baza (x). (Alegerea coloanei pivotului-t) 1.1 Pentru o probema de minim va intra in baz variabla pentru care =mi A = mint) 4p <9 w leL indicilor variablelor din 1.2 Daca 4,209 YlEL (2) atunci s-a obfinut solutia optima. Algoritmul se opreste. Ultima solufie de baz cunoscuta este solutia 0 Obs: Pentru o problema de maxim conditia de optimalitate este: Af, <0 Ie L iar conditia de Af, =max{Af) leL Pasul 2 Alegerea variablei care iese din baz. (Alegerea liniei pivotului-s) introducere in baz 241 Daca pe coloana pivotului exist& doar valori nepozitive, 4« <0 Yi€ atunci problema admite un optim infinit pe spafiul solutiilor si algoritmul se opreste. 2.2 Se determine variabla care iese din baza, alegéind linia s pentru care: ail a eae ) iin Obs: Pentru o problema de maxim conditia de iegire din baza (5) ramane neschimbata. Pasul 3: Trecerea la o noua solutie de baza. Se determina un nou tablou simplex. prin metoda urmatoare (pivotare): Se efectueazi combinafii lineare cu liniile restriciilor, astfel incdt, pe coloana pivotului s& se obfind un vector unitar cu ase Fie ay clementul pivot al tabloului simplexe (clementul situat pe linia pivotului-s si coloana pivotului 1), fie Zi anterioara lie a pivotului si Z noua lini (transformata) a pivotulu, Fie [2, Vi=hm\(5} 0 linie anterioard oarecare, alta decét linia pivotului, si Z}/=lm\{s} now Jinie (transformata). Este n=n+C256, Vi=im\{s} (4) in care a,, hm\{s} este coeficientulVabelul 4.5-1 \ Vectorii bazei Intra i ¢ din baza xs Tabelul 4.5-2. Solutia de baz nr.2: x3=40; x4=180; x2=60; x1=0; xs=0; Vectorii bazei Intra in baza x;, iese din bazd x4 Tabelul 4.5-3 Solutia de baza nr.3: ‘$-a obfinut solutia optima x; =30, x; = 60, x, =10,, x, =0,x3 =O) gmConsiderdm urmatoarea problema de programare linear’: [MAX] FOX) F5xqt4xy Oxy +x4 +x, <18 X1 + 3x, +2x, 30 Oxy +Xy +2x, $24 Xp) Xp X3 20 Se introduc variablele de ecart 20: [MAX] f= 6x, +5x5+4 2x) +X +%3 4X4 =18 X1 + 3X5 +2x3 X5 2x; txQt 2x3 Xo Xoy Xqo X go Xs X620 Tabelul 1.7-2 'S-a objinut solufia optima + Xq intra; x5, iese. (Ge >) | s cs y cS 3s = i oa a Ain Sg s a NS s iS 26215 eP1'S(Considerim urmatoarea problema de programare Iineark [Se introduc variablele de ecart 20: _ Max] Fix H5x,+7x, ] [MAX] f= 3x) #5x,+7x, + : Rx, +x, +x; 2 | Bx, x3 x3 +x, 1b 2% 13x SS iy #28 x, ape e Px, 2x, +x; <4 Bx; #2x> ¥x, ose Xqy Xp GO eS belul 1.6-1 Tabelul 1.6-2 §. 3 Sean |e 0 at 2 2) %6 2 1 1 0 3 0 1 0 2 0 1 1 10 = s 5 7 - 2: S| - E + X; intra; xs, iese. Tabelul 1.6-4 ‘S-a obfinut solufia optima