Sunteți pe pagina 1din 1

Metode si tehnici de cercetare sociologica

Metoda este un ansamblu de reguli, modalitati si metode de cercetare adecvate solutionarii unor
probleme sau abordarii prin cercetare a unui fenomen sau tip de fenomen.
Tehnica de cercetare cuprinde prescriptii referitoare la modul concret de abordare al fenomenului
pentru obtinerea unor cunostinte cat mai obiective.
Procedeul consta in ordinea operatiilor succesive care se impun cercetatorului si are in vedere
organizarea formala a datelor. Scopoul procedeului este analiza primara a informatiilor.
In cercetarea sociologica se utilizeaza o varietate de metode, tehnici si procedee dintre care cele
mai uzitate sunt: observatia sociologica, experimentul sociologic, analiza documentelor, ancheta,
ancheta de opinie, esantionarea, analiza cauzala, analiza de continut, analiza secundara, tehnicii
sociometrice.
Aceasta tehnica prin care cercetam o parte a universului populational poarta denumirea de
esantionare (cercetarea uni parti a populatiei de origine si apoi extinderea valida prin generalizare
a concluziilor la intreg).
Esantionarea stabileste in primul rand unitatea de esantionare.
Stavilirea unei baze de esantionaj, adica un inventar complet al unitatilor populationale folosind
sursele oficiale de informare. Intrucat unitatiile sunt numeroase se procedeaza la selectarea lor in
vederea cercetarii prin mai multe procedee, tragere la sort, pasul statistic, serii de numere.
Se apreciaza ca precizia si valoare unei cercetati ssociologice nu depinde de volumul populatiei
cat de marimea in sine a esantionului. In stabilirea marimii esantionului se urmareste ca
posibilitatile de eroare care apar in procesul extrapolarii rezultatelor la intreaga populatie sa nu
depaseasca un anumit numar procentual, acesta depinde de natura temei cercetate si de regula
trebuie sa fie in jur de 2,5 pana la 3,5. Aceasta marime poarta numele de talia esantionului.
In esantionare rolul determinant il au aportul statisticii, a teoriei probabilitatii si si legea
numerelor mari. In esantionare respectam un anumit principiu : principiul maximizarii si
minimizarii.
- parametrii principiului maximizarii: sa fie cat mai mare esantionului si minimizarii se refera la
dimensionare cat mai mica a costurilor cercetarii.
Procedeul probabilistic folosit pentru esantionare trebuie sa satisfaca regula fundamentala a
esantionarii si foarte importanta aceea de a asigura fiecarui element al populatiei de origine sansa
de a fi extras pentru a figura in esantion. Modelul populatiei este construit pornind de la un set de
variabile sau categorii adecvate atat populatiei cat si temei si obiectivelor urmarite.
Modelul restrans al populatiei sa satisfaca pe deplin dimdnsiunile populatiei totale,prin urmare
principala problema a esantionului si a operatiei de esantionare este sa asigure reprezentativitatea.
Construirea esantionului presupune 2 probleme esentiale : stabilirea marimii esantionului si
alegerea procedeului de selectare a subiectilor care urmeaza sa fie investigati.

S-ar putea să vă placă și