PROGRAMUL Phare TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.

01

Auxiliar curricular
Clasa a - X- a
DOMENIUL: Silvicultura
CALIFICAREA: Lucrator in silvicultura
NIVELUL : 1

MODULUL : Produsele padurii

Introducere
Acest auxiliar este destinat profesorilor de specialitate si maistrilor care predau la Scoala
de Arte si Meserii, in domeniul Silvicultura, nivelul I de calificare lucrator in silvicultura,
clasa a X a.
Prin calificarile de la nivelul I, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte initiale
care le vor permite sa-si continue pregatirea la nivelul II sau sa isi gaseasca un loc de munca.
Ghidul este structurat pe modulul Produsele padurii iar in cadrul acestui modul sunt
tratate cele patru unitati de competenta, cu o parte din competentele componente. Materialul
constituie un indrumar atat pentru elaborarea si rezolvarea diferitelor exercitii de evaluare cat si
pentru pregatirea profesorului de specialitate in vederea desfasurarii unei activitati didactice de
calitate.
In prima parte, veti gasi enumerate criteriile de performanta pe care trebuie sa le atingeti
dupa parcurgerea programei prevazute la unitatea de competenta tratata. De asemenea sunt
incluse o serie de materiale de invatare precum proiecte de lectie, plan de lectie, folii
transparente, un portofoliu cu prezentarea cubarii automate a arborilor, structuri de continut
accesibile pentru elevi.
Partea a doua contine exemple de exercitii si teste cu solutiile de rezolvare anexate,
activitati teoretice si practice, activitati in grup, activitati care vizeaza diferite stiluri de invatare.
Sarcinile de lucru sunt propuse in ordine crescatoare de dificultate iar rezolvarea
acestora se va face sub indrumarea profesorului sau maistrului in functie de nivelul de
cunostinte la care a ajuns fiecare elev.
Trebuie sa obtineti informatii din sursele bibliografice de specialitate si sa indepliniti
anumite activitati la intervale regulate de timp.
Glosarul de curs: Predarea disciplinelor tehnice implica utilizarea unui vocabular
specializat, ar fi bine ca elevii sa aiba un dictionar propriu in caietul sau portofoliul lor, intocmit
de dumneavoastra.
Suportul de curs: Este util elevilor care nu pot retine o prezentare orala de lunga durata.
Inmanati-le aceste note elevilor inainte de curs. Ele trebuie sa fie cat mai simplu de citit,
prezentate intr-o forma adecvata, folosind spatii largi intre randuri si caractere de litere suficient
de mari.
Succesiunea: La studierea unei activitati care se imparte pe etape, amestecati diferitele
etape si cereti elevilor sa le aranjeze in ordinea corecta.
Lucrul pe grupe: Activand in grupe mici elevii pot sa-si aplice cunostintele in ritm
propriu, mai mult decat atunci cand se lucreaza cu intreg colectivul.

Va propunem utilizarea unor metode activ-interactive: demonstratia, problematizare,

conversatia, etc. Probele practice trebuie sa demonstreze ca elevul este capabil sa aplice
cunostintele cerute conform criteriilor de performanta si a precizarilor din conditiile de
aplicabilitate.
Nu uitati sa demonstrati elevilor cum se executa o sarcina inainte sa-i puneti s-o execute
sau s-o aplice.
Auxiliarul nu acopera toate cerintele din SPP. Pentru obtinerea certificatului de calificare
este necesara validarea integrala a competentelor conform cerintelor de validare din SPP.
Inainte de a trece la rezolvarea exercitiilor si activitatilor propuse, cititi cu atentie sau
explicati elevilor sarcinile de lucru.
Oferiti elevilor sprijin ori de cate ori acestia au nevoie in rezolvarea sarcinilor de lucru.
Profesorii pot folosi folii transparente realizate de ei, pe care le vor prezenta in timpul
lectiei de dobandire de noi cunostinte.
La fel, tematica abordata poate fi asimilata prin invatare asistata de calculator. Programul
de estimari forestiere prezentat poate fi accesat de elevi pe fiecare statie de lucru din scoala.
La randul elevii lor pot intocmi grafice in tabele de calcul, folosind valorile extrase din
arboretele proprii, de pe fisele de despuiere individuale.
Fisele de lucru propuse sunt procedee de invatare bazate pe actiune prin care elevii isi
activeaza cunostinte si priceperi deja dobandite sau isi creeaza in scoala noi deprinderi de lucru
Astfel de materiale sunt utile si la intocmirea portofoliului elevului.

I. Materiale de referinta
1. Competente vizate si obiective
Competenta

Obiective (la final elevii vor fi capabili sa:)

U.C.1: Comunicare si numeratie

1.4 Utilizeaza limbajul de

specialitate

1.5 Realizeaza calcule simple

1.6 Prelucreaza grafic rezultatele

obtinute intr-o operatie simpla

insuseasca si adapteze limbajul specific la subiectul de discutie

completeze documente simple de specialitate

aplice metodele de calcul indicate

realizeze transformari

estimeze si verifice rezultatele

identifice marimile necesare intocmirii graficelor si diagramelor

citeasca si traseze cu precizie grafice si diagrame

U.C. 18: Recoltarea si prelucrarea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de

padure

18.2 Recolteaza ciupercile

comestibile

identifice fructele de padure

recolteze fructele de padure

prelucreze si conserve fructele de padure

aplice normele de igiena

identifice ciupercile comestibile

recolteze ciupercile comestibile

prelucreze si conserve ciupercile comestibile

18.3 Recolteaza produsele

nelemnoase cu continut ridicat
de tananti, rasini, lacuri si
coloranti

18.4 Recolteaza plantele

medicinale si aromatice

aplice normele de igiena

identifice speciile forestiere cu continut ridicat de tananti, rasini,

lacuri si coloranti, pomi de iarna

recolteze produsele cu continut ridicat de tananti, rasini, lacuri si

coloranti, pomi de iarna

prelucreze si depoziteze produsele cu continut ridicat de tananti,

rasini, lacuri si coloranti

identifice particularitatile morfologice ale plantelor medicinale

recolteze manual plantele medicinale

usuce si conserve plantele medicinale

valorifice plantele medicinale

U.C. 17: Recoltarea si colectarea produse 222b11c lor lemnoase

17.1 Executa lucrari pregatitoare

doborarii arborilor

17.2 Participa la doborarea

arborilor

17.3 Participa la fasonarea

arborelui doborat

17.4 Participa la colectarea

execute lucrari pregatitoare doborarii arborilor

aplice normele de igiena si securitate

inlature ritidomul, scoata calupul de la tapa, avertizeze sonor

caderea arborelui, doboare arborele

identifice utilajele folosite la doborarea arborelui

aplice curatirea de craci si cepuri

aplice cojirea manuala si biologica

identifice utilajele folosite la fasonarea arborelui doborat

execute corhanitul, colectarea cu atelaje, adunatul lemnului cu

nemecanizata a masei lemnoase

bratele

17.5 Executa lucrari de curatire a

parchetelor de resturi de
exploatare

identifice utilajele folosite la colectare

defineasca operatiile de adunare, maruntire si imprastiere a
resturilor de exploatare
execute operatiile de adunare, maruntire si imprastiere a resturilor
de exploatare

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea
lungimilor arborilor doborati

21.2 Executa masurarea

grosimilor

21.3 Executa masurarea

inaltimilor

identifice instrumentele pentru masurarea lungimilor arborilor

determine lungimile arborilor

precizeze regulile de masurare a lungimii arborilor

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de determinare a

lungimii arborilor

identifice instrumentele pentru masurarea grosimilor arborilor

precizeze regulile de masurare a grosimii arborilor doborati si pe

picior

determine grosimile arborilor

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de determinare a

grosimii arborilor

identifice instrumentele pentru masurarea inaltimii arborilor

determine inaltimea arborilor

precizeze regulile de masurare a inaltimii arborilor

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de masurare a

inaltimilor
21.4 Executa cubarea arborilor

execute cubarea arborelui pe picior si doborat

execute cubarea lemnului asezat in figuri si prelucrat

utilizeze tehnologia informatiei in lucrarile de cubare a arborilor

2. Fisa de descriere a activitatilor

Tabelul de jos prezinta exercitiile propuse pentru modulul Produsele padurii.
El va fi util pentru procesul de autoevaluare a activitatii dumneavoastra.
Competenta

Exercitiul

Sarcini de lucru

Subiectul

U.C. 18: Recoltarea si prelucrea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de padure

Identificarea fructelor

18.2 Recolteaza ciupercile

comestibile

Identificarea si
conservarea ciupercilor

18.3 Recolteaza produsele

nelemnoase cu continut ridicat de
tananti, rasini, lacuri si coloranti

Diferite tipuri de
cojitoare manuale

F8
Gale si coltani

18.4 Recolteaza plantele

medicinale si aromatice

Identific., rec. plantelor

med.

Protectia muncii la
doborarea arborilor

U.C. 17: Recoltarea si colectarea produselor lemnoase

17.1 Executa lucrari pregatitoare
doborarii arborilor

F1

Rea
Ner

Doborarea arborilor

1-3

Unelte sp.

1-5

Protectia muncii

1-3

17.3 Participa la fasonarea

arborelui doborat

Fasonarea arborilor
doborati

17.4 Participa la colectarea

nemecanizata a masei lemnoase

Colectarea lemnului
intr-un parchet

17.5 Executa lucrari de curatire a

parchetelor de resturi de exploatare

Formula lui Huber

17.2 Participa la doborarea

arborilor

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea lungimilor
arborilor doborati

F2
F3

21.2 Executa masurarea grosimilor

21.3 Executa masurarea inaltimilor

Instrumente

F2, F3

T1

1, 2

F4, F5, T2

Formula Huber
Instrumente

Dendrometrul cu pendul

21.4 Executa cubarea arborilor

6-8

1, 1-2, 1-4

F6

T3, T4

Cubarea bustenilor si
arborilor pe pic.

S Asteriscul reprezinta exercitiile care se gasesc in auxiliarul curricular pentru elevii cu cerinte educationale
speciale, elaborat din modulul Produsele padurii

3. Fisa de progres scolar (1)

Modulul: Produsele padurii
Numele elevului:
Profesor:

Competente tehnice urmarite

Lucrari
efectuate

Evaluarea

U.C. 18: Recoltarea si prelucrea produselor nelemnoase ale padurii

18.1 Recolteaza fructele de padure

18.2 Recolteaza ciupercile comestibile

18.3 Recolteaza produsele nelemnoase

cu continut ridicat de tananti, rasini,
lacuri si coloranti

18.4 Recolteaza plantele medicinale si

aromatice

U.C. 17: Recoltarea si colectarea produselor lemnoase

17.1 Executa lucrari pregatitoare

doborarii arborilor

17.2 Participa la doborarea arborilor

Abilitati de
baza

NS

Evalua

17.3 Participa la fasonarea arborelui

doborat

17.4 Participa la colectarea

nemecanizata a masei lemnoase

17.5 Executa lucrari de curatire a

parchetelor de resturi de exploatare

U.C. 21: Masurarea dimensiunilor arborilor

21.1 Executa masurarea lungimilor

arborilor doborati

21.2 Executa masurarea grosimilor

21.3 Executa masurarea inaltimilor

21.4 Executa cubarea arborilor

3bis. Fisa de progres scolar (2)

Intocmirea fisei de despuiere (UC 21, C4)

Numele si prenumele elevului

Carpea Ionel

Data de predare

25.05.2005

Activitatea acceptata

Fisa obtinuta dupa despuierea diametrelor arborilor pe

specii si clase de calitate pe baza unui carnet de
inventariere

Criterii de performanta indeplinite

A realizat centralizarea arborilor prin bifare in carnetul de

teren si marcarea punctelor si liniilor in fisa de despuiere
Nu s-a pierdut, nu apare in plus nici un arbore

Semnaturi de confirmare
Profesorul

Gheorghe Marinescu

Elevul

Data 25.05.2005

Nota: Aceasta fisa va fi atasata la dosarul elevului

4. Cuvinte cheie
bustean - piesa de lemn brut, rotund, gros cu o lungime mai mare de 2,5 m (fr. grume, engl. log)
butuc - piesa de lemn brut, rotund, gros cu o lungime mai mica de 2,5 m (fr. billon, rondin, engl.
block)
corhanire - in parchetele cu panta mare, operatie prin care lemnul se impinge sa alunece pe sol
(fr. lanage)
dezaninare - actiunea prin care se aduce la sol un arbore aninat (fr. dsencrouage )
doboratura de vant - arbori rupti sau dezradacinati de intemperii (fr. chablis, engl. windthrown)
fasonare - operatiile care urmeaza doborarii arborelui precum curatirea de craci, retezarea
varfului, sectionarea fusului (fr. faonage, engl. primary conversion)
inlaturarea labartarilor - eliminarea partilor ingrosate de lemn situate la baza unor arbori (fr.
gobelage - patte, empattement du tronc -, engl. root-swelling)
martoane - cracile si varfurile ramase dupa fasonarea arborilor, adunate si puse sub forma unor
benzi pe linia de cea mai mare panta (fr. andains)
pana - pana de doborare este din aluminiu, plastic sau lemn, evita strangerea lamei ferastraului
in taietura si mentine directia de cadere a arborelui (fr. coin, wedge)
prag - diferenta de nivel intre tapa si taietura din partea opusa (fr. bute de la charnire, ressaut,
paulement de la charnire, engl. stop)
tapa - este realizata din doua taieturi de ferastrau spre a-i da arborelui directia de cadere (fr.
entraille de direction, engl. felling kerf, undercut)
taietura din partea opusa (taietura de doborare) - se face cu ferastraul in partea opusa tapei;
permite caderea arborelui (fr. trait de chute, le trait d'abattage, engl. felling cut)
tirfor - (fr. tirfor) utilaj usor ce permite, cu ajutorul unui cablu actionat de un levier si de niste
falci, tragerea arborilor aninati
tapina - unealta forestiera inzestrata cu un cioc, permite rasucirea si deplasarea bustenilor prin
alunecare (fr. sapie)

5. Glosar de termeni
act de punere in valoare - document tehnico-gestionar
fr. (le) article
arbore pe picior; arbore in picioare - arbore din padure, nedoborat
fr. (le) arbre sur pied; arbre debout
engl. instead tree; standing tree; standing timber
carnet de inventariere - in care se trec dimensiuni masurate si aprecierile vizuale asupra
arborilor
fr. (le) calepin de dnombrement
engl. coupe inventory record
cherestea - scandura
fr. (le) rallonge; le sciage
engl. sawn timber
clupa - instrument folosit la masurarea diametrelor arborilor
fr. (le) compas forestier
engl. calliper
ciocan de marcat - topor special ce serveste la marcarea arborilor
fr. (le) marteau
engl. marking hammer
coaja - tesutul protector al arborilor
fr. (la) corce
engl. bark

coeficient de forma - raport intre volumul comercial si volumul unui cilindru care ar avea drept
baza sectiunea de la piept (de baza) si ca inaltime inaltimea trunchiului
fr. (le) coefficient de forme
engl. coefficient of expansion
coji, a (verb) - desprinderea cojii de pe trunchi
fr. corcer
engl. to (remove) bark
colectarea lemnului - operatie de lucru ce presupunere aducerea lemnului de la locul de
doborare pana la locul de stocare si incarcare in mijloacele de transport
fr. (le) dbardage; (la) vidange
engl.- skidding
craci - ramificatiile principale ale tijelor
fr. branches
engl. branches
cubare - estimare a volumului unui arbore, a unui arboret, a unei parcele
fr. (le) cubage
engl. cubing: to determine volume; to cube
curatire de craci - taierea cracilor arborelui; fasonare
fr. (le) branchage
engl. limbing
dendrometrie - taxatie, estimatie forestiera
fr. (la) dendrometrie
engl. forest valuation

dendrometru - instrument cu care se masoara inaltimea arborelui

fr. (le) dendromtre
engl. hypsometer
despuiere - centralizare a diametrelor din carnetul de inventariere
fr. (le) dpouillement
engl. counting of the diameters
diametrul central al suprafetei de baza - corespunde arborelui care imparte sirul statistic al
arborilor inventariati in 2 parti cu suprafete de baza egale. Este un diametru reprezentativ,
teoretic, putin influentat de rarituri
fr. (le) diamtre de la surface terrire mdiane
engl. quadratic mean diameter
diametru de baza - masurat pe arbore la inaltimea de 1,3 m de la sol
fr. (le) diamtre hauteur de poitrine; diamtre hauteur dhomme
engl. breast high diameter
diverse moi - DM - doua sau mai multe specii, precum plopul, salcia, mesteacanul, care
totalizeaza mai mult de o zecime din arboret
fr. (les) bois blancs
diverse tari - DT - doua sau mai multe specii, precum frasinul, paltinul, care totalizeaza mai
mult de o zecime din arboret
fr. (les) bois durs
engl. hard wood
echien - un arboret ai carui arbori au varsta aproximativ egala
fr. quienne (adj.)
engl. even-aged

elagaj - caderea cracilor uscate, moarte; taierea ramurilor unui arbore in partea de jos
fr. (le) lagage
engl. pruning
factor de cubare - numar mai mic decat 1; fc = volumul de lemn / volumul aparent; arata cati
metri cubi contine a metru ster
fr. (le) facteur de cubage; le coefficient dempillage
engl. converting factor of stacked wood in solid content
ferastrau mecanic (cu lant) - folosit pentru doborarea si fasonarea arborilor; numit
impropriu Drujba
fr. (la) trononneuse
engl. chain-saw; harvester
fir - arborele luat ca unitate; un singur arbore; arborele bucata cu bucata
fr. (la) perche; (le) brin
engl. pole
foios - arbore din grupa foioaselor, avand frunzele caduce
fr. (le) feuillu
engl. broad-leaved; hardwood
gelivura - crapatura cicatrizata si proeminenta, in scoarta si lemn, produsa de ger
fr. (la) gelivure
engl. frost-shake; frost-crack
inventarierea arboretului - masurare, inregistrare si prelucrare a caracteristicilor biometrice ale
arborilor si arboretelor
fr. (le) inventaire du peuplement; le comptage
engl. stand inventory

inventariere fir cu fir - inventariere totala sau integrala; se ia in socoteala fiecare arbore
fr. (le) inventaire pied pied; copmtage sur toutes les tiges
lemn de celuloza - lemn de orice specie si dimensiune destinat obtinerii hartiei si cartoanelor
fr. (le) bois de trituration
engl. pulp wood; (cellulose)
marcarea arborilor - operatie prin care se aleg si marcheaza arborii ce urmeaza a se dobori
fr. (le) martelage; t marteler; marteleur; marteau
engl. marking the trees with the hammer; marking the trees
ochi - locul unde se taie arborii, la taierile progresive
fr. (le) foyer, (la) troue
engl. - gap
ocol silvic - unitate administrativ-economica, fara personalitate juridica, pentru gospodarirea
unei suprafete de fond forestier ( > 5000 ha)
fr. (le) cantonnement forestier
engl. ranger district
parcela - diviziune a unei paduri, omogena; uitate de baza pentru amenajament
fr. (la) parcelle
engl. compartment
parcelar - ansamblul parcelelor repartizate in teren definitiv
fr. (le) parcellaire
engl. formation of compartments
parchet - suprafata delimitata de padure unde se gasesc arbori marcati pentru exploatare; are
nume; i se da numarul actului de punere in valoare

 fr. la coupe; le coupon; le parquet de la coupe; le parterre de la coupe; asseoir une coupe
engl. coupe, fixed yearly cut
partida - act de punere in valoare inregistrat; prin extensie parchet
fr. (le) article
padurar - personal silvic de teren
fr. (le) garde forestier; le garde-bois
engl. forest ranger; forest-guard; wood ward (America)
platforma forestiera (depozit) - rampa; loc unde se pregateste lemnul in vederea transportului
fr. (le) chantier; (la) place de dpt
engl. timber yard
posibilitate - cota anuala de taiere de pe o anumita suprafata silvica
fr. (la) possibilit
engl. allowable cut
postata - latimea unei benzi pe care merg clupasii odata, cu ocazia unei inventarieri fir cu fir
fr. (la) vire
engl. stint; drift
punerea in valoare a padurilor - stabilirea si delimitare a parchetelor, marcarea arborilor de
extras, estimarea in metri cubi, pe sortimente si in lei a masei lemnoase
fr. (la) mise en valeur des terrains boises
rasinos - arbore din grupa rasinoaselor, cu frunzele (ace) persistente
fr. (le) rsineux
engl. conifer
recoltarea arborilor - doborarea si fasonarea arborilor

 fr. (la) rcolte

engl. harvesting
regenerare - operatie ce asigura reinnoirea padurii
fr. (la) rgnration
engl. natural regeneration; natural reproduction; regrowth
resturi de exploatare - resturi ce raman in parchet dupa exploatare
fr. (les) rmanents
engl. logging residues
sectionare - taiere transversala a lemnului, dupa ce arborele a fost doborat
fr. trononnage
engl. cross-cutting
serii de volume - volume la rand (serie) luate din tabele de cubaj
fr. (la) srie de volumes
engl.
silvicultura - gospodarirea padurilor
fr. (la) sylviculture
engl. silviculture
sortarea lemnului - analiza masei lemnoase dupa diametru si calitate, repartizata pentru diverse
utilizari; ocolul silvic o face pe picior cu ocazia intocmirii actelor de punere in valoare
fr. (le) classement des bois; (la) classification des bois
engl. grading of timber; sorting of timber; classification of timber
sortiment - produs lemnos rezultat din arbore
fr. (le) assortiment; (les) produits (pl.)

 engl. assortment
specie / esenta - termen forestier care desemneaza categoria biologica a arborilor dintr-o padure
fr. (la) essence
engl. species
ster - unitate de volum, aparent egala cu un metru cub, pentru lemn stivuit
fr. (le) stre
engl. stack
stiva - gramada de lemn
fr. (la) pile; (le) tas
engl. pile of wood; stack of wood
suprafata de baza a arborelui - suprafata cercului la 1,30 m de la sol, de baza in estimarile
forestiere (g)
fr. (la) surface terrire
engl. tree basal area; area of the stem
suprafata de baza a arboretului - suprafata tuturor cercurilor situate imaginar la 1,30 m de la
sol, de baza in calculul volumului arboretului (G)
fr. (la) surface terrire du peuplement
engl. crop basal area
tabele de cubaj - Tabele cu doua sau mai multe intrari permitand obtinerea prin estimare bazata
pe masuratori precise a unor arbori echivalenti (tarife) ori prin extrapolari plecand de la formule
matematice(bareme, ecuatii de regresie) a volumului pe baza unor masuratori directe
fr. (le) tarif de cubage; la table de cubage; le barme de cubage
engl. volume table
tabela de productie - tabel cu cifre aratand pentru o anumita specie caracteristicile arboretului la
anumite varste, pentru fiecare clasa de productie

 fr. (la) table de production

engl. yield table
T. A. F. - tractor articulat forestier
fr. (la) dbusqueuse
engl. skidder
taxa forestiera - valoarea masei lemnoase pe picior
(fr.) (la) valeur vnale; (la) valeur estime
engl. sale-value; selling value (America)
trunchi / tulpina - partea comerciala a fusului unui arbore
fr. (les) tiges (pl.); fut; tronc
engl. trunk; stem
unitate de productie - subdiviziune a unui ocol silvic (cca. 4000 ha)
fr. (la) srie
engl. working section; working unit
volum unitar - volumul unui arbore socotit individual
fr. (le) volume unitaire t le volume plein (en cubes)
engl. pole medium volume

6. Fise de conspect
Fisa 1: UC 17, C1 - Protectia muncii la doborarea arborilor

Obligatii:

alegerea corespunzatoare a directiei de doborare

pregatirea locului de munca

stabilirea potecilor de refugiu, in partea opusa directiei de doborare, la un unghi de 45 fata

de aceasta

inlaturarea labartarilor pronuntate

pragul

zona de siguranta

taierea din partea opusa

tapa

tapa

taierea din partea opusa

Recomandari conventionale

Adancimea tapei: 1/3D - 1/2D la arborii grosi, 1/4D - 1/3D la arborii subtiri

Inaltimea tapei: 1/7D-1/6D la arborii grosi, 1/10D la arborii subtiri

Inaltimea pragului de franare: 3-5 cm

Grosimea zonei de siguranta: 1/10D - 1/8D

Calupul tapei se va scoate cu ajutorul toporului astfel incat sa nu ramana parti nescoase din
acesta

Baterea penelor asigura doborarea pe directia dorita

Fisa 2: UC 21, C 4 - Formula lui Huber

V= 5L [m3]
V = 0,785 5d2l/2 5L [m3]
- cercul sectiunii de la mijlocul busteanului

Huber a fost un inspector forestier in Bavaria, la inceputul sec. XIX

El socotea un cilindru perfect busteanul masurat

Din acest motiv o parte din lemn nu este prins de formula cilindrului, dupa cum lemn care nu
exista in realitate, este prins de formula de cubare

Pentru intregul bustean insa, plusul si minusul de volum se compenseaza

Arborele etalon: dL/2 = 40 cm, L = 8 m, V = 1,005 m3

In depozite bustenii sunt adesea stivuiti. Pentru a se cuba lemnul fara stricarea stivei, se
masoara diametrul de la capatul subtire al busteanului deoarece este socotit mai stabil

Pe loturi mari de piese, in general, erorile se compenseaza

In acest caz cubarea se va face cu tabele de cubaj care folosesc drept dimensiuni de lucru
diametrul la capatul subtire si lungimea stivei

Masurarea diametrelor
la capatul subtire

Fisa 3: UC 21, C1, C2 - Instrumente dendrometrice

Ruleta forestiera

Se fixeaza la capatul gros al busteanului cu

un carlig

Masurarea lungimii se poate face de un

singur muncitor, odata cu fasonarea lemnului

Carligul se desface prin scuturare, ruleta se

bobineaza automat

Panglica dendrometrica

Pe o parte este gradata in cm si da

circumferinta arborelui

Pe cealalta parte este gradata in si da direct

diametrul

Carligul permite agatarea de coaja pentru a fi

folosita de un singur om

Are o lungime de 5 m

Clupa

Construita din aliaje foarte usoare

Pe o parte gradata din cm in cm pentru

busteni iar pe cealalta din 2 in 2 cm pentru
arborii pe picior

Clupa inregistratoare

Inregistreaza diametrele, primeste inaltimile,

cubeaza, trimite datele la imprimanta

Etansa, antisoc, 1 kg

Fisa 4: UC 21, C3 - Instrumente de masurare a inaltimilor

Dendrometrul cu pendul

Fabricat de Blume-Leiss (De) in 9 variante

Este simplu si robust

Precizie 0,5 m

Dendrometrul cu tambur

Tambur in baie de ulei, etans, fiabil, antisoc

Fabricat de Suunto (Fi), Silva (GB)

Precizie 0,5 m

Dendrometrul Forestor Vertex

Fabricat de Haglof (Se)

Sistem de masurare electronica a inaltimilor,

rapida

Functioneaza pe baza de ultrasunete, cu o

precizie de 10 cm

Relascopul cu oglinda

Conceput de doctorul Bitterlich, fabricat de

Spiegel (Au)

Masoara inaltimi, diametre, suprafete de

baza, panta terenului

Estimeaza volumul arborilor pe picior

Instrument de precizie (0,5 m)

Fisa 5: UC 21, C3 - Regulile de masurare a inaltimilor

Distanta de la operator la arbore trebuie determinata cu mare precizie

La unele dendrometre ocularul lunetei se regleaza prin rotire

Inaltimea se obtine din doua vize care se aduna, la varful si la baza arborelui

Pe terenuri cu inclinari mai mari de 3g inaltimea se corecteaza in functie de panta

Pe terenuri inclinate operatorul se aseaza pe curba de nivel pentru a nu fi necesara corectia de

panta

Pozitia operatorului trebuie sa fie verticala in timpul vizarii

Operatorului trebuie ca sa nu ii tremure mana

Pentru verificare si precizie distantele si inaltimile trebuie apreciate de doua ori

Dendrometrul cu pendul trebuie se va verifica periodic, pe inaltimi cunoscute

Eroarea de 0,5 m comisa la masurarea distantei dintre operator si arbore se transmite asupra
inaltimii cu o valoare cuprinsa intre 0,5-1 m

Fisa 6: UC 21, C4 - Cubarea arborelui in picioare

suprafata de baza

t g = (/4) d1,3 2

Volumul se poate afla cu tabele, intocmite pe bogat material experimental pe fiecare specie
de baza; azi incomod
Va = Vc f = g h f
Va - volumul arborelui
Vc - volumul cilindrului
f - coeficientul de forma
f = Va/Vc
Indicele de forma
k = dh/2/d1,3
f = 0,66 k2 + 0,32/ k h + 0,140 (V. Giurgiu)

Volumul astfel calculat da valori medii nesatisfacatoare pentru un singur arbore,

satisfacatoare pentru arborete, deoarece erorile se compenseaza

Fisa 7: UC 21, C4 Observatii privind cubarea arborilor

In prima etapa a cubarii pe toti arborii pe care ii estimam ii socotim cilindri perfecti.
Acest lucru il facem numai pentru a-i putea prinde cu usurinta in formula matematica elementara
V = Abh.
In etapa a doua cilindrii imaginari ii corectam fie prin amplasarea clupei la mijlocul
bustenilor, fie prin folosirea unui numar de corectie la arborii pe picior. Prin urmare, atat pozitia
clupei pe busteni cat si coeficientii de forma ai arborilor pe picior sunt facuti doar ca sa apropie
volumul unor cilindri imaginari, avuti in vedere ca prima abordare a cubarii, de volumul
arborilor reali care efectiv se cubeaza.
Proiectia la sol a cercurilor de la inaltimea pieptului, materializate in teren exact in
momentul in care se pune pe arborii respectivi clupa, devine suprafata de baza a arborilor ori
arboretului, prin urmare o suma de cercuri ce constituie alaturi de inaltimea (medie) un
parametru indispensabil pentru aflarea volumului.
Avem in vedere si faptul ca, in silvicultura, nu putem calcula cercul cu raza ca in
matematica ci, din motive practice, cu diametrul. Ca urmare, aria matematica a cercului a =
3,14 5 r2 devine in meseria noastra, prin inlocuirea razei cu jumatatea diametrului, g =
0,785 5 d2.
Peisajul cifric in care ne desfasuram atunci cand executam cubarea, situat in permanenta
pe enunturile de mai sus, ne ajuta sa intelegem mai bine estimarea masei lemnoase de oriunde si
pe orice fond forestier s-ar realiza.

Fisa 8: UC 18, C3 - Gale si coltani

Formatiuni bolnavicioase, pe seama fructelor si frunzelor de stejar, datorita intepaturilor

provocate de unele viespi pentru a-si depune ouale

Galele sunt sferice de culoare brun-castanie si cu mici asperitati la suprafata. Iau nastere prin
inteparea mugurilor foliacei

Coltanii au forma neregulata, colturoasa de culoare bruna inchis. Iau nastere din inteparea
ghindei in dezvoltare

Ambele au un continut insemnat de taninuri de calitate superioara

Productiile de gale si coltani au loc la 3-5 ani odata, de regula la marginea masivului forestier
si depind de abundenta viespilor

Colectarea se face in septembrie-octombrie cand galele si coltanii ajung la maturitate si cad

de pe arbori

Productia: 110 - 140 kg/ha

Faze de lucru: cules, uscare, pastrare, ambalare, livrare, transport

Sarcini de lucru
1. De pe o frunza de stejar sau de pe un lujer culegeti o gala si sectionati-o
2. Ce observati inauntru?
3. Ce se poate spune despre gustul taninului continut intr-o gala?
4. Notati in caiet toate observatiile facute

Dictionar:
coltan - excrescenta de pe ghinda de stejar produsa de intepatura insectei Agnipis
calicis, intrebuintata la argasitul pieilor (Micul dictionar academic)

7. Proiect de lectie
Tema lectiei:
Recoltarea produselor nelemnoase cu continut ridicat de tananti
Introducere:

Taninurile sunt compusi chimici acumulati in plante care au insusirea de a transforma pielea cruda in piele tabacita. Pielea in stare
cruda se imbiba cu cantitati mari de apa si putrezeste la actiunea microorganismelor, iar in stare uscata este dura si casanta

Taninurile au rolul de a apara planta de daunatori si de a o proteja contra putrezirii

Notiuni noi:

Taninuri, tabacire, argasire, coltani, gale

Obiectivele lectiei:

Identificarea materiilor prime din arborii care au continut de tanin (scoarta, lemn, conuri, frunze, coltani, gale)

Prezentarea tehnologiei recoltarii scoartei cu ajutorul cojitoarelor manuale

Elemente despre gale si coltani

Timp necesar:

1 ora

Materiale:

manual scolar, folii transparente, exercitii (vezi T2 si E6 din AC pt. ECES), fise de conspect (F8), unelte, esantioane de coaja, gogoase
de ristic, etc.

Secventele lectiei:
1.

Discutii cu elevii despre importanta taninurilor in viata de fiecare zi

2.

Trecere in revista a materiilor prime care au continut de tanin

3.

Prezentarea cutitoaielor si a diferitelor tipuri de cojitoare manuale de pe folii transparente, sau din stocul existent in magazia de
materiale a scolii

4.

Enumerarea operatiilor de recoltare a scoartei: inelarea trunchiului, curatirea scoartei de muschi, taierea in lung, desprinderea, strujirea,
zvantarea, uscarea, tocarea

5.

Prezentarea galelor si coltanilor: cauzele producerii lor, periodicitatea

6.

Enumerarea etapelor de colectare a galelor si coltanilor: cules, uscare, pastrare, ambalare, transport

8. Folii retroproiectoare
Brat fix

8.1. Masurarea grosimilor cu clupa forestiera (T1)

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

10

12

14

16

18

20

Brat mobil

Diametrul este dat

de aceasta diviziune

Gradarea clupelor
De regula, in practica silvica suprafata cercului (g) se afla in functie de diametrul de baza
Invers, exista si unele situatii cand diametrul de baza se calculeaza plecand de la g (suprafata
de baza)
Atentie! Eroarea de citire a diametrului se ridica la patrat in timpul cubarii
g = 0,785 d2 [m2]

8.2. Masurarea inaltimilor cu dendrometrul (T2)

Principiile masurarii inaltimii arborilor

Distanta de la operator la arbore se afla pe cale optica

Cu hipsometre clasice precizia de masurare a inaltimilor arborilor pe picior este la o jumatate

de metru

Prin comparatie, precizia de masurare a diametrelor arborilor pe picior este la 2 cm cititi pe

rigla compensata

Model de reticul
pentru dendrometrul cu pendul

Mira plianta

35

25

20

8.3. Cubarea arborelui in picioare (T3)

engl. tree basal area

fr. surface terrire

1,3

h/2

Suprafata proiectata la baza arborelui (g)

dh/2

d1,3

Notiuni care trebuie retinute:

Volumului cilindrului calculat si corectat, volumului real, diametrul de baza, suprafata de

baza, coeficientul si indicele de forma, aici in vedere spatiala

8.4. Coeficienti si indici de forma (T4)

Coeficienti de forma ai arborelui intreg la fag (I. Decei)
h

dcm

30

32

34

36

38

40

26

0,500

0,497

0,494

0,491

0,490

0,489

26

Coeficienti de forma ai fusului la molid (I. Decei)

dcm

30

32

34

36

38

40

26

0,448

0,439

0,431

0,424

0,424

0,417

26

Indici de forma (k) medii pentru Romania (Biometria arborilor , 1972)

Specia

Specia

Specia

Molid

0,67

Anin alb

0,70

Carpen

0,64

Brad

0,69

Plop tremurator

0,69

Jugastru

0,63

Larice

0,64

Gorun

0,67

Salcam

0,60

Duglas

0,65

Stejar

0,68

Frasin

0,65

Pin negru

0,69

Paltin

0,63

Anin negru

0,66

Fag

0,68

Ulm

0,67

Plop alb si negru

0,62

Mesteacan

0,60

Cer

0,63

Salcie

0,58

Atentie!

Volumul matematic a 2 arbori cu acelasi diametru de baza si cu aceeasi inaltime este perfect
egal;

Volumul real la acesti arbori insa, poate fi de valori diferite

9. Sugestii cresterea eficientei invatarii / evaluarii elevilor

Pentru verificarea si evaluarea cunostintelor si deprinderilor dobandite la modulul
Produsele padurii se pot utiliza exercitiile propuse in acest auxiliar.
Exercitiile servesc la verificarea si evaluarea dobandirii unor noi cunostinte si deprinderi.
Exercitiile 1, 2 si 3 au ca tematica aspectele de baza ale recoltarii lemnului precum
uneltele si accesoriile folosite, echipamentele de protectie a muncii.
Exercitiul 4 cere identificarea partilor componente ale dendrometrului cu pendul
analizand o imagine a instrumentului de masurat inaltimi, completarea in casutele corespondente
a elementelor identificate.
Exercitiile 5 si 6 propun cubarea arborilor cu ajutorul tehnicii de calcul existenta in scoala
de arte si meserii. Ele fac apel la cunostintele informatice elementare ale elevilor.
Exercitiul 7 cere analizarea pe cale grafica a modului in care diametrul si lungimea
influenteaza volumul bustenilor. Pentru aplicatie se folosesc 6 arbori doborati, de dimensiuni
date.
Exercitiul 8 este un referat intocmit de un elev de la scoala de arte si meserii, in urma
unei vizite intr-un parchet unde se executa scosul lemnului la drum cu caii. Referatul reda, in
termenii auziti la fata locului, o situatie silvica concreta. Acest document va fi prezentat si
discutat in clasa. Este unul dintre instrumentele care pot contribui la formarea deprinderilor de
munca independenta a elevilor.
Exercitiu 9 se prezinta sub forma unui portofoliu ilustrat si initiaza pe tinerii lucratori in
silvicultura sa estimeze automata arborii masurati pe picior.
Prin exercitiile 1-9 profesorul va urmari modul in care elevii au identificat si parcurs
cerintele le lucru, comentariile efectuate de acestia pentru colegii lor, va consemna rezultatele in
fisa de evaluare a fiecarui elev in parte.
Profesorul va nota in portofoliul sau rezultatele evaluarii si va concluziona daca aceasta
s-a facut sau nu corespunzator.

10. Sugestii cu privire la metodele de predare / invatare

Intreg demersul didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie

focalizat pe formarea competentelor cheie si a competentelor tehnice generale si specializate
cerute de calificarea lucrator in silvicultura.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice,
prin imbinarea metodelor si mijloacelor de invatamant adecvate formarii competentelor urmarite,
prin folosirea unor mijloace in care activitatea este centrata pe elev.
Pentru modulul Produsele padurii sunt alocate un numar de 240ore, care sunt repartizate
astfel: instruire practica 90 ore, laborator tehnologic 90 ore si instruire teoretica 60 ore.
Orele de laborator tehnologic se vor desfasura sub indrumarea profesorului de specialitate
tehnica, iar cele de instruire practica sub indrumarea maistrului instructor.
Pentru reusita procesului de predareinvatare tineti seama de cadrul de asigurare a
calitatii si de:

organizarea adecvata a salii de clasa

toate resursele pe care le aveti la indemana

existenta unor echipamente functionale

explicarea in mod clar a scopului, metodelor si obiectivelor lectiei

impartirea sarcinilor de invatare in pasi mici

nevoile grupului de elevi care trebuie luate in seama

promovarea egalitatii sanselor in randul elevilor

cunostintele si experienta anterioara a tinerilor din scoala

stabilirea obiectivelor individuale de invatare

invatarea centrata pe elev

incurajarea efortului elevilor

folosirea strategiilor care raspund stilurilor individuale de invatare

materialele care sporesc claritatea invatarii

comunicarea eficienta cu elevii (ton, ritm, stil, prestanta)

formularea clara a intrebarilor

incurajarea elevilor sa participe activ la lectie

oferirea de informatii suplimentare la cererea elevilor

explicarea scopului si rezultatele asteptate de la exercitii

realizarea feed-back-ului privind invatarea si progresul

alocarea timpului pentru discutarea aspectelor suplimentare, noi

asigurarea unei evaluari regulate, corecte, riguroase, formative

implicarea elevilor in evaluare

punerea la dispozitia elevilor a diferitor tipuri de evaluare

indemnarea elevilor sa-si asume responsabilitatea actului invatarii

obtinerea feed-back-ului in propria dezvoltare profesionala

folosirea eficienta a temelor pentru acasa

atingerea scopurilor si obiectivelor lectiei

In scoala de arte si meserii materialul didactic este deosebit de important. Astfel,

profesorul va procura resursele necesare desfasurarii lectiei, va elabora fise de lucru
pentru examinare, precum si probe si instrumente de evaluare si autoevaluare.
Fisele de lucru se vor repartiza elevilor, in functie de forma de activitate, pe grupe de
elevi sau individual, si in functie de materialul didactic si aparatura de laborator existenta.
Elevilor li se solicita citirea sarcinilor de lucru din fise si rezolvarea acestora in ordinea
inscrisa. In acest fel, elevii vor fi antrenati sa participe la lectie desfasurand activitati practice,
aplicative, vor trebui sa se documenteze.
Pe parcursul desfasurarii lectiei, profesorul va supraveghea, dirija si indruma demersul
elevilor in rezolvarea sarcinilor de lucru. Ori de cate ori este solicitat de catre elevi, profesorul va
da explicatiile si lamuririle necesare.
Metodele de invatamant care se propun aici sunt activ-participative precum observarea si
in mod deosebit descoperirea dirijata, exercitiul practic.

Instrumentele de evaluare si autoevaluare pot fi concepute sub forma de fise de lucru, fise de
observatie, chestionare de autoevaluare, teste cu itemi, proiecte, portofolii, teme de lucru, lucrari
practice.

11. Importanta intocmirii unui portofoliu

Prin calificarile de la nivelul 1, elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte
generale despre domeniul de pregatire care sa le permita continuarea pregatirii la nivelul 2, sau
sa se integreze pe piata muncii. Pentru acest lucru o pondere mare in pregatirea elevilor o au
formarea abilitatilor cheie in comunicare, in igiena si securitatea muncii, in lucrul in echipa, in
organizarea si pregatirea pentru integrarea la locul de munca.
Profesorul poate folosi urmatoarele instrumente de lucru:

extemporalul (lucrarea de control), cu diversi itemi de evaluare

fisele de observare

fisele de lucru

exercitiul practic (proba practica)

chestionarul

fise de evaluare

fisele de autoevaluare

activitatile interactive (joc de rol, aritmografe, proiecte)

activitati care vizeaza stilurile de invatare vizual, auditiv si practic

Evaluarea va scoate in evidenta masura in care se formeaza abilitatile cheie si

competentele tehnice specializate din standardul de pregatire profesionala.
Activitatile indeplinite vor fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul de
calificari profesionale al fiecarui elev iar informatiile din ghid pot fi utilizate in elaborarea
portofoliului elevului.
Portofoliul reprezinta o metoda complementara de evaluare, care permite estimarea
elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El este o culegere de documente in care fiecare elev
poate sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele, experientele pe care le-a
dobandit, lucrari personale ce le-a intocmit de-a lungul perioadei de invatare. Se recomanda ca
elevul sa-l pastreze. In plus, structura portofoliului poate fi stabilita impreuna cu elevii, odata cu
anuntarea tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care ofera posibilitatea elevilor de asi monitoriza progresul si de a lua parte la propriul proces de invatare.
Profesorul va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor.

II. Activitati pentru elevi

1. Exercitii UC 17, C2, C4

Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Sarcini de lucru:
1. Priviti imaginile de mai sus
2. Identificati uneltele folosite la recoltarea lemnului

3. Inscrieti in chenarul din dreptul fiecarei unelte descoperite numele si rolul ei in doborarea
arborilor

Exercitiul 2 - Doborarea arborilor

Sarcini de lucru:
1. Priviti imaginea de mai sus
2. Identificati echipamentul special de protectie al muncitorului

3. Ce unelte sunt folosite aici, la doborarea arborelui?

4. Pe ce directie o sa cada arborele care se taie?
5. Marcati pe fisa, cu o sageata, directia de doborare gasita

Exercitiul 3 - Echipamentul special de protectie

Sarcini de lucru:
1. Priviti imaginile de mai sus
2. Identificati echipamentul de protectie specific recoltarii lemnului
3. Notati numele echipamentelor identificate si rolul acestora in securitate

2. Exercitiu UC 21, C3
Exercitiul 4 - Partile componente ale dendrometrului
Numele ..

Prenumele

Clasa

..

Sarcini de lucru:
1. Identificati principalele parti componente ale dendrometrului cu pendul
2. Inscrieti in casutele corespondente componentele identificate

3. Exercitii UC 21, C4

Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Numele .
Prenumele
Clasa
Sarcina de lucru:
Sa se construiasca un tabel de cubaj pentru lemn rotund, cu diametrele la mijloc cuprinse intre 5 cm si 120 cm, din cm in cm, si cu lungimile
cuprinse intre 0,5 m si 12 m, cu valorile lungimilor din 0,1 in 0,1 m.

Exercitiul 6 - Cubarea arborilor pe picior

Numele
Prenumele
Clasa
Sarcini de lucru:
1. Sa se cubeze intr-un program tabel de calcul 8 molizi care au inaltimea de 26 de metri si
diametrele si formele prezentate in tabelul de jos
2. Sa se completeze in ultima linie din tabel volumele calculate
h

dcm

30

32

34

36

38

40

42

44

26

0,448

0,439

0,431

0,424

0,424

0,417

0,410

0,404

26

Vol

Vol

Exercitiul 7 - Influenta diametrului si a lungimii asupra volumului

Sarcini de lucru:
1. Analizati influenta diametrului asupra volumului la arborii de mai jos
2. Analizati influenta lungimii asupra volumului la arborii de mai jos
3. Calculati volumul arborilor
4. Reprezentati grafic, pe o axa de coordonate, rezultatele obtinute
Influenta diametrului asupra volumului
Nr. arborelui

DL/2 [cm]

Lungimea [m]

20

40

60

80

100

120

Volumul [m3]

Influenta lungimii asupra volumului

Nr. arborelui

DL/2 [cm]

Lungimea [m]

40

40

Volumul [m3]

40

40

40

10

40

12

Exercitiul 8 - Intocmirea unui referat

Cerinta de lucru:
Sa se intocmeasca un referat in urma vizitei unui parchet in care se face colectarea lemnului cu
caii

Exercitiul 9 - Portofoliu pentru laboratorul tehnologic

Cubarea automata a volumului arborilor

Sugestii:
1. Utilizati la orele de laborator tehnologic materialele incluse in portofoliul ilustrat, facand
referinta la calcularea automata a volumului arborilor
2. Avand ca suport fisele de inventariere completate la lucrarile practice, aflati cu elevii volumul
rezultat din rariturile executate
3. Incercati sa calculati volumul arborilor marcati in teren si prin invatarea asistata de calculator
4. Comparati metoda propusa de programul FOND FORESTIER cu metoda clasica de calcul
care se face cu ajutorul tabelelor
5. Comparati volumele brute obtinute in FOND cu volumele propuse de tabelele de cubaj
6. Rezultatele exercitiilor model, parcurse la orele de laborator tehnologic, se pot tipari si la
imprimanta
7. Pastrati in portofoliul dumneavoastra documentele create
8. Efectuati o evaluare finala folosind ca baza de plecare aplicatia prezentata in paginile care
urmeaza

Interfata programului Fond Forestier

Sugestii:

Calcularea automata a volumului unei rarituri este posibila in aplicatia silvica Fond cu
optiunea Calculul APV, ce apartine meniului APV

La demarare, aplicatia Fond trece automat pe aceasta optiune, deoarece este una dintre cele
mai utilizate aplicatii informatice silvice

Lansarea ei se face prin apasarea tastei ENTER

Calcularea volumului rariturilor se face, in programul FOND, prin procedeul de cubaj pe

serii de volume

Remarca:

Pe langa cubarea arboretelor programul FOND Forestier mai are si urmatoarele optiuni:
adaugarea unei unitati silvice noi (ocol), redactarea si tiparirea autorizatiilor de exploatare,
afisarea volumelor unitare, borderoul actelor de punere in valoare intocmite, preturi lemn
(taxe forestiere, fir cu fir) cu posibilitatii de actualizare, etc.

In timpul lucrului, revenirea la meniu se face cu ajutorul tastei F9

Dictionar:
APV act de punere in valoare (a padurii);

Date despre partida

Sugestii:

Numarul de partida este unic

Calculatorul nu poate inregistra doua partizi cu acelasi numar

Numerele ocupate se vad lansand optiunea Afisare APV din APV

Pentru Natura produsului se alege intre: principale codru, principale crang, principale
substituiri, taieri de conservare, accidentale I si II (fara doboraturi), doboraturi I si II,
secundare rarituri, curatiri intarziate, curatiri tipice, taieri de igiena, doboraturi in masa (I, II),
taieri in aliniamente

Pentru Tehnologia de exploatare se va selecta o singura optiune din: trunchiuri si catarge,

parti de arbore, sortimente si multipli de sortimente, sortimente definitive

Iescarii, deoarece sunt arbori atacati de ciuperci, putregaiosi, fara valoare economica, cu
forma fusului nespecifica, se inventariaza separat. Se cauta in arboret si se extrag inaintea
rarituri, din motive de NTSM

Dictionar

Partida act de punere in valoare intocmit de un ocol silvic, cu statut de document gestionar
si avand un numar de inregistrare

Tip de arboret (1)

Sarcini de lucru:
1. Construiti o diagrama liniara pentru arboretul de fag situat in
parcela 27 A
8
12

17

2. Stabiliti pe cale grafica natura arboretului

8 3. Explicati cu argumente silvice situatia gasita

14

37

16

24

18

30

20

42

22

56

24

31

26

18

28

15

30

12

32

34

Remarca:

Pentru diametre si nr. de arbori vezi fisa de documentare nr. 4

In fisa de despuiere centralizarea arborilor se face cu puncte si

linii, precum se vede in partea dreapta

Natura arboretului se poate deduce cu multa usurinta, in functie de

frecventa punctelor si liniilor pentru fiecare categorie de diametre
in parte

linia de tendinta

arboretul real

Tip de arboret (2)

(solutie)
Remarca:

Diagrama tip linie a fost realizata cu ajutorul butonului Chart Wizard din Excel, dupa
selectarea prealabila a diametrelor si a numarului total de arbori, pe fiecare categorie de
grosime in parte

Prin urmare, 27 A reprezinta o abatere de la curba lui Gauss (clopot), situatie care este tipica
pentru arboretele relativ echiene

Taierile succesive, aplicate de cateva ori la rand in anii de fructificatie ai speciei, explica
pentru esenta fag, in oarecare masura, natura arboretelui

Tabelele de cubaj pe serii de volume tin seama si de natura arboretului

Selectarea speciei
Sugestii:

Parcurgerea listei cu speciile lemnoase de baza se poate face cu tastele sageti, cu ajutorul
mouse-ului sau prin tastarea initialelor esentei respective

Unele specii au provenienta din samanta (S) sau lastari (L)

Validarea unei specii se face cu un clic de la mouse sau cu tasta Enter

Ecranul urmator cere informatii despre varsta speciei (camp obligatoriu), elagaj (optiune
facultativa), marimea categoriei de diametre (2, 4 cm), despuierea incepe de la diametrul de

Greselile de tastare se pot indrepta cu optiunea Corectare, plasata in partea de jos a ecranului

Remarca

Selectarea speciei inseamna: formei fusului arborilor, pretului lemnului

Desi varsta arboretului nu este un element de calcul pentru aflarea volumului ea se

completeaza, fiind o componenta statistica a APV-ului

Combinatia de taste Ctrl + I arata fisele de despuiere preluate deja de program, in caz ca
arboretul are mai multe specii (arboret amestecat)

Fisa de despuiere
Sugestii:

Reda numarul de arbori pe clase de calitate, pentru fiecare categorie de diametre

Se intocmeste prin parcurgerea si bifarea arborilor din carnetul de inventariere, pentru fiecare
specie separat

Arborii se vor inregistra cu puncte si linii (a se vedea fisa de lucru nr. 1) reprezentand numere

Stocarea arborilor din fisa de despuiere in calculator se face cu ajutorul blocului numeric si a
tastei tab pentru trecerea de la o clasa de calitate la alta

Atentie: daca blocul numeric nu este activat, tastele numerice nu functioneaza

Dupa stocarea fisei de despuiere in calculator se apasa tasta functionala F3 Terminare

Combinatia de taste Ctrl + F8 permite golirea tabelei atunci cand dorim ca inregistrarea
arborilor sa fie reluata de la capat

Confruntarea datelor din fisa de despuiere

Sugestii:

Dupa apasarea tastei F3 apare ecranul: Confruntati cu datele din fisa de despuiere!

Arborii stocati in calculator trebuie sa corespunda celor din fisa de despuiere

Daca datele nu au fost introduse corect, adica sunt arbori in + ori in -, pentru corectarea fisei
de despuiere se apasa tasta N spre a se reveni la ecranul anterior

Un efect similar se obtine si prin apasarea tastei Espace - Spatiu

Validarea optiunii Da/Nu se face apasand tasta Enter

Remarca:

Clasa de calitate a arborilor permite sortarea arboretului cubat

Fagul reactioneaza puternic in urma rariturilor adaptandu-se usor noilor conditii de viata care
i se creeaza, totusi operatiunile culturale sunt dificil de condus

Fisa de despuiere ne poate sugera raritura de jos, intr-un arboret pur de fag; numarul de
arbori extrasi la hectar este moderat

Calcularea diametrului central (1)

Sarcini de lucru:
1. Sa se calculeze diametrul central in programul de calcul tabelar Excel
2. Sa se foloseasca, pentru acest lucru, formula de calcul

dgM = dM + cS(G - Sm)/gi

dgM - diametrul central
dM - reprezinta limita inferioara a categoriei de diametre mediane
c - marimea intervalului dintre categoriile de diametre
G - suprafata de baza a arboretului
Sm - suprafata de baza insumata pana la categoria de diametre med.
gi - suprafata de baza corespunzatoare categoriei de diametre med.
3. Sa se compare rezultatul obtinut in Excel cu cel propus de Fond

Calcularea diametrului central (2)

(solutia 1)
Importanta diametrului central

Nu este influentat de rariturile facute in arboret

Ajuta la alegerea arborilor reprezentativi pentru care se masoara cele 15 inaltimi

Este un diametru teoretic, din creion, prin urmare, daca ar fi sa-l cautam in arboret cu clupa,
este posibil sa nu-l gasim

Intra ca element de calcul in ecuatia de regresie, varianta serii de volume

Moduri de calcul posibile

Traditional, in tabel tipizat, dupa intocmirea fisei de despuiere

In programul FOND Forestier

In programe tabel de calcul (EXCEL)

Cu inregistratoare de date mobile (palm-uri, hand-held-uri, macrocuburi)

Pe computere de buzunar cu posibilitati de programare

Calcularea diametrului central (3)

(solutia 2)

Mod de lucru intr-un tabel de calcul Excel

Generarea diametrelor in coloana A

Se trec arborii pe clase de calitate, conform fisei de despuiere, in coloanele B, C, D, E

Se face totalul arborilor, in coloana F, si pe liniile 214, prin tragerea formulei scrise in
celula F2

In coloana G se calculeaza suprafetele de baza, multiplicand formula

In coloana H se cumuleaza suprafetele de baza multiple, automat

La adresa G17, in celula, s-a trecut formula diametrului central

Remarca

Folosirea adreselor in formule este importanta pentru multiplicarea lor automata

In cazul in care datele se modifica, rezultatul se recalculeaza automat

Pentru sporirea preciziei de lucru se recomanda calcularea constantei 0,785 cu ajutorul

functiei pi()/4

Inaltimea medie corectata

Sugestii:

Toti arborii din arboret vor fi cubati cu o inaltime unica pe specie

Ecranul de mai sus prezinta diametrul central determinat de calculator si inaltimea corectata

Formula de corectie a inaltimii cere diametrul mediu si inaltimea medie a 10-15 arbori
reprezentativi ai arboretului;

Media acestor valori in programul fond se face aducand pe ecran un calculator obisnuit cu
ajutorul tastei functionale F2

Daca acest calculator afiseaza valori de la calcule anterioare se goleste cu tasta C (ClearCuratare)

Apasarea repetata a tastei F2 sterge calculatorul adus pe ecran

Remarca:

Daca media arborilor reprezentativi este sub valoarea diametrului central - s-au ales mai
subtiri, inaltimea corectata creste

Daca media arborilor reprezentativi este peste valoarea diametrului central - s-au ales mai
grosi, inaltimea corectata scade

Pentru un diametru mediu egal cu dgM, inaltimea ramane neschimbata

Corectia inaltimii medii (1)

Sarcini de lucru:
1. Sa se corecteze inaltimea medie in programul de calcul tabelar Excel
2. Sa se foloseasca, pentru acest lucru, formula de calcul

hc = (1,36 - 0,36SDm/Dgm)SHm
hc - valoarea corectata a mediei inaltimilor arborilor reprezentativi
Dm - diametrul mediu al arborilor reprezentativi
Dgm - diametrul central al suprafetei de baza
Hm - media inaltimilor arborilor reprezentativi

3. Sa se compare rezultatul obtinut in Excel cu cel propus de Fond

Corectia inaltimii medii (2)

(solutie)
Importanta corectiei inaltimii medii

In silvicultura cubarea arboretelor se face, frecvent, cu ajutorul fiecarui diametru de baza in

parte si cu o inaltime unica

Este ca si cum toti arborii s-ar afla, in plan vertical, la acelasi nivel

Cei 15 arbori la care se masoara inaltimile trebuie sa fie reprezentativi, adica sa aiba o
grosime cat mai apropiata de a diametrului central (dgM)

Dupa ce ii cautam in arboret, cu clupa deschisa la valoarea d gM-ului, ii mai masuram odata la
nivelul pieptului, cu precizie de cm

Datele masurate (d1,3, h) se trec, sub forma de tabel, intr-un fisier

Pentru a spori precizia estimarii arboretelor, in conditiile in care lucram cu inaltimi putine,
acestea trebuie masurate la arborii reprezentativi, iar la inaltimea lor medie trebuie sa-i
aplicam o corectie, conform formulei prezentate anterior
G.
Tomoioag
a

Calculul dgM cu ajutorul palm-ului

Importanta:

Prelucreaza datele estimarilor forestiere direct in teren

Permite despuierea automata a diametrelor masurate

Elimina carnetul de inventariere

Preluarea datelor din fisele de despuiere

Fisa de documentare nr. 8
Sugestii:

Mai departe FOND Forestier pune o serie de intrebari de rutina la care silvicultorul raspunde
selectand un raspuns: Da/Nu

Mai sunt si alte specii in u. a.? Se raspunde Da numai in cazul arboretelor amestecate, in care
s-au inventariat si alte esente

Mai sunt u. a. - uri in cadrul acestei partizi?

Intrebarile ecranelor urmatoare:

Competenta de aprobare a APV-ului: director, inspector sef, sef ocol

Este corect? Sunteti sigur? Da/Nu

Alegerea optiunii se face fie folosind initialele D sau N, prin tastare, fie clic cu butonul de la
mouse

Doriti ca APV-ul calculat sa intre in evidenta ocolului? Da/Nu

Atentie! Daca la aceasta intrebare se raspunde Nu, datele stocate si prelucrate de calculator
se pierd

Continuati cu alta partida? Da/Nu

Tiparirea APV-ului
Sugestii:

Alegerea optiunii Tiparire din meniul APV; se valideaza cu tasta Enter

Din ecranul care afiseaza toate APV-urile inregistrate se selecteaza numarul de partida

Dupa comanda de validare, pentru identificarea corecta a APV-ului, sunt rezumati parametrii
de baza ai partidei: numar, nume, produse, U. P., u. a., taiere, volum, suprafata, an exploatare,
destinatie. Este corect? Da/Nu

Intrebarile ecranelor urmatoare:

Tiparirea se face condensat? Da/Nu

Destinatia: Imprimanta, Ecran, Disc

Atentie! Daca documentul este trimis la tiparire fara ca o imprimanta sa fie conectata la
calculator programul se va bloca. In aceasta situatie trebuie facuta o iesire fortata din program
cu combinatia de taste Ctrl+Alt+Del

Abandonare: se renunta la afisarea APV-ului pe ecran sau la tiparire

Remarca:

Tiparirea unui APV recent intocmit se poate face si din Fisiere/Temp unde documentul este
stocat, temporar, sub numele de rap_fin.txt

Parasirea programului
Remarca:

Iesirea din programul Fond se face cu Terminare/ Parasire, comanda ce se apeleaza de pe

linia meniului principal cu tastele sageti

Sugestii:

Actul de punere in valoare adus pe ecran, se parcurge cu tastele sageti si cu PageUp, Page
Down, Home, End

Cand suntem in aplicatie, pentru relansarea pasilor de lucru, se apasa tasta functionala F9 sau
Escape

Programul comunica in timpul lucrului cu operatorul prin mesajele si informatiile trimise in

bara de stare, situata in partea de jos a ecranului

Tasta F1 - ajutor poate oferi alte informatii suplimentare asupra gestionarii programului

Autorii programului FOND propun pentru variantele viitoare ale aplicatiei o interfata mai
atragatoare, deschisa tuturor utilizatorilor din domeniul silvic

Scoala de arte si meserii incearca sa tina pasul cu lumea profesionala tot mai informatizata,
in care lucrurile evolueaza foarte repede

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Simbata,21 Mai 2005

Ocolul Silvic Didactic

Aprobat, Director

RNP
ACT DE PUNERE IN VALOARE NR.
U.P. nr. 6 Rebreanu

1 SR ZAPODIA NASAUDULUI

PRODUCTIE INDUSTRIALA

*======================================================================================
================================================*
| Suprafata totala act: 1.00 ha

| Tratament: de ingrijire

INFORMATII

PRIVIND

| Natura produsului: secundare rarituri

| Stincarii pe:

| de | arbore | Elagaj|

specii | arbori | mediu |

ha | Rasinoase |

| Arbori putregaiosi:

| Procedeul de inventariere: fir cu fir.

FAG

| cu un volum de:

ha. Vol. craci rasin.

297 | 0.30 |

buc.| Quercinee |

PP-BN-03-06

| Semintis neutilizabil pe

| Numar | Volum |

|-------------------------------------------------------------------|

| Data inventarierii: 21 Mai 2005

| Anul exploatarii: 2005

Grupa

de

N.T.S.M.

| Tehnologia de exploatare: trunchiuri si catarge

| Ciocan rotund nr:

mc.

| Preturi conform Hotaririi Nr. 687474:23.06.04

mc | Diverse tari|

| Diverse moi |
|

| TOTAL:

|
|

297 | 0.30 | 0.00 |

*======================================================================================
================================================*
| Specia
|
Volum |
Valoare |
|

SORTAREA

DIMENSIONALA

Lemn

Lemn

| G1 | G2 | G3 | M1 | M2 | M3 |subtire |lucru | coaja | Total | craci | brut |

lei

de

foc |

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
|

FAG

0|

4|

0|

7 |

12 |

9 |

4|

36 |

3|

49 |

8|

88 | 10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
Total:

0|

4|

0|

7|

12 |

9|

4|

36 |

3|

49 |

8|

88 | 10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
|

|Supra|Vir|Pan-|

VOLUM

B RUT PE

S P E C I I [mc]

|Total|

Semintis utilizabil

|U.A. |fata |sta| ta |-----------------------------------------------------------------|volum|-----------------------------------------*

|

| ha |ani| g | FA

|brut | % |S.tot|

Compozitie

| H |Rasp |

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
|27A | 1.0| 50|15.0| 88

| 88| |

*======================================================================================
================================================*
| Nr. |Spe-| Diametre | Inaltimi|vir|V.arb.|Nr.ar|Cre| g1 | g2 | g3 | m1 | m2 | m3 |lemn|coa-|Lemn de foc|
V.brut| pret
|
| u.a.|cia:| dt | dcg | ht | hc |sta|mediu:|bori:|st.|

|subt| ja |total|craci| [mc] |

lei:

*======================================================================================
================================================*
| 27A | FA | 20.0| 20.8|21.0|21.3| 50| 0.300| 297 | |

| 4 |

| 7 | 12 | 9 | 4 | 3 | 49 | 8 | 88 |

10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
| Total u.a. 27A

| 297 | |

| 4 |

| 7 | 12 | 9 | 4 | 3 | 49 | 8 | 88 |

10638518.00|

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
|Postata

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*
|Volum [mc] |

|Nr arbori |

*======================================================================================
================================================*
Software by Tomoiaga Grigore
Sef ocol:

Intocmit:

Birou Fond Forestier

III. Solutiile exercitiilor propuse

Exercitiul 1 - Unelte folosite la recoltarea lemnului

Parghie de impulsionare a caderii

Se foloseste la arborii subtiri, simetrici

Parghie de impulsionare a caderii

In plus, cu ajutorul carligului, prin rasucire

arborelui se poate dirija caderea acestuia

Pana

Serveste la prevenirea strangerii si la

dirijarea caderii arborilor

Pile

Pentru ascutirea periodica a lantului taietor

Exercitiul 2 - Doborarea arborilor

parghie de impulsionare

pana

Directia de cadere

Echipamentul
special de protectie
(vesta, pantaloni, bocanci, casca)

Exercitiul 3 - Echipament special de protectie

Manusi de protectie

Apara degetele de frig si vibratii

Priza pe manerul ferastraului este ferma

Cizme de protectie

Sunt captusite la varf cu armaturi metalice

Apara degetele piciorului impotriva zdrobirii

si taierii

Trusa de prim ajutor

Contine comprese, pansamente adezive,

tampoane alcoolizate, leucoplast, foarfeci,
penseta pentru aschii, atele, instructiuni de
prim ajutor

Masca si casca de protectie

Casca protejeaza capul; in parchet purtarea ei

este obligatorie

Masca fereste fata in cazul in care lama

ferastraului este aruncata din taietura

Exercitiul 4 - Partile componente ale dendrometrului

Nota:

Pentru evaluarea se recomanda ca elevul sa identifice cel putin 3 parti componente din 5 in
vederea obtinerii creditelor aferente unitatii de competente UC 21, C3

Exercitiul 5 - Cubarea bustenilor

Tabelul de cubaj (secventa 1)

Vizualizarea formulei de cubaj multiplicata automat (secventa 2)

Exercitiul 6 - Cubarea arborilor pe picior

Sarcini de lucru:
1. Sa se cubeze intr-un program tabel de calcul 8 molizi care au inaltimea de 26 de metri si
diametrele si formele prezentate in tabelul de jos
2. Sa se completeze in ultima linie din tabel volumele calculate
h

dcm

30

32

34

36

38

40

42

44

26

0,448

0,439

0,431

0,424

0,424

0,417

0,410

0,404

26

Vol

0,823

0,918

1,017

1,122

1,250

1,362

1,477

1,597

Vol

Nota:
1. Evaluarea acestei fise se face tinand cont de precizia volumului calculat, cu o toleranta de
15 % din volumul real

Imaginea ecranului Excel prezinta rezolvarea exercitiului

Exercitiul 7 - Influentarea volumului

a) de catre diametru
Nr. arborelui

DL/2 [cm]

Lungimea [m]

Volumul [m3]

20

0,251

40

1,005

60

2,261

80

4,019

100

6,280

120

9,043

b) de catre lungime
Nr. arborelui

DL/2 [c
m]

Lungi
mea
[m]

Volu
mul
[m3]

40

0,251

40

0,502

40

0,754

40

1,005

40

10

1,256

40

12

1,507

influenta lungimii

influenta diametrului
6

Concluzii

Diametrele trebuie masurate cu multa atentie, mai ales la arborii de dimensiuni mici

Erorile comise la masurarea diametrelor se ridica la patrat si pe urma se transmit volumului

V. Bibliografie selectiva
1. Victor Giurgiu s. a. - Biometria arborilor si arboretelor din Romania, Editura Ceres,
Bucuresti, 1972
2. Victor Giurgiu - Constiinta forestiera la romani, Editura Snagov, Bucuresti, 2003
3. Nico Hirtt - Les nouveaux maitres de l'Ecole, VO Editions EPO, Montreuil, 1999
4. Ioan Iancu - Indrumarul padurarului, teoria si practica meseriei, Editura Pegas, Bucuresti,
1999
5. Ioan Iancu - Mica enciclopedie a padurii, Editia a II-a, Editura Grupul Drago Print,
Bucuresti, 1996
6. I. Popescu-Zeletin s. a. - Tabele dendrometrice, Editura Agro-Silvica de Stat, Bucuresti, 1957
7. Coloman Vacyy - Dictionar botanic poliglot, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1980
8. Horst Schaub, Karl G. Zenke - Dictionar de pedagogie, Editura Poliron, Iasi, 2001
9. SSS - Dictionar de pedagogie, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979
10. SSS - Manuel d'exploitation forestire, tome I, ARMEF - CTBA - IDF, Paris, 1993
11. SSS - Terminologie de la sylviculture au Canada, Deuxime dition, Service canadien des
forts, Ottawa, 1995
12. SSS - The Oxford-Duden Pictorial English Dictionary, Second edition, Oxford University
Press, 1996
13. SSS - Dictionar tehnic englez-roman, Editia a II-a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997