Curs Medicina Legala

UNIVERSITATEADINBUCURETI
FACULTATEADEDREPT
Conf.univ.dr.GCCurca
MedicinaLegala
Suportdecurspentrunvmntulladistan
2012

CUPRINSGENERAL
UNITATEADEINVATARE1.SPECIFICUL,DOMENIUL,STRUCTURASI
ORGANIZAREAMEDICINIILEGALE
1.Definitiamediciniilegale
2.Domeniideactivitatealemediciniilegale
3.Reglementareaactivitiidemedicinlegal
4.Structurateritorialaareeleinationaledemedicinlegal
5.Structuraorganizatorica,deanalizasicontrolaretelei
nationaledemedicinalegala
6.Asigurareaobiectivitatiisicalitatiiprofesionalea
constatarilorsiexpertizelormedicolegale:principiileactivitatii
medicolegale
7.PrezentareaINMLMinaMinoviciBucuresti
UNITATEADEINVATARE2.ELEMENTEDETANATOLOGIE
1.Definitiamortiisiaspectconceptualeprivindmoartea
2.Clasificareasemnelormortii
3.Stabilireadateiprobabileamortii.Tanatocronologia
4.Felulmortii,cauzelemedicalealemortii,modalitateadedeces
5.Moarteasuspectavs.moarteasubita
UNITATEADEINVATARE3.ELEMENTEDETRAUMATOLOGIEGENERALA
MEDICOLEGALA.LEZIUNITRAUMATICEPRIMARE
1.Clasificareaagentilortraumatici
2.Mecanismedeproducereavatamarilor(leziunilortraumatice)
3.Leziunitraumaticeprimare
UNITATEADEINVATARE4.VATAMAREACORPORALA
1.
specteproceduralealeconstatariivatamariicorporalepeo
persoanainviataoridecedata.Actelemedicale.Expertizamedicolegala
2.Certificatulmedicolegal
3.Raportuldeconstataremedicolegala
4.Evaluareagravitatiileziunilortraumatice:
zileledeingrijiremedicala,ZIM
5.Limitealeevaluariimedicolegaleavatamarii
6.Prevederileart.182CPprivindvatamareacorporalagrava:
pierdereaunuiorganoriincetareafunctionariiacestuia,
infirmitatefizicasipsihica,slutire,avortposttraumatic,
punereainprimejdieavietii
UNITATEADEINVATARE5.CAUZALITATEAMEDICOLEGALA
4
4
6
7
8
10
13
17
23
23
26
27
28
29
30
30
31
35
46
A
46
49
52
53
61
67
74
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
efinitie
omponentelelantuluicauzal
lasificarealanturilorcauzale
egaturadecauzalitatedirectaneconditionata
egaturadecauzalitatedirectaconditionata
auzalitatesecundara(indirecta)
auzalitateamultipla
Bibliografie
D
74
C
74
C
78
L
79
L
79
C
80
C
82
83
UNITATEA DE INVATARE 1. SPECIFICUL, DOMENIUL, STRUCTURA SI

ORGANIZAREAMEDICINIILEGALE
CUPRINS
5. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de
medicinalegala
6. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de

medicinalegala
7. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si

expertizelormedicolegale:principiileactivitatiimedicolegale
OBIECTIVE
Cunoasterea domeniului de activitate al medicinii legale. Cunoasterea structurii retelei
de medicina legala pentru a fi astfel inlesnita solicitarea la timp si procedurala a lucrarii
medicolegale. Cunoasterea principiilor care stau la baza activitatii medicolegale si a
caracteruluiexpertalalprofesiunii.Cunoasterealegislatieiindomeniu.
Definitiamediciniilegalepoatefiprivitadin3punctedevedere:etimologic,
expertalsiprocedural.
1. Def. etimologica: Aplicarea cunostiintelor medicale la necesitatile
impliniriiactuluidejustitie
2. Def. expertala: Stiinta medicala care urmareste in interesul legii si al
justitiei sa obiectiveze si s evalueze aspectele medicalbiologice din spetele
juridiceconstruindunsuportstiintificcucaracterexpertalprobatoriu
3. Def. procedurala: Stiinta medicala prin care se realizeaza o cercetare
medicolegala procedural necesara in toate spetele juridice in care exista
implicatii medicale precum si in cazurile medicale in care exista implicatii

juridice
Medicina legala este chemata sa identifice i s separe elementele de
probatiunebiologicedirecte,materiale,deelementeledeprobatiunebiologice
indirecte, dar si aspectele medicalbiologice cu valoare certa de cele
incerte/posibile/probabile si sa le prezinte organelor judiciare pentru a fi
administratecorectininteresuljustitiei.
In conditiile celui mai mic dubiu sau a unei argumentatii stiintifice
incomplete/inconsistente expertii legisti trebuie sasi exprime indoiala
delimitind certitudinile de incertitudini: in acest sens vor trebui sa
individualizezeaspectelemedicaleprobatesicertedecele(im)probabilesau
(im)posibileindiferentceparteimplicatanemultumesteprinaceasta.Trebuie
safieobiectivisiimpartiali,manifestandoatitudineexpertala.
Existaodificultateinerentacareseleagadeposibilitateadeaanticipa
evolutia cazurilor medicale ori a recompune retrospectiv evolutia acestora
datoritaadouaaspecte:
medicina nu este o stiinta exacta, este o stiinta despre viu, iar viul
cunoaste legitati biologice complexe aflate in interrelatie si asupra carora
actioneazaconditionalitati;
In acest fel organismul prezinta specificitate, adaptabilitate si
diversitate biologica ce se situeaza la baza unicitatii fiintei umane atat din
punctdevederebiologiccatsipsihic.
Nu exista biologie fara psihism dupa cum nu exista psihism fara
biologie. Legitatile biologice genetice pot suferi mutatii, legitatile biologice
mecanice pot suferi conditionari. Variabilitatea si diversitatea completeaza
tabloul unicitatii noastre nu numai prin modularea biologiei dar si prin
determinarea psihicului. Totul este supus conditionarilor interne si externe.
Introscurtaprezentareafostprezentataopartedinalchimiacarestalabaza
constitutieinoastre.
Numai intelegand realitatea biologica in aceasta complexitate se poate
intelege corect valoarea reala pe care proba medicalbiologica o are in
instanta.
EXEMPLU.Uncazdetalharie.Opersoanaprimesteolovituraviolentaincapcuobatade
basebal si apoi este tilharita. Exista 4 posibilitati mai frecvente de evolutie din punct de
vedereneurochirurgicalcaretoatedependdevictima:
o unele persoane vor avea/nu vor avea pierderea constientei (comotie cerebrala),
localvorprezentaplagalaloculdeimpactfarainsaaseinsotidefracturacraniului
(calotacranianagroasa)
Numaruldeziledeingrijirimedicale,ZIMvadepindedeevolutiaplagiisisevasitua
sub20(dacanusurvincomplicatiiex.infectie,etc.)
o unelepersoanevorsufericuprobabilitateopierdereastariideconstienta(comotie
cerebrala reversibila in urmatoarele orezile) si o vatamare a partilor moi ale
scalpuluicuoplaga(rana),hemoragie,siofracturacranianainlocullovirii(fractura
laimpact).
Numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM va depinde de fractura craniana si
vindecarea acesteia si se situa peste 20 dar sub 40 daca nu survin complicatii
(infectie,etc.)
o unele persoane vor prezenta/nu vor prezenta pierderea starii de constienta, local
plaga, fractura/fara fractura craniana dar in schimb vor prezenta afectarea
creierului fie direct prin contuzia acestuia (evolutie rapida adesea cu coma) fie
indirect prin hemoragiile intracraniene (evlutie uneori rapida alteori intarziata cu
orezilesauchiarsaptamanai).
Numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM va depinde de evolutia vatamarii
creieruluisisevasituaadeseapeste4050ZIM,uneoripeste60ZIM.Poatedeceda.
Sub raportul elementelor subiective ale infractiunii gravitatea faptei antisociale a fost
identica.Subraportulelementelormateriale,consecintelormedicaleincele3situatiisunt
diferitesiimplicaunnr.diferitdeZIM.Incelputinunadintreelepersoanapoatedeceda
Existunrationamentmedicolegal,specificacestuidomeniudeactivitatecare
mbinatriadicrationamentulmedicalcliniccurationamentulmorfopatologic
(studiulbolilorlanivelstructural,celular)sicurationamentulcriminalistic
avandcafundamentverificareasiobiectivareadatelormedicalesiipotezelor
cauzale:simplaacceptareaacestoraestedeevitat.
In acest sens expertizele medicolegale presupun verificarea
aparentelor/probabilitatilor/posibilitatilorsiinlocuireaacestorainmasura
posibilului cu certitudini in cadrul unui demers obiectiv bazat pe o
argumentatieobiectivstiintifica.
Informatianupoatefieronatacidoarinterpretareaei(P.Kirk).
Medicul legist trebuie sasi formuleze concluziile expertizei cu

obiectivitate si in deplina impartialitate fata de partile implicate.
Obiectivitatea este asigurata prin respectarea principiului metodologiei
unitare,anerestrictionariiaccesuluilainformatie.
a) Autopsiemedicolegala
b) Examinari medicolegale a leziunilor traumatice, aprecierea capacitatii
demuncasauastariidesanatateavndcascopstabilireaaptitudinilor
uneipersoanedeaexercitaoanumitactivitatesauprofesie
c) Expertizamedicolegalapsihiatrica
d) Expertiza medicolegala in sfera genitala: viol, probarea virginitatii,
stabilireasexuluisiavirsteibiologice
e) Examinari complementare medicolegale de toxicologie, serologie,
histopatologie,tanatochimie,imunologie,bacteriologie
f) Serologia medicolegala (filiatie) si genetica medicolegala (profilul
ADN).
g) Cercetarecriminalisticasijudiciara(forensicresearch):sperma,firde
par,singe,explozibili,urme,impuscare
h) Antropologiemedicolegalasiodontostomatologiemedicolegala
i) Verificareaautenticitatiisiacorectitudiniiintocmiriiactelormedicale
j) Bioeticasideontologiamedicala
k) Invatamintmedical
l) Cercetarestiintifica
Cercetareainmedicinalegalasedesfasoaraprinmetodepropriiacesteispecialitatidarsiin
coroborare atit cu stiintele medicale clinice cit si cu cercetarea medicala fundamentala
(anatomiepatologica,biologiemoleculara,genetica,biologiecelulara,biofizica,biochimie,
fiziologie,fiziopatologie,etc.);prinaceastacolaborareinterdisciplinaraceseextindesiin
domeniul clinic, medicina legala este astazi o stiinta medicala moderna indispensabila in
bagajuldecunostiintealoricaruimedicsicuundefinitimpactsocialprinexpertizelesale.
EXEMPLE:
Grupele desinge descoperite de catre Landsteiner in 1901 au fostutilizate pentru
primadatainpracticamedicalaintruncazmedicolegalinGermaniaanului1904.
Amprenta genetica (profilul ADN), descoperit de Sir Alec Jeffreys in 1985, a fost
utilizatapentruprimadatainpracticamedicalaintruncazmedicolegaldeomorsi
violasupraa2tinereinAngliaanului1989.
Activitatea de medicin legal din Romnia se desfoar n

conformitatecuprevederilestipulatenurmtoareleactenormative:
Legeanr.459/2001(publicatnM.O.alRomniei,ParteaI,
nr.418/27.07.2001)princareafostaprobatO.G.nr.1/2000(publicat
n M.O. al Romniei Partea I, nr. 22/21.01.2000) privind organizarea

activitiiifuncionareainstituiilordemedicinlegal.
Legeanr.271/2003(publicatnM.O.alRomniei,ParteaI
nr.616/07.07.2004)princareafostaprobatO.G.nr.57/2001(publicat
nM.O.alRomniei,ParteaInr.531/31.08.2001)pentrumodificareai
completareaO.G.nr.1/2000;
Regulamentul de aplicare a dispoziiilor O.G. nr. 1/2000 privind
organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal
(publicatnM.O.alRomniei,ParteaInr.459/19.09.2000)aprobatprin
H.G.nr.774/2000imodificatprinH.G.nr.1204/2002.
Normeleproceduraleprivindefectuareaexpertizelor,aconstatriloria
altor lucrri medicolegale (publicate n M.O. al Romniei, Partea I, nr.
459/19.09.2000) aprobate prin ordinul comun al Ministerului Justiiei
(nr. 1134/C/25.05.2000) i al Ministerului Sntii (nr.
2554/04.04.2000).
a) Institutul Naional de Medicin Legal Mina Minovici" unitate cu
personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Sntii, condus de
ctreundirectorgeneralnumitprinordinalministruluisntii,pebazde
concurs.
b) 5 Institutele regionale de medicin legal (fostele laboratoare
exterioaredemedicinlegal)dincentrelemedicaleuniversitare:Timioara,
TrguMure,ClujNapoca,IaiiCraiova;suntcondusedectreundirector,
numit prin ordin al ministrului Sntii, pe baz de concurs; institutele
medicolegale au personalitate juridic i se afl n subordinea Ministerului
Sntii.
ncadrulinstitutelordemedicinlegalfuncioneazcteocomisiede
controliavizareadocumentelormedicolegale.
c) 36 Servicii de medicin legal judeene cu sediul n oraul reedin
de jude; nu au personalitate juridic i se afl n subordirea direciilor
judeeledesntatepublic;suntcondusedectreunmediclegistefnumit
de directorul direciei judeene de sntate public i sunt coordonate de
instituteledemedicinlegalnacruicompetenteritorialseafl
d) 11 Cabinetele de medicin legal, aflate n structura
organizatoric a serviciilor de medicin legal judeene i nfiinate n
judeelemari,iausediulnaltelocalitidectcelereedindejude
8
INMLMinaMinoviciBucuresti
IMLIasi
IMLCraiova
IMLTimisoara
IMLClujNapoca
IMLTgMures
Fig.1Arondareateritorialainreteauademedicinalegala
(prinamabilitateaprof.Dr.D.Dermengiu)

5.Structuraorganizatorica,deanalizasicontrolareteleinationalede
medicinalegala
10
11
12
Fig.2Legea459/2001(http://www.legmed.ro/doc/legislatieml.pdf)
6. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si

expertizelormedicolegale:principiileactivitatiimedicolegale
Serealizeazapebazaurmatoarelorprincipii:
a) Principiulmetodologieiunitare
b) Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia
medicala
c) Principiulcontradictorialitatii
d) Mecanismedeverificareaactelormedicolegaleinreteauanationala
demedicinalegala
Principiulmetodologieiunitare
Metodologia efectuarii constatarilor si
expertizelor si normativele de evaluare
medicolegala sint unice pe tara si sint
elaborate, revizuite si reactualizate de
Consiliul Superior de Medicina Legala si
aprobatedeMinisterulSanatatii
Implementareasistemuluidemanagement
alcalitatiiSRENISO9001:2001/ELOTEN
13
ISO 9001:2000 in sistemul medicolegal a fost inititata de catre INML Mina

Minovici incepand cu anul 2008. De atunci a fost urmata de catre multe alte
institutiiprecum:
IMLIASI
SJMLCOVASNA
IMLTIMISOARA
SJMLCALARASI
SJMLIALOMITA
SJMLARAD
SJMLBUZAU
SJMLCONSTANTA
sialteleincursdecertificare
In toate aceste institutii (si in altele care vor urma) se folosesc aceleasi
proceduri, aceleasi tipuri de formulare, aceleasi metode si mijloace, ceea ce
permite desfasurarea unei activitati coordonate, superpozabile, apta de
autocontrol si de verificare a calitatii lucrarilor. Pe principiul teritorialitatii,
toate celelalte servicii medicolegale care inca nu au implementat ISO 9001
suntcoordonatemetodologicsiprofesionaldecatreinstitutelemedicolegale
si metodologic de catre Consiliu Superior de Medicina Legala astfel incat
dincolo de implementarea normelor ISO reglementarea activitatii este
comuna pendinte de legislatia in vigoare, unica. Normele ISO stabilesc
stabilesc insa existenta si respectarea procedurilor, a autocontrolului
sistemului din acea unitate (ex. modificarea metodelor se face numai prin
modificareaprocedurilor),posibilitateaverificariicalitatiisiamasuriiincare
graduldesatisfactiealclientuluiesterespectat(inacestcazsistemuljuridicsi
persoana) si ridica o stacheta a profesionalismului pe care prin recertificare
institutiaoridicainfiecareansaucelputinopastreaza.
Sistemulnormelordecalitatepermitedeasemenea:
Alinierea la standardele europene in domeniu (in folosul direct al
acurateteiactuluidejustitie)
Armonizareaactivitatiiinstitutiilordinsistemulmedicolegalromanesc
Crestereaeficientei
Cresterea obiectivitatii si preciziei evaluarilor medicolegale si
diminuarearisculuideeroare
Alinierealastandardeledemanagementalcalitatiiininteriorultariiin
raport cu alte diferite institutii ale statului (ex: Institutul National de
14
Criminalistica este acreditat SR EN ISO / CEI 17025 din 2005 cu

certificatdeacreditarecalaboratordeincercariincepandcu2007)
Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia

medicala
Orideciteorimedicullegistconsideranecesar(inscopulefectuariiunei
constatari/expertize) sa ia cunostinta de documente medicale/medicolegale
aflateladosar(certificate,buletinedeanaliza,radiografii,etc),sauneaflatela
dosar,elaredreptulsasolicite,potrivitdispozitiilorlegale,organelorcareau
cerutconstatareaoriexpertizasaipunaladispozitieacestedocumente.
Ori de cite ori medicul legist considera ca pentru efectuarea expertizei
solicitate in scopul elucidarii tuturor aspectelor medicale ale cazului, este
nevoiedeexaminareapersoaneisaudeefectuareaunorinvestigatiimedicale
de specialitate acesteia, el are dreptul sa ceara, potrivit dispozitiilor legale,
organelor care au cerut constatarea ori expertiza sa dispuna realizarea
acestor solicitari. Daca pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de o
observatiemedicalapeuntimpmaiindelungat,medicullegistaredreptulsa
cearacapersoanaincauzasafieinternatainspital.
Expertizamedicolegalapebazadedocumentemedicalesi/saumedico
legaleesteoexceptie,spreexempluinsituatiainpersoanasavindecatorinu
poatefiexaminata,orinudorestesafieexaminataoriadecedat.
Institutiile de medicina legala au dreptul sa refuze efectuarea unei
constatari/expertize daca nu i se pun la dispozitie informatii medicale
suficiente,accesladosar,consultulnemijlocitalpersoanei.
Principiulcontradictorialitatii
Principiulcontradictorialitatiiserealizeazaprinurmatoarelecai:
In expertizele pe persoana, conducatorul unitatii de medicina legala
poateinstituicomisiideexpertiza,orideciteorisocotestenecesar.
Seinstituiecomisiideexpertizainmodobligatoriu,candlegeaprevede
expresaceasta,precumsiatuncicindobiectulexpertizeiilconstituie:
constatarea starii psihice a unei persoane privind stabilirearesponsabilitatii
penalesauaresponsabilitatiicivile;
constatarea starilor morbide care sint urmarea unor fapte medicale
ilicite, a unor deficiente sau a nerespectarii normelor tehnice
medicale;
investigareafiliatiei;
15
expertizacapacitatiidemunca
expertizapentruevaluareastariidesanatateavindcascopstabilirea
aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate
(aptitudinea de a conduce autovehicole, aparate de zbor, de port
armaetc).
Din comisiile de expertiza, in asemenea cazuri, vor putea face parte,
cand comisia considera necesar, medici si alti specialisti in domeniile ce
intereseazafiecarecazinparte.
Expertii care intra in alcatuirea comisiei, pot fi de acord cu concluziile
raportului elaborat de expertul oficial sau pot formula opinii separate. In
situatia cind exista opinii diferite intre expertii oficiali si expertul ales de
parte,seimpunesolicitareaavizuluiComisieideAvizaresiControl
Inoricefeldeexpertize,indiferentdematerialor(penale,civile,dreptul
muncii, dreptul familiei), pe linga medicul/medicii legisti desemnati de
conducereaInstitutelordeMedicinaLegalasiaServiciilordemedicinalegala
sa efectueze expertiza, poate participa un expert desemnat de instanta la
cererea partilor, in limitele listei de experti stabilita si aprobata in prealabil,
decatreConsiliulSuperiordeMedicinaLegala.
Expertii numiti de instanta la cererea partilor pot asista la lucrari, pot
lucrainparalelsauincomuncuexpertiioficiali,potfideacordcuconcluziile
raportului elaborat de expertul oficial sau pot formula opinii separate.
Expertiinumitideinstantalacerereapartilornupotdelegaatributiilelor,nu
pot depasi termenul acordat de instanta pentru efectuarea expertizei. Plata
expertilorsefacesubformadeonorariucareseachitadirectacestorapebaza
documentelorjustificative.
Insituatiacindexistaopiniidiferiteintreexpertiioficialisiexpertulales
departe,seimpunesolicitareaavizuluiComisieideAvizaresiControl.
Nu se poate solicita participarea unor experti ai partilor la elaborarea
avizelorComisiilordeAvizaresauaComisieiSuperioareMedicoLegale
Mecanisme de verificare a actelor medicolegale in reteaua

nationalademedicinalegala
Mecanismelecarepermitautoverificareacalitatiisiobiectivitatiiactelor
medicolegalsebazeazape:
i. Principiulpreveniriiredundanteiopiniilor
a. Un medic legist care a eliberat unei persoane un certificat
medicolegal, nu mai poate participa la redactarea unui raport
16
deexpertizasaudenouaexpertizamedicolegalainacelasicaz.
In acest gen de situatie sau in alte cazuri de incompatibilitate
expertala, precum si ori de cite ori medicul legist este
impiedicat,dinaltemotivejustificate,saefectuezelucrareacei
sasolicitat,elesteobligatsacomunicaindataaceasta,inscris,
organului medicolegal competent pentru a desemna un alt
mediclegistaratindsimotiveleincompatibilitatii.
b. Dupa efectuarea unei constatari se poate solicita o expertiza
medicolegalauneipersoane:indiferentdacaprimaexpertizaa
fostefectuatalacerereapersoaneisaulacerereaorganelorde
drept, urmatoarea etapa de verificare o poate constitui fie
solicitarea avizarii de catre Comisia de Avizare si Control a
actelor medicolegale fie o noua expertiza medicolegala,
efectuataincadruluneicomisii
ii. Principiulcompetenteiteritoriale
a) Functioneazaconformprevederilorregulamentuluideaplicare
a dispozitiilor Ordonantei Nr. 1/2000, privind Organizarea
activitatisifunctionareainstitutiilordemedicinalegala
b) Medicullegistaredreptulsasideclinecompetentateritorialasi
saindrumespreinstitutiadecareapartineteritorial
iii. Principiulierarhizariicompetenteiprofesionalesistiintifice
a) Medicii rezidenti nu au calitatea juridica sa semneze acte
medicolegale.
b) Noua expertiza se efectueaza de o comisie de medici legisti,
indiferent daca prima expertiza a fost efectuata de un singur
mediclegistsaudemaimulti.Comisiaareincompunereaeicel
putin 2 membri cu un grad profesional egal sau superior
medicului sau medicilor legisti care au efectuat expertiza
anterioara, iar la grade profesionale egale se vor utiliza grade
didactice superioare. Gradele profesionale, in ordinea
crescatoare sint: medic specialist, medic primar, medic primar
doctor in medicina. Gradele didactice, in ordinea crescatoare
sint:preparatoruniversitar,asistentuniversitar,sefdelucrari,
conferentiaruniversitar,profesoruniversitar.
c) Medicul legist are dreptul sasi decline competenta si sa
indrumespreinstitutiaierarhicsuperioara
iv. Principiulinstantelordeverificare
17
a) Verificarea unei constatari sau expertize medicolegale

realizeazaprin:
b) Medicul legist sef al Serviciilor de Medicina Legala Judetene,
Medicii sefi de compartiment sau sectie din Institutele de
Medicina Legala verifica nivelul stiintific si calitatea
expertizelorsiconstatarilormedicolegaleefectuatedemedicii
legisti din subordine, putind recomanda, daca socoteste
necesar, refacerea lor totala sau partiala sau verificarea
acestoradecatreComisiadeAvizaresiControl;
c) NouaExpertizaMedicoLegala
d) ComisiadeAvizaresiControlaactelormedicolegalesi
e) ComisiaSuperioaraMedicoLegala
In anul 1856 Carol Davila infiinteaza Scoala de Chirurgie ulterior

denumitaScoalaNationaladeMedicinasiFarmacie.Aicisepredasimedicina
legala.
In 1862 se infiinteaza pe linga Ministerul de Interne si Ministerul
Justitiei un laborator de chimie destinat sa serveasca lucrarilor practice ale
invatamintului medical si sa fie in acelasi timp la dispozitia instantelor
juridiciarepentrucercetarichimicolegale.
In 1861 Gheorghe Atanasovici devine primul profesor de medicina

legalalaScoalaNationaladeMedicinasiFarmacie
In1862GheorgheAtanasoviciestenumitMedicLegistalCapitalei.
In anul 1865, prin aparitia Codului Penal si Instructie Criminala a fost

stabilitrolulmediculuiintroseriedecauzejudiciare.
In1879afostnumitprofesordepsihiatriesimedicinalegalaAlexandru
Sutzu,
Dr.MinaMinoviciastudiatfarmaciasiapoimedicina,fiinddeosebitde
apreciatdeCarolDavila.In1885,elvaplecapentruspecializareinmedicina
legala la Paris sub indrumarea profesorului Paul Brouardel, una din
personalitatilemarcantealemediciniilegaleeuropenedelasfirsitulsecolului
trecut, orientinduse inca de la inceput catre probleme de medicina legala si
toxicologie.
18
Nu a dorit sa
ramanainFrantadesi
isaoferitunpostde
asistent alaturi de
profesorul Brouardel
si a hotarat sa se
intoarca in tara si sa
puna
bazele
sistemului medico
legalinRomaniasisa
isi pun ain valoare
ideile
sale
organizatorice.
Fig.3.IMLProfesorMinaMinovici
O data intors in tara a lucrat cativa ani pentru a pune pe picioare

proiectulsaudeinfiintareauneiinstitutiipublicedemedicinalegala:Morga
orasului (20 decembrie 1892), in prezenta Ministrului Justitiei de atunci
AlexandruMarghilomansiaprimaruluiPacheProtopopescu.
In1897prinscindareacatedreidepsihiatriesimedicinalegaladetinuta
de profesorul Alexandru Sutzu se creeaza o noua catedra independenta de
medicinalegalacondusadeacelasiMinaMinovici.
Din 1898, frontispiciul cladirii, pe care era scris Morga orasului va fi
schimbat cu cel de Institutul medicolegal Profesor Mina Minovici. Mina
Minoviciacondusinstitutulpinain1932.
Intreanii19281930prof.MinaMinoviciaveasapublicemonumentalul
Tratat complet de medicina legala in 2 volume rodul meditatiilor
observatiilorsiexperimentariipersonaleindecursuluneivietideom.
In 1927 denumirea IML se schimba in IML Mina Minovici chiar pe
timpul vietii marelui profesor dar i se cere, prin compensatie, sa renunte la
pensiasapetottimpulvietii,aspectpecareprofesorulilaccepta.
19
Fig.4ActualulInstitutdeMedicinaLegalaMinaMinoviciBucuresti
Fig.5Saladeautopsie
20
Fig.6LaboratoruldetoxicologiealINML
Fig.78LaboratoruldegeneticamedicolegalaalINML
21
Fig.9AmfiteatrulmarealINML(300locuri)
Fig.10Celmai
vechitratat
completde
medicinalegala
dinlume:
Questionum
medicolegalium,
PauliZacchiae,
1666
Fig.11BibliotecaINML
22
Fig.1213MuzeulINML
UNITATEADEINVATARE2.ELEMENTEDETANATOLOGIE
CUPRINS
2.Clasificareasemnelormortii
OBIECTIVE
Cunoasterea aspectelor medicale care stau in spatele conceputlui de moarte.
Cunoasterea elementelor stiintifice pe care se pune diagnosticul de moarte. Cunoasterea
moduluiincaresestabilestedataprobabilaamortii.Moarteaviolenta,moarteasuspectasi
moarteasubita.
Tanatologiaestestiintamedicolegalaamortii.
Definitia mortii: este dificil de spus. Adesea se ofera o definitie bazata pe
negatia altei definitii, ceea ce este desigur insuficient: Moartea reprezinta
incetareavietii.Darlarandulsauniciviatanuesteclardefinitacamoment
oricasicaracteristici.
23
Atributul fundamental al vietii precum si cel fundamental al mortii nu se

cunosc.Secunoscinsaaspectelemedicalecarepermitconstatareadecesuluisi
apoicertificarealui.
Definitiamedicala:Oprireaireversibilaafunctiilorvitale,respiratorii,cardio
circulatoriisi/sauafunctiilorcreierului
Aspecte conceptuale ale definitiei mortii. Exista diferente intre conceptul

biologicsiceljuridic.
Biologicmoarteaesteunprocescareincepecumoarteacreieruluisise
terminacumoarteaultimuluitesutdincorp(spermatozoid,ovullacirca12
15oredelaoprireadefinitiveacordului).
Juridic moartea survine la un moment anume (moartea cerebrala ori
stopul cardiac) care trebuie precizat, intrucat dincolo de acest moment intra
inactiunedrepturilemaseisuccesorale.
Moartea individului se stabileste fie in relatie cu oprire ireversibila a
functiilorvitalecardiorespiratorii,fieinrelatiecumoarteacreieruluifiecu
ambele.Biologicsijuridicesteacceptatcamoarteaindividuluiestesinonima
cu moartea creierului (moartea cerebrala) si aceasta pentru ca moartea
creieruluipermiteadeseaodataremaiprecisafiindoconstatareprospective
decat oprirea cordului care cel mai frecvent este o constatare retrospectiva.
Oricare dintre acestea reprezinta termini ai legalitatii decesului cu valaore
criteriologicamedicalbiologicasijuridica.Constatareamortiicerebraleesteo
conditieobligatoriepentrutransplantuldetesuturisiorgane.
De mii de ani diagnosticul decesului a fost pus folosind semnele vitale
cardiac, circulatorii si respiratorii. In mod traditional diagnosticul medical al
decesului se pune pe constatarea ireversibilitatii functiei cardiorespiratorii.
Aceasta presupune a constata oprirea cordului si a respiratiei, a institui de
urgentamasurilederesuscitarecardiorespiratoriesiapoidupaconsumarea
unuiprotocolstandardizatdeasistentadeurgentasiunintervaldetimpcat
timp se aplica protocolul respective daca functiile nu sunt reluate sa se
constatesiapoisasedeclaredecesul.Siastaziestelafel.
Din1958insasaadaugatsialtaposibilitatedeastabilicaopersoana
este decedata, alta decat folosind functile cariorespiratorii, respectiv
evaluarea functiei cerebrale, pornind de la constatarea ca viata de relatie nu
esteposibilafaraactivitateacreierului,astfelincatsidacarestulorganelorse
afla in ca in viata, cat timp creierul este mort, implicit juridic omul este
decedat. In 19621964 comitetul de la Harvard a stabilit criteriile1 pentru
1
Absenta totala a starii de constienta (coma), absenta oricaror reflexe ori semne de activitate cerebrala, absenta
respiratiei spontane, excluderea oricaror cauze care ar putea fi indepartate si astfel sa se recupereze functia cerebrala
24
definireamortiicerebralecaresuntvalabilesiastazisilacaredupaunproces
indelungat de dezbateri medicale, stiintifice, etice, juridice au aderat toate
tarilelumii,Romaniaaderandincepandcuanul1994.Diagnosticuldemoarte
cerebralasepunedupaparcurgereaunuiprotocolstandardizatcaredureaza
12 ore in legislatia noastra si se pune numai in spital, numai de catre doi
medici independent de echipa de transplant dintre care unul trebuie sa fie
obligatoriumedicneurolog.
Cumpoatemuriunorganininteriorulcorpuluicattimpcelelalteorgane
sunt inca vii si organismal inca sa functioneze? In mod natural exista o
continuitateinprocesulcarestalabazamortiiindividului,tesuturileavandun
metabolismpropriusiofunctionalitatelimitatainconditiileincareaportulde
oxygen si glucoza este complet oprit. Aceasta inseamna ca organismul uman
nu poate fi scos din priza si astfel inchis, adica producanduse zero
functional.Candunuldintreorganeletrepieduluivietii(creier,cord,plaman)
inceteazasamaifunctioneze,intrucatdeeledepindeprinaportuldeoxygen,
glucoza si integrare functionala viata, incetincet toate celelalte organe si
tesuturivorintraindisfunctiecesepoatecaracterizacaostaredeavarie(o
stareanuntata,iminentadeinchidere)caredincolodeunmomentincareinca
semaipoaterecuperafunctionalitatealor,elevorincepesamoara(pointof
noreturn).
CriteriologiadelaHarvardaincercat(siareusit)sadefineascacriteriile
acestui punct dincolo de care intoarcerea si reluarea functiilor cerebrale nu
maiesteposibila,introducandconceptuldemoartecerebrala.
Este in discutie moartea creierului in totalitatea lui; singura tara care considera
moartea creierului (moartea cerebrala) prin moartea trunchiului cerebral (unde se afla
centrii vitali cardiorespiratori) este Anglia. Moartea corticala, scoartei cerebrale, nu este
asimilita nicaieri in lume medical si juridic cu moartea creierului si astfel cu moartea
individului si deci, nu se foloseste in mod exclusive (electroencefalograma, EEG, plata
indicamoarteacorticala).
Auexistatdouaavantajeimediate:
posibilitateastabiliriimomentuluiincaresaprodusmoarteacerebrala
si astfel, o data ce moartea cerebrala este asimilata medical si biologic cu
decesul persoanei, stabilirea momentului mortii individului (criteriul cardio
respiratornupoatestabilidecatrareorimomentulmortiipersoaneaflatein
monitorizarecardiac)
posibilitatea dezvoltarii transplantului de tesuturi si organe, actiune
umanitara in folosul societatii. Pentru a se putea efectua transplant de la o
persoanadecedataestenecesar:
25
1. donatorulsafiemort
2. donatorul sa consimta (sau apartinatorii lui) la actiunea care se
producedupamoarteasa(desigurconsimtamantulesteprealabil
incazuldonatorului)
3. organul care se supune trasnplantului sa fie inca viu, cu rezerva
biologica,astfelincatpusincorpulprimitoruuisaisireiafunctiile
avuteincorpuldonatorului
Iata de ce era foarte importanta stabilirea conceptului de moarte
cerebralacareinacestfelpermitepedeoparteundiagnosticdedecesfoarte
rapidcattimpincacelelalteorganesuntvii(chiardacaestevorbade12ore
conformprotocoluluiinacestintervalcorpulestesustinutprinactiuneaunui
suport vital artificial aparat respirator artificial), astfel incat la extragerea
lordincorpuldonatoruliuorganeleprezintaobiologienemodificataaptadea
permitereluareafunctiilorspecifice.
Intrucatcreieruldintretoateorganelemoaredupacelmaiscurtinterval
de timp (56 minute) datorita consumului sau imens de resurse (oxigen si
glucoza),lamomentulconstatariimortiisalerestulorganelor suntincaviisi
daca sunt reanimate si sustinute artificial, ele pot fi intrun interval scrut de
timptrasnplantatecaorganecupotentialbiologicnemodificat.
PracticcriteriiledelaHarvardauizolatcriteriilecarepotstabiliconstatarea
mortii creierului si a momentului acesta in timpul desfasurarii procesului
mortii intregului organism2 permitand dupa constatarea mortii lui, initierea
masurilor de sustinere artificiala a celorlalte organe pentru a suspenda
evolutia procesului natural al mortii si a permite completarea masurilor
necesare extragerii organelor intro stare biologica nemodificata (chiar daca
usoralterata).
2.Clasificareasemnelormortii:
1.semne negative de viata (corespund mortii clinice si/sau mortii
aparente)
a) pozitiasiaspectulcadavrului:tonusulabolit
b) oprirearespiratiei
c) oprireacirculatiei
d) abolireareflexelor
e) modificarioculare
f) suspendareaactivitatiicerebrale
2.semnelecadaverice(corespundmortiireale)sisegrupeazain:
2
Din punct de vedere medical moartea este un proces, din punct de vedere juridic moartea este un moment.
26
modificaricadavericeprecoce(seinstaleazainetapapostmortem
precoce)
lividitatilesihipostazaviscerala
racirea
rigiditatea
deshidratarea
autoliza
modificaricadavericetardive(seinstaleazainetapapostmortem
tardivapeste24ore).
distructive
putrefactia
distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage
saularvelelor
conservatoare
naturale: mumificarea, adipoceara, lignifierea,
inghetarea
artificiale:inghetarea,imbalsamarea
a. Lividitatile cadaverice (livor mortis). Incep a se constata la circa 12

ore de la oprirea cordului si reprezinta scurgerea si acumularea sangelui in
regiunile declive ale corpului sub actiunea gravitatiei. In jurul a circa 1012
orenumaipalesclapresiunedevenindfixe.Suntextinselacirca18ore.
b.Rigiditateacadaverica(rigormortis).Reprezintacontracturecorpului
caurmareamodificariiconformatieichimiceamuschilorincaresecupleaza
contractiafibrelormuscularedeomanierageneralizatasidefinitiva(nuesteo
contractie sub actiunea consumului de energie ci ca urmare a modificarii
structuraleireversibilesidenaturareacomplexuluiactinamiozina).
Debuteaza la toti muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la
nivelulmuschilormiciart.temporomandibularala24ore,seextindela46
oresisegeneralizeazala1224ore.Corpulintrainrezolutielacirca2436ore
redevenindtreptatflaccid.
c.Racireacadavrului(algormortis).
Intrucitnumaipoategeneracaldura,cadavrulisivaegalizaintrunmod
ingeneralpredictibiltemperaturainternacuceaamediuluiambiantinclima
temperatacuoratadecirca0,0440C/orainprimele12ore(1,50F)sidecirca
0,029 grade/ora (1 0F) in urmatoarele 1218 ore sau de 2 ori mai repede in
climatropicala.
d.Deshidratareacadaverica.Odatacucaldura,prinevaporaresepierde
siapadeterminindusedeshidratareatesuturilor;
27
e. Autoliza cadaverica. Autoliza, este un proces atit intravital cit si

postvital (postmortem) care se caracterizeaza prin digestia enzimatica a
celulelorsitesuturilor.Esteunadintremodalitatileprincarecorpulscapade
celuleleinexcesorideprodusiirezultatidindistrugereaacestora.Deosebirea
intreAintravitalasiceapostmortalaestecaiincazulceleidinurmasepetrece
deomanierageneralizatalatoatecelulelecorpuluisidintrodata.
Datamortiiesteoproblemajuridicaimportanta.Esteadeseaimposibil
sa determini cu exactitate ora decesului unei persoane. De aceea in practica
medicolegala se discuta despre data probabila a mortii, DPM si cand se
aminteste intervalul scurs dupa moarte pana in prezent, despre intervalul
postmortem,IPM.
DPMseevalueazapecriteriimedicolegalecomplexe:
a) semnele mortii reale: lividitatile, rigiditatea, putrefactia,
determinareatemperaturiicorpului.
b) determinaritanatochimiceiinspecialinumoareavitroasa(ex:
potasiuinumoareavitroasa,pHsinge,etc.).FolosindnumaiK+
specificitateaesterelativmicadecirca10oreinprimele24ore
sicirca20oreinprimele48ore.
c) continutulstomacului;omasafrugala(1sandwich)sedigerain
2ore,unamediein34oresiunabogatain46ore.Timpul
deinjumatatirela150gsucportocaleesteinmediede24min
+/ 8min, iar la 150 g friptura porc 58,58min. +/ 17,68 min.
(BrophyC.M.,1986).
d) histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate
(excoriatii,plagi).
e) microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului
tuns)
f) date entomologice medicolegale (stiinta care se ocupa cu
studiul insectelor in relatie cu descompunerea cadavrelor;
exemplu: stabilirea intervalului postmortem probabil prin
evaluareavechimiidedezvoltareaoualelor/pupelorinsectelor
descoperitepecadavru)
g) datedeancheta(nscrisuridatate,marturii,etc.).
Moartea se poate produce natural (de boala sau patologic) sau violent
(traumatic).Astfelmoartepoatefidefel(felulmortii/decesului)violentaori
28
nonviolenta. Acest aspect are o importanta semnificatie juridica intrucat in

cazurileviolentejustitiaareobligatiasacauteimpreujurarileviolentecareau
scurtatviataaceluiom.
violent: deces de cauza/cauze traumatice (mecanice, fizice, chimice,
biologice). Cauzele traumatice se afla in mediu si atunci cand actioneaza
asupra corpului uman se produce ceea ce poarta numele de actiune
traumatica ori traumatism care atunci cand este in masura de grav pentru a
determina decesul constituie moarte violenta. Ca modalitate de producere
decesul poate fi accident, sinucidere, omucidere (clasificare juridica).
Imprejurarile decesului sunt acele situatii in care a avut loc decesul (ex.
moartedecauzaviolenta,accidentala,inimprejurarileunuiaccidentrutier).
nonviolent/neviolent(decesdecauza/cauzenetraumatice,patologice,
adica de boala ca in boli cronice ex. cancer sau ca in boli supraacute care
determina moartea subita adica brusc rapid si neasteptat in plina sanatate
aparenta).
Cauzele medicale ale mortii se refera la cauzele care au determinat
decesul persoanei. Ele se clasifica in cauze propriuzise ale decesului (cauze
imediate,intermediaresiinitialedelacareapornitdecesul)sialtecauzecare
au contribuit la deces dar care nu reprezinta ele insele cauzele decesului
(cauze morbide, preexistente). Atunci cand medicul curant nu poate
determinasiobiectivacauzelemedicalealedecesului,seaflainsituatiacauzei
mortii necunoscute, ceea ce conform art. 114 CPP impune autopsia medico
legala.Necunaostereacauzelormedicalealedecesuluinupoateexcludecauze
violentededecessiacesteatrebuieafiinvestigate.
Mecanismulmortiireprezintamecanismulfiziopatologiccarestalabaza
tanatogenezei.
Moartea violenta face obiectul investigatiei judiciare, autopsia medico
legalafiindparteconstituentaprocedural.
Moartea suspecta, dupa cum i spune si numele ridica suspiciuni
judiciare. Un deces suspect este atunci cand asupra corpului defunctului se
constatavatamaricorporaleexistandsuspiciuneacaacesteasaseaflelabaza
decesuluiaceleipersoaneoriexistamarturiicareatestaimprejurarisuspecte
aledecesuluipersoanei.
Moartea subita este o forma a mortii suspecte; se ia in discutie atunci
cand o persoana decedeaza brsuc rapid si neasteptat in plina sanatate
aparentaoricandareoboaladesprecareinsanusecunoasteunriscasteptat
de deces si cu toate acestea decesul se produce. In general decesele rapide
29
genereaza suspiciuni, autopsia fiind necesara pentru a lamuri cauzele. Prin

modalitatea sa rapida, brusca si neasteptata de instalare creaza suspiciuni
asupra unui accident toxic sau asupra unei omucideri. Din acest motiv
moartea subita impune autopsia medicolegala ca si in orice deces violent
(traumatic).
UNITATEADEINVATARE3.ELEMENTEDETRAUMATOLOGIEGENERALA
MEDICOLEGALA.LEZIUNITRAUMATICEPRIMARE
CUPRINS
OBIECTIVE
Cunoasterea elementelor material biologice care compun vatamarea: agentul traumaticactiunea traumatica-leziunea traumatica.Cunoasterea mecanismelor de producer a vatamarii.
Cunoasterea principalelor tipuri de leziuni traumatice, chimoza, hematomul, excoriatia si
plaga si semnificatiile lor medico-legale si juridice.
Agentiitraumatici(existentiinmediu)seclasificain:
1. Agentitraumaticimecanici
Corpuricontondente
a. functiedemarimeasuprafeteidecontact,seimpartin:
b. obiectecontondentecusuprafatamica(sub16cm2)
30
c. obiectecontondentecusuprafatamare(peste16cm2)
d. functiedesuprafata,seimpartin:
e. obiectecontondentecusuprafataneregulata
f. obiectecontondentecusuprafeteplanesimuchiidrepte
Obiectecuvirfurisaulameascutite
a.Obiecteintepatoarecuie,andrele
b.Obiectetaietoarebrice,lamederas
c.Obiectetaietoareintepatoarecutite
d.Obiectetaietoaredespicatoaretopoare,securi,satire
Proiectile (viteza de deplasare >50 m/s (spre deosebire de corpurile
contondente)
Undadesoc(blastwave)
2. Agentitraumaticifizici
a. Variatiiextremedetemperatura(calduraexcesiva,frigul)
b. Electricitate(curentulelectricartificialorinatural)
c. Variatiiextremealepresiuniiatmosferice
d. Zgomotul(undesonore,ultrasunete,infrasunete)
e. Radiatiielectromagnetice
f. Campurimagnetice
g. Radiatiiionizante
3.Agentitraumaticichimici:substantechimice(oricesubstantachimicaeste
sitoxica:ceeacefacediferentaintremoartesiviataestegraduldetoxicitate
sidoza)
4. Agenti traumatici biologici (orice agent viu care actioneaza traumatic

asupraomului)
bacterii
virusuri
otravurivegetalesauanimale
leziuniprodusedeanimale,insecte,etc.
5. Agenti traumatici psihici (in imprejurari deosebite si in actiune

supraliminala)
Urmare a actiunii agentilor traumatici se produc in imprejurarile
traumatismului leziuni traumatice datorita actiunii energiei cinetice
31
transformate in energie mecanica ori a toxicitatii, etc. Aceste leziuni

traumatice sunt asimilate juridic vatamarilor corporale. Legea pedepseste in
raportcuproducerealor,inraportcugravitatealorsiinraportcucauzlitatea
lorcareleagaactiuneavatamatoaredevatamarilerespective.
Agentii traumatici actioneaza prin traumatism asupra corpului iin
masura sa produca acestuia vatamari corporale prin urmatoarele tipuri de
mecanismedeactiune:
1. lovire
activa/directa(sintagmalovirecuuncorp)
Leziuniledeloviresunt
o laloculdeimpactcuagentultraumatic,
o au o corespondenta lezionala a structurilor
corpuluiceaufostinteresatedinspresuperficial
spreprofunzime,
o nusuntdeobiceipepartiproieminente,
o mai frecvent pe parti descoperite (expuse) ale
corpului
pasiva(sintagmaloviredeuncorp)
cadereaesteceamaifrecventmecanismpasiv:corpul
inmiscareselovestedeplanuldesustinere.Leziunile
dincaderesunt:
o pepartileproieminente
o unilaterale (pe partea cu care omul cade si se
loveste)
o in general putin grave (au loc de la o inaltime
maximinaltimeapropriuluicorp)
32
Fig.14Leziunidecaderepepartileproieminente,putingrave
(cuamabilitateaprof.Dr.D.Dermengiu)
2.
3.
4.
5.
activpasiv: asocierea lovirii active si pasive (sintagma

lovirecuside)
sintagmacusaudeindicafaptulcalegistulnuare
criteriiobiectivepentruastabilimecanismuldelovire
comprimare(intre2planuridure)
a. muscarea
b. amputarea,decapitarea
tarare
zgariere
mecanismespecifice
a. accidentul rutier: lovirecadere, lovirebascularecadere,
lovireproiectare
b. inecarea,etc.
c. spanzurarea
33
Fig.15Santdespanzurare:seobservacorespondentadintresantsicorpuldelict,
caracterelevitalealesantului,dirctiasaoblicapegatsimaiadancaanterior,amprenta
lasatadenodlateralstanga
d) sugrumare
Fig.16Leziuni(echimoze)alegatuluiincaresepotobservapulpeledegetelor
strajuitedeexcoriatiisemilunaredatedeunghii
e) actiuneacurentuluielectric,etc.
34
Fig.17Leziunetraumaticaproudsadepatrundereaincorpacurentuluielectric
(marcaelectrica)
Mecanismeledeactiuneamintitepotfiproduseprinactiuneaagentilor
traumaticimanipulatidecatrepropriapersoana(autoagresiune)oridecatre
altepersoane(heteroagresiune).
Vatamari(leziunitraumatice)caracteristiceautoagresiunii:
Inzoneaccesibilemainiidominante
Ingeneralputingrave
Corespunzatoaremotivuluipentrualeinduce
Culeziunideezitare(instinctuldeconservareimpiedicapersoana
deasiproduceleziunidirectgrave)
Criteriiledediferentiereintreleziuniledeautopararesicele
leziunileautoprodusenusintabsolute,sitrebuieevaluate
cugrijadelacazlacaz.
Nutoate"leziuniledetatonare"sintsemnindubitabilalunei
sinucideri, putind fi generate in cursul unei
heteroagresiuni in care leziunile mai superficiale sint
explicatedeeforturilevictimeideaindepartasauatenua
loviturileagresorului.
35
Fig.18Leziunitraumatice(vatamari)careprezintatatonare(ezitare)
caracteristiceingeneralsinuciderii(leziuniautoproduse)
Vatamari(leziunitraumatice)caracteristiceheteroagresiunii:
Laloculdeimpact
Ingeneralgrave(inscopuldeascoatedinactiuneorideaelimina
victima)
Vatamari(leziunitraumatice)caracteristiceautoapararii:
Pe partile corpului care pot impiedica patrunderea agentului
traumatic catre regiuni considerate extrem de important a fi
salvate (fata, piept, abdomen): palme, marginea cubitala
(laterala)aantebratului,spate
Leziunile traumatice primare se regasesc la nivelul suprafetei corpului
undepotfiobservatepetegument(examinareatentacucorpuldescoperit)
Se impart in leziuni cu pielea intacta (fara solutie de continuitate la
nivelul pielii) si in leziuni cu pielea (tegumentul) discontinuu (cu solutie de
continuitatelanivelulpielii).
36
Leziuni fara solutie de continuitate la nivelul tegumentului (cu pielea

intacta)
a.Echimoza
Produsaprinactiuneadelovirecucorpdursaudecorpdursetranfera
energie cinetica care se trasnforma in energie mecanica ce determina
comprimarea partilor moi , tesuturi, vase de sange si nervi. Vasele de sange
contins ange care este un fluid si ca orice fluid incompresibil. Sub actiunea
vatamatoare,sangeledinvaseestecomprimatsiimpinsseraspndesteinvase
conexe dar in masura in care acest fenomen de comensare nu poate
contracara actiunea de impingere, el va raspunde cu o forta egala si de sens
contrarcuceacareilimpingesiinvingandelasticitateatesuturilorsiavaselor,
vadeterminarupereavaselorceeacevaconstituihemoragia.
Hemoragia este o sangerare in tesuturi. Sangele se acumuleaza in
interiorul tegumentului (la nivelul dermului). Aici sangele, scos din circuitul
sanguinnumaiaflaconditiidesupravietuireoptime,siastfelhematiilesevor
liza eliberand hemoglobina care contine hemul, un compus colorat, care sub
actiuneaoxigenuluidintesuturi,dinmediu,vasuferiprindenaturarediferite
variatiideculoare.
Fig.19Echimozarosieviolaceeneomogena:corpdur,probabil12zile
(prinamabilitateaprof.D.Dermengiu)
Culoarea echimozei poate fi folosita aproximativ pentru datarea

momentului producerii loviturii, actiunii vatamatoare, dar adesea este
37
speculativa.Cucertitudineoechimozagalbuienupoatefiprodusainaceeasi
zisauieri.
o initial,auculoarerosietica(datoritaprezenteioxihemoglobinei)
o ulterior,devinviolaceialbastrii(timpde13zile)
o apoidevinverzuisauverzuicafenii(timpde34zile)
o infinal,devingalbui
o dupa 710 zile de la producerea traumatismului, echimozele mici
dispar
o modificarile de culoare se fac dinspre periferia echimozelor spre
centrullor
o exista variatii individuale foarte mari in ceea ce priveste viteza de
evolutieaechimozelor(facmaiusorechimozecopii,batrini,femei
obeze, persoanele cu ciroza, diateze hemoragice sau care iau
anticoagulantesauantiagreganteplachetare)
o
Fig.20Echimozaneomogenaviolaceesigalbuie:corpalungit,catevazile
(prinamabilitateaprof.D.Dermengiu)
In majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul de impact; uneori au

forma specifica sugerand obiectul care lea produs (leziuni cu patern
traumaticmarcatraumatica).
38
Fig.21Echimozacupatterntraumatic(marcatraumatica):inelcupecete
Fig.22Echimozaalungitaneomogena,violacee:corpalungit,lovireprinacestpulover
(ilpurtalaacelmoment)
Inanumiteagresiuni,echimozeleauolocalizarespecifica:
insugrumare:lanivelulgatului(rotundovalare)
inviol:pecoapse,etc.
39
b.Hematomulesteosangeraremaimareincaresursadesangerareesteun
vas mai mare de la nivelul pielii sau din vecinatate si care determina
acumularea sangelui in tesutul gras (hipoderm) sau lax dintre structurile
tesuturilor aflate sub piele. Daca o echimoza are doua dimensiuni
(latime/lungime),hematomulare3(lungime/latime/inaltime).
Leziunicusolutiedecontinuitatelanivelulpielii
a. Excoriatia reprezinta o zgarietura a pielii respectiv o decolare a
straturilorsuperficialealeepidermului.Apareprinfrecareapieliicusaudeun
obiectrugossauprinactiuneatangentialaaunuiobiect.
Excoriatiile reproduc mult mai frecvent decit echimozele forma
obiectuluivulnerant
b.Plagi(rani)
Criteriideclasificare:
infunctiedeprofunzime,potfi:
superficialeintereseazadoartegumentul
profunde (traverseaza tegumentul si patrunde in straturile
subiacente):
penetrante(incavitati)potfi:

perforanteperforeazaorganecavitare

transfixiantepatrundinorganeparenchimatoase
nepenetrante
infunctiedeevolutie:
o simpla
o complicatacuinfectii,hemoragii,emboliegazoasa
o evolutia microscopica a plagii permite stabilirea timpului scurs de la
producereaeisidiferentiazaplagileintravitaledecelepostmortem
infunctiedeaspectulmacroscopic:
A) Plagacontuza/zdrobita
esteprodusaprinlovireacu/deuncorpdur,regulatsauneregulat
de obicei are profunzime mica, marginile plagii sint neregulate iar
fundulesteanfractuos
40
Fig.23Plagazdrobita(intreceledouaarcadedentare).Sepotvedeapuntitisulare
transversalefatademarginileplagii:aceastasemnificafaptulcatesutulafost
comprimatintredouaplanuridureatatdemultincatforteledecompriuneauinvins
elasticitateatesutuluideterminandsfasierealui:tipicepentrucomprimareviolenta.(in
acestcazintrearcadasipumnulcasicorpcontondent)
b)Plagasfasiata
apare in cazul in care unghiul de lovire este mic iar pielea se poate
decola de pe planurile subiacente (scalparea este o varietate de plaga
sfisiata)

c)Plagamuscata
aremarevaloare inprocesuldeidentificareaagresorului(pebaza
amprentelor
dentare)
muscaturile de caine nu formeaza un ovoid, cele deom formeaza un
ovoid
41

Fig.24Plagamuscatadeom(prinamabilitateaprof.D.Dermengiu)
Fig.25Plagamuscatadecaine(cuamabilitateaprof.D.Dermengiu)
d)Plagaintepata
areaspectcircular,caunorificiu,faralipsadesubstanta
trebuiediferentiatadeplagaimpuscata
42
Fig.26Plagaintepata(prinamabilitateaprof.DrD.Dermengiu)
e)Plagataiata
poatefiprodusadeinstrumentecuolamasaudoualame
uneori adincimea plagii scade progresiv si se termina printro
escoriatie iar la un capat al plagii apare "codita de soricel" care ofera
informatiidespredirectiadeactiuneaagentuluivulnerant
Fig.27Plagataiatacucoditadesoricel:coditaestepeacolopeundeiese
instrumentultaiatordincorpsiastfelseindicadirectiadelovire
(prinamabilitateaprof.DrD.Dermengiu)
43
f)Plagataiataintepata
este cel mai frecvent tip de plaga intalnit in practica medico
legala;seconstataununghisiomarginerotunjita(olamataietoare)sau
douaunghiuri(doualametaietoare)
Fig.28Leziunetraumatica(leziunevatamatoare)produsaprintaiere.Seobserva
caracterulpostmortal(nevital)lipsitdesangeraresicoagulare
(prinamabilitateaprof.dr.D.Dermengiu)
f) Plaga despicata (corpuri grele cu muchii in general mai putin

taietoare)
g) Plagi impuscate. Sunt determinate atat de actiunea factorului

primar la impuscarii (glontele) cat si de actiunea factorilor
secundari(inlimitalordeactiune).Factoriiimpuscarii:
factorulprimar(glontul)
factorisecundari:
o fum
o gazefierbinti
o flacara
o particuledepulberenearsa
44
Aspecte medicolegale ce constituie obiective specifice ale autopsiei medico

legaleinimpuscare
1. Diagnosticulimpuscarii(diferentiereacuplagaintepata)
2. Precizareaorificiuluideintraresiaceluideiesireaproiectilului
3. Precizareadistanteidelacaresatrassidirectiadetragere
4. Precizareacaracteruluivitalalleziunii
5. Precizareacaracteruluiautoprodussauheteroprodusalleziunii
6. Stabilireanumaruluideimpuscarisiaordiniiacestora
7. Stabilirealegaturiidecauzalitateintreplagaimpuscatasideces
8. Dacavictimasupravietuiesteprecizareagravitatiileziunii
9. Identificareaarmei
Fig.29Orificiudeimpuscare(deintrare)inlimitadeactiuneafactorilor
secundariaiimpuscarii(funingine,urmedetatuaj)impuscaredelamica
distanta;particulelearsesinearseseaflainmajoritateininteriorulplagii.
Dupaspalare(dreapta)aspectulestesimaiclarsisevadurmedetatuajdar
putineceeacesustineprezentalorininteriorulplagiisimicadistantade
tragere(prinamabilitateaprof.dr.D.Dermengiu)
45
Fig.30Plagiimpuscatedeiesire:stangalapiele,dreaptalanivelulcaloteicraniene
(palnie)
(prinamabilitateaprof.dr.D.Dermengiu)
Fig.31Plagadeimpuscaredeintrarecutagereoblicacudirectiedinspredreapta
imaginiisprestangaimaginii(prinamabilitateaprof.dr.D.Dermengiu)
46
UNITATEADEINVATARE4.VATAMAREACORPORALA
CUPRINS
1. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o persoana in viata ori
decedata.Actelemedicale.Expertizamedicolegala.
3.Raportuldeconstataremedicolegala
4.Evaluareagravitatiileziunilortraumatice:zileledeingrijiremedicala,ZIM
5.Limitealeevaluariimedicolegaleavatamarii
6.Prevederileart.182CPprivindvatamareacorporalagrava:pierdereaunuiorganori
incetarea functionarii acestuia, infirmitate fizica si psihica, slutire, avort posttraumatic,
punereainprimejdieavietii
OBIECTIVE
Cunoasterea aspctelor traumatice la care se refera vatamarea corporala. Cunoasterea
procedurilor si actelor medicolegale prevazute in lege cu privire la probarea vatamarii
corporale. Cunoasterea modului in care se face evaluarea gravitatii leziunilor traumatice
incatsasepoataincadrafapta.Continutulvatamariicorporalegraveatatcanumardezile
deingrijirecatsicasiconsecintealevatamariiimediateoritardive(incetareafunctionarii
acestuia, infirmitate fizica si psihica, slutire, avort posttraumatic, punerea in primejdie a
vietii).Limiteleevaluariimedicolegaleavatamariicorporale.
1. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o

persoanainviataoridecedata.Actelemedicale.Expertizamedicolegala.
Constatarea vatamarii corporale la persoana in viata se efectueaza la
cerereaoficialaaorganuluidejustitie(raportdeconstataremedicolegalasau
raportdeexpertizamedicolegala)orilacerereapersoanei(certificatmedico
legal).Toatedocumenteleauvaloareprobatoriediferentaconstandinfaptul
cainprimulcazorganuldejustitieesteinmodoficialinstiintatdelainceput,
examinareamedicolegalaefectuanduseincunostiintasa.Nimicnuimpiedica
persoanacaodataintratainposesiacertificatuluimedicolegalsaseadreseze
unuiavocatcaresaasistejuridicpersoanaactionandinjustitiefaptuitorul.
Inurmaexaminarilorprezentatemaisusrezultacaactivitateamedico
legala se materializeaza prin redactarea urmatoarele tipuri de acte medico
legale:raportuldeexpertiza,raportuldeconstatare,certificatul,buletinulde
analiziavizul.
prinraportdeexpertizamedicolegalsenelegeactulntocmitdeun
expertlasolicitareaorganuluideurmrirepenalsauainstaneidejudecat
icarecuprindedateleprivindexpertizaefectuat.Expertizamedicolegalse
efectueaz n situaiile prevzute la Art. 116 i 117 din Codul de procedura
penal,precumilaArt.201dinCoduldeproceduracivil;
47

Art.112 CPP Folosirea unor specialisti. Cind exista pericolul de disparitie a unor
mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea
urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate folosi
cunostiintle unui specialist sau tehnician, dispunind, din oficiu sau la cerere, efectuarea
uneiconstataritehnicostiintifice.
Constatarea tehnicostiintifica se efectueaza de regula, de catre specialisti sau
tehnicieni care functineaza in cadrul ori pe linga institutia de care apartine organul de
urmarirepenala.Eapoatefiefectuatasidecatrespecialistisautehnicienicarefunctineaza
incadrulaltororgane.
Art.116CPPOrdonareaefectuariiexpertizei.Candpentrulamurireaunorfaptesau
imprejurari ale caauzei, in vederea aflarii adevarului , sint necesare cunostiintele unui
expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune, la cerere sau din
oficiu,efectuareauneiexpertize.
Art. 117 CPP Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul
infractiunii de omor deosebit de grav, precum si atunci cind organul de urmarire penala
sauinstantadejudecataareindoieliasuprastariipsihiceainvinuituluisauinculpatului.
Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In
vederea efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau
instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar.
Aceastamasuraesteexecutoriesiseaducelaindeplinire,incazdeopuneredeorganelede
politie.
Deasemenea,efectuareauneiexpertizeesteobligatoriepentruasestabilicauzele
mortii,dacanusaintocmitunraportmedicolegal.
Art.114CPPConstatareamedicolegala.Incazdemoarteviolenta,demoarteacarei
cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cind este necesara o examinare corporala
asuprainvinuituluioripersoaneivatamatepentruaconstatapecorpulacestoraexistenta
urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari
medicolegalesicereorganuluimedicolegal,caruiaiirevine competentapotrivitlegii,sa
efectuezeaceastaconstatare.
Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea
procurorului".
Art.115CPP."Raportuldeconstataretehnicostintificasaumedicolegala.Operatiile
si concluziile constatarii tehnicostiintifice sau medicolegale se consemneaza intrun
raport. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea
oricarei dintre parti, daca apreciaza ca raportul tehnicostiintific ori medicolegal nu este
complet sau concluziile acestuia nu sint precise, dispune refacerea sau completarea
constatariitehnicostiintificeorimedicolegale,sauefectuareauneinoiexpertize.
Cindrefacereasaucompletareaconstatariitehnicostiintificeorimedicolegaleeste
dispusa de instata de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia
masuriinvedereacompletariisaurefaceriilui".
48
Art.122CPPRaportuldeexpertiza.Dupaefectuareaexpertizei,expertulintocmeste
unraportscris.
Cindsintmaimultiexpertiseintocmesteunsingurraportdeexpertiza.
Daca sint deosebiri de pareri, opiniile separate sint consemnate in cuprinsul
raportuluisauintroanexa.Raportuldeexpertizasedepunelaorganuldeurmarirepenala
saulainstantadejudecatacareadispusefectuareaexpertizei.
prinraportdeconstataremedicolegalsenelegeactulntocmitdemedicullegist
lasolicitareaorganuluideurmrirepenalsauainstaneidejudecaticarecuprindedate
privind constatarea efectuat. Constatarea medicolegal se efectueaz n situaiile
prevzutelaArt.112i114dinCoduldeprocedurapenal;
expertiza medicolegala (la solicitarea scrisa a organelor de ancheta dupa

constatarenumaicindaparnoidateprinexaminareaactelormedicalesimedicolegale).
suplimentdeexpertiza(art.124CPP).
Art. 124 CPP." Suplimentul de expertiza. Cind organul de urmarire penala sau
instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa,
dispuneefectuareaunuisuplimentdeexpertizafiedecatreacelasiexpert,fiedecatrealtul.
De asemenea, cind se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in
ssciris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de
expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la
ascultareamartorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medicolegal,
laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat
expertiza".
avizaredecatreComisiadeAvizaresiControl
nouaexpertizamedicolegala(art.125CPP).
Art.125 CPP."Efectuarea unei noi expertize. Daca organul de urmarire penala sau
instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de
expertiza,dispuneefectuareauneinoiexpertize".
avizaredecatreComisiadeAvizaresiControl
comisiasuperioaramedicolegala
Art. 201 CPP Expertiza. Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta
consideranecesarsacunoascaparereaunorspecialisti,vanumi,lacerereapartilororidin
oficiu,unulsautreiexperti,stabilindpuncteleasupracaroraeiurmeazasasepronuntesi
termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incit
depunereaexpertizeilainstantasaaibalocconformdispozitiilorart.209alin.1.
Cind este necesar, instanta va solicita efectuarea exertizei unui laborator sau unui
institutdespecialitate.
Indomeniilestrictspecializate,incarenuexistaexpertiautorizati,dinoficiusaula
cerereaoricareidintreparti,judecatorulpoatesolicitapunctuldevederealuneiasaumai
multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi
49
prezentatincameradeconsiliusauinsedintapublica,partilefiindindreptatitesapunasi
eleintrebari.
Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat,
sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri sint aplicabile in mod
corespunzatorincazurileprevazutelaalin.2si3.
La efectuarea expertizei in conditiile alin.2 pot participa si experti desemnati de
parti,dacaprinlegenusedispunealtfel".
princertificatmedicolegalsenelegeactulntocmitdemedicullegist
la cererea persoanelor interesate i care cuprinde date privind examinarea
medicolegal;
prin buletin de analiza se nelege actul ntocmit de specialitii
instituiilor de medicin legal sau de persoanele competente din cadrul
instituiilor de medicin legal, la cererea persoanelor interesate, i care
cuprindedateprivindexamenulcomplementar;
prinavizmedicolegalsenelegeactulntocmitdeComisiasuperioara
medicolegal, precum i de Comisiile de avizare i control al actelor
medicolegale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aprob
coninutul i concluziile actelor medicolegale i se recomand efectuarea
unornoiexpertizesauseformuleazconcluziiproprii.
Examinarile medicolegale pot fi solicitate in vederea eliberarii unui
certificatmedicolegalinurmatoarelecircumstante:
a) persoanaincauza,dacaaimplinitvirstade16ani;
b) unuldinparinti,pentrucopiimaimicide16ani;
c) tutorele sau autoritatea tutelara pentru persoanele puse sub tutela,
precumsicuratorulincazulincaresainstituitcuratela;
d)persoanelecareingrijescminori,alteledecitceleprevazutelalit.a,b
sic;
e) directorul unitatii pentru persoanele internate in camine, spitale,
internatescolare;
f) comandantul locului de detinere, pentru persoanele condamnate si
organul de urmarire penala sau instanta de judecata, pentru
persoaneleaflateinstarederetineresaudetinere;
g) orice alte persoane, pentru copiii gasiti, pentru persoanele debile
mintal, pentru cei care nu se pot ingriji singuri si nici nu sint in
ingrijireacuiva.
h)orice persoana juridica, pe baza de contract incheiat cu institutia de
medicinalegala
50
Minoriivorfiexaminatiinprezentaunuiadintreparintisauatutorelui,
iarinlipsaacestora,inprezentaunuimembrumajoralfamiliei,deacelasisex
cuminorul.
Persoanele aflate in stare de retinere vor fi examinate in prezenta
personaluluidepazadeacelasisex.
CMLestecompusdin3parti:
a.Parteaintroductivaincareseconsemneaza:
datepersonaleprivindpersoanaexaminata
istoriculfaptei
datemedicaleinrelatiecuagresiuneasuferita
b.Parteadescriptiva
Consemnarea aspectelor lezionale obiective (a vatamarilor ce se
constatapecorpulvictimei).Sedescriuleziuniletraumaticepecarevictimale
prezinta si le arata (leziuni traumatice fara solutie de continuitate a
tegumentului: echimoza; hematomul; fractura, luxatia inchisa, sau leziuni
traumatice cu solutie de continuitate a tegumentuluiexcoriatia; plaga;
fractura,luxatiadeschisa).
Consemnarea acuzelor subiective este obligatorie. Fara a fi obiectivate
insa, simptomele nu vor fi luate in considerare in cadrul concluziilor
expertizeimedicolegale.
Medicul legist este desigur mai intai de toate medic si astfel el asculta
acuzelevictimei,identificaposibilelesimptomealeunorbolioricomplicatiisi
trimite persoana in cauza spre a fi examinata la cererea sa in alte unitati
medicale la diferite specialitati corespunzataoare simptomelor reclamtate
astfel incat sa se implineasca doua obictive care in ordine sunt: binele
pacientuluidarsiobiectivareavatamarilorcenupotfidoarsimpluconstatate
pecorpulvictimeiceeaceiivapermitesaevaluezegravitateavatamriloratat
acelorceputeauficonstatatecatsiacelorcesaoobiectivatprinexamenulde
specialitatealcolegilormedici.
Art.42,Legea459/2001,Normeprocedurale1)Unitilesanitaresuntobligate
spunladispoziieinstituiilormedicolegale,lacerereascrisaacestora:copiilizibilede
pe documente medicale, extrase din registrele de consultaii, copii integrale lizibile de pe
fiele de observaie clinic cuprinznd evoluia clinic, tratamentul, rezultatele
investigaiilor paraclinice, protocoale operatorii, sau s permit accesul expertului
desemnat la orice documente medicale privind cazurile cercetate. Unitile medicale au
obligaiaspunladispoziieinstituiilormedicolegale,lacerereaacestora,idocumentul
51
original al oricarei investigaii efectuate, innd evidena strict a acestora i pstrnd o

copienloculoriginalului.
2) Documentele se arhiveaz de ctre instituiile de medicin legal fr termen

limitdepstrareaacestora.
3)Copiiledepedocumentelemedicaleprevzutelaalin1)trebuiesfielizibile,s
poartemeniuneaconformcuoriginalul,semnturaiparafamediculuiresponsabil.
Art.10,Legea459/2001,Normeprocedurale(Normeproceduraledeapolicarea
legii 459/2001) 1) La ntocmirea actelor medicolegale medicul legist sau comisia
desemnatareurmatoareleobligaii:
a) sianconsiderarecertificatele,referatelemedicaleifieledeobservaieclinicemise
deunitisanitarealeMinisteruluiSntiisauacreditatedeacesta;
b) s verifice dac documentele menionate la lit. a) prezint urmatoarele elemente de
siguran: numr de nregistrare, tampila unitii sanitare, semntura i parafa
medicului, care trebuie s menioneze specialitatea i codul medicului, iar n cazul
fotocopiilor,meniuneaconformcuoriginalul,atestatdemediculresponsabil.
2) Medicul legist nu poate lua n considerare informaii cuprinse n alte tipuri de

nscrisuri medicale dect cele prevzute la alin 1), cum ar fi bilete de trimitere, reete,
consulturinscrisepereete,concediimedicale,biletedeexternare.
Art. 25, Legea 459/2001, Norme procedurale n cazul n care instituiile

sanitarerefuznejustificatpunerealadispoziieainformaiilorsolicitatesauexaminarea
nemijlocita persoanei, instituiile de medicin legal comunic organului judiciar carea
dispusefectuareaexpertizeipunereanimposibilitatedeefectuarealucrriisolicitate.
c.ConcluziileCML
Certificatul medicolegal, CML, se consemneaza o data cu examinarea,
concluziilesaleputindfiincheiateimediatdupaexaminaresaudupauntimp
scurt in conditiile in care leziunile constatate impun pentru obiectivare
consulturidespecialitate.
Concluziile CML trebuie sa precizeze conform codului de procedura
penalaurmatoareleaspecte:
i.realitateatraumatismului
ii.mecanismuldeproducere
iii.naturaagentuluitraumatic
iv.dataprobabilaatraumatismului
v.apreciereagravitatiitraumatismuluiexprimataprindurataingrijirilor
medicale(numaruldeziledeingrijiremedicala).
52
3. Raportul de constatare/expertiza medicolegala, RCML/REML:

aspectegenerale
RCML3/REML4 se efectueaza numai la solicitarea scrisa a organelor de
justitiecaexaminarioficialesiaucaobiect:
constatarea sexului, virginitatii, capacitatii sexuale, virstei, conformatiei
saudezvoltariifizice,precumsiaelementelornecesarestabiliriifiliatiei;
constatarea leziunilor traumatice, a infirmitatilor si a starilor de boala
consecutiveacestora;
constatarea starii obstetricale, cum ar fi sarcina, viduitatea, avortul,
nasterea,lehuziaetc;
expertiza pentru evaluarea starii de sanatate avind ca scop stabilirea
aptitudiniloruneipersoanedeaexercitaoanumitaactivitate(aptitudineade
aconduceautovehicole,aparatedezbor,deportarmaetc).
oricealteexaminarimedicalecerutedeorganeleindreptsaudeparti,
inclusivconstatareastariipsihice.
Raportuldeconstatare/expertizamedicolegalacuprinde:
9 Partea introductiva, in care se arata data si organul ce a ordonat
expertiza, numele, prenumele si gradul profesional al medicului (medicilor)
legist care a efectuato, cind si unde a fost efectuata, identitatea persoanei,
data intocmirii raportului de expertiza, obiectul expertizei si intrebarile la
care expertul trebuie sa raspunda, materialul pe baza caruia a fost efectuata
expertiza, informarea si consimtamintul partilor, explicatiile acestora in
cursulexpertizei;
9 Partea descriptiva. Descrierea in amanunt a constatarilor facute cu
ocazia expertizei incepind cu anamneza, analiza explicatiilor in raport de
datele medicale constatate, rezultatul examinarilor si discutia faptelor
medicale;
9 Concluziilesebazeazaexclusivpedatesifapteconsemnateinraport
sicuprindraspunsurilelaintrebarilepuse,opiniaexpertuluiasupraobiectului
expertizei,precumsioricealteproblemepecareexpertulleconsiderautilede
afirmatinexpertiza.
In cazurile in care organele in drept solicita concluzii imediat dupa
efectuarea unei lucrari medicolegale, unitatea de medicina legala va inainta
3
raportul de constatare medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale solicitate prin adresa scrisa
emisa de catre organele de ancheta privind prima examinare medico-legala pe persoana in viata privind constatarea
vatamarii corporale si a urmelor acesteia pe corpul victimei sau pe persoana decedata ca autopsie medico-legala.
4
raportul de expertiza medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale prin adresa scrisa emisa de
catre organele de ancheta privind fie (1) o prima examinare medico-legala in domeniul examinarii medico-legale pe
acte, (2) expertizei medico-legale psihiatrice sau (3) expertizei filiatiei fie o noua examinare medico-legala (noua
expertiza) pe persoana in viata sau pe cadavru (exhumare).
53
raportul de expertiza sau de constatare medicolegala de indata sau in cel

mult 3 zile de la data efectuarii lucrarii. Daca in acest termen, nu pot fi
formulate concluzii definitive, raportul va fi inaintat cu concluzii provizorii,
urmindcaraportulcuconcluziidefinitivesafieinaintatimediatcevaputeafi
intocmit.Concluziileprovizoriisevorreferinumailadatelecesepotdeduce
dinlucrarileefectuate.
Raportul de constatare realizeaza o constatare in sensul de a nu se
pierde mijloace de proba sau semne ale vatamarilor ce au avut loc cu putin
timpinainte,inmasuracasafieincaprezentepecorpulvictimei,semnecepot
sa se altereze prin trecerea timpului sau prin evolutie si se executa la
solicitarea organelor de justitie: este opozabil procedural certificatului
medicolegalacarerealizeazaacelasilucrudarlacerereapersoaneiincauza.
Demersulesterealizatdecatreunsingurmediclegist.
Raportuldeexpertizapresupuneefectuareauneiexpertize,adicaaunei
lucrarimedicolegalemaicomplexecaresereferalaovatamaretrecuta,care
nu mai prezinta semne pe corpul victimei in care se pune in discutie
recompunerea tuturor vatamarilor asa cum au rezultat ele in urma actiunii
traumaticepornind de la o constatare asupra prezentului (examene de
specialitate) si o documentare cat mai completa; acest demers se face
obligatoriuincomisiemedicolegaladecatre3medicilegistidintrecareunul,
numit de catre institutie, este seful comisiei si are raspunderea directa a
concluziilor.
4. Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zile de ingrijire

medicala
Gravitatea leziunilor traumatice este evaluata prin numarul de zile de
ingrijiremedicala,ZIM.
Codulpenalprevededenumireadenumardeziledeingrijiremedicala
pentru vindecare. Aceasta sintagma este incorecta din punct de vedere
medical intrucat scopul chiar daca scopul actului medical este vindecarea,
aceastanuesteintotdeaunaposibila.
Explicatii:
a) Exista afectiuni posttraumatice care nu se mai vindeca niciodata
(ex. encefalopatia posttraumatica sindromul cerebral progresiv
deteriorativ care survine uneori ca o complicatie severa la un
traumatismcraniocerebralgrav)
b) Inaltecazurileziunile(vatamarile)nusuntincavindecatedarcu
toate acestea nu mai necesita ingrijire medicala suplimentara,
vindecarea producanduse natural si in evolutie (ex. o fractura
54
nazala simpla, daca nu survin complicatii nu necesita ingrijire

medicaladincolodecirca1214ziledesila12zileinmodevident
osulincanueconsolidatsiestetotrupt)
c) In alte cazuri actul medical aduce doar o vindecare partiala (de
exemplu in chirurgie vindecat chirurgical dar inca inapt de asi
relua activitatea socioprofesionala: are nevoie de concediu
medical)
d) In alte cazuri este necesar sa se parcurga mai multe interventii
medicale/chirurgicale etapizate incat vindecarea nu poate fi
evaluata decat la sfarsitul seriilor de interventii (vindecarea
completafienumaipoateavealocfienecesitauntimpprelungit
ori interventii medicale care depind esential de tratamentul
acordatpanaatuncicatsideraspunsulpacientuluilatratament
uneori favorabil, alteori mai putin favorabil in aceleasi conditii
medicale). Vindecarea partiala se poate efectua cu sau fara
secheleconstituite.Vindecareatotala(completa)sepoaterealiza
incadelainceput(vindecareperprimam)sauulterior(vindecare
per secundam). Reinsertia socioprofesionala presupune
reintegrareainsocietatesiinprofesie,aptdeasireluaatributiile
siindatoririleinambelesituatii.
Definitie.Insensulprevederilorlegaleactualeziledeingrijiremedicala
reprezinta o sintagma care exprima intervalul de timp (durata)
corespunzatoare ingrijirilor medicale de care are nevoie o persoana victima a
unuitraumatism(caactiunevatamatoare)incareasuferitleziunitraumatice
(vatamari fizice si/sau psihice) ce au impus asistenta medicala (consult,
diagnostic, tratament) adresata consecintelor vatamatoare directe sau
complicatiilorlor,imediatesautardive,localesauladistanta.
Apreciereanumaruldeziledeingrijirimedicale,ZIM,nuesteooperatie
aritmetica de a aduna zile de investigatii + zile de tratament in spital
(spitalizare) + zile de concediu medical ci este o evaluare care tine cont nu
numaidedurata(caintervaldetimp)aingrijirilormedicalecatsiagravitatii
leziunilortraumatice(vatamare)suferite.
IatacatevaexplicatiialefaptuluicaZIMnusuntosimplacontabilizarea
zilelorincaresaefectuatasistentamedicala:
1.Investigatiile pot lipsi sau se pot intinde pe durata a cateva zile,
etapizateinraportcuevolutiabolii,sauinsfarsitpotsanufiedisponibile
2.Numaruldeziledespitalizareestetotalnerelevant:existaafectiuniin
carechiarnuexistaspitalizare(seacordadoarasistentamedicalacaasistenta
deurgentaex.ofracturacaresepuneingipslacameradegardaortopediesi
55
apoi pacientul este trimis acasa) sau exista 15 zile de spitalizare (cate sunt
acoperitecasicosturidecatrecasadeasigurari)darpentrucaretratamentul
va continua in ambulator prin serivicii specializate (controale, pansamente,
recuperare,fizioterapie,etc.)sau,insfarsit,existamulteziledespitalizarefara
casaseobtinaoimbunatatiresemnificativaastariidesanatate.
3.ZIMnuaulegaturacuconcediulmedical:inconcediulmedicalNUse
acorda ingrijiri medicale ci se realizeaza recuperarea si reinsertia socio
profesionala a victimei. CM se acorda dupa perioada de tratament in scopul
consolidariivindecarii.
4.ZIMseacordainconcretulsituatieimedicaleinraportcuboala/starea
posttraumaticaaaceluipacient:datoritareactivitatiiindividualelavatamare
dar si la tratament, nu toti pacientii evolueaza la fel in aceleasi conditii
medicale:mediculesteinteresatnudeceauincomunpacientiicideceauau
distinctive pentru a putea adresa masuri pentru rezplvarea acestor aspect
particulare.Nuexistabolicidoarpacientibolnavi,sustineuncelebruaforism
medical.
Dincolo de a fi o operatie aritmetica, aprecierea numarului de ZIM
presupunemaiintaioevaluaremedicolegalaaleziunilortraumatice.
Evaluareamedicolegalaarecascopcaporninddelaefect(prejudiciu)
sarecompunaretrospectivevolutiamedicalaajungandlamomentuloriginar,
momentultraumatic(vatamator).Acestdemersseefectueazainmodesential
pe baza tuturor documentelor medicale existente pastrand obiectivitatea si
probitateastiintifica.
Obiectivitate inseamna in practica medicolegala ca folosind aceleasi
documente si informatii care releva starea de fapt sa se ajunga la aceleasi
concluziiintemeiatepestiintamedicalasimedicolegala.
Probitate stiintifica inseamna sa se verifice toate rezultatele sis a se
foloseascadoaraceledate,rezultatesiinformatiicareaurelevantastiintifica
sicaresuntrecunoscutecaataredecatrelumeastiintificadespecialitate.
In acest fel recompunerea retrospectiva a evolutiei medicale a cazului
vapermiteprobarealantuluicauzalcareleagaefectul(prejudiciul)constatat
decauzainitiala(traumatismul)sisaapreciezemedicolegalimprejurarilein
careapututsurveniacesta(ex.unaccidentrutier,caderea,agresiunea,etc.).
Daca nu se poate proba existenta leziunilor traumatice, practic, din
punct de vedere medicolegal nu se poate proba traumatismul, probarea
vatamarii corporale fiind de competenta altor mijloace probatorii. Absenta
probariitraumatismului(vatamarii)puneindiscutierealitateainfractiunii.
56
EXEMPLU: Un copil sufera un accident rutier si in contextul acestuia sufera

declarativ un traumatism craniocerebral. Este internat prezentind cefalee. Investigatiile
efectuate timp de 3 zile nu constata leziuni traumatice pe cap, corp, membre. Examenele
paraclinice efectuate nu constata modificari lezionale posttraumatice. Se mentine in
stationar 3 zile timp in care i se administreaza medicatie adresata simptomelor (cefalee)
dupacareseexterneaza.
In acest caz concluziile examinarii medicolegale vor aprecia
urmatoarele:"Numitulnu prezinta leziuni traumatice la data de(data internarii in
spital)...
EXEMPLU: Un tanar sufera ca pieton un accident rutier cu traumatism

craniocerebral.Seinterneazainaceeasiziprezentind1echimozafrontalastinga2/1cm,1
excoriatiesuperficiala0,5cmcotdreptsi1excoriatiesuperficiala0,5cmgenunchidrept,
cefalee. Toate investigatiileefectuate sint in limite normale. I se administreaza antialgice.
Seexterneazaadouazi.
In acest caz concluziile examinarii medicolegale vor aprecia urmatoarele:
"Numitulprezintaleziunitraumaticecesaupututproduceprinlovirecusidecorpdur
posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovirecadere). Leziunile pot data
din(datatraumatismului)siaunecesitat1ziingrijirimedicale.Leziunilenuauconstituit
punereainprimejdieavietiisinuconduclainfirmitate."
Aceastazideingrijirimedicaleseacordaintrucitexistaleziunitraumaticesinuin
relatiecutratamentulleziunilortraumaticeprimareconstatate(caredealtfelinacestcaz
nunecesitaingrijirimedicale)ciinrelatiecuconsultatiilesiinvestigatiileefectuatepentru
evaluarealeziunilortraumaticeconstatate.
DacaamprezentatcumnuseacordaZIM,saprezentamcumseacorda
ZIM.
a.independentdezileledespitalizare
Esteoeroareapreciereadupacarenumaruldeziledeingrijiremedicala
trebuiesaseafleinraportcunumaruldeziledespitalizare.
EXEMPLU: O persoana sufera ca pieton un accident rutier soldat cu un poli

traumatismcraniocerebralsidemembrecu:hematomepicranianoccipitaldrept,fractura
diafizatibialain1/3superioaradreaptapentrucareseinterneazainaceeasizi.Seintervine
chirurgicalsiseexterneazavindecatchirurgicaldupa7zilecurecomandareadeanucalca
2luni.
In acest caz concluziile examinarii medicolegale vor aprecia urmatoarele:
"Numitulprezintaleziunitraumaticecesaupututproduceprinlovirecusidecorpdur
posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovirecadere). Leziunile pot data
din(data traumatismului) si au necesitat 80 zile ingrijiri medicale. Leziunile nu au
constituitpunereainprimejdieavietii".
Observatie:ZIMinacestcazinmodevidentnuauniciolegaturacunumarulredus
alzilelordespitalizarecicugravitatealeziuniiexprimatainacestcazdedurataingrijirilor
57
medicale(perioadapostoperatorieimediata+perioadadeimobilizare+perioadanecesara
recuperariifunctionaleaarticulatiilorimobilizateglezna,genunchi).
EXEMPLU: Tanar victima a unui TCC prin agresiune; afirmativ pierdere de scurta
durataastariideconstienta.Seinterneazapentrusupravegherepeoperioadade24orein
sectiadeneurochirurgie;lainternareexamenneurologicnormal,hematomparietaldrept
minim1/1/0.5cm.Inapropiereatimpuluideexternarefaceocolicarenala.Estesolicitat
consultul medical, i se administreaza un cocktail litic dar colica continua. Se solicita
consultul urologic care constata un calcul coraliform pentru care se transfera in vederea
interventiei; cu ocazia transferului examenul neurologic este normal. Se opereaza si se
externeazavindecatchirurgicalpeste25zile.Revinepentruexpertizamedicolegala.Cazul
acestabeneficiazamedicolegalde12zilei.m.pentrutraumatismulsuferit(unhematom
epicranianminimnecesita12zilei.m.)intrucitpedeopartenusauconstatatcomplicatii
neurologicealeTCCiarpedealtapartecolicarenalanuseaflainlegaturadecauzalitatecu
traumatismulsiprinaceastanuconstituieocomplicatieaTCC.
b.independentdezileledeincapacitatetemporarademunca(concediu
medical)
In zilele de concediu medical, victima se odihneste, se fereste de
intemperii,efortfizic,etc.darnuefectueazatratamentmedical.Dacatotusiin
acesta perioada i sa recomandat efectuarea unui tratament in relatie cu
traumatismulsuferitsicomplicatiilesalelezionale,atunciprindocumentarea
probatorieaefectuariitratamentuluiindicat(exemplufizioterapie,etc.)seva
stabililegaturadecauzalitatecutraumatismulinitialsiacestezilevorputeafi
adaugatealaturideZIMinitiale.
c.independent de perioada de vindecare anatomica (care poate sa nu

maisurvinaniciodatainunelesituatiivezimaisus).
Art. 180. CP.: "Lovirea sau alte violente. Lovirea sau orice acte de violenta
cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu
amenda.
(11)Fapteleprevazutelaalin.1savirsiteasupramembrilorfamilieisepedepsesccu
inchisoaredela6lunilaunansaucuamenda.
(2)Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru

vindecareingrijirimedicaledecelmult20zilesepedepsesccuinchisoaredela3lunila2
anisaucuamenda.
(21)Fapteleprevazutelaalin.2savirsiteasupramembrilorfamilieisepedepsesccu
inchisoaredelaunula2anisaucuamenda.
(3)Actiuneapenalasepuneinmiscarelaplingereaprealabilaapersoaneivatamate.
Incazulfaptelorprevazutelaalin.11si21,actiuneapenalasepuneinmiscaresidinoficiu.
(4) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producindusi efectele si in
cazulincareactiuneapenalaafostpusainmiscaredinoficiu.
58

Baremurile medicolegale sunt niste instrumente de lucru, cu titlu
orientativ, in care la solicitarea medicinii legale, medicii specialist au
desemnat o perioada medie corespunzatoare duratei ingrijilor medicale in
uneleafectiunitraumaticeorileziunitraumatice(vatamari)astfelincatceice
evalueaza aceste aspect sa aiba un indrumar util evaluarii. Baremurile se
modifica o data cu modificarea schemelor de tratament sau a aparitiei unor
metode noi de tratament precum unele medicamente ori interventii
chirurgicalenoi.
Cateva aspecte sintetice extrase din baremurile medicolegale pentru
acordareaZIM:
faraZIM:echimozesimplechiarmultiple,excoriatiisuperficiale.
110 zile i.m.: excoriatii sau eroziuni pe suprafete intinse,

profunde(cucrustahematica)sauinfectatesecundar,echimozemultiplesau
pe suprafete mari (placarde echimotice mai ales la copii sau virstnici),
hematom unic sau hematoame multiple care necesita deschidere sau care
necesitatratamentlocalsaugeneral(datoritainfectieitendinteihemoragice),
plaga (contuza, intepata sau taiata cu vindecare per primam) sau cu infectie
superficiala, mobilitate anormala mai mult de 3 dinti, fracturi partiale ale
dintilor, fracturi incomplete oase nazale, ulceratii superficiale ale corneei,
rupturi incomplete ale irisului, hemoragii interstitiale mici ale coroidei,
comotieretiniana,rupturisausectiunimuscularesaualetendoanelorpartiale
vindecateperprimam.,comotiacerebralaprobataneurologic,etc.
1020 zile i.m.: plaga contuza, intepata sau taiata infectata cu

evolutie severa (infectie profunda), rupturi sau sectiuni musculare sau ale
tendoanelorinfectatesaualevaselordecalibrumare,fracturiamaimultde3
dinti sau a 13 molari la nivelul coletului, fracturi liniare simple sau
cominutive cu deplasare a oaselor nazale, luxatii temporo mandibulare,
rupturacompletasauplagapunctiformaairisului,fisurialemetacarpuluisau
falangelor,dilacerarialemezenterului,mezourilorsauepiplonului,fracturi1
3coaste,etc.
Art.184.C.P."Vatamareacorporaladinculpa.Faptaprevazutainart.180alin.2
careapricinuitovatamarecenecesitapentruvindecareingrijirimedicalemaimultde
10 zile, precum si cea prevazuta in art. 181, savirsite din culpa, se pedepsesc cu
inchisoaredelaolunala3lunisaucuamenda.
Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute in art. 182 alin. 1, pedeapsa este
inchisoareadela3lunila2anisauamenda.
59

Cind savarsirea faptei prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor
legalesauamasurilordeprevederepentruexercitareauneiprofesiisaumeserii,oripentru
indeplinirea unei anumite activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau
amenda.
Faptaprevazutainalin.2dacaesteurmareanerespectariidispozitiilorlegalesaua
masurilordeprevederearatateinalineatulprecedentsepedepsestecuinchisoareadela6
lunila3ani.
Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la

plingerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea
penala.
In acest capitol de legislatie penala se includ traumatismele ce survin din culpa

faptuitorului, mai frecvent accidentele rutiere (ce sint in mod obisnuit actiuni din culpa),
culpaprofesionalamedicala(vezicap.12.4),etc.
EXEMPLU:T.C.56,afirmacaasuferitunaccidentrutiercapietonpecindtraversa
stradalaniveluluneitreceridepietonladatade...
Acte medicale: Copie FO conforma cu originalul Spital/sectia ortopedie
traumatologie/nrF.O..Internatintre.total7zile(datainternarii=dataafirmativa
a agresiunii) cu dg.:Luxatie inchisa genunchi drept. Hemartroza. Entorsa glezna dreapta
grd. I. Imobilizare in aparat gipsat cruropodal 45 zile. Consult neurochirurgical la
internare: neurologic normal. Se externeaza ameliorat cu recomandarile: Nu calca 3
saptamini;revinedupa45zilepentruscoatereagipsuluisiradiografie,tratamentconform
Rp.,etc.
Radiografiileseanexeazacertificatuluiinoriginal.
Stareprezenta:
obiectiv:
9
frontal1cicatricerosieoblica3cm
9
cotdrept1placardexcoriat3/2cmcucrustabrunapartialdetasata
9
aparatgipsatcruropodalmembrulinferiordrept.
9
gleznastingatumefiatamoderat,imobilizatapartialinbandajelastic.
Deplasaredificilacuajutorulcirjelor.
subiectiv:durerilanivelulgenuchiuluidrept.
Concluzii:NumitulM.C.prezintaleziunitraumaticeceaupututfiproduseprinlovire
cu si de corp dur, posibil in conditiile unui accident rutier (lovirecadere). Leziunile pot
data din se va specifica data si necesita 5055 zile i.m. daca nu survin complicatii5.
Leziunileexpertizatenuaupusinprimejdieviatavictimei.
Art. 181. CP "Vatamarea corporala. Fapta prin care sa pricinuit integritatii

corporalesausanatatiiovatamarecarenecesitapentruvindecareingrijirimedicaledecel
mult60zilesepedepsestecuinchisoaredela6lunila5ani.
(11)Faptaprevazutalaalin.1savirsitaasupramembrilorfamilieisepedepsestecu
inchisoardelaunula5ani.
celelalte prevederi ale art. 182 nu pot fi evaluate decit dupa vindecarea leziunilor traumatice.
60
(2)Actiuneapenalasepuneinmiscarelaplingereaprealabilaapersoaneivatamate.
Incazulfaptelorprevazutelaalin.11si21,actiuneapenalasepuneinmiscaresidinoficiu.
(3) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producindusi efectele si in
cazulincareactiuneapenalaafostpusainmiscaredinoficiu.
Aspectesinteticeextasedinbaremurilemedicolegalepentruacordarea
zilelordei.m.:
2030 zile i.m.: TCC inchis cu fractura craniana liniara, contuzie

cerebrala minora (LCR sanguinolent), fracturi complete deschise apofize
coronoide, fracturi cu deplasare sau fracturi deschise ale arcadei temporo
zigomatice,fracturicostalepeste4coaste,etc.
3040 zile i.m.: fracturi totale liniare unice neinfectate ale

mandibulei, rupturi sau plagi ale corpului ciliar, fractura unghi extern
omoplat,luxatiemetacarpofalangianaapolicelui,etc.
4050 zile i.m.: fracturi totale liniare multiple/infectate ale

mandibulei,fracturafalangelor,luxatiasifracturacominutivaarotulei,fistule
postoperatoriiintraumatismeleabdominale,etc.
5060 zile i.m.: luxatia genunchiului, fractura fara deplasare ale

ambelor oase ale antebratului, fracturi diafizare spiroide si oblice ale
humerusului,inmodobisnuitfracturiledehumerus,femur,tibieetc.
Art. 182 CP."Vatamarea corporala grava. Fapta prin care sa pricinuit integritatii
corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai
mult de 60 zile sau care a produs vreuna dintre consecintele: pierderea unui simt sau
organ,incetareafunctionariiacestora,oinfirmitatepermanentafizicaoripsihica,slutirea,
avortul,oripunereainprimejdieavietiipersoanei,sepedepsestecuinchisoaredela2ani
la7ani.
Cindfaptaafostsavirsitainscopulproduceriiconsecintelorprevazuteinalineatul
precedentpedeapsaesteinchisoareadela3anila10ani.
Tentativafapteiprevazuteinalin.(2)sepedepseste".
Aspecte sintetice extrase din baremurile medicolegale pentru

acordareazilelordei.m.:
60 zile i.m.: dezlipirea posttraumatica a retinei, fractura cu deplasare ale

ambelor oase ale antebratului, traumatismul craniocerebral cu dilacerare
cerebrala/contuzie cerebrala grava (coma), traumatismul vertebro
medularcufracturasiinteresaremielica,etc.
61
ZIM se stabilesc luand in considerare (1) realitatea cazului (1)

severitateapatologieitraumatice,(3)conditiilesiparticularitatiledeevolutiesi
devindecaresaudecomplicatii(dacaestecazul)si(4)baremulmedicolegal
existent (vezi mai sus) care reglementeaza in comun cu toate specialitatile
durata medie de ingrijiri medicale in diferitele afectiuni traumatice. Acest
barem ofera o imagine despre timpul mediu de ingrijire medicala dar care
trebuie corectat cu evolutia particulara a cazului (spetei). Aceasta evaluare
estestrabatutacaunfirconducatordeexistentalegaturiidecauzalitate.Acolo
undecauzalitateaseintrerupe,seoprescsiZIM.
In acest fel ZIM nu mai reprezinta un simplu calcul aritmetic ci o
evaluareagravitatii/severitatiivatamariiinconcretulcazului.
5. Limitealeevaluariimedicolegaleavatamarii
5.1 Observareasiidentificarealeziunilortraumaticelacadavru
Se bazeaza pe examinarea medicolegala: aceasta examinare se
efectueaza la fata locului (examinare incomplete cu caracter
preliminar) precum si, ulterior, in sala de autopsie (examinare
completa). La fata locului in functie de conditiile de examinare
(intuneric, intemperii, etc.) unele leziuni traumatice pot scapa
neobservate. Cu toate acestea examinarea la fata locului este
obligatoriepentruafurnizaelementeutiledeanchetaorganelor
dejustitie.Insaladeautopsiecorpuldecedatuluiestedezbracat
complet si examinat cu atentie (cu lupa daca este necesar),
fotografiat cu tehnici fotografice moderne (care permit marire),
toate informatiile fiind culese si documentate in raportul de
autopsie (document scris olograf). Toate semnele caracteristice,
distinctive,oriceleziunetraumatica,oricatdemica,estenotatasi
descrisa in baza semiologiei medicolegale pentru a se constitui
documentareacaresapermitareanalizareacazuluilaunmoment
datviitor.
5.2 Identificarealeziunilortraumaticelapersoanainviata
Lapersoanainviataexaminarealeziunilortraumaticesefaceprin
examinarea directa la momentul consultului medicolegal: orice
certificatmedicolegalpresupuneoconstatarepepersoanainviata
(seculegdatesiinformatiicarepotsadisparasaupotsasemodifice
prinevolutie).Oriceraportdeconstataresauraportdeexpertizase
62
intemeiazaproceduralpeexaminareadirectaapersoanei(exceptie
cazurileincareorganuldejustitiecereaseefectualucrareadoarpe
actemedicale),ocaziecucareseexamineazadirectpersoana.Orice
noua expertiza medicolegala la randul ei se intemeiaza pe
examinareadirectaapersoanei.
Dincolodeacesteexaminaridirectecareaducinformatiilerecente
ce se vor completa la nevoie cu examinari de specialitate, lucrarea
medicolegala trebuie sa realizeze recompunerea retrospectiva a
evolutiei medicale catre momentul originar (traumatismul) si sa
permita stabilirea cu obiectivitate a cauzalitatii medicolegale
(cercetareretrospectiva).Pentruaputearealizaaceastaprobatiune
este necesara documentarea. Absenta documentelor, ori
restrictionarea accesului catre documente ori punerea la dispozitie
incomplete a documentatiei, etc. toate altereaza obiectivitatea
expertuluimedicolegalsiseceraficorectate.
5.3 Evaluareagravitatiileziunilortraumaticelapersoanainviata
UneoriseconstatacanumaruldeZIMestemaimicdedecatnumarulde
ziledespitalizaresauchiardetratamentfaptceeacesepoateexplicaprin:
a) cei care stabilesc ZIM aplica concepte diferite: ZIM ca si
calcul/suma aritmetica fata de ZIM ca evaluare a
gravitatii/severitatiivatamarii.
b) erori de diagnostic (diagnostic incomplet): pornind de la
informatii eronate, se obtin evaluari eronate. Mediucl legist are
totusiobligatiasaverificeinformatiilecareiisuntfurnizate.
i. mediculdespecialitatenuformuleazaundiagnosticlezionalci
formuleaza un diagnostic patogenic (exemplu "contuzie6
forte umar drept"), care priveste mecanismele de
producere ale traumatismului (in exemplul de mai sus
contuzie forte umar drept, diagnostic incomplet care nu
obiectiveaza leziunile posibile: rupturi ligamentare,
hematom intraarticular, disjunctii acromioclavicularepe
grade,luxatie,fractura,etc.).Dinaceastaomisiunemedicul
legist va deduce in mod necesar ca nu au existat leziuni
traumaticeobiectivabile.
ii. medicul de specialitate formuleaza un diagnostic nesustinut
obiectiv prin examene de laborator sau alte consulturi de
specialitate sau se axeaza in diagnosticul sau pe acuze
6
Contuzie=lovire
63
subiective, stari reactive/functionale, care fie nu survin

posttraumatic (deci nu au legatura de cauzalitate cu
traumatismul) fie pot surveni atit posttraumatic cit si
netraumatic (patologic), aspectele lezionale care ar putea
sustine legatura de cauzalitate cu traumatismul fiind
incerte,insuficientesauneobiectivate.
EXEMPLU:" TCC grad I., GCS 15 pct. Anamnestic comotie cerebrala. Examen
neurologic normal. LCR clar. Fara leziuni traumatice craniene". In acest caz nu este
obiectivatTCCgradulI,stareavictimeifiindnormalaprecumsiinvestigatiiledelaborator
(comotiaestecompletreversibiladecinusepoateobiectiva).Pedealtapartepoateexista
un TCC fara leziuni traumatice, astfel incit formularea dg. TCC grad I, GCS 15 pct., este
folositpentrucaneurochirurgulsafieacoperitincazuluneicomplicatiiintracranienein2
timpi.
iv.
iv.
medicul de specialitate comite o eroare de diagnostic care

determinauntratamentcenuseadreseazauneisituatiireale.
eroridetratament
medicul de specialitate nu a ales pentru cazul in speta
tratamentulcorect,saupecelconsideratoptimsicarearfidus
la refacerea sanatatii in termenul cel mai scurt cu putinta
alegindmetodedetratamentdepasite/neindicate/nefolosite.
tratament dictat de metodele si tehnologia avuta la dispozitie:
tratament conservator in loc de tratament interventionist,
materialedeosteosintezadecalitateinferioare,etc.
tratament acordat pe o perioada nejustificat de mare fata de
leziuniletraumaticediagnosticate.
tratamentacordatsiaplicatpentruleziuniinexistente(eroride
diagnostic,etc.)
tratamentinrelatiecuaspectedepatologiecenuaulegaturade
cauzalitate cu traumatismul, aspecte ce nu sint
urmari/complicatii/sechelealeacestuia.
Este important de subliniat un aspect fundamental de
practica medicala. Pentru diagnosticul si tratamentul pacientului
mediculcurantareraspundere(profesionalasijuridica).Medicul
esteobligatpedealtapartelaindependentaprofesionalacasursa
fundamentala a unei practicii medicale responsabile. Iata de ce
actulmedicalnuestedeprincipiuunexercitiudemocraticci,din
contra, un act decisional unilateral in care pacientul prin
consimtamant autorizeaza actiunile medicului participand in
64
alianta terapeutica ce se intemeieaza in baza relatiei medic

pacient.
Cel mai frecvent nu exista o singura cale terapeutica,
intrucat cel mai adesea exista mai multe tratamente,
medicamente, etc. (ex. tratamentul medical vs. tratamentul
chirurgical, un anume tratament medical/chirurgical vs. un alt
tratament, etc.): medicul are obligatia sa aleaga cu beneficienta
pentru bolnav optunea pe cea care considera ca reprezinta
interesulcelmaibundinpunctdevederemedicalalpacientului:
aceasta este cea pe care io va recomanda bolnavului spre a
consimtisiaautorizaastfelactiunilepecarelevaintreprinde.
Alegerea unei variante sau a alteia, a unei optiuni sau a
alteia, este facuta de catre medic in baza cunsotiintelor sale si a
experienteisaleprofesionalesiseproduceinconcretulcazului,in
timp real. Actul medical (oricare ar fi el) se intreprinde fara a
cunoaste finalul, in baza beneficentei (a face bine),
nonmaleficentei(anufacerau),autonomiei(respectuldrepturilor
pacientului) si justitiei (echitatea ingrijirilor medicale, serviciul
public).
Analiza si evaluarea medicolegala este insa retrospectiva,
intotdeauna in afara timpului real, ceea ce permite cunoasterea
finalului de la care tocmai se porneste pentru a reconstitui firul
evolutivalcazului.
Medicullegistare doarexpertizamedicolegalasideaceea
trebuie sa isi intemeieze judecatile, aprecierile numai pe baze
obiective(documentare),independent,impartialsiajutandusede
expertiza specialistilor sau de referinte bibliografice de
specialitate atunci cand cazul il conduce in afara domeniului sau
deexpertiza.Toateacesteasuntaspectedecarenunumaimedicul
legistdarsiceicarejudecatrebuiesatinacont.
5.4 Limiteobiectivealeevaluariimedicolegale
a) Faptuldeacertificanumaicesevedesi/saunumaicesepoate
documenta/proba poate sa nu duca la constituirea intregului
adevar (uneori actele medicale sint incomplete contribuind la
neputinta formularii obiective a probatiunii medicolegale)
generandprinexcesdeobiectivitateunminusinraportcuadevarul
stiintific. In cazul in care justititia are indoieli asupra calitatii
65
expertizeipoatesolicitaconformproceduriiinvigoare,supliment
de expertiza, noua expertiza, avizarea noii expertize, comisia
superioaramedicolegala,expertparte.
EXEMPLU. Un bolnav cu o fractura de pumn tratata ortopedic (45 zile de

imobilizare plus circa 14 zile de recuperare functionala) ajunge sa totalizeze circa 60
zileingrijirimedicale.Ofracturadecolfemuraloperataprinosteosintezasauoluxatie
de sold redusa chirurgical ajunge sa totalizeze aproximativ la fel, circa 60 zile ingrijiri
medicale. Aceste tipuri de leziuni se pot aprecia ca numar de zile de ingrijiri medicale
relativ asemanator dar riscurile pe care le prezinta pentru functia ulterioara a
membruluirepsectivcitsichiarpentruviatapacientuluisuntcompletdiferite:intimp
ce fractura pumnului poate cel mult conduce la o partiala reducere a mobilitatii
degetelor sau o discreta deformare a regiunii, fracturile femului sau soldului pot
conduce la anchiloza completa a membrului inferior sau chiar la moarte (fractura
urmatadeembolieconstituiepunereainprimejdieavietii,darfracturafaraembolienu
constituiepuenreainprimejdieintrucitemboliaesteunpericolpotential).Sistemulde
fixare metallic intraoperator trebuie scos dupa vindecare ceea ce adauga o a doua
operatie.
Observatie: Gravitatea de ansamblu a leziunilor comparate mai sus este total
inegala,desinumaruldeziledeingrijiremedicalasuntapropiate.
EXEMPLU:Opersoanaprezintaunpolitraumatismcumultipleechimoze,excoriatii,
plagisuperficiale,nepenetrantesineperforante,contuziifortedepartimoicuhematoame
(exemplu muschi fesieri si coapsa) cu dificultati la mers. La examinarea medicolegala se
prezintafiindinfasuratcumultiplebandajesiincirje:examinatseconstatacledemaisus:
evaluareamedicolegalavaconducespre1014ZIM(inraportdepotentialelecomplicatii
alehematoamelordacavoravealocastfeldecomplicatiisaucirca78zilefaracomplicatii).
O alta persoana sufera un traumatism prin lovire cu fractura oaselor proprii nazale fara
deplasare si se prezinta la examinare cu o banda de leucoplast peste piramida nazala.
Evaluareaacesteileziunitraumaticesesitueazainjurula12=14ZIM:dacaprimavictima
nuareniciocomplicatiedesiaparentaestecompletdiferitasiimpresiadegravitateeste
netinfavoareasa,inmodrealvaprimiunnumardeZIMmaimare.Pentruceadeadoua
victima va putea ajunge la acelasi numar de ZIM doar in cazul evolutiei complicate a
hematoamelor.Incazulprimeivictimedesiestevictimaaunuiaccidentrutiersub10ZIM
nuseconstituieart.184CP,vatamareadinculpa.
Observatie: se poate deduce cat de importanta este evaluarea severitatii leziunii

traumatice in aprecierea gravitatii vatamarii in raport cu codul penal (fractura este mai
grava fata de hematoame de principiu). Pe de alta parte se poate observa substratul
pentrucarevictima,inprimulcaz,poatecontestaconcluziileexaminariimedicolegale.
b)
In asocierile lezionale traumatice se alege ca perioada de ingrijiri

medicaleceamailungadintreperioadelenecesaretratariiseparate
a leziunilor, considerind ca in timpul necesar ingrijirii medicale a
66
acestora se include ingrijirea/asistenta medicala si pentru celelalte

leziuni.
Astfelopersoanacareinurmaunuiaccidentrutierprezinta:
- oplagaascalpului
- ocomotiecerebrala
- oentorsasimpladeglezna
- ofracturapiramidanazala
- sifracturaa2coaste
in sensul strict al contabilizarii numarului de zile de ingrijire
medicala dupa cum este evaluat in baremurile existente, primeste
acelasinumardez.i.mfiecaareoentorsaaglezneisau2coasterupte.
Acest aspect de uniformizare nu exprima in mod real gravitatea
cazului(spetei)siastfelnuoferaindicatiiorganuluidejustitieasupra
realitatii acestei gravitati in masura in care sa isi formeze o
convingere ferma cu privire la solutia juridica. Iata de ce medicina
legala insista asupra pericolului simplei contabilizari a duratelor de
timpadresateingrijirilormedicale.
c) Oridecateoriinurmaautopsieiseconstataleziunitraumaticecares
au putut produce si prin lovire (mecanisme active) trebuie sa se
acordeZIMintrucatesteevidentcasaprodusuntraumatismcarelea
determinat si care a fost anterior decesului. Desigur se vor face
aprecieri privitor la legatura de cauzalitate. In acest sens materia
juridicaacomorientilortrebuielaranduleirezolvata.
5.1 Limitesubiectivealeevaluariimedicolegale
a. Inproblematicaaplicariibaremurilortrebuieevitateatitgeneralizarile
care pot deveni periculoase intrucit exclud individualizarea, dar in
aceeasi masura si detalierile exagerate care nu fac altceva dect s
frimieaza aprecierea gravitatii lezionale in ansamblul cazului (de
exempluconsiderexagerataodetalierelezionalacudiferentede123
ZIM pentru care nu numai ca nu se modifica incadrarea juridica dar
nicinufolosestejustitieipentruogradareapedepsei).
b. AvizelecarerevinsimodificanumarulinitialdeZIMpentru123ZIM
(cu exceptia trecerilor pragurilor generatoare de o noua incadrare
juridica) sunt neproductive generand confuzie juridica si creand
senzatia, uneori bazata pe un fond real, a unor antagonisme in
interiorulcorpuluimedicolegal.
67
6. Prevederile art. 182 CP privind vatamarea corporala grava:

pierderea unui organ ori incetarea functionarii acestuia, infirmitate
fizica si psihica, slutire, avort posttraumatic, punerea in primejdie a
vietii
6.1Pierdereaunuisimtsauorgan
Preteazalaconfuziiaconsideraunorgancaoparteacorpului.Astfel,
prinpartecorporalasepoateintelegeoricesegment,indiferentdelocalizare
sidimensiune,careapartinecorpuluiumansireprezintaoportiuneaacestuia
(segmentdemembrutoracicsaupelvin,unghie,portiunetegumentara,dinte,
etc.).
Insensmedicalunorganesteoformatiuneanatomicaunicasaupereche
alcatuita dintrun tesutspecificcuvascularizatiesi inervatieproprieprincare
indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie
specificainorganismpecareopierdeimplicitincazulpierderiiorganuluiunic.
Organuldinpunctdevederebiologicfienupoatefiinlocuitfiepoatefinlocuit
darnumaiprintransplant.
Pierderea anatomica a unui organ (unic sau pereche) constituie o
vatamarecorporalagrava.
Nu este recomandabil (si nu este un punct de vedere medical) de a
consideraanumiteorganecafiindvitaleincomparatiecualtele.Desigurtoate
organele sunt vitale, toate servesc scopului vietii, toate sunt necesare (nu
existainorganismulumanorganeinutilevietii).Intreele,3suntconsiderate
esentialevietii,insensulcafaraelesaufunctiilelorviatainceteaza,lipsalor
de functionare fiind incompatibila in raport cu viata: cordul, plamanii si
creierul. Cordul deplaseaza sangele si hematiile care poarta pe ele oxigenul
introdus in sistem de catre plamani iar creierul coordoneaza toate functiile
organismului,faracreierviataderelatieincetand.
O persoana poate muri atunci cand este impuscata in inima (inima
organ vital lezionat traumatic fara putinta de a se autovindeca si lezarea sa
este lezarea organului care a determinat decesul) dar si atunci cand este
muscatadeexempludeunanimal(ex.caine)unmembruinferiorinmasurasa
sufereoplagaauneiarteremari(artereseaflaintoateorganele,inacestcaz
nici un organ nu a fost afectat si totusi omul moare) sau atunci cand un
diabetic este muscat de un deget intro altercatie in bloc si din infectarea
degetului pe fondul unui diabet decompensat si incorect tratat va muri daca
nusevaintervenilatimp.
Iata de ce medical toate organele sunt vitale. Cu toate acestea se
apreciaza ca trepiedul vietii este reprezintat de functia cardiaca, functia
68
respiratoriesifunctiacerebrala,insensulcaniciunomnupoatecontinuasa
traiascainimprejurarileincareunadintreeleesteoprita(cele3functiisunt
apreciate medical ca fiind vitale functiile vitale; atentie: functia este vitala
iarnuorganul).
6.2Incetareafunctionariiacestora(s.n.simturilorsauorganelor)
Pierderea unui organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea
functiei indeplinita de perechea de organe atunci cand celalalt organ restant
are capacitate biologica intacta (dar constituie pierdere de organ si
infirmitate)saupoatesemnificascadereafunctieirestantecandcelalaltorgan
restantarecapacitatebiologicaafectata.
Este de retinut ca toate organele au o rezerva functionala cat si o
capacitatederegenerarepostlezionala(directproportionalacumetabolismul
lor):aceastacapacitatetrebuieevaluatasiluatainconsiderare.
Pierderea unui organ unic semnifica evident si pierderea functiei
exercitatedeacelorgan.
Incazulglandelorendocrinecuroldeorgan,sepoatepierdefienumai
functia endocrina, fie numai cea exocrine si ambele, cazul fiind incetare
functieiprinoricaredintrefunctiilepierdute.
6.3Infirmitatepermanentafizicaoripsihica
Definitie: Infirmitatea este o vatamare corporala grava definitiva a
integritatiicorporalesausanatatiicucaractermorfologic,morfofunctionalsau
functional,ceimplicaundeficitseverfizici/saupsihicaptdeapunepersoana
respectivainconditiideinferioritate.
1.PentruaconstituioinfirmitatedeficitulTREBUIEsafiegrav(sever),
altminteri nu poate fi o vatamare corporala grava: aceasta conditie
obligatoriepoatefiintilnitain:
pierderea unui organ si incetarea functionarii acestuia. Deficitul si
infirmitatea pe care o genereaza se analizeaza pentru fiecare organ in
parte.Incazulorganelorunice,pierdereaunuiorganconstituieinmod
evidentsiinfirmitateprinpierdereaanatomicasimorfologicaaluicitsi
prinpierdereaintotalitateafunctieilui.Incazulmembrelorconstituie
infirmitatepierdereaunuimembrusauauneipartidinfiecare,pierdere
inmasuradeaafectafunctiaintregului.
incetarea functionarii sau reducerea functionarii sub limita utila
social(limitainsertieisociale,dincolodecarearenevoiedeinsotitor):
unui simt (pentru organele senzoriale: ochi afectarea
importanta sau pierderea vederii, urechepierderea auzului, nas
69
pierderea mirosului, limba si alti receptori gustative pierderea

gustului,pielepierdereasensibilitatiisecundareunorparalizii)
unui membru (de ex. pentru genunchi, pierderea miscarilor
articulare in articulatia genunchiuluiartrodeza, reducerea lor sub
limitade79grade,pierdereamiscarilorinarticulatiagenunchiuluica
urmare a paraliziei nervoase a unor nervi motori esentialinervul
femural,etc.)
unui organ intern (ex. pentru rinichi insuficienta renala
cronica/acuta)
unui organ endocrin (generator de hormoni si alte secretii: ex.
abolirea secretiei hormonale endocrine sau exocrine: la testicul
distrugereaposttraumaticaacailorspermaticeconstituieinfirmitate
pentru acel testicul si pentru acel caz intrucit functia de procreere
este abolita, chiar daca functia endocrina de secretie de hormon
testosteronesteincapastrata).
Preteaza la erori corelarea apriorica a existentei SECHELELOR cu
infirmitateapeprincipiulosechela=infirmitate
Trebuiespuscanutoatesechelelesepotasimilanotiuniideinfirmitate.
Nutoatesechelelesuntdefinitive,nutoatesuntgraveinmasurasaconstituie
ovatamarecorporalagrava.
Sechela posttraumatica reprezinta o stare reziduala posttraumatica ce
poateaparenumaiinstareadevindecarepartialasiconduceobligatoriulaun
prejudiciumorfofunctionalsideseorisiestetic.
Sechelele pot fi corectabile, partial corectabile, necorectabile
(definitive). Mai pot fi usoare, medii grave. Medicolegal se discuta de
constituirea unei sechele definitive numai dupa epuizarea mijloacelor de
vindecare.Sechelelepotconducelainfirmitate,invaliditate,handicap(atunci
candsuntdefinitivesigrave),darpotexistasiinafaradeacesteconsecinte.
Consecintelevatamariicorporalegravesuntevaluate:
in domeniul penal de codul penal prin introducerea criteriului
infirmitatii(permanente)fizicesipsihice
indomeniulmunciidecodulmunciiprincriteriulinvaliditatii
indomeniulsocialprincriteriulhandicapului
Astfelopersoanapoateaveadiferitetipurideasocierialecriteriilorde
mai sus, toate aceste criterii sau niciunul desi a prezentat un traumatism cu
leziunitraumaticesichiarprezintasauaprezentatsecheleposttraumatice.
EXEMPLE.(1)Pierdereaunuiglobocularintotalitateconstituiepierderedeorgan,
constituie infirmitate (prin deficit morfologic), dar nu constituie pierderea functiei
70
analizatoruluivizualorbirea(continuasavada)desiconstituiediminuareasa.Constituie
invaliditateinsadacavictimaestenevoitasasischimbeloculdemuncasisaserecalificeca
urmareapierderiivederiistereoscopicesiaingustariicimpuluivizual(exemplumecanic
delocomotiva,etc.)sidacaochiulcelalaltnuvedemaibinede1/10constituiesihandicap
major.
(2) O plaga taiata prin agresiune care sectioneaza complet la nivel brahial 1/3
proximalposterolateralnervulradialsicarenupoatefiresuturatintimputildinmotive
obiective,conducelaparaliziaconsecutivacuminaingitdelebada.Inacestdesinervul
estepeloc(anatomicesteprezentdarcucontinuitateaintrerupta)functiaexercitatadeel
esteabsenta,ceeaceconducelapierdereainmaremasuraafunctieimembruluisuperior
respectiv(estevorbadeoinfirmitateprindeficitmorfofunctional).
(3) Un traumatism craniocerebral care conduce la leziuni ale creierului din

regiuneaariiloropticeconducelaorbireadetipcentral(cecitatecentrala)desiochiisicaile
optice sunt anatomic si functional intacti (este vorba de o infirmitate prin deficit
functional).
nsituaiancareinfirmitateaestenumaimorfologica(leziuneexclusiv
anatomic)eanuseasimileazcuoinvaliditate.
6.4 Invaliditatea presupune n mod obligatoriu un deficit funcional,

indiferent dac acesta este sau nu asociat cu o modificare anatomic.
Repercusiuneaacestuideficitfuncionalasupraposibilitilorindividuluidea
exercitaoanumitprofesiesereflectnnoiuneadecapacitatedemunca.
Invaliditatea este evaluata de catre expertiza capacitatii de munca si
primesteconfirmarea,incazurilemedicolegale(accidenterutiere,agresiuni.
etc.) prin expertiza medicolegala. Invaliditatea poate fi permanent sau
temporar, total sau parial; incadrarea se face in 3 grade: grd. III
(capacitate de munca pierduta in proportie de 50%, adesea necesita
schimbarea locului de munca), grd. II (pierderea completa a capacitatii de
munca dar nu necesita insotitor), grd. I (pierderea completa a capacitatii de
muncadarnecesitainsotitor).Acesteevaluariserefacperiodic,intrucitgradul
invaliditatiiprintratamentemedicalesauevolutianaturalaabolii/sechelelor
sepoatereducesaudincontrasepoateagrava.
Exista infirmitate fara invaliditate. In cadrul baremului invaliditatii,
aceastanupoateexistainafarainfirmitatiipecareopresupune.
Pentruaconstituioinfirmitatedeficitulpsihicpronuntattrebuiesafie
reprezentatdeurmatoareleaspecteireversibile:
modificari psihice posttraumatice cu substrat organic obiectivabil
(cicatrice meningocerebrala, epilepsia posttraumatica, encefalopatia
posttraumatica, dementa posttraumatica, diabetul insipid), potential
agravanteintroevolutiecontinuaspremoarte.
71
Deretinut:
infirmitateapoatefifizicasaupsihicasiestedefinitiva,permanentasi
nuesterevizuibila(subraportulcoduluipenal):existasaunudupalegeatot
saunimic.
infirmitateafizicasereferalacazurilecuprinseintresituatiileincarese
pierdeunorgansi/saufunctiaacestuiaprecumsisituatiileincareorganul
este prezent anatomic dar avand functia scazuta sub pragul util social
(insertieisociale).
Nu se poate asimila notiunii de infirmitate simpla reducere/scadere a
functiei. Codul penal prevede clar pierderea unui simtincetarea
functionarii....
infirmitateapsihicaareunsubstratlezionalposttraumaticobiectivabil
siopatologiepotentialagravanta,ireversibila.
6.5 Slutirea poate fi rezultatul unei desfigurari (schimbarea infatisarii

fetei),deformari(schimbareaformeicorpului)sauauneimutilari(pierderea
uneipartidincorp).Slutireatrebuiesaaibacaracterdepermanenta.
Definitie. Slutirea este o deformare morfologica si estetica severa
posttraumatica, cu caracter permanent (ireversibil, definitiv) a unei regiuni
anatomicedincorpprincaresecreazapersoaneiunprejudiciurealfizici/sau
psihic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate. Cand
slutireasereferalafatasenumestedesfigurare.
Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva (permanenta) a
integritatiicorporaledecauzaexclusivtraumaticaceconstadinprezentaunor
sechele ce determin indiferent de localizarea lor o (1) deformare
morfologica, un (2) deficit estetic local si de ansamblu cu dizarmonie
corporalaevidentasicareadeseaseinsotestedetulburarifunctionale,aptede
apunepersoanarespectivainconditiideinferioritatesideaiputeaproduce
tulburarideordinpsihic.

Deretinut:
nuexistaslutirenetraumatica
slutirea este definitiv si se apreciaza numai dupa epuizarea tuturor
metodelor medicale si chirurgicale de corectare a deficitului morfologic si
esteticrespectiv.Incazulincaredinconditiiobiectivesausubiectivevictima
nupoateurma/nuurmeazaacesteinterventii,mediciispecialistisintchemati
sa aprecieze sansele potentiale ale recuperarii in conditiile in care
interventiilerespectivesarfipututefectua.
72
notiunea de "slutire" se poate suprapune peste cea de infirmitate sau

depierdereaunuiorgan.
Exemplele prezentate la discutia privind infirmitatea constituie si
slutire.
Alte exemple: amputatii ale unor membre sau parti ale acestora, a
pavilionuluiurechii,cicatriciintinseretractilesaucheloideetc.
6.6Avortul(postraumatic).Reprezintaintrerupereaposttraumaticaa
cursului sarcinii in urma unui traumatism (mecanic, fizic, chimic, biologic,
psihic)survenitinperioadacuprinsaintreconceptiesinastereafiziologica.
Pentru a proba aceasta infractiune victima trebuie sa probeze ca era
gravida,caasuferituntraumatismcuactiuneposibilaasuprauteruluigravid,
caaavortatsauanascutunfatmortsicaintreavort/nasteresitraumatism
exista o legatura de cauzalitate (adica avortul nu se datoreaza unei stari
constitutionale ce favorizeaza aceasta complicatie a sarcinii sau unor
probleme obstetricale ci se datoreaza cauzal traumatismului cu sau fara alte
conditionalitati).
EXEMPLU:Opersoanadesexfeminininsarcinatainluna5suferaunaccidentrutier
soldatcutraumatismvertebromedularmielicpentrucaresedecideinterventiachirurgica.
Anestezia generala impune insa obligatoriu viduitatea uterina, pentru care se practica
avortul prin mica cezariana; in continuare se practica interventia neurochirurgicala care
evolueazabine.Spetaconstituieavortposttraumaticfatadeconducatorulautocareseafla
inculpa.
6.7Punereainprimejdieavietiipersoanei.
Punerea in primejdie a vietii unei personae, PPV, este o notiune
medicalacuutilitatejuridicasiareodublasemnificatie:
pedeopartesemnificafaptulcaaceapersoanasaaflatlaunmoment
dat ca urmare a unui tramatism (o actiune vatamatoare) si leziunilor
traumaticesuferiteinimprejurariinpericoluldeasipierdeviata
pedealtapartesemnificacaaceapersoananusiapierdutviatadesise
afla in pericol datorita unor conditii care au impiedicat aceasta (datorita
ingrijirilor medicale ori a reactivitatii deosebite a organismului acelei
persoaneoriambele).
Punerea in primejdie a vietii fiinteaza in (1) realitatea starii (nu
fiinteaza ca o potentialitate ori ca o probabilitate), (2) in iminenta starii
(prognosticimediat,asteptatoricunoscut).
PPV presupune in mod real constituirea unor leziuni traumatice
(vatamari)carepringravitatealorimediataoricomplicatiilelorsadetermine
73
(iarnuaupututdetermina)unpericoldemoarteadicaauconstituitunpericol
pentruviataaceleipersoanecarenusamaterializatprinpierdereavietiifie
ca urmare a unei interventii medicale fie a reactivitatii deosebite a
organismuluifieambele.
Aprecierea corecta a gravitatii leziunilor in masura sa induca pericolul
demoarteestecheiadeboltaaprecizarii.
Punereainprimejdieavietiinuseanalizeazainabstract,inteoreticsau
inpotentialitateciinconcretulrealitatiiacelormomentealevatamarii.Esteo
apreciere (evaluare) retrospectiva, dupa cum sunt toate evaluarile medico
legale,darsereferalaconcretulacelormomente,asituatieimedicaleincare
saaflatvictimasiaingrijirilormedicalepecareleaprimit(dacaleaprimit).
EXEMPLU:1.TCCcufracturacranianadarfaradilacerareadureimater:TCCinchis
farapunereainprimejdieavietii(cudilacerareadureimater:punereinprimejdie)
2.TCCcuhematomsubduralacutgrosdeminim1,5cm(punereinprimejdie)
3.TCCcuedemcerebralimportantpentrucareseintervinechirurgicalsaumedical
cumijloacespecidfice(antiedematoase).
Observatii: Toate aceste diagnostice implica anumite stari neurochirurgicale care
trebuiedocumentatesiobiectivateprinmijloacedeinvestigatie.
Tratamentulmedicalprimitesteanalizatpentruaseafladaca ainclus
masuriterapeuticeadresatesalvariivietiisauindepartariistariidepericol.
EXEMPLU:Untanarsuferaunaccidentrutiercutraumatismlombarfortecuruptura
multipla de rinichi drept. Se interneaza in soc hemoragic cu hemoperitoneu si hematurie
macroscopica masiva. Se intervine prin nefrectomie de necesitate. Tinarul a ramas
spitalizat23zilesiseexterneazavindecatchirurgical.
Concluziile certificatului medicolegal: Numitul prezinta sechele (rinichi unic
chirurgical)aleunorleziunitraumaticecesaupututproduceprinlovirecusaudecorpuri
dureposibilinconditiileunuiaccidentrutier.Leziunileexpertizateaunecesitat2530zile
ingrijiri medicale. Leziunile constituie pierdere de organ si infirmitate dar nu constituie
incetarea functiei renale intrucit rinichiul unic restant are functia biologica apta sa
substituie pierderea anatomica suferita. Prin gravitatea lor initiala si prin complicatiile
grave ce au rezultat cu caracter imediat (hemoargie interna si externa), leziunile
expertizate au pus in primejdie viata victimei intrucit in absenta tratamentului medico
chirurgicaldeurgentaarficondusinmodnemijlocitladeces.Pentruapreciereagradului
deinvaliditateurmeazacanumitulsafiesupusexpertizeicapacitatiidemunca.
74
UNITATEADEINVATARE5.CAUZALITATEAMEDICOLEGALA
CUPRINS
1. Definitie
2. Componentelelantuluicauzal
3. Clasificarealanturilorcauzale
4. Legaturadecauzalitatedirectaneconditionata
5. Legaturadecauzalitatedirectaconditionata
6. Cauzalitatesecundara(indirecta)
7. Cauzalitateamultipla
OBIECTIVE
Cunoastereaelementelorlanturilorcauzale.Clasificarealanturilorcauzale.Cauzalitatea
directa. Cauzalitatea indirecta. Notiuni despre conditionarea medicala a leziunilor
traumatice.
Conceptelesinotiuniledecauzalitateinpracticamedicalaingeneralsi
cea medicolegala in particular sunt de o deosebita importanta. Identificarea
lantului fiziopatologic al bolii si al cauzalitatii medicale sta la baza
tratamentuluicorectaplicat.
Identificarea tanatogenezei (cauzele si mecanismele ce conduc la
moarte) si traumatogenezei constituie fundamentul medicinii legale intrucat
puneladispozitiaorganuluidejustitieposibilitateaidentificariicauzelorcaun
demers important pentru a completa probatiunea judiciara si a stabili
vinovatia.
1.Definitie
Cauzalitatea biologic reprezint lantul proceselor biologice ce leag o
cauzdeefectulsubiologic.
Cauzalitateamedicolegalareprezintainlantuireabiologicaaproceselor
si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice.
Cauzalitatea
medicalbiologica
reprezinta
inlantuirea
proceselor
fiziopatologice pe care le determina starea de boala. Cauzalitatea medico
legala este o parte a celei medicalbiologice, intrucat adesea traumatismul
survine pe oameni bolnavi sau pe fond de boala ceea ce implica o
conditionalitate intre cele doua abordari ale aceleiasi cauzalitati. Analiza
acesteiinlantuiripoateevidentiafieexistentalegaturiidecauzalitate(directe
sauindirecte)fiedincontraabsentaei.
Dimensiuneamedicolegalaauneirelatiidecauzalitatepresupuneinsa
nu numai evaluarea implicatiilor cauzelor cert traumatice dar si a celor
75
probabil/posibil traumatice aflate in proximitatea efectului biologic cat si a

celornetraumatice(ex.moarteasubita).
Cauzalitatea a fost si este obiect de disputa filosofica: David Hume
(17111776) considera ca evenimentul X este intotdeauna urmat de
evenimentul Y; Y nu se va intampla pana ce X nu se va produce. Exemplu:
rasaritulsoareluiproducelumina.
John Stuart Mill (18061873) nu a fost de acord cu aceasta teorie si
consideracaocauzaestedatadesumatuturorconditiilorincareseproduce
un eveniment: rasaritul soarelui produce lumina pentru ca exista atmosfera,
etc.
Aprecierea legaturii dintre leziuni si efectele lor pe termen scurt/lung
saudintreleziunisimoarteconstituieinsasiesentaexpertizeimedicolegale.
EXEMPLU: O persoana despre care nu se cunosc date este adusa la o camera de
gardaneurochirurgieincomaprezentinduntraumatismcraniocerebral,TCC;nuseindica
inteventia chirurgicala de urgenta; decedeaza dupa circa 2 ore: la autopsie se constata o
fracturacranianaparietooccipitalacucontuziecerebraladifuza,edemcerebralmoderatsi
infarctmiocardicacut.
Senasc2intrebariprincipale:esteagresiunecuTCCurmatadeinfarctsauafostun
infarct miocardic acut urmat de o cadere cu TCC? Altfel spus este moartea datorata TCC
ului,infarctuluimiocardicacutsauamandoura?CauzadecesuluiafostTCCulsauinfarctul?
Ceaprodusinmoddirectmoartea:complicatiileintracranienesauinfarctulmiocardic?
2.Componentelelantuluicauzal
Principiile cauzalitatii: orice fenomen are o cauza si orice cauza are
unefectsiinaceleasiconditii,aceleasicauzeproducaceleasiefecte.
Cauza. Reprezinta factorul determinant care sta la baza unui efect,

efectulfiindurmareacauzei.
Deseoriseidentificamaimultecategoriidecauzeceimpunclasificarea
acestora:
1.infunctiedenaturacauzelor:

cauzeexogeneexterne(faccupreponderenobiectulmedicinii
legalefiinddenaturatraumatic),

cauzeendogeneinterne(suntdenaturnetraumatic).
2.infunctiedemoduldeactiune:
cauzedirectenecondiionate(nemediatesauimediate)
cauzedirectecondiionate(mediate).
cauzeindirecte
3.infunctiedeimportanaactiunilornproducereaefectului:
cauzeloresentiale/determinante
76
cauzeasociate(deegalavaloare)
cauzeneesentiale(adjuvante)
4.infunctiedetimpulscursintreactiuneacauzeisimomentulaparitiei
efectului.
cauzaprimaraincauzalitateadirecta
cauzasecundaraincauzalitateaindirecta.
5.infunctiedenumarulcauzelor,sepotintilni:
cauzeunice(interpretareafacinduseintrunlantmonocauzal)
cauze multiple (interpretarea facinduse in cadrul unui lant
policauzal).
6. in functie de tipul de actiune pe carel exercit n momentul
participrii,uneledintrecauzelemultiplepotfi:
predispozante(caresepotconfundacufactoriiderisc)
favorizante (care pot grabi actiunea sau amplifica efectele
cauzelorprimareesentiale/determinante)
Conditia. Reprezinta factorul modulator/particularizant al aciunii

cauzei cu actiune mai mult sau mai putin indelungata (dar niciodata
episodic)idecaredepindeaparitiaunuiefectanumesaucareinfluenteaza
actiunea cauzei, putindo fie stimula fie, dimpotriv, frana n masura s
determineaparitiaaceluiefect.
Datoritexisteneicondiiilorocauzpoategeneraefectevariate,dup
cum un acelai efect poate fi generat de cauze diferite; conditia nu poate
genera singur efectul 7. Atunci cnd o condiie poate genera singura un
efect, de fapt nu este vorba de o conditie ci de o cauz determinant
nerecunoscutcaatare.
Cauza1
Cauza2
Cauza3
Condiia1
Condiia2 Condiia3 Condiia4
Efect
Acest criteriu este foarte important n deosebirea condiiei de cauzele preexistente sau favorizante.
77
Datoritexisteneiiaciuniisimultaneamaimultorcondiiimaimulte
cauzepotgeneraacelaiefect(ex.ocultraumatic)sauosingurcauzpoate
genera mai multe efecte (ex. intoxicaia cu CO: anemie, toxicitate hematic
hemoglobin patologic, alterarea metabolismului celular, iritabilitate
cardiac,etc.)

Clasificareaconditiilor
Condiiiinterne
a) fiziologice legate de vrst, sex, reactivitatea organismului,
particularititisulare(receptori,metabolism,etc.)
b) fiziopatologice surmenaj, inaniie, anemie, convalescen,
intoxicaieneletal(ex:intoxicaieetilicacut),ischemia,etc.
c)morbiditatea preexistent (leziuni organice cronice) caracterizat
prinbolicronicegeneralesaulocale
Condiiiexterne
a)condiiilencaresaprodustraumatismul:exemple:ramnerean
frigprinpierdereacontienei,imposibilitateadeatransportavictima,etc.
b) tratamentul medical: ex. tratament salvator sau din contr
necorespunzatorcarepoatetransformaleziuninemortalenleziunimortale
ex.transportulbolnavilornetransportabili,etc.).
c)atitudineavictimei,etc.:ex.existpersoanecarenmodcontient
saunu,refuztratamentulmedicalsaunucoopereazlauntratamentcorect,
continuu,motivcareducelaagravarealeziunilorprimare,etc.
Interrelatia cauzelor externe cu conditiile interne pune expertizei cele
mai dificile probleme de cauzalitate biologica, deoarece, frecvent, o cauza
externa nu actioneaza la fel asupra diferitelor organisme, iar un efect poate
deveniulteriorcauzaunornoimodificaripatologiceinorganism,conditionate
defactoriidemediuinternsauextern.
Fiecare caz poate fi particularizat. n analiza raportului de cauzalitate8
ceeacenunelecazuriesteocondiiepoatedeveninalteleocauz(iinvers)
saudoarunfactordeclanator.
Factoriicircumstaniali.Factoriideclansatori
Factorii circumstaniali sunt factori care exprima mprejurri, stri,
conjuncturi, a caror actiune se manifesta limitata n timp, episodic,
ntmpltoare, ca printro coinciden cu aciunea cauzelor i a condiiilor,
rezultatulfiinddeclanareasauinhibarealanuluicauzal.Astfeldefactoripot
8
Raportul de cauzalitate reprezint ierarhizarea elementelor lanului de cauzalitate i stabilirea preponderenei

acestora n cadrul lanului cauzal.
78
fi externi (toxice ex. droguri, etc.) sau interni organismului (acidoz,

deshidratare, etc.). Actiunea acestor factori este cel mai vizibila atunci cand
sistemulbiologicseaflntrunechilibruinstabil.
Factoriideclanatori(factoritrigger)suntprezentinmareamajoritate
alanurilorcauzaledaruneorinusuntidentificabili(deexempluatuncicnd
cauzeledeterminantesemanifestintens,pringravitatea/severitateaaciunii
lorintrunmodincompatibilcuviaa,circumstaneledeclansatoareadesease
estompeaz nct nu se mai pot evidenia). Deseori se confunda cu factorii
circumstantiali dar de obicei actiunea lor este si mai scurta: sunt cei care
determinarupereaechilibruluisiinitiereaunuilantcauzalinacesleconditiiin
careocauzadesiexistanuerasisuficientapentruainitialantul.
EXEMPLU: O alcoolemie (nivelul alcoolului in sange) de 1,2 g%0 poate fi un factor

circumstantial pentru o afectare cronica a inimii si pentru tulburarea de ritm pe care
aceastaopoatedetermina(inacestcazfactoruldeclansatorpoatefiunefortfizic).Aceeasi
alcoolemie poate fi factor declansator pentru accidentul vascular cerebral (in acest caz
factorulcircumstantialpoateunpuseumoderatdehipertensiune).
Efectul
Este fenomenul care rezulta din interactiunea cauzelor, conditiilor si
circumstantelor
(factor
determinantconditionaldeclansator),
fiind
determinatinsainmodnecesardecauzainsasi.
Cauzalitateamedicolegala
Legaturadecauzalitate(lantulcauzal).Presupuneexplicareacorelatiei
dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de alta
parte, fiind atit o relatie genetica de generare a ceva din altceva dar si o
relatie"asimetrica",cauzafiindanterioaraintimpfadeefect.
Raportuldecauzalitate.Reprezintacompararea,nvedereaierarhizarii,
a diferitelor categorii de factori in raport cu realizarea
prejudiciului/decesului.
Procesul de cauzalitate. Este un termen general prin care se intelege
sintetizarea si particularizarea datelor ce rezulta din studiul celor doua
categoriianterioare.
3.Clasificarealanturilorcauzale
a.Cauzalitateaprimara(directa),carecuprinde:
i. legaturadecauzalitatedirectanemediatasauneconditionata
ii. legaturadecauzalitatedirectamediatasauconditionata
79
de factori externi (traumatici, tratament, atitudinea

bolnavului,etc.)
defactoriinterni(netraumatici,morbiditatepreexistenta)
b.Cauzalitateasecundara(indirecta),carecuprinde:
i. legaturadecauzalitateindirectapredominantviolenta
ii. legaturadecauzalitateindirectapredominantneviolenta
c.Cauzalitatemultipla
4.Legaturadecauzalitatedirectaneconditionata
EXEMPLU: distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala (de ex.
zdrobireacutieicraniene)
Caracteristicileleziunii/leziunilor
o leziuneaintereseazaorganealetrepieduluivietii(functiilevitale)
o intre leziune si moarte exista o inlantuire continua, cauza actionind
nemijlocit(direct)siatatdegravincatconditiilesicircumstantelenu
maiausemnificatie
o nuseidentificafactoricaresaseinfluentezereciproc
Criteriile lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o

legaturadirectaneconditionata:
o Realitateatraumatismului,precizareasaintimpsesuprapunepeste
momentul posibil al actiunii leziunii si posibilitatea de a determina
efectul(leziunilesaumoartea).
o Concordanta de sediu: traumatismul trebuie sa intereseze direct
organismal; frecvent efectul se constata la locul traumatismului iar
daca efectul apare la distanta de locul leziunii, efectul trebuie sa se
explicefiziopatologic
o Efectul este urmarea cauzei (leziunea vatamarea) si nu este
urmareauneistaripreexistenteleziunii(vatamarii)
o Intre traumatism si efect (prejudiciu) exista o evolutie continua
nemijlocitadelacauzalaefect.
o Leziunile traumatice (vatamarea) sunt necesare i suficiente n
vedereaproduceriiefectului
5.Legaturadecauzalitatedirectaconditionata
EXEMPLU: Traumatism minor la nivelul extremitatii cefalice ce determina ruperea
unui anevrism cerebral urmat de deces rapid. O lovitura puternica in burta dar care nu
poateproducemoarteaprineainsasi:insafortalovituriilovesteficatuldeexempluincare
se afla o tumora care se rupe determinand o hemoragie care detemrina la randul ei
80
moartea.TUmorasinguranuputeaproduceatunciinacelmomentmoarteadupacumnuo
putea face nici lovitura singura: impreuna insa, in asociere, tumora si lovirea tumorii au
determinatdecesul.
Caracteristicileleziunii/leziunilortraumatice
o leziuneaintereseazaorganealetrepieduluivietii
o intre leziune (cauza) si moarte (efect) exista o inlantuire continua,
cauza actionind nemijlocit (direct) dar obligatoriu pe fondul unor
factori conditionali interni (morbiditate preexistenta) sau externi
(ex. tratament inadecvat) si uneori prin asocierea si a unor
circumstante cu care realizeaza o concomitenta la momentul
traumatic
o traumatismulnuesteatitdegravincitconditiilesicircumstantelesa
nuaibasemnificatie.
o se identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza
(cauza)ifactorulextern/intern:niciunanupotdeterminadecesul
luate separat, dar impreuna prin interconditionare rezultatul se
amplifica sau se declanseaza complicatii acute severe de natura a
declansainmoddeterminatdecesul.
Criterii lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o

legaturadirectaconditionata:
o leziunea principal (traumatismul) survine pe un teren patologic
(staremorbidpreexistent)reprezentatdectrefactoricondiionali
interni/externi care particip la determinarea efectelor n dublu
sens: fie leziunea principal agraveaz starea morbid preexistent
(factorul extern), fie aceasta/acesta din urm agraveaz efectele
leziunii principale (traumatismului), fie ambele. In absenta
respectivei stari preexistente, traumatismul nu ar fi putut singur
conducelaproducereaefectului(ex.moartea).
o leziunile traumatice (cauza determinanta) sunt necesare dar nu i
suficiente in vederea producerii prejudiciului (intercondiionalitate
necesar).
6.Cauzalitatesecundara(indirecta)
EXEMPLU:Unbolnavsuferaunaccidentrutier.Inacestaccidentiserupefemurul.
Esteinternatsioperat.Inzileleurmatoareevolueazabinepostoperatorsiincepandcuziua
a 4a chiar se dajos din pat. In ziua a 5a insa dupa o mobilizare prin salon, cand toate
pareau cam emrg bine, la urcarea in pat sufera o durere toracica intensa, lipsa de aer,
cianozasimoare.
81
La autopsie se identifica o embolie pulmonara, adica un cheag format prin coagularea

sangelui in vasele de la nivelul membrului inferior care sa deplasat si a determinat
obstructiauneiartereimportantedelanivelulpulmonar(durereatoracica)inducandprin
lipsadesangeacutaoseveradisfunctierespiratorie(cianozasilipsadeaer)siapoidecesul.
Cauzalitatea indirecta este prezenta atunci cand cauza primara nu

declanseazaefectuldirectdarinschimbgenereazacauzecaredecurg(cauze
secundare) din care se declanseaza efectul. Aceste cauze secundare sunt
asimilate frecvent complicatiilor cauzelor initiale. Altfel spus cauzalitatea
indirecta (secundara) survine atunci cand efectele se pruduc ca urmare a
actiunii complicatiilor ce decurg din actiunea cauzelor initiale iar nu a
cauzelorinitialeinsasi.
Caracteristicialeleziunii/leziunilor
traumatismul (leziunea) poate genera aparitia unor complicatii
grave(secundare)caresainducaefectul.Trebuiesexisteolegturgenetic
ntre cauza primar i cea secundar altfel legtura de cauzalitate este
ntreruptideciabsentnraportcucauzasecundar.
concordanta intre intensitatea cauzei si intensitatea aspectelor
lezionale
concordantaintrenaturacauzelorsitipulefectelor
actiunecontinuaintimp,faraintervalelibere
Criteriilezionaleindeplinitedetraumatismpentruaconstituiolegatura
indirecta:
concordantadetimpintreactiuneacauzeisecundaresipreexistenta
patologiei traumatice dar si continuitatea temporala intre
traumatism/cauzaprimarasiprejudiciulfinal;evolutiaestecontinua
de la cauza la efect prin intermediul unor cauze secundare
(complicatii).
intervaldetimpmailung
cauzele secundare generate de evolutia leziunii initiale intra mai
mult sau mai putin (uneori de loc) in interrelatie cu fondul
premorbidalvictimei.
cauzeleprimarenusintoricindsiinoriceconditiitanatogeneratoare;
prejudiciul/decesul survine datorita complicatiilor posttraumatice
mai putin asteptate/neasteptate si/sau mai rare la distanta de
momentultraumatismului.
cauzele primare sunt necesare pentru a produce efectele (pot fi si
suficiente) dar actiunea lor nu se manifesta sau este impiedicata in
82
manifestare(ex.tratament):printrecereatimpuluineurmatadevindecarese
creazaposibilitateaaparitieicomplicatiilor(cauzesecundare).
n legtura de cauzalitate indirect ntre leziunea iniial i prejudiciul
final se nlnuie 2 momente cauzale ale unui lan cauzal continuu
(continuitate temporal): primul este ntre leziunea iniial i cauzele
secundare (efecte primare) i al doilea este ntre cauzele secundare i
efectulfinal.
Decipentruocorectaapreciereaacestuitipdelegaturadecauzalitate
se va evalua obligatoriu atit (1) gravitatea mai redusa a leziunii initiale (nu
poate oricind si in orice conditii sa fie tanatogeneratoare ceea ce se va
constata si prin eficientei masurilor medicale acordate) cit si (2) aparitia in
timpacauzelorsecundare(indirecte)carenuputeausaaparaindependentde
contextultraumaticincauza.
ATENTIE: Atunci cind complicatiile posttraumatice ce se constata sint (1) grave,

apte de a fi direct responsabile de prejudiciul fizic / deces, (2) determinate (in cadrul
determinismului cauzal), (3) sint de neevitat, imediate, cu o rata de aparitie foarte
frecventa/frecventa(consideratecomune,obisnuitesideasteptatincontextultraumatic),
(4)cucauzeleprimareinplinaactiune,cauzalitateaestedirectaiarnuindirecta.
EXEMPLU: TCC grav cu dilacerari cerebrale coma traumatica prelungita
supravietuiresindromhipoanabolicexitusdupa7luni,NUconstituielegaturde
cauzalitateINDIRECTcitotDIRECTA
ATENTIE: Diferena fundamental fa de cauzalitatea condiionat rezult din
faptul c n cazul acesteia din urm cauza primar se intercondiioneaz obligatoriu cu
condiia (interna/externa) prin amplificare reciproca pe cnd in cauzalitatea indirect
intercondiionalitatea cu factori interni/externi nu este obligatorie iar daca totusi se
produceprivetecauzasecundar.
EXEMPLE
1.lovire=>abandonalvictimeiinfrig=>exitus
2.traumatism => pozitie de decubit prin imobilizare => pneumonie hipostatica =>
exitus
3.traumatism fractura femur dup 2 luni de imobilizare, trombembolie
pulmonaralamobilizareadinpat(terenflebitic).
4.lovire usoara a unui individ cu cardiopatie ischemica cronica dureroasa infarct
miocardicexitus.
5.TraumatismfracturabazinpefonddeInsuficientarenalacronicadupa2sapt.
despitalizare,Insuficientarenalaacutasideces.
6.TCCdemicgravitateimobilizarelapatdupa1saptaminbronhopneumonie
sideces.
7.Cauzalitateamultipla.Uneorimaimultecauzepotdeterminaacelasi
efect. In aceasta ipoteza, in domeniul dreptului penal, relatia cauzala se
83
analizeaza facinduse distinctia intre cauze principale si cauze secundare,

intre cauze directe si indirecte, intre concursul de cauze concomitente (cind
douasaumaimultecauzedeterminaimpreunaefectul)siconcursuldecauze
succesive, cind fiecare cauza determina un efect care la rindul sau determina
un altul. Decesele prin cauze concuratoare reprezinta o problema extrem de
dificilasidemulteoricumariimplicatiiininterpretareajuridicaafaptelor.
Incazuisticamedicolegalaseintilnescurmatoarelesituatiiparticulare:
1)maimulteleziuniproduseprintrunacelasiobiect.
2) mai multe leziuni produse de lovirea cu obiecte diferite (mai multe
persoane);unelesuntmortale,alteledegravitatediferita.
3) numai o leziune este mortala, restul fiind nemortale: acestea din
urmavorfiapreciatedupagravitatealor(usoare,grave,foartegrave).
4)mai multe sindroame tanatogeneratoare (sau leziuni tanato
generatoare)concomitente.
Bibliografie:
1.GCCurca,Medicinalegala.Curs.Ed.Tehnoplast1996
2.DanDermengiu,Patologiemedicolegala,Ed.ViataRomaneasca,2004
3. GC Curca, Manual de constatare a decesului. Certificatul medical constatator al
decesului.Ed.Universitara,2008
4.Simpson'sForensicMedicinebyJasonPayneJames(Nov1,2011)
5. Forensic Pathology, Second Edition (Practical Aspects of Criminal & Forensic
Investigations)byVincentJ.M.DiMaioandDominickJ.DiMaio(Jun28,2001)
84

Curs Medicina Legala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Medicina Legala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEADINBUCURETI

UNITATEA DE INVATARE 1. SPECIFICUL, DOMENIUL, STRUCTURA SI

6. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de

7. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si

implicatii medicale precum si in cazurile medicale in care exista implicatii

Medicul legist trebuie sasi formuleze concluziile expertizei cu

Activitatea de medicin legal din Romnia se desfoar n

n M.O. al Romniei Partea I, nr. 22/21.01.2000) privind organizarea

6. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si

ISO 9001:2000 in sistemul medicolegal a fost inititata de catre INML Mina

Criminalistica este acreditat SR EN ISO / CEI 17025 din 2005 cu

Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia

Mecanisme de verificare a actelor medicolegale in reteaua

a) Verificarea unei constatari sau expertize medicolegale

In anul 1856 Carol Davila infiinteaza Scoala de Chirurgie ulterior

In 1861 Gheorghe Atanasovici devine primul profesor de medicina

In anul 1865, prin aparitia Codului Penal si Instructie Criminala a fost

O data intors in tara a lucrat cativa ani pentru a pune pe picioare

Atributul fundamental al vietii precum si cel fundamental al mortii nu se

Aspecte conceptuale ale definitiei mortii. Exista diferente intre conceptul

a. Lividitatile cadaverice (livor mortis). Incep a se constata la circa 12

e. Autoliza cadaverica. Autoliza, este un proces atit intravital cit si

nonviolenta. Acest aspect are o importanta semnificatie juridica intrucat in

genereaza suspiciuni, autopsia fiind necesara pentru a lamuri cauzele. Prin

4. Agenti traumatici biologici (orice agent viu care actioneaza traumatic

5. Agenti traumatici psihici (in imprejurari deosebite si in actiune

transformate in energie mecanica ori a toxicitatii, etc. Aceste leziuni

activpasiv: asocierea lovirii active si pasive (sintagma

Leziuni fara solutie de continuitate la nivelul tegumentului (cu pielea

Culoarea echimozei poate fi folosita aproximativ pentru datarea

In majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul de impact; uneori au

f) Plaga despicata (corpuri grele cu muchii in general mai putin

g) Plagi impuscate. Sunt determinate atat de actiunea factorului

Aspecte medicolegale ce constituie obiective specifice ale autopsiei medico

1. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o

expertiza medicolegala (la solicitarea scrisa a organelor de ancheta dupa

original al oricarei investigaii efectuate, innd evidena strict a acestora i pstrnd o

2) Documentele se arhiveaz de ctre instituiile de medicin legal fr termen

2) Medicul legist nu poate lua n considerare informaii cuprinse n alte tipuri de

Art. 25, Legea 459/2001, Norme procedurale n cazul n care instituiile

3. Raportul de constatare/expertiza medicolegala, RCML/REML:

raportul de expertiza sau de constatare medicolegala de indata sau in cel

4. Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zile de ingrijire

nazala simpla, daca nu survin complicatii nu necesita ingrijire

EXEMPLU: Un copil sufera un accident rutier si in contextul acestuia sufera

EXEMPLU: Un tanar sufera ca pieton un accident rutier cu traumatism

EXEMPLU: O persoana sufera ca pieton un accident rutier soldat cu un poli

c.independent de perioada de vindecare anatomica (care poate sa nu

(2)Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru

110 zile i.m.: excoriatii sau eroziuni pe suprafete intinse,

1020 zile i.m.: plaga contuza, intepata sau taiata infectata cu

Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la

In acest capitol de legislatie penala se includ traumatismele ce survin din culpa

Art. 181. CP "Vatamarea corporala. Fapta prin care sa pricinuit integritatii

2030 zile i.m.: TCC inchis cu fractura craniana liniara, contuzie

3040 zile i.m.: fracturi totale liniare unice neinfectate ale

4050 zile i.m.: fracturi totale liniare multiple/infectate ale

5060 zile i.m.: luxatia genunchiului, fractura fara deplasare ale

Aspecte sintetice extrase din baremurile medicolegale pentru

60 zile i.m.: dezlipirea posttraumatica a retinei, fractura cu deplasare ale

ZIM se stabilesc luand in considerare (1) realitatea cazului (1)

subiective, stari reactive/functionale, care fie nu survin

medicul de specialitate comite o eroare de diagnostic care