Aeronavigabilitatea aeronavelor

AERONAVIGABILITATEA AERONAVELOR
Sectiunea 1. DEFINITII
Pe langa unii termeni mentionati in Anexa 7, si prezenta anexa ICAO
Ane
xa 8 are un capitol destinat definitiilor care, atunci cand sunt utilizati in St
andardele privind Aeronavigabilitatea aeronavelor, au intelesul enumerat mai jos
.
Anticipated operating conditions / Conditii de operare anticipate
acele conditii
care sunt cunoscute din experienta sau care pot fi prevazute in mod rezonabil c
a s-ar putea intaMPla in docursul utilizarii operationale normale a aeronavei, c
onditii care se considera a fi referitoare la starea meteorologica a atmosferei,
la configuratia terenului, la functionarea aeronavei, la eficienta personalului
si la toti ceilalti factori care afecteaza siguranta in zbor. Conditiile de ope
rare anticipate nu includ:
a). acele extreme care pot fi efectiv evitate prin intermediul precedurilor oper
ationale;
b). acele extreme care se gasesc accidental nuantate in cerintele Standardelor s
i care sunt cunoscute drept extreme care sunt date de inaltul nivel al aeronavig
abilitatii prin experienta necesara si practica.
Appropiate airworthiness requirements / Cerinte de aeronavigabilitate corespunza
toare coduri de navigabilitate cuprinzatoare si detaliate stabilite de statele c
ontractante pentru anumite clase de aeronave in discutie.( A se vedea 2.2. a Par
tii a II-a a acestei Anexe.)
Approved / Aprobat acceptat de statele contractante ca fiind potrivit pentru un s
cop bine definit.
Configuration (as applied to the aeroplane) / Configuratie (cerute pentru avion)
o combinatie particulara a pozitiilore elementelor mobile, asemenea flapsurilor
, tren de aterizare etc., care afecteaza caracteristicile aerodinamice ale avioa
nelor.
Criticai power-unit(s) / Grup moto-propulsor critic
grup de putere care prezinta
o insuficienta si care da cele mai adverse efecte asupra caracteristicilor rela
tive ale aeronavelor in discutie.
Design landing mass / Masa caiculata la aterizare masa maxima a aeronavei la car
e, pentru un proiect definit, se presupune ca va fi planificata sa aterizeze.
Design take-off mass / Masa caiculata la Decolare masa maxima a aeronavei la car
e, pentru un proiect definit, se presupune ca va fi planificata sa se deplaseze
in vederea Decolarii
.
Sectiunea II. NAVIGABILITATEA
Standarde. Standardele privind aeronavigabilitatea mentionate in Anexa
8 a Conventiei de la Chicago sunt in relatie cu Standardele Anexei 6, partea 1 t
ratand limitele performarielor in operarea aeronavelor. Un element al sigurantei
in operare este insasi siguranta aeronavei, data de asa-zisul nivel de aeronav
igabilitate al aeronavei care nu este coMPlet definit prin aplicarea standardelo
r Anexei 8 ICAO, dar fiind completate prin cerintele de aplicare a standardelor
Anexei 6 ICAO. Cu alte cuvinte, Anexa 8 ICAO trateaza aeronavigabilitatea din pu
nctul de vedere al ingineriei, in timp ce Anexa 6 ICAO trateaza aeronavigabilita
tea din punctul de vedere al standardelor de siguranta necesare oricarei operari
a aeronavei, standarde care se aplica la performantele si la caiitatea zborului
.

Aplicabilitate. Standardele privind aeronavigabilitatea, detaliate in A

nexa 8 Partea 3 sunt aplicabile la aeronavele peste 5700 kg ca masa de maxima ce
rtiflcata la Decolare, destinate pentru transportul pasagerilor, cargo sau poste
i in navigatia aeriana internationala. Daca nu se specifica exceptiile, standard
ele se aplica tuturor aeronavelor, incluzand grupurile motopropulsoare, sistemel
e si echipamentele fata de care standardele sunt aplicabile, aeronava respectiva
trebuind sa aiba cel putin deua motoare.
Certificatul de aeronavigabilitate. Un Certificat de aeronavigabilitate
este pus in circulatie de catre Statul de inmatriculare in mod evident cu condi
tia ca aeronavele sa se supuna cerintelor de aeronavigabilitate corespunzatoare.
ICAO a specificat o forma standard pentru Certficatul de aeronavigabilitate in
care sunt incluse semnele de nationalitate si de inmatriculare, fabricantul si p
roiectantul aeronavei (Exemplu Boeing 747-700), numarul serial al aeronavei (Exe
mplu numarul planorului este ca numarul unui automobil).
Continuarea aeronavigabilitatii. Statul de inmatriculare este responsab
il sa determine daca o aeronava continua sa fie navigabila, statul avand nevoie
sa mentina un sistem pentru inregistrarea erorilor, disfunctionalitatilor, defec
telor si a altor situatii care afecteaza puternic aeronavigabilitatea aeronavelo
r cu o greutate mai mare de 5700 kg (pentru masa maxima la Decolare). Pentru ace
ste aeronave, statului proiectanunui i se cere sa mentina o integritate structur
ala care sa asigure aeronavigabilitatea fiecarei aeronave. Programul include inf
ormatii privind controlul coroziunii.
Validitatea Certificaunui de aeronavigabilitate. Certificatul de aerona
vigabilitate trebuie reinnoit sau trebuie sa ramaria valid cu conditia ca aerona
vigabilitatea continuata a aeronavei sa fie determinata printr-o inspectie perio
dica. Perioada intre inspectie va fi astfel caiculata in functie de tipul servic
iului si perioada scursa sau in coriceordanta cu sistemul de inspectie (regulari
tatea inspectiilor) stabilit de statul respectiv. Cand o aeronava este defectata
, responsabilitatea Statului de Inmatriculare de a hotari care este avaria care
este de natura a scurta aeronavigabilitatea aeronavei.
Limitele aeronavelor si informarile. Fiecare aeronava este necesar a av
ea un mariual de zbor (sau alt document asemariator) in care limitele aprobate s
unt definite si informarile aditionale care sunt necesar a fi continute pentru s
iguranta operarii aeronavelor.
Navigabilitatea unei aeronavei, in sens fizic, inseamna ,,pregatita pen
tru operare sigura in conditiile limitarilor din schema de proiectare . 0 conditie
prealabila ca o aeronava sa fie introdusa in serviciu este ca sa se demonstreze
ca Aceasta este navigabila. Evidentierea fizica a unei aeronave este foarte dif
icila si se bazeaza pe un proces ce necesita un timp indelungat, proces care nu
poate fi executat sau repetat d fiecare data, in care Aceasta evidentiere trebuie
demonstrata la inceputul fiecarui zbor. In acest scop, a fost careat un sistem
care, bazandu-se pe navigabilitatea fizica stabilita initial si pe proceduri la
care s-a aderat, genereaza incarederea in navigabilitatea fizica a aeronavei. Ac
est sistem culmineaza prin emiterea de catre autoritatea competenta, a unor cert
ificate care Doclara ca aeronava este navigabila.
Coriceomitent, este evidentiat faptul ca obligatiile privind continuitatea navig
abilitatii ramari asupra operatorului (pentru executarea intretinerii necesare),
asupra fabricanunui / autoritatiii de proiectare (in ceea ce priveste asigurare
a ca intretinerea este efectuata in conformitate cu reglementarile in vigoare).
Astfel, prevederi in ceea ce priveste continuitatea navigabilitatii aer
onavelor ce executa operatiuni de transport aerian, aviatie generala, cat si a e
licopterelor sunt stabilite prin doua documente separate, dar interconectate, An
exa 6 ICAO ,,Operarea aeronavelor , respectiv Anexa 8
,,Aeronavigabilitatea aerona
velor . ICAO asigura, de asemenea, si alte documente care sa indeplineasca prevede
rile normelor si practicilor recomandate - mariuale, circulare, ghiduri etc.- at
at statelor, cat si operatorilor, in scopul dezvoltarii reglementarilor si proce
durilor nationale. In vederea emiterii, reinnoirii sau mentinerii valabilitatii
Certificatelor de navigabilitate, Autoritatea Aeronautica Civila a fiecarui stat
membru ICAO trebuie sa aiba in componenta o organizatie de navigabilitate.
Pe langa unii termeni mentionati in Anexa 7, si prezenta anexa ICAO
Ane

xa 8
are un capitol destinat definitiilor care, atunci cand sunt utilizati in St
andardele privind Aeronavigabilitatea aeronavelor, au intelesul enumerat mai jos
.
Articolul 31 al Conventiei de la Chicago prevede ca orice aeronava folo
sita in navigatia internationala va trebui sa aiba un certificat de navigabilita
te eliberat sau validat de statul in care este inmatriculata.
Navigabilitatea tipului de aeronava. Proiectul unei aeronave trebuie sa
se conformeze cerintelor de navigabilitate care sun reunite intr-un cod de navi
gabilitate ce, la randu-i trebuie sa indeplineasca prevederile Anexei 8 TCAO. In
stadiul de proiectare a unui tip de aeronava, cand deseori nu este clar in cest
at vor fi inmatriculate viitoarele aeronave de respectivul tip, este utilizat co
dul de navigabilitate al statului faloricant. In multe cazuri, in vederea exporu
nui aeronavei, vor fi luate in considerare si cerintele aditionale ale statului
iMPortator. Devedirea fapunui ca proiectul se conformeaza cu cerintele specifica
te va fi asigurata de catre fabricant asa cum o solicita autoritatea aeronautica
a statului fabricanunui. Aceasta evidentiere consta in caicule, incercari de ma
teriale, incercari statice, dinamice si functionale atat a subansamblelor, organ
elor si sistemelor, cat si incercari in zbor ale aeronavei. La sfarsitul procesu
lui de certificare, care in mod normal dureaza intre 3 ani (pentru aeronavele uo
are) si 5 ani (pentru aeronavele de transport si pentru elicoptere) autoritatea
de certificare acord organizatiei de proiectare (in mod obisnuit fabricanunui) a
sa-numitul Certificat de tip. Acesta atesta ca proiectul aeronavei se conformeaz
a prevederilor cerinlelor de navigabilitate care sunt referite drept Baza de cer
tificare in documentul denumit Fisa cu date informative a certificarii de tip. I
n acest fel, Autoritatea Aeronautica CivilA a statului fabricanunui Doclara ca o
aeronava construita conform speciificatiilor aferente tipului certificat va fi
navigabila in sens fizic.
Navigabilitatea fizica a unei anumite aeronave. Cand un Certificat de t
ip este acordat, nu exista inca alte devezi, cu exceptia celor aferente prototip
ului aeronavei, ca toate aeronavele construite in conformitate cu proiectul sunt
, de asemenea, navigabile. In scopul constatarii navigabilitatii intr-o maniera
sigura sunt necesare devezi referitoare la faptul ca, in cadrul procesului de pr
oductie, toate aeronavele sunt realizate conform prevederilor continute si certi
ficatul de tip. Aceasta constatare se obtine cu ajutorul certificarii individual
e, Doci a fiecarui aparat in parte. Certificarea de navigabilitate solicita o su
pervizare continua a procesului de productie de catre Autoritatea Aeronautica Ci
vila a statului fabricanunui. Produsul supervizarii este Certificatul de navigab
ilitate al unei anumite aeronave, in care in mod esential Autoritatea Aeronautic
a Civila Doclara ca este convinsa in baza devezilor ca aeronava este construita
in conformitate cu proiectul ce face ca o aeronava sa fie navigabila si ca aeron
ava este realizata in cadrul unui proces de produce care este considerat ca nu i
ntroduce deficiente si abateri inacceptabile referitoare la proiect care sa faca
aeronava sa nu fie navigabila in sens fizic.
Navigabilitatea unei aeronave in statul de inmatriculare. Abordarea nav
igabilitatii de tip si individuale a aratat ca in proces sunt implicate doua org
anizatii: fabricantul aeronavei si Autoritatea Aeronautica Civila a statului fab
ricanunui. Atata timp cat aeronava ramane in acel stat, este suficient imediat c
e Aceasta este exportata in alt stat, situatia se schimba. In baza articolului 3
1 al conventiei de la Chicago, noul stat de Inmatriculare este responsabil pentr
u emiterea unui Certificat de navigabilitate. Uzual, acest fapt se realizeaza pr
in intermediul procesului de validare desfasurat de catre Autoritatea Aeronautic
a Civila a noului stat de inmatriculare. Ambele certificate, Certificatul de tip
al aeronavei si Certificatul de navigabilitate individual al aeronavei in cauza
, asa cum au fost emise de Autoritatea Aeronautica Civila a statului fabricanunu
i vor fi supuse validarii.
Validarea Certificaunui de tip consta in doua etape diferite, in mod no
rmal integrate:
-prima etapa consta in obtinerea incarederii asupra procesului original de certi
ficare desfasurat in tara fabricanunui si respectarea cerintelor de navigabilita
te ale statului iMPortatorului;

-a doua etapa consta in respectarea cerintelor de navigabilitate ale statului iM

Portator.
Aceste activitati, in mod obisnuit, necesita vizite ale inspectorilor A
utoritatilor Aeronautice a statului de Inmatriculare la fabricantul aeronavei si
la Autoritatea Aeronautica Civila a statului fabricanunui.
Validarea Certificaunui de navigabilitate a unei anumite aeronave docum
ent emis de Autoritatea Aeronautica a statului faloricant, include in mod normal
inspectia aeronavei si in special o inspectie referitoare la cerintele specific
e beneficJARului. Aceasta validare este deseori efectuata imediat dupa sosirea a
eronavei importate in noul stat de inmatriculare sau inaintea zborului de transp
ort ce precede livrarea aeronavei la beneficJAR.
Navigabilitatea fizica a aeronavei in timpul duratei de serviciu
Contin
uitatea navigabilitatii. Uzura si deteriorarile, cat si imbatranirea materialulu
i insasi, pot deteriora capacitatea fizica a aeronavei de a fi utilizata in cond
itii sigure in limitele schitei (anvelopei) de proiectare. De asemenea, pot exis
ta iMPerfeciuni sau deficiente in proiectul original sau in procesul de producti
e, care nu se mariifesta in momentul certificarii de tip sau certififcarii aeron
avelor de serie, dar care apar, se pot dezvolta si mariifesta cu o violenta extr
ema in timpul operarii. Apoi, datorita continuei dezvoltari a cerintelor de navi
gabilitate nationale, periodic apar cerinte noi sau de exigenta sporita, unele d
intr ele fiind considerate atat de importante, incat conduc la modificari obliga
torii, necesare sau derite a fi aduse aeronavelor. Toate aceste influente si mod
ificari sunt aduse la indeplinire prin institutia intretinerii. Instrumentele ac
estei institutii, inclusiv instrumentele speciale pentru prevenirea coroziunii,
precum si cele referitoare la aeronavele cu vechime (in varsta) sunt necesare pe
ntru a mentine aeronava in mod continuu in conditie de navigabilitate fizica si,
in consecinta, Autoritatea Aeronautica supervizeaza activitatile de intretinere
in scopul reinnoirii periodice sau mentinerii valabilitatii Certificaunui de na
vigabilitate.
Organizatla de navigabilitate Autoritatea Aeronautica Civila a unui sta
t membru ICAO este necesar a avea o organizatie de navigabilitate, cel putin in
scopul emiterii reinnoirii periodice sau mentinerii valabilitatii Certificaunui
de navigabilitate a aeronavelor inmatriculte in registrul aerian national. In fu
nctie de natura si scopul activitatilor aeronautice desfaurate in registrul nati
onal, structura si marimea organizatiilor de navigabilitate din cadrul autoritat
ii aeronautice pot diferi.
Astfel, intr-un stat care are o industrie aeronautica, este imperios necesar ca
in organigrama Autoritatii Aeronautice Civile sa fie inclus un compartiment tehn
ico-ingineresc care sa fie implicat dupa cum este necesar in activitati de ingin
erie aeronautica generala sau de specialitate ce include proiectarea si producti
a aeronavelor, a pieselor de schimb pentru acestea si a sistemelor aferente sau
de consultanta in domeniul reparatiilor majore sau modificarilor ce se efectueaz
a aeronavelor de catre organizatiile de intretinere in statele in care organizat
iie de intretinere desfasoara activitatii lunitate si nu se desfaoara activitate
a de faloricare a aeronavelor sau componentelor de aeronava, este suficient ca o
rganizatia de navigabilitate sa contina numai un compartiment de inspectie a nav
igabilitatii. 0 descriere amariuntita a organizarii si sarcinilor unei organizat
ii de navigabilitate, insotita de descrierea functiilor si procedurilor unei ast
fel de organizatii este prezentata in ,,Manual of Procedures for an Airworthines
s Organisation (ICAO Doc 9389).