*

~~

DR. A. GOLOPENTIA

DR. D. C. GEORGESCU

Cu o adnotare , la sfritul documentului,

semnat de Sanda Golopenia, 1999

POPULATIA
REPUBLICII POPULARE ROMANE
LA

25

IANUARIE 1948

REZULTATELE PROVIZOR/1 ALE RECENSAMANTULU!

Extras din
,PBOBLEME ECONOMIOE", Nr. 2
Martie :194:8

INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA.

BUCURE$TI -

STRADA BRI;;ZOIANU, 31
I

9 4 8

SOCIOLBUC

'

CUPRINS
~

Introducere . . . . . . . . .
Numarul total al locuitorilor . .
Repartitia teritoriala a popula~iei
Populatia urbana i rurala .
Marimea gospodariei
Repartitia populatiei _pe sex:::
Repartitia populatiei pe grupe de varsta
Repartitia populatiei dupa limba materna
Analfabetismul . . . . . . . . . . .

7
8
IO
II
I
I

6
8

20

2z

Z.J

A~~ex4

Populatia Romaniei 1a recensamantul din 2 5 Ianuane 1948, pe provi,ncii, judete, medii i

ora~

. . . . . . . . .

R.ezNmattd In limbile rmtl, franceza

t~engleza

SOCIOLBUC

37
4S

INTRODUCERE

Necesitatea efectuarii unui reansamant agrlcol

a fost stabilita in cw:sul Conferintei Ministeriale
pentru reorganizarea statisticii, care a fost convocata in ziua de 18 Octombrie 1947, de d-1. Mini~tru Gh. Gheorghiu-Dej. ln ~edinta 4in ziua
de 3 Decembrie 1947 a Comisiei Mirusteriale
pentru Redresarea Economica ~i Stabilizare Mooetara, D-sa a hotli.rit, in principiu, executarea
recensamintului agricol precum ~i celui al popubttiei in Ianuarie 1948. Prin Decizia Nr. i ~ 3 din
zz Decembrie 1947 a Comisiei Mioisteriale, data
executli.rii receosamaotului a fost fixata pentru
z 5 Ianuarie. Spre a satisface cu maxima urgerita
oecesita1ile imediate de documeotare a Guv~r
oului, care au determinat efectuarea receosamantului, Secretarul General al Comisiunii Ministe'riale peotru Redresarea &ooomica, d-1 Miron COn:.
stantinescu, care a bdrui:nat operavunile pregatitoare ale recensamaotului, - a: cerut ta 0 serie de
date sa fie prezentate ]a I, tespectiv I~ Martie.
Dispozipa aceasta este in curs de executare. Cifrele
esentiale cu privire la p'opulatie au 'fast predate in
noaptea de I spre 2 Martie a. c.
Publicarea zezultatelor recensam.S.ntului din 2 5
Iaouarie I948- fie ele chiar sumare ~i provizorii ....._
la un interval atat de scurt dupa efectuarea inregistrarilor pe teren, constitue fli.ra indoiala un fapt
demn de remarcat. El a fost cu putinta gratie unei
inovatii 1ndrasnete, in urma clreia organul recensor a
primit 6 atributie sporita, adlca, pe laoga sarcina de a
lnscrie declaratiunile locuitorilor, -recensorul a facut
~i o despuiere resttaosa a acestor declaratiuni pe
cateva formulare speciale. Centralizarea rezultate7

SOCIOLBUC

Dr. A. OOLOPENTIA p Dr. D. C. GEORGESCU

lor despuierii Ia comune, ora~e~ pla~i, jude~ ~i

apoi verificarea tehnid1 ~i centralizarea lor Ia Institutul ~tral de Statistica au dus Ia ob~erea rapidaa rezultatelor pentru intreaga taJ:a. Ne simtlm obligap sa mulpunim pe aceasta cale tuturor colaboratorilor no~tri exteriori: recensori, controlori,
membrii ai comisiunilor de recensamant de toate
categoriile, pentru efortul depus. Bine in~eles acelora
dintre ei - marea majoritate de altfel- care, patrun~i de importan~a recensamantului, au raspuns
la apelul nostru ~i au pus in slujba acestuia toata
priceperea, zelul ~i capacitatea lor de munca.
Cu acest procedeu nu s'a epuizat de sigur documentarea pe care o 1nchide in el materiiilul de
recensamant cules Ia 2. 5 lanuarie a. c. Intregul material adunat, impresionant prin cantitatea lui, va
face ulterior obiectul unei prelucrari sistematice,
pornind chiar dela documentele originate, dela
unitatile statistice de baza: cladirea, locuitorul, exploata~ia agricola, proprietatea, spre a se obtine,
cu gradul de amanunt necesar, rezultatele definitive
ale recensamantului.
Pana atunci - i speram ca prelucrar~ defini.tivi\
se va efectua intr'un ritm intens i in termen util trebue sa ne mulp!mim cu datele sumare provi~
zorii. In realitate, acestea nu sunt nici chiar atat
de sumare, de vreme ce posedam in clipa de fa~
o serie de date destul de variate pentru fiecare
localitate in parte, i nici atat de provi.zorii, intrucat
cifrele definitive vor varia de cele de care dispunem asthi intr'o masura foarte redusa.
In cadrul articolului de fata nu vom putea s~
oferim dtitorilor i sa comentam decat datele globale, pe anumite probleme i pe marile unitati
administrative. In anexa insa, dam un tabel cuprinzand pe tara, jude~. II?-edii (separat ora~e) cifrele
elementare privitoare la populatie.
NUMARUL TOTAL AL LOCUITORILOR

La data de 2. ~ Ianuarie 1948, pe illtreg teritoriul

tirii, s'au numarat I 5,872.,62.4 locuitori. Cifta ca
atare, in afara de faptul di ingaduie sa se precizeze
locul pe care il ocupa ~ra noastra intre celeWte
tAri in functie de marimea populatiei, nu poate
spune prea mult. Dadi insa vom compara aceasta
cifra cu populatia recensamintelor trecute i cu cifra
probabiid a populatiei la I Ianuarie 1948, obpnuta
prin insumarea succesiva automata a excedentului
natural la populatia numarata cu prilejul ultimului
8

SOCIOLBUC

POPULA.tiA R. P.R. LA :.15 lANU,tlRIE If48

recens~mant

din 6 ,Aprilie I 94I, vom constata

anumite variap.i care cer sa fie lamurite.

POPULATIA ROMANIEI LA ULTIMELE RECENSAMINTE

(reccn~'

1980
dU> 29.:le[[) ,
11141 ~tul din 6.1V)
1948 ~tu.l din 25.1) ..
0

t:l,28~

161
15-;878

-1

+1845
- '25a

lOD.O

112.9
111.1

Cele cateva cifre de .mai sus ne arata, in primul

rind, ca in petioada I93C?-:l94I populava tarii, pe
teritoriul actual, a crescut cu I,84,,ooo suflete. In
:Ill doilea rand, eli la 2.5 Ianuarie 1948 s'au numarat
cu ZS3.ooo locuitori mai puVn decat in I94I, pe
~la~i, teritotiu. Iar daca am raporta cifra obtiniita la recensamantul din 2,5 Ianuari~, la populafia
ptobabilt! ~alculata pentru I Iaimarie I 948 : I 6, 547 ,ooo
lqcuitori~ atunci -diferenta este chiar ~i mai mare,
adicii 674,000 locuitori lipsa. Constatarea de mai sus,
la JYima vedere, pare surprinzatoare. Con~ideca,nd
.istoi:ic fapi:ele, vom vedea insa di lipsa aceasta nu reprezinta, in intregimC, o pierdere reala de populatie.
- Int!'adevar, populatia cunoscuta pentru anul I94I
este compusa din insumarea cifrelor recensamanf:!,llui maghiar din 3I Ianuarie I9f~ in Transilvania
de Nord cu cele ale recensamantului roman din
restul tarii 1a 6Aprilie 1941. Poputava de I6,12..6,ooo
locuitori nbtinuta astfel, pentru teritori:ul actual al
p.rii, era Uisa ttl mod artificial sporita prin prezenta
in Transilvania de Nord, la acea data, a unui numiir
important de cetlitelii maghiari ve~W de pe teritoriul Trianon odata cu ocupava ungara, spre a
inlocui golurile lasate de administrava romaneasd,
retra&a dupa Dictatul dela Viena.
Dupa calculele i informatiile de care dispunem, numarul total al cetatenilor maghiari ae
zati in Transilvania pana la data de I Februarie _
I94I, s'ar fi ridicat la Izo,ooo suflete, cetateni
maghiari care s'au repatriat dupa realipirea- Tt;ansllvaniei de Nord. Urmeaza de ad ca diferenta de
674-.ooo locuitori subliniati mai sus trebue redusa
cu I zo.ooo cetateni maghiari, pierderea neta de
populatie fiind deci de 554-000 suflete. Aceasta
msemneaza ca~din cauza ultimului razboiu, cu toate
implicatiile ~i urmarile lui neferi~ite - pQpulatia
r tiirii noastre a -pierdut un numiir de locuitori echivalent cu excedentul natural pe timp de 7 ani
{.I94I-.-1947 inclusiv). In realitate, probabil, pier.de:cile populatiei autohtone au fost mal ridicate,
9

SOCIOLBUC


Dr. A. GOLOPENTIA fi Dr. D.

a. GEORGBSCU

dar o parte au fost compensate prin jocul complex

al migratiunilor survenite intre timp.
In ceeace prive~te densitatea populapei, adidi
raportul dintre numarullocuitorilor (is,87z,6i.4) ~j
suprafata teritoriului (zn,so.z. km2), aceasta este
ast:lzi de 66. S locuitori pe km2, fata de 67. t1 locuiI. REPARTl'fiA POPULATmi TOTALB PB JUDBTI! IN 1948, IN Mil LOCUITORI

1111LOCIITORI

QUD

Q2oo

0,.

0/ffi

r:
..
\l
tori pe km:t in 1941. Ne gas1m deci in fata
unei scaderi de r.r locuitori pe km2
REPARTI'fiA TERITORIALA A POPULATIEJ

Cei I5,87z.,6z.4 locuitori sunt inegal distribuiti

pe teritoriul tatii. In linii generale, numarul locui
torilor este in raport direct -cu insa~i intinderea
provinciilor sau jude~elor respective, dar prezenta
unor rpari sau numeroase centre urbane accentueaza
deosebirile dintre aceste unitat:i administrative.
Dintre provhlciile istorice, Muntenia, in care tniete aproape o treime din populatia tarii ( JI4%J, este
cu mult cea mai insemnata din punct de vedere nume10.

SOCIOLBUC

POPULATIA. R. P. R. LA g5 IANUAIE "1948

ric. Acest fapt se datoreaza in buna parte prezentei

Capitalei t:arii, cu cei peste un milion locui tori ai sai.
MARiMBA POPULATtEI PROVINCIILOR ISTORICE

~~~~':,~~~ I

Denumlrea provlnciilor
ROMANIA

.......

Muntertla ..........................
Tra.nsilvania ........................ , ........ .

Moldova . .,
Oltenla .................................. .
Crl"'na.Maramure' .....
Banat .
Dobrogea .,
Bucovina

.................. 1

15,872,824
4,991,289
9,420,859
2,598,258
1,717,982
1,391",672
948,596
503,217
300,751

%
100.0

31.4
Sll.fJ

16.4
10.11

8.8

6.0
:u
.

1.11

Urmeaza apoi Transivania cu 2I.6%, Moldova cu

I6,4% i Oltenia cu Io.8%, reswlcelorlalteprovincii,
adici Criana-Mara.mqre~, Banatul, Dobrogea i
Bucovina, toate la un loc, insumeaza abia I !J.!1 %C:it privete repartitia pe judete a locuitorilo r
tarii, aceasta este ilustrata prin cartograma I, in
care populajia este J:eprezentata prin cercuri -pro-
poqionale cu numarul locuitorilor fiecarui judet.
Cum era de ateptat, judejul cu cea mai numeroasa populatie este judetu}llfov cu cei 1.475,ooo
locuitori ai sai, gratie Municipiului Bucu:reti. Acest
judet intrece in populatie Cri~ana-Maramure~, . sau
Banatul i Dobmge~ la un loc, i este de 2.6 ori
mai populat decat eel mai mare judet urmator,
Prahova cu j 64,02.8 locuitori. In afara de acesta
din urma, inca trei judete au peste jOo.ooo locuitori
i anume: Dolj (560,916), Titni (5z8a?~2.) i Bihor
{51 5,590). Alte doua judete depaesc cu putin
400,000 suflete: A:rad (413,,68) i Teloorman
(41Z,515). Restul judetelor se aistribue astfel: 12.
int:re 300-399,ooo locuito:ri, 18 intre zoo-2.99,ooo,
alte 19 intre xoo--I99,0oo locuitori i in sfarit z
judete au mai pujin chlar ded.t xoo,ooo locuitori
(Faglira cu 88,908 i Campulung cu 88,z9zlocuitori).
POPULATIA URBANA ~I RURALA

Din totalul populapei numarata la z 5 Ianuarie

1~8, un numiir de 3,713,139 s-uflete sau o proporjie

de 2)./% locuiesc in cele 189 ome i comune

suburbane, iar restul de 12.,159,.48~ locuit-ori, sau
76.6%, traiesc in cele aproape 6,400 comune rurale,
in care' sunt constituite cele 13,400 sate ale --tarii.
Proporjia populatiei urbane se gasete in Uoara
sdl.dei:e fata de 1941 d.nd aceasta se ridica la 2J.6%.
Este adevarat, eel putin pana' acum, ca la noi
cri teriile de calificare a unei localitati drept comuna
urbana au fost destul de confuze. Rareori se intal7

11

SOCIOLBUC

Dr. A. GOLOPENTIA fiDr. D. C. GEORGESCU

nesc la un loc toate atributele necesare: funq.iunile

econom.ice ~i culturale, structura profesiooa'}i a
popula;iei, oivelul urbanistic~ numarul, concenttarea ~i den~itatea locuitorilor etc. Intaloim uneori
localita;i, declarate ora~e, care au un caracter pronun~at rural ~i comune rurale care ar fi indrepta~ite a fi a~ezate in categoria ora~elor. Ca ~i problema compunerii ~i arondarii comunelor rurale
2. PR~ POPULATIBI Ul\BANE PE

JUDI!TB

IN 1948

s.lJL 9.9"
10.0-14.9%

-15.0-19.9%

IHI20.o-249,.
-25.029.9%

IIR 30Q-399%
-

400-4-9.9%

501713)

poate i aceasta stare de lucruri ar trebui luata in

cercetare obiectiva i terrieinidi, in viitor.

'
REPARTfTIA POPULATffil URBANE $1 RURALE PE PROVINCII

Dcnumlrea
proviDclilor

Total~

Muntenla .......
Dobr- .......

BeNt .....
Bucovlna ..
Moldo,. .......
CdtaDil

M8Jall1urq
TrallllllYilnla

OJrcala .........

15,872,624
4,991,289
503,217
948,596
300,751
2,598,258

3,713,139
1,616,516
146,472
202,121
62,195
523,509

23.4
82.1
29.1
B1.3
Z0.7
20.1

1,391,672
8,420,859
1,717,982

279,602
637,181
245,543

BO.l

18.6

u.a

78.8

12,159.(85
8,374,773
356,745
746,475
238,556
2,074,749

61.6
10.9
18.1
19.8
19.9

'
1,112,070
2,783,678
1,472,439

19.9
&1,,
81,1

In acest t~blou, proyinciile istorice au fost aezate in ordinea importan~ei procentului popula;iei
w:bl!fle. Cum era ~i fuesc, Muntenia i de data
aceasta se a~eazli in fruntea provinciilor, cu cea mai
ridicatli proportie J24%, ceea ce inseamna ca in
cazul ei o treime din intreaga sa popula~ie trliiete
in orae. Se observa apoi cli"ou provinciile cu po12

SOCIOLBUC

POPULATIA R. P. R. LA

IANUARIE 1948

pulape numeroasa dau i proporpile cele mai ridicate de oci~enP, ci cele mai mici, in frunte cu Dobrogea ( 2J.I%}, care, .impreuna cu Muntenia, sunt
singurele care depaesc media pe intreaga tara
( 2J.4%), restul provinciilor se a~eazl:W sub medie,
ultimele provincii flind Transilvania cu z8.6% i
Oltenia cu I4.J% populatie urbana.
In cadrul judefelor propor?a populatiei urbane
variaza in limite mult roai largi, dupa cum se
poate observa gratie cartogramei 2., din pagina 12..
Avem astfel judetuJ. Olt, pe de o parte, cu numai
6.2% populape urbana ~i, pe de alta, la cealalta
extremitate, judepil Ilfov cu 7IJ% populatie urbana, deci o proportie de I I.J ori mai mare. Repartipa celor ~ 8 judete, dupa marimea propoftiei de
populape urbana este data in tabloul de mai jos.
REPARTJ.TIA JUDETELOR DUPA. PROCENTUL DB POPUl:.ATm URBANA

T-1 ............... .
5 - 9o9

10
15
20
25

-14.9
-19,9
-2409
-2909

0. 0 0.
oonp '-'o

o 0
0. oo 0Oo 00 0. 0
30 -89o9 oo 00-00 0,oo 0
40 -4Po9 o .... o ,,
50 -59.9 000000 ooooooooo
6() -8909 00 oooO ooooooooo
0

70 tl peste o

o ....... .

58
8
20
12
7
2

1
1
0
0
1

Din ace~ta distributie vom repne faptul ca 40

judete au mai putin de 20% populalJe urbana.
Un numar de 46 judete se a~eaza sub media de
2Jo4% pe intreaga tara ~i numai 12. judete depa~esc aceasta medie (inclusiv judefUl Tirni din
grupa zo-2409%, a carui proportie este de 24o.J%)~
Dintre judetele cu proporJie insemnata de populatie urbana vom remarca urmatoarele: BraOV cu
40.7%, al doilea dupa Ilfov, Covurlui cu j8.6%,
Braila cu ;8.oo/o, Ia~i cu JJ-7%, Constanta cu
34.2%, Cluj cu JJ.6% i Sibiu cu J2.J%, adidi
tocmai judetele cu o intindere nu prea mare sau
cu o populatie totala nu prea nu~peroasa, dar care
poseda centr~ urbane importante din punct de
vedere economic i social. In afara de Olt, jude1ele
cu eel mai pronuntat caracter rural sunt: Gorj
(J2.J%), Odorhei (9I9%), Vla~ca (yz.o), Vaslui (JO.J%), Some (!fO.J), Ramnicu-Sarat
(yo.8%}, Salaj (Jo.6%}.
.
V.izual, cartograma z pune in evidenta trei regiuni in care propoqia populatiei urbane este mai

13

SOCIOLBUC

Dr. A. GOLOPpYTltf Ji Dr. D. C. GEORGESCU

puternidL Una se desprinde Ia est; este regiunea

marilor portur~ dunarene i a litoralului Marii Negre.
A doua este constituita de o fiiie care leaga campia
Dunarii cu Transilv-ania, cuprinzana Ilfovul, Prahova, Bra~ov, Tarnava Mare i Sibiut judete cu
iinportante centre industriale. A treia rona, la vestul
tarii, este constituita de judetele Arad i Timi~. In
restul camputui, se desprind 5 sau 6 insule mai
importante, compuse din cite un judet, eel mult
doui (Dolj, Cluj, Satu Mare, Campulung i Radaup, I~i, Putna).
Ca cifre absolute cele mai insemnate concentrari
urbane- peste wo,ooo locuitori- se intalnesc in
judetele Ilfov (r,op.,o91), Prahova (x55,304), Timi
(u8,Hz), Ouj (123,049), Dolj (II4,849), Constanta
(ro7,565), Bihar (1oz,s;6), cifrele exprimand populatia totala urbana, adidi a tuturor oraelor din
judetul respectiv.
La recensamantul din 1948, numai 19 orae au
depait cifra de ;o,ooo locuitori.
ORASELB CU 0 POPULATIB DE PESTE 30,1100 LOCUITORI J}>j 1948 IN
COMPARATIB CU CEA DELA RECENSAMINTELE DIN 19H $11930
1948

Denumirea o.rqelor

Total ........... . ... . . . ... . ..

1.
2.
3,
4.

s.

Bucurqtl ................ .
Cluj ..... .. ............. ..
Tlmi-ca ........

Ploe,d .... , ......

Bnl.ila

6. lofl ..... .... ...... ...... .

7. Arad ... .... ... .. ... .... .. .
Craiova .. .. .... . ...... . ... .
9. Btat:ov ............... .. ... .
10. Chadea .................. ..
@: ..

1',350,117

1,782,227

1,041,807
117,915
111,987
95,632

95,514

992,536
110,956
110,84.0
107,068
911,531

639,040
100,844
91,5RO
79,149
68,347

94,075
87,291
84,574
8:Z,984.
82,282

111,669
86,674
77,051
84,557
1.>2,943

102,872
77,181
63,215
59,282
82,687

95,545

11l0,611
59,164

46,519

43,365

11!. Buziiu ................... .

17. Badlu ................. . . ..
1R. Tumu-Severin ............ .

34,461
31,296
30,197

t9. Giurgiu. . .... .. . ......

, _ 1930

2,348,541

80,411
78,586
60,602
47,')43

11. Gala11 ......... .. ........ .

1~. Constanja ................. .
13. Sihiu .................... .
1f. TAmuMute, ....... . ...... .
15. Satu-Mare ............ , .. .

194.1

80,028
63,765
44,946
52,006
44,511
38,965
30,475
26,551

.9.~45

38,517

51,49.5
85,687
31,138
21,107
91,018

Aceste 19 or~e, insutrulnd o populape de

z,346,541 locuitori, aetin ele singure aproape 2/3;
exact 6J.~%~ din intreaga populatie urbana a tarii,
pe dnd restul celor 141 orae i 29 comune subwbane, Ia un loc, totalizeaza abia 1,;66,598 suflete,
sau ;6.8%. Ele reprezinta prin urmare marile centre
urbane ale tarii noastre.
Evolutia lor de-a-lungul celor 17 ani a fost deosebita i, in unele cazuri, neobicinuidi. Mai intai
insa o observatie de ordin gt;neral ~i anume di
14

SOCIOLBUC

POPULATIA R. P. R. LA

IANUARIE x948

ansamblul ace~tor ora~e a cunoscut o cre~tere

rapida a numarului locuitorilor in perioada 193o-194I. Intr'adevar, in. cei 10 ani ~i 3 luni, dintre
cele doua recensaminte, populatia lor globala a
trecut, dela 1,782,227 la 2,3~0,617 locuitori, deci o
cretere importanta de 568, ; 9o suflete, sau ;r,,%,
ceea ce revine la un spor anual mediu de n,ooo
locuitori. Aceasta, spre deosebire de perioada urma~
toare, 1941-I948, in care populatia lor nu nurnai
ca nu a sporit dar crhlar acuza 0 pierdere de 4,000
locuitori. E drept ca in 1941 populatia lor era
umflata artific.al, prin prezen~a in centrele urbane din Transilvania de Nord a cedtenilor maghiari despre care am vorbit mai inafnte, -iar in
ora~ele din restul tarii prin afluxul neobicinuit de
- locuitori provenitJ. in special din Transilvania de
Nord, care, in majoritate, au revenit in lo~
calitatile lor de ., origina. De asemenea, mai
trebue sa subliniem di probabil un numar in~
semnat din locuitorii oraClor, proaspeti veniti
in mediul urban i neangrenati inca in ritmul
~i rosturile activitatilor productive urbane, - in
special muncitorii necalificati, personalul do~
mestic i de serviciu - solicitati de perspectiva
improprietaririi oferita de reforma agrara din 194 5,
s'_a u reintors in satele de batina. Apoi, unele situatii
exceptionale datorWi starilor premergatoare riiz~
hoiului, aufacut sa se ingroae provizoriu randurile
populatiei urbane, iar distrugerile de razboiu i
emigrarile din ultimul timp au diminuat la randul
lor populatia ora_elor. In sfarit, restrictiunile administrative puse in calea obtinerii dreptului de edere
in marile centre urbane se pare ca au stavilit lntr'o
oarecare masura tendinta de plasare in orae.
Efectul tuturor aces tor factori a fost, fara indoiala,
o reducere a populatiei urbane existente in 1941
fi o incetinire a ritmului de urbanizare cu care ne
obicinuise perioada precedenta, i~ rezultatul final
. a fost ca in 1948 populatia urbana a tarii~ socotita
global, apare ca stationara
Urmarite individual -~i fadnd abstractie de eventualele modificari administrative, evoh.ltia numerica
in ti!Jl.p a celor 19 ora~e considerate a fost diferita.
Unele, 7 la numar, dotate cu o intensa micare
economica ~i viata culturala, au continuat sa creasca
ti in perioada 1941-1948, dar intr'un ritm mult
mai modest. Acestea sunt: Bucureti, Cluj, TimiOara, Arad, Craiova, Tg.-Mure~ ~i T.-Severin.
Foarte puVn.e, ~i anume numai doua: BraOV ~1
Bnzau au ramas, practi<; vorbin~ la nivelul din
1941. Giurgiu arata o oscilatie care mai trebue

SOCIOLBUC

Dt. A. GOLOPBNTII! p Dr. D. C. GEORGESCU

cercetata. Restul de 9 orae, cu exceptia Munkipiului Galati, dupa ce au cunoscut un avant deosebit intre 1930 ~i 1941, la recensamantul din 1948
apar cu populatia mai mult sau mai putiJi sdizuta.
Dintre acestea vom remarca in primul t;and Ia~ii
care fata de 1941 a diminuat cu 17,soo locuitori,
Apoi ora~ul Galati care, dupa ce a pierdut io. J>rima
perioada ,,ooo locuitori,- intre 1941 ~i 1948 i-a
mai mic~orat populatia cu inca 1 ~-,ooo locuitori.
Urmeaza Ploetii, cu o reducere de u,ooo suflete,
i Oradea care, pierzand zo,~oo locuitori, revine la
populatia din 1930, de acum 17 ani. Este drept
ca 1t1 special penultimele trei municipii au avut eel
mai mult de suferit de pe urma ra.zboiului din
1941-1944
Populatia centrelor industriale maf insemnate a
suferit modificari similare. Oimpina, Reita, BaiaMare, Petroanii, Moinetii, Buhui, Abrudul, Hategul, sunt acum mai putifl populate decat inainte de razboiu.
POPULATIA CENTRBLOR INDUSTRIALE IN 1948, 1941 $1 1930

Denumlrea oratelor

1948

Plteftl , ...................... .
Rqlta ......... . ............. .

Media, ...................... .
BaiaMare ................... .
CAmplna

Pet<otaDI .
Lupeni

Moren! ....................... .
BuhuO{ ....................... .

OonHle ..... . ....... . ....... .

Hul'edoara .................... .

Baia-Spric

Hates ........................ .

Abrud

..................... . .

19,532
19,868
15,505

26,551
25,062
19,907
21,399
22,752

14,138
11,188
9,046
8,198
7,284

15,020
12,595
4,559
8,61'19
5,385
8,024

15,405
13,870
4,806
8,655
9,408
4,600

5,978
6.690
4,Z9Z
4,085

4,308
6,616
4,127
3,383
2,46S

6,210
5,868
8,968
8,210
2,656

.. , .............. ..

1930

29,007
24,895
23,247
20,959
16,963

7,~ll8

Brad ......................... .
Moinettl .... "' .............. .

1941

~.847

13,904
16,918

In cazul unor centre ca Morenii, Cisnadia, Bradul,

razboiul pare sa fi favorizat, sau eel putirt a nu fi
impiedicat, o indesire a populatiei lor.
MARI.MEA GOSPODARIEI

Intdegem prin marimea gospodariei numlirul

mijlociu de suflete pe o gospodarie sau menaj.
Am aratat cu alt prilej ca familia, - in sens
biologic, adidi parintii ~i copiii lor- nu trebue
confundata cu gospodaria sau menajul, care
sunt compuse indeob~te, 1n special Jn mediul
rural, tot dintre persoane inrudite, dar care foarte
deseori pot cuprinde ~i persoane straine de familie,
sail chiar in~i intre care nu exista niciun fel de
16

SOCIOLBUC

POPULATIA R. P. R. LA ~.1 IANUARIE r948

rudenie. Cu toate acestea, cercetarea marimii gospodariei sau menajului da indica~uni semnificative
i asupra chipwui cum a evoluat, din punct de
vedere biologic, o popula~ie data. In tabdul de
mai jos- in care p.rovinciile sunt aezate in ordinea descrescanda a marimii gospodariei in populatia lor totala - vom face o comparatie intre
situatia din 1930 i cea inregistrata la 2.5 Ianuarie
1948. A trebuit sa renuntam la comparapa cu
1941, intrud.t nu cunoatem pentru Transilvania
de Nord numarul gospodariilor la recensamantul
maghiar din acel an.
MARIMEA OOSPODARffii SAU MENAJULUI IN 1948 ~I 1930

+ rural I

Urbo.n

l
Tam

1948

1 1930

3.76
4.06
3.96
3.89
3.76
3.76
3.64

4.31
4.77
4,.48
4.30
4.29
4.37

CritanaMaramweo

:us

Baoat

3.14

3.92

lntreagi
Dobrogea ..
Olrenia
Moldova
Tra.nsilvanl;;: :: :: :: :
Munrenla
Bucovlna

.... .... ...

.. ... ....
...... ....

~:!~

Urbo.n
1948

3.47
3 ,69
3.84
3.64
3.64
3.37
3.50
3.32

3.21

1930

4.17
4.40
4.35
4.32
4.S~3

4.14
4.06
4.05
3.65

Runl
1948

3.86
4.28
3.96
3.96
3.78
3.96
3.67
3.66
3.50

1930

4.35
4.89
4.50
4.119
4.30
4.46
4.110
4.28
3.98

Vom sublinia mai intaiu ca mar1mea medie a

gospodariei noastre este destul de modesta; cu'].Jo
suflete pe gospodarie. In mediul rural apare UOt
urcata: j.S6 persoane, dar in mediul urban este de
numli J47locuitori pe gospodarie. Acestea pentru
intreaga tara. Pe provincii, cifra variaza intre }44
in Banat i maxima de 4 oJ data de cltre Dobrogea.
In mediul rural, la un nivel putin mai ridicat, se
respecta ordinea de succesiune a provinciilor. La
orae, paralelismul nu se mai r.astreaza, iar Oltenia
se remarca prin numarul roiJlociu pe gospodarie
eel mai ridicat ( ].84), mai mic insa deca.t gospodaria mijlocie din sanul populatiei sale rurale.
Intre cele doua recensarointe, 1930 i 1948, media
locuitorilor pe gospodarie a sdzut simtitor cu
o.JJ suflete, dela 4JI la J.J6. Aceasta ultima cifra
este chiar -inferioara mediei detinute de Banat in
1930, provincie care cu J.j2 suflete pe gospodarie
se aeza atunci in coada tuturor celorlalte provincii.
Sclderile cele mai accentuate s'au inregistrat in
cazul Dobrogei- care in 1930 prezinta cea mai
numeroasa gospoda.tie ( 411), - atat la populapa
totala (- o.p), cl:t mai ales in mediul urban
.(-o.8z). Reduced mai importante in marimea gospodariei acuza apoi Crir-ma-Maramure i Muntenia.
Miqorarea numarului mediu al gospodariei- c-q
toate rezervele teoretice facute la inceputul acestui
capitol,- este un fapt ingrijorator. Dei se poate
17

SOCIOLBUC

Dr .4.. OOLOPENTIA pDT. D. C. GEORGESCU

presupune ci in ultirnii ani, din pricina crizei, in

foarte multe cazuri, o multime de persoane sau rude
tolerate, precum i mare parte din personalul domestic au displirut, numarul mediu de suflete pe
gospodarie mai mic in 1948, decat in 1930, insemneaza totodata di in i:ealitate se nasc din ce in ce
mai pu~ copii in tara noastra.
REPARTITIA POPUIATIEI PE SEXE

Proportia pe care o depn cele doua sexe in sanul

unei populatii este destul de stabila ~i se modifidi numai pe perioade lungi de timp, afara numai dad nu
intervin factori exceptionali ~i indeosebi razboaie
care, bine in~eles, afecteaza in primul rand populatia barbateasca.
La recensamantul din 1948 pe intreg teritoriul ~arii
s'aunumarat],67x,569 barbati ~i 8,zo1,o5 5 femei,deci
cu 5z9,486 suflete mai multe femei. In proportii
aceasta revine_ la 48.J% barbati, fata de JI.J%
femei, sau la 107 femei pentru 1oo barbati. Se ~tie
eli pentru nascutii-vii raportul este tocmai inv~rs.
In mediul rural propo~iile sunt identice cu cele
de mai sus, in schimb in mediul urban barbatii
sunt mai bine reprezentati, d:ind 48.6% fa~a de
REPARTrriA POPULATffil DUPA SEX, PB PROVINCII $( MEDII

Denum.lrea.
provindllor

Maaculln
femeoln

afre
aboolutf

Total ..........
Dobrogea .......
Transllvania
Crlpna-Mara

...

mu::q ...

Muotenla .......
MoldoVOI ; ......
Bucovina .......
&nat ..........
Oltenla .........
Total ......
Dobrogea .......
TrallSi)vallla
CrioanaMara

...

mu:rq .......

Muntrnla .......
Mr.Jdova ...
Bucovlna .
Banat ..........
Oltenia .........

Total ..........
Dobrogea .
Tmnailvania .....
CrioanaMara
muret; ..... ., .
Muntenfa. .... ...
Moldova .......
Bucovlna . , ,
Ballllt ....... ...
Oltenia ....... ,.

MascuUn

Clfre
absolute

Tara lntreagl
15,872,624
7,671,569
251,440
503,217
8,420,859
1,671,678

Femenln

Ci(re

absolute

48.3
60.0
48.9

8,201,055
251,777
1,749,181

51.7
60.0
61.1

1,391,672
678,730
2,408,414
4,991,289
1,247,037
2,598,258
800,751
144,196
948,596
452,041
1,717,982
818,033
Mediul urban
1,803,093
3,713,139
146.472
73,443
312,7-42
637,181

48.8
48,8
48.0
47.9
47.7
41.6

712,942
2,582.,875
1,851,221
156,555 .
496,555
899.949

51.8
51.1
62.0
68.1
62.3
68,4

50.1
49.1

48.6

l.910.046
73,0
824,439

51.4
49.9
60.9

279,602
134,200
1,616,516
781,856
52ll,509
251,377
29,241
62,195
202,121
97,113
245,548
128,321
Medlul rural
5,888,476
12,15!1,486
856,7-45
177,997
2,783,678
1,358,936

48.0
1.8.4
4.8.0
i1.0
1.8.0
50.2

145,402
884,860
272,132
82,954
105,008
122,222

58.0
61.6
58.0
53.0
52.0
49.8

48.3
49.9
1.8.8

6,291,009
178,7-48
1,424,742

51.7
50.1
61.2

49.0
18.2
48.0
1.7.6

567,540
1,748,015
1,079,089
123,GoJ
8'!1,547

17.2

177,7~7

61.0
51.8
58.0
61.8
58.5
62.-8

1,112,070
8,374,778
2,074,749
238,556
746,475
1,472,439

544,530
1,626,758
995,6
114,955
. 354,928
694,712

~8.2

18

SOCIOLBUC

POPULATIA R. P. R. LA

t~j

IANUARJE I948

Diferen~ intre sexe se atenueaza putin in

din pricina concentrarii in ele a osta~ilor
sub arme, a tineretului ~colaresc ~i a muncitorilor
necalificati sau sezonieri veniti in ora~e, in prima
etapa, pentru diutare de lucru.
Fata de 1930, dl.nd proportla barbatiJor era de
1.9z%,-iarafemeilorde 50 ..9% (inmediul urban
i rural fund respectiv: 4.97% barbav, JO.J% femei
i 4.9.0% barbati i JI.o% femei),-se observa o
reducere importanta a proportiei populatiei masculine. Fara indoiala cl pierderile de razboiu ~i migratiunile, care au afectat in deosebi populatia barbateasca, nu sunt straine de faptul subliniat mai sus.
Asemenea scaderi s'au inregistrat atat in mediul
rural, cat i in eel urban, intre cele doua reeensaminte considerate.
Din tabloul de mai sus, se constata ca, dintre
toate provinciile tarii, Dobrog,ea este aceea in care
se poate observa o stare de echilibru intre cele
doua sexe, avand numai cu 337 suflete mai multe
femei dedit barbati. Dobrogea impreuna cu Transilvania.. Cri~ana-Maramure~ i Muntenia se aeaza
deasupra mediei pe tara. Celelalte provincii dau o
proportie de barbati inferioara mediei de ;,.a. J %, in
special provinciile de Vest ale tarii i anume Banatul
i Oltenia. Explicatia acestei stari de lucruri variaza
probabil cu provincia, dar in ceea ce privete 01tenia, aceasta a fost i in trecut provincia cu cea
mai redusa propoqie de barbati, din pricina exodului
ndntreruptal populatiei ba.rbate~ti spre centrele urbane din restul tarii in cautare de lucru, caracterizandu-se astfel ca una din provinciile de emigrare.
Propoqille scazute inregistrate in Banat, Bucovina
~j Moldova se datoresc, intre altele, pierderilor
efective de popula~ie masculina pricinuite de razboiu i urmarilor lui, pierderi care in Banat, cu
toata prezen~a noilor_ coloniti, se pare ca nu au
putut fi implinite.
In cazul mediului urban, Oltenia se remarca in
schimb prin cea mai ridicata proporti~ de barbati
dintre toate celelalte provincii, anume J o,2 %
Ceea ce ne-ar indemna sa afirmam .ca centrele locale
urbane constitue prima etapa de oprire in exodul
oltenilor spre a gasi o ocupatie i a-i putea d.tiga existenta. Dintre celelalte provincii numai in
Dobrogea numarul barbatilor intrece pe eel al
femeilor, in mediul u.tban ( ;o.z%). In ceea ce prive~te mediul rural, acelea~i 4 provincii dau procentul eel mai scazut de barbati, bine inteles recordul
fiind detinut tot de Oltenia, pentru motivele expuse mai sus.

Jz./%.

ora~e,

19

SOCIOLBUC

Dr. A. GOLOPENTUJ

Ji Dr. D. C. GEORGBCU

REPARTITIA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA

Distribupa pe grope de varsta a unei populatii

prezinta la ra.ndul ei, in conditiu.ni norm~e, o stabilitate in timp destul de rema.rcabila. 0 serie de
calamitati, epidemii, seceta, etc. i in deosebi razboiul, pot aduce modificari importante. Pe lunga
durata. structura pe varste a popula{iei se deplaseaza in functie de tendintele natalitatii i mortalitatii constatate la ace a anumita popula?e. Nici
populatta tarii qoastre n'a fast cru~ta de asemenea nenorociri. mai ales in ultimul timp, astfel
eli este de ateptat ca distribu?a pe grope de varsta
sa fi suferit unele schimbari.
Mai intai vom prezenta distributia la ultimul
recensamant.
DISTRIBUTIA POPULATffil PE GRUPE DE VARsrA $1 MEDII IN 1948

Tara lntreagll
Grupe de vlrstA

ac~

abooluu

Rural

Urban

Clf~

abao~ute

Cifre
absolute

Total 15,872,624 1000 3,713,139 100.0 12,159,485 100.0

............

335,576
2,009,808 12.7
Sub 7 ani
445,817
7 -14 ani ........... . 2,578,ll15 16.2
47
.0
2,009,R95
7,466,394
15 44 ani
622,356
45 -60 an! ..... ... .... 2,524,415 15.9
8,2
1,293,692
299,495
Peste 60 ani ,

....... ...

9.0 1,674,232
12.0 2,132,498
~4 . 1 5,456,499
16.8 1,902,059
994,197
8.1

18.8
17.5
44.9
15.6

8.2

Tara noastra se remarca astazi printr'o proportle

destul de redusa de tineret. Tabelul precedent
ne arata ca tineretul pana la 14 ani inclusiv reprezinta 0 proportie de aproape JOo/o in sanul populatiei. Aceasta proportie este simtitor mai modesta, ceva mai mult de o cincime (2I.o%}, in
mediul urban, dar atinge JIJ % in cazul populafiei
rurale. Se tie ca populatia satelor noastte este
aceea care are natalitatea cea mai ridicata i ca ei
i se datotete excedentul natural inregistrat, spre
deosebire de populatta ora~elor care nu cre~te in
mod natural decat foarte pu?n sau de .lac. sporul
real inregisttat in unele cazuri fiind rezultatul afluxului in orae al populatiei rurale excedentare. Ca
un corolar al observafiiloi de mai sus, grupurile
de 1 5 ani i peste in mediul urban dau proporp.i
su_perioare celor intalnite in popula~ia rurala.
~i intre sexe exista deosebiri in p.tivinta repartipei pe grupe de varsta, ~i anume, de~i barbatii
in intregul populatiei sunt mai putini decat femeile,
dupa cum am aratat mai inainte, totu~i ei sunt
aceia care sunt proportional mai bine ~eprezenta?
in grupele de varsta tinere. Propor?a lor este d_e

20

SOCIOLBUC

zs

POPULATIA R. P. R. LA

;o.6%

JANUARlE z946

pana la 15 ani, pe cand a femeilor este de

0/

nwnAl 2JJ Jo
DISTRmUTIA POPULATffil MASCULTN!!
DE

vARsrA

~~

FEMENINE PE ORUPE

Blrbafl

Orupe de vAratl

cifre abe.
Total ......................
Sub 7 ani
7 -14 ani
15 --44 ani
45 -60 ani
Peste 60 ani

............. ....
.................
................
..............

Feme!

Cifre abs.

7,1171,569

100.0

8,201,055

1,044,767
1.307.428

13.6
17.0
16.6
15.6
7.4

965,04\
1,270,887
3,898,190
1,337,349
729,588

.~ . 568,204

1,187,066
564,104

%
10!1.0
11.8
16.6
47.6
16.8
8.9

Aceasta inegalitate este rezultanta unw fapt de

ordin natural, biologic, inregistrat de catre cercetatori inca dela' mijlocul secolului al XVITI-lea.
S'a observat anume eli se nasc in chip normal mai
multi baieti ded.t fete, raportul fiind de IOs-xo6
nascuti-vii baieti la 1oo fete. Pe masura ce generat).ile' respectiv~ se apropie de pubertate i adolescenta, din pdcina unei mortalitati mai ridicate la
baietJ, raportul dintre sexe tinde la egalitate, pentru ca, odata cu inaintatea in ~rsta, raportul sa se
inverseze in favoarea sexulu1 femenin.
Comparand distributJa pe grupe de virsta la
cele doua epod luate in consideratie, 1930 i 1948,
subliniem, mai intaiu, faptul diminuarii cu o treime
a procentului detinut de primul grup de varsta, c:el
al copiilor sub 7 ani,- dela I9.J% in 1930 la
I2.J%, in 1948. Aceeai scldere se observa la populatia rurala, ea fiind mai putJn accentuata insa la
populatia urbana.
REPARTrriA POPULATffil Sl A SEXELOR PE ORUPE DE
IN 1930 $1 1948 IN PROCENTE

I I

Se:z:e

Populatia
Grupe de
vll.rsdl.

Totall

Urbani

vARsrA

Rurall

Blrbatl

Feme!

1948 11930 1948\1930 194811930 1948,1930 1948\1930

Toate arup.

sub 7 ani ..
7 -14 ani
15 --44 ani
45 -60 ani
peste 60 ani.

100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
12.7
16.2
47.0
15.9
8.Z

19.3
U.2
47.4
12.0
7.1

9.0
12.0
54.1
16.8
8.1

13.3
12.6
55.1
12.8
6.9

13.8
17.6
44.9
15.6
8.2

20.9
14.7
45.3
12.0
7.1

13.6
17.0
46.5
15.5
7.4

19.8
14.'1

46.8
11.6
7.2

11.8 18.8
16.6 , 13.8
47.6 47.9
16.3 12.6
6.9
8.9

In cazul celui de al doilea grup de varsta, eel

dela 7-14 ani, situatJa eJlte inversata, adica procentele sunt mai .ridicate in 1948 decat in 1930. Faptul
nu insemneaza o imbunlWitire reala i permanenta
a structurii ~e varste a populatiei noastre. Adevarul
este nu ci, ill 1948, s'a ameliorat calitativ situatia,
ci eli, in 1930, grupul dela 7-14 ani era foarte
slab reprezentat in sanul populatiei dela acea data,
din pricina perioadei de razboiu 1916-192.0, in
care s'au nascut prea putifli copii. Dupa calculele

21

SOCIOLBUC

Dr.4. GOLOPENTIA pi Dr. D. c. GEORGBSCU

noastre in 1930, la grupul de 7-14 ani, au lipsit la

numariitoare ap.roximativ 5oo.ooo copii, adid toti
cei care nu s'au nascut la vremea lor ~i ar fi atins,
la data recensibnantului, varsta intre zo ~i 14 ani.
Importanta grupuiui dela 1 5 la 44 ani este statJ.onara, intre cele doua recensaminte. In schimb,
propoftia grupelor mature ~i a celor inaintate in
varsta, dela 45 inclusiv in sus, faiii de 1930, cre~te
simtitor, dela IJ.I% la 24.I% 1n 1948, adicii la
aprqa.pe un sfert din populatia totala.
Aceasta insernneaza ca populatia tiirii noastre a
imbiitrarut i constatarea nu este deloc imbucuriitoare. Dadi reluam observatia precedenta cea a
sciiderii accentuate remarcata la grupul copiilor sub
7 ani, pe sexe propottiile se reduc: la barbati dela
IJ.8% la IJ.6%; iar la femei dela z8.8% la u.S%,
in 1948,- concluzia este ~i mai turburatoare, prin
faptul di nu ne putem a~tepta curand la o imbunatatire a situatiei. Piramida varstelor in 1948 apare
mult ingustata la baza.
Perspectivele de viitor sunt inca neclare, orice
previziune fiind prematurlL Ele sunt conditionate
de nivelulla care va reveni ~i se va a~eza natalitatea
populatiei noastre dupa riizboiu, precum i de eficienta eforturilor de reducere a mortalitiitii generale
i, in special, a celei infantile, in sanul popul11tiei
,noastre.
REPART~'J'IA POPULA'J'IEI DUPA LIMBA MATERNA

Dei aceasta problema prezinta o importan deo. sebita,- intruclt cifrele obtinute mai cer o serie de
REPARTrriA POPULATffii DUPll. LIMBA MATERNA PE MEDII
Rural ti

Llmba maternA

Clfre
absolute

Total. ............ .
RominA ........... .
Mqhiari ......... .
Germani ........ ..
Rud ........... ..
UcralnlanA
.......... .

45,447
13,408

Cehoalovacl

2~.143

l>olool ........... .
Idl, ............ ..

6,753
13R,795

Graci ........... .
AlbanczA ........ ..
Armeaol ......... .
Tllllnascll ...

8,696
735
6,987
28,782
53,425

Alte llmhl ......... .

I5,u39

Turcl-ritari

NedeclaratA
*) Proportl.l oub

Yo

15,872,624 100.0
85.7

13,597,613
1,499,851
343,913
39,332
37,582

SAtbA, croari, slovenll,

Bulp>l

~nban

523

Urbap.
Cifre
absolute

Rural

Yo

Cifre
absolute

80.0 10,626,157
12.1 1,051,629
2.4
254,342
0.4
25,227
0.1
84,054

0.2
OJI

0.3
0.1
0.2
*)
0.9

5,783
1,562
4,409
3,777
129,208

0.2
")
0.1
0.1
3.5

0.1

8,491
701
6.872
9,344
7,530

0.2
0.2
0.3
0.2

115
19,438
45,895

8,255
825

0.2

7,384
198

*)

*)
0.2

0.3
0.1
*)

Jo

3,713,139 100.0 12,159,485 100.0

2,971,456
448,222
89,571
14,105
8,528

9.4
2.2

01

*)

*)

0,11,.

22

SOCIOLBUC

39,664
11,846
80,734
2,976
9,587

87.4
8.8

2.1
0.2
0.3
0.3
0.1
0.3
*)
0.1

205

34

0.1
*)

POPULilTlA .R.. P. R. LA 25 IANUA.R.JE I948

'

verifidiri de amannnt, precum ~i o confruntare a lor

cu rezultatele privind distribupa pe na\ionalitatf a
popula~iei,
rezultate care abia de ad inainte
urmeaza sa fie extrase din materialul de recensamant adunat,- ne vom margini de -data aceasta
la o simpla prezentare a datelor surnare provizorii, pent.ru intreaga tara ~i pe medii.
Vom mentiona ad numai di SJ.J% din popula~ie s'a declarat de limba materna ronillna, !J-4%
de limba materna maghiara, 2.2% de limba materna germana, o.!J% de limba materna idi, iar
restul de I.8% a declarat alte limbi materne. In
popula~a .rurala .proportia celor cu limba materna
rornana este rnai ridicata, atingand 8J.4% In
schimb, in populapa urbana, cei cu lirnba materna
romana reprezinta 8o.o%.
ANALFABETISMUL

Dintre caracteristicile popula~iei, tiinta de

carte s'a bucurat de o atentie deosebita ~u
prilejul recensamantului dela 2. 5 I!}nuarie. Spre
a procura Ministerului Educa\iei Nationale documentarea necesara in vederea unei a~iuni de inla~are a netiin~ei de carte, i-a fost consacrat un
formular special denumit RAN (recensanillntul
analfabetiJox) pe care au fost inscrii top netiutorii de carte intalniti in populatia de 7 am i peste.
Analfabetismul e mult mai scazut decat la recensamintele din trecut dax totu~i important. Trei din
pat.ru locuitori de 7 ani i peste ~iu carte, iar unul
nu. Cu 17 ani mai inainte, in 1930, mai erau analfabe~i 2. din 5 locuitori de 7 ani i peste. In mijlocie, propoftia analfabetilor a scazut anual cu cate
un procent in intervalul scurs dela recensamantul
din 1930. Este probabil ca atare di, daca, in viitor,
~coala ar functiona aa ca in ultititele doua decenii,
tn jurul anului 1 96o propoftia analfabe.plor sar
ANALPABETISMUL IN 1948

~I

1930 (POPULATIA DE 7 ANI SI PESTE)

NCftiU~orl
de carte

To ta I

A nul

1948
1930

13,882,8161
11,531,831

3.197,278
4,402,918

% nt:tdutorllor

de carte

!3,1
&8,2

apropia de I o%- Actiunea inceputa de instruire

a analfabe~or adulti va grabi Hira indoiala atingerea acestei etape.
Recensarnantul din 1948' arata ca o patrime dill
calea spre tiinta de carte generalizata mai ramane
23

SOCIOLBUC

Dr. .AI. GOLOPENTIA 1i Dr. D. C. GEORGESCU

inca de parcurs. Pe terito.riile foste sub sta

panire austriad, uncle aceasta a inceput inca din
vremea M.ariei Tereza i a lui Iosif alII-lea (Ratio
Educationis dateaza din 1777), proport:ia analfabetiJ.o.r e mai redusa decat in fostele Principate,
unde actiunea colara a inceput cu cincizeci de
ani mai tarziu, din anui punetii in aplicare a Regulamentului organic.
Dadi privim deosebit popuilttia urbana i populatia rurala din 1948 ~i pe barbati deosebit de femei,
constatam di netiinta de carte este mult mai frecventa la tara decat in ora~e ~i printre femei 1a fel
mai rnult decat printre barbati.
BVOLlJTIA ANALFABETI.~MULUI IN ULTIMII 50 ANI
Populatia in vtrstll de tcoall tl mal mare

AnH

lJ

Toul

Transllvanla,
1948 ,
1930.... .... .......
1910 ........... ;...
1900...............

Nettfutorl
de cane

I ~utodlor
%

di:

Qlrte

Banatul tl Crlfaua-Maramn.ret
5,053,1251
956,9391
4,596,905
1,517,183
4,481,423
2.188,907
4,143,077
2,355,846

18.9
33.0
48.8
56.9

Olteoia, MUDtenia, Dobrogea V ecbe tl Moldova

t948 ............... ,
8,547,6181
2,197,0531
t930. .. ..
6,673,340
2,950,662
5,716,400
3,473,389
1912. ... .. ...
4,694,288
3,659,691
1899.

25.7
44.2
60.7
78.0

Dintre oraenii de 7 ani ~i peste, este analfabet

numai unul din 10; pe' cand dintre sateni sunt
analfabeti aproape 3 din 10.
ANALFABETISMUL PE MEDII (POPULATIA DE 7 ANI $1 PESTE)

Netdutorl
de carte

To tal

Mediul
Total.. ............ ,
Populatia urbanA
Populatfa mrall

13,882,8161

3,377,563
10,485,253

nqtlutorllor

23.1

3,197,2781
363,071
2,834,207

10.7
27.0

Printre femei, ne~tiinta de carte este de doua ori

mai raspandita decat printre barbati. In cazul lor,
tot cate una din trei este netiutoare de carte~ pe
cand in cazul barbatilor numai cate unul din ase.
ANALFABETJSMUL DUPA SEXE (POPULATIA DE 7 ANI SI PESTE)

Sexul
Total ..............
Blrbotf ............ .
Fernd .......... ..

Ncttlutorl

Total

de carte

13,862,6161
fl,4126,802
7,236,014

3,197,2781
960,802
2,236,4 76

% netdutorllor
de carte

28.1

1#,5
80.9

Printre barbatii din ora~e, analfabetismul este

mai .rar, iar p.ri:ntre femeile dela tara. dimpotrivli,
mai raspandit. Intre aceste doua ~xtretne, femeile
24

SOCIOLBUC

POPULATIA R. P. R. LA

#$

IANUARIE r948

din ora~e se plaseaza in fata barbatilor dela tara

cand e vorba de tiinta de carte. Pe cand din populatia barbateasca din ora~e un analfabet revine
la ~asesprezece ~tiutori de carte, in populafia femeiasca rurala o analfabeta revine la doua tiutoare
de carte. In randul. femeilor din ora~e o analfabeta
reVine la 6 ~tiutoare de carte, iar in dndul barbafilor dela tar~ un analfabet revine la 5 ~tiutori de carte.
In raport cu telul tiintei de carte generalizate printre
toti locuitorii care au implinit 7 ani, barbafii din
pra~e sunt aproape ajun~i la finta, femeile din ora~e
~i barbafii dela tara se gasesc in etapa finala, iar
femeile dela tara se apropie de ultima treime a parcursului.
ANALPABETISMUL PB SEXB $1 MEDII (POPULATIA
DE 7 ANI ~I PESTE)

BArb at!

Feme I

Mediul

Or&f"

, ..... , ..... ,1,631,005!

Sate . . . . .

~,995,797

~.9,1,746,5581 1,969,508
266,968115.3
U,9

96,1031
864,699 11.&

5,489,~6

In provinciile de dincoace de Carpati ~i in Dobrogea ne~tiinta de carte e mru frecventa. In provinciile foste sub stapanire austriaca. dimpotriva,
mai radi. In Banat, in Bucovina i in Transilvania
un analfabet revine la 5 ~tiutori de carte, pe cand
in Muntenia, Moldova, Dobrogea, Cri~ana-Mara
mure, numai la 3. In Oltenia aproape la numai doi.
ANALFABETISMUL PB PROVINCII
Populafla de 7 ani ,1 peste
pr

v 1 n"ci a

...........

T o t a I

N<fdutorl

de carte

% neuto-

dlorde carte

13,862,816

3,197,278

23.1

..............

437,464
568,491
1,088,330
294,106

115.5

Muntenia . ..... ... .

Crlp~~&:Maromurq ...

1,504,199
2,225,93.9
4,386,296
1,224,778

Dobr<>ll" ..............
Transllvanla ............
Bucovlna ...............
Batllltul ................

431,184
2,966,216
262,073
862,131

102,768
523,254
43,286
139,579

ROMANIA

Oltenio . . ............. .
Moldova

29.1

U.B
ZI.O

113.8
11.11
111.6
16.11

Judetele care se prezinta mai prost din p,unctul

de vedere al ~tiintei de carte au peste JJ% analfabe~ in populapa rurala. Mai bine se prezinta cele
cateva judete din Sud-Estul Transilvaniei fiecare cu
mai putin de IO% analfabefi in populatia rurala.
Cartograma 3 arata proportia ne~tiutorilor de
carte in populatia rurala a fiecaruia dintre judete.
Atrage atenfia insula celor 9 judete cu mai putin
25

SOCIOLBUC

Dr. A. G()LOPENTIA p Dr. D. C. GEORGESCU

de Io% respectiv 20% analfahell din Sud-Estul

Transilvaniei. Cele 3 jude~e ale Bucovinei con3. PROPORTJA. NES"fllJTORILOR DE CARTE IN MEDIUL RURAL

Qsus to.o
~!0.0-19.9
-

Z0.0-"29:9

~30.0-39.9
~40.0-49.9
-50.0-59.3

stitue in Nord-Estul tarii o a doua regiune avansatain privinta tiintei de carte, iar o a treia judetul
Timi, la marginea de Sud-Vest. Cu o treapta
JUDETJ!LE CU PROPORTJA MAl RIDJCATA ~I MAl SCi\.ZUTA
DE ANALFABETI
Populatla de 7 ani tl peste
Juderul

Total

.......... ..
...................
Olt ....................

Nqtlutorl
de aute

% nqrlutorilor de cane

62,175
115,367
63,634
186,527
114,159

1$6.1
13.1
37.1
37.2

Teleorman .. .................

110,216
265,665
170,026
866,558
81l,023

Dorohol ...............
Mehecilnfl ..............

136,287
253,058

34.1

242,419
114,946

47,246
63,179
127,509
78,998
36,545

32.9
32,8
JZ,(J

86,542
119,853
362.012
110,563
102,604

15,146
20,021
53,391
12,948
11,749

17.5
16.7
U.7
11.7
ll.ti

70,286
105,279
123,459
101,786
98,266

7,114
10,506
12,097
9,185
7,258

10.1
11t.O

Maramurcf

Vlafca
llfov

.....................

Doli ........... : ......

Hunedoara .............
Valul ......-...........
Suceava

.................

............
ntnl, ...... , ...........
Clue ..................

TAmava.Midi

TA.tnava.More

...........

FiiPnt ................
BtatOV

Slblu ............. ......

Tret.Scaune
Odorhel ...............

...........

~88.353

26

SOCIOLBUC

iJ6.1

iJi,B

g_a

9.0
7.1

POPUI,ATIA R. P. R. LA 2:5 /4NUA:Rlf! r94W.

mai jos, intre 2o---;o% analfabetl, se dispune in

randul acestor regiuni grupul celor 10 judete
a~ezate radiar in jurul porturilor Galati ~i Braila.
Re~ea de analfabetism din Nordul tarii are.
drept nucleu Maramure~ul, iar regiimea de analfabetism---ctln ciropia Dunlirii, Vla~ca. Bucuretii
sunt a~eza~i la o margine a acestei insule. 0 a treia
ins tali. de netiinta de carte e marcata prin bara pe
care o reprezinta J'udetele Bacau si Vaslui din Mol~

ORA~ELE CU PROPORTIA MAl RIDICATA ~~ MAl ScAZUTA

DB ANALFABETI
populafla de ? ani 11 peste
0 r llf u I

Ne~dutorl

Tot a 1

de carte

netdutorilor

9,504
9,591
3,989
13,557
6,096

4,766
3,456
1,431
3,986
1,782

60.1
36.0
35.9
29.4
29.S

15,851
6,950
3,661
6,804
383

4,403
1,857
974
1,777
99

1!7.8
26.7
26.6
26.1
26.8

5,182
3,396
548
1,793
350

4.9
4.6
4.4

Fllglrat. . . . .

105,805
74,453
12,433
41,832
8,.f07

Odorbel
Timlfoara
Mlercurea Clue
Bratov ..
Slbiu

9,044
104,651
5,.f03
75,412
55,040

857
8,838
175
2,836
1,624

8.9
8.7
3.ll
3.1
2.9

Zlmoicea .
Darabani

Tirgu Prumoe .
Billett! ..
Plenira
Alemodria
Strehaia
HarlAu
~teflin<fd
Eforie

CluJ
Oradea
Sflntu Ghoorghe

Tltsu Muret

4.3
4.S

dova. Regiunea de tiinta de carte din iniroa ~hii

are prdungiri spre Sud, Est ~i Vest. S~re Sud, ea
rasbate pe Olt in jos pana la Dunare, tn Arge i
Muscel i in Prahova, seqionand ~i sub~ind braul
jude~elor cu mai multa ne~tiinta de carte, care tine
din MuntJ.i Olteniei pana it1: Ilfov i la Buzau.
Spre Vest ea rup~ in dreptul judetelor Alba, Turda
i Ouj, b~a de netiinta de carte care lega Hunedoara ~ramure~ul prin Muntll Apusetii,
unind astfel esul Tisei cu Campia Transilvaniei.
Spre Est ea seoondeaza actlunea Bucovinei asupra
judetelor Moldovei de Nord.
Romanianumara orae cu mai putJ.n de J% netiutori de carte intre locuitorii de 7 ani i peste. Alte
ora~e insa prezinta proportii de peste JO% ne~tiu
tori de carte in sanul aceleiasi populatH.
Cartograma 4 evidenvaza p~oportia analfabetilor
in popula?a urb~a a fiecarui jude~. Mult mai palida,
ea arata un stadiu mai avansat al raspandirii ~tiintei
de carte. Regiunea de tiinta de carte din Sud-Estul

27

SOCIOLBUC

Dr. A. GOLOPENTIA p Dr. D. C. GF;ORGESCU

Transilvaniei s'a intins ca o ap~ rupand bariera

din Vest ~i ocolind Hunedoara ~i Severinul, Turda
~i Tarnava-Mica. PopuJatia din aproape toate j~
detele Olteniei, Munteniei, Dobrogei, Moldovei ~i
a Cri~~ei~Maramure~ ~an devenit .I?t3ig~ea ei.
Ora~enu din 'nfov, ad1ca Bucuretenu ( teruta prezinta 2J.8% analfabeti) cu mai putin de Io% anal4. PROPORTIA

NE~TIUTORJLOR

DE CARTE IN MEDIUL URBAN

%
U

SUB 10.0

fSSSS

10.0-19.9

~ ZO.O-Z9.9

fabeti fac figura de unic i important avanpost al

regiunei de tiinta de carte din inima ~arii. Numai
populatia urbana a d.torva judete dela marginea
tarii fac figura de ultime redute ale regiunilor de
ne~tiinta de carte dela Sud Ji din Norq.
Procentele relativ ridicate e analfabeti tn populatia urbana din Tulcea, Falciu, Botoani ~i Dorohoi
se datoresc stagwii Otaelor din aceste judete.
Cartograma 5 exemplifidi masura in care in
cadrul ora~elor suburbanele prezinta propo$ mai
ridicate de analfabeti decat vechiul centro urban.
Ea arata, in cazul Bucuretilor, cum samburde cu
mai putifii netiuto,ri de carte din centro este
imprejmuit de o centura aproape neintreruptl:l.
de circumscriptfi ~i suburbane cu ne~tiinta de carte
mai frecventa. Pe cand in cele 4 sectoare ale Municipiului inclusiv suburbanele inglobate propor?a
analfabetilor e de 8.4% in regiunea suburbana ea
atinge IJ.K%. Anume suburbane au chiar peste

28

SOCIOLBUC

POPULATIA R. P. R. LA .J IAN{/4-1/i rafl_

21% aoalfabeti (Popeti-Leordeni 2J.,('fo, Chiajna

28.r%).
Orice efort de reducere a analfabetismului va
trebui aplicat intai de toate .in insul~ de ne~tiinta
de carte. Disparitia analfabetirmutw nu va putea
~fara ca judetele,' pla~ile, ora~ele, suburbanele care se gasesc in aceasta situatie, sa fie apropiate de nivelul mediu.
Analiza datelor cu privire la masa celor 3,z m!lioane analfabeti numarati cu prilejul recensamantului ofera documentarea necesara in vederea unei
aqiuni de reducere a analfabetismului. Pot i determinate astfel concentrlirile de analfabeti ~i aplicate rational eforturile asupra sexului, profesiunilor,
grupelor de varsta, a regiunilor ~i ora~elor care
numarli mai multi ne~tiutori de carte.
DISTRIBUTIA ANALFABETn.OR PE SI!XE
Neutod
de carte

Total ........................... ..
Blrhafl ............ .....
Femei .. ................................ .

3,197,278

960,802
2,236,476

%
100.0
311.1
611.9

Analfabetismul este o problema ce se pune indeosebi in cazul femeilor. Peste doua treirni dintre
analfabetii din tara sunt femei ~i mai putin de o
ueime barbati.
Analfabetismul este apoi o problema ridicata de
popula"tia agricola ~i de femeile 'fara alta ocupatie
decat menajul. Aproape trei sferturi dintre analfabetii numlirati traiesc de pe urma agriculturii.
Numai o zecime dintre ei se gasesc in meserii,
industrie, comert, slujbe la Stat, comunli .~i judet.
Restul analfabetilor se recruteaza dintre persoanele
inscrise in: .grupa fara ocupatie, compusa aproape
ANALFABETII DUPA OCUPATm
Nqdutorl

Ocupafla

Total

de carte

..... , ..................

Agr!cultod ....... . .
M-rlajl sau salarlatil lor , .. ..
Salarlap Ia intrcpr!ndcd ....
<~} lucritorl calificafl . .
I>} lucritori nccalificafl . ,
c) altfel de oalarialf ............ .
Salarlafl Scot, Judef, <:omun! ..
Comcrcianfl..sau aalarlaril lor .. ,
Altc ocupafu ............ .... ..... .
Nu are nicl o ocupafle ........... .

3,197,278
2,348,850
19,971
57,201
(9,311)
(40,489)
(7,401)
8,859
4 ,011
244,798
514.088

%
100.0
'13./J

11.6
1.6
(0.3)
(l.J)

(11.2)
0.3

0.1
1.'1

16.1

exclusiv din gospodine, care-i vad numai de

menaj, precum ~ din grupa alte ocupatii in car_!!
intra tot restul divers al profesiunilor.

29

SOCIOLBUC

Dr. A. GOLOPENTIA

5. PROPORTIA

1::::::::1

).Q

10

toG

5.0

~Q

NE~IUroRU.OR

p Dr. D. C. GEDRG}J8(JU

DE CARTB IN MUNICIPIUL BUCURE~TI

-10014.'1

DID 1s.o- 19.Q

- - - - - - : : : . __ _ L1int1a lltHllti_pJIIIvi

111120.024.9

- - - - L1il!a de CenlurJ

BIB z5.o-29.9

Analfabetismul mai este apoi o problema ridicata de adulti ~i de blitraru. Peste -doua treimi
dintre analfabeti numara eel putin 30 de ani. Analfabetii de 7-29 ani reprezinta. mai putifl de o
treime din totalul analfabetilor.
ANALFABETII PE ORUPE DB

VARSTA

Nqtiutori

Grupe de varscl

de carte

Toul ............................ .

3,197,278

1-12
13 -19
20 -29
30 -49
50 -64
65 ani

253,567
323,-t84
358,958
1,044,960
763,198
453,111

ani ...................... ..

anJ ...................... ..
ani ....................... .
anJ ....................... .
ani ....................... .
~i peste .. .... ............ ..

30

SOCIOLBUC

%
100.0
7.9
10.1
11.2
32.7
23.9

u.s

POPULATIA R. P. R. LA IIJ IANUARIE r948

Faptul <:a aproape o treime din totalul analfabe

ti}or . se recruteaza dintre contingentele populat_iei de
7-2.9 ani apare totu~i de o gravitate except_ionaHi.
Insemneaza ca Romania risca sa mai numere analfabeti i dupa citev:a qecenii, cand vor atinge maturitatea ~i batranetea membrii acestor cQntingente
tinere. Intr' o tara cu I 4,ooo ~coli primare la I 3, 6oo
localitati, cu I invatator la mai putin de 50 copii
in varsta de Coala (7-12 ani) chiar dupa comprimari, aparatul CO}ar are capacitatea necesara pentru
a-i instrui pe toti copiii. Imprejurarea eli unii au
crescut in Ultimii ani fara sa o 6. frecventat se datore~te 6.e proastei functionari a invatamantului,
6.e unor piedici economice-so dale, sau mai probabil ambelor cauze. Numai imbunatatirea functionarii COlli i inHiturarea piedicilor poate evita permanentizarea unei cote oarecare de analfabeti.
Rolul invatamantului .primar in inlaturarea analfabetismului il arata faptul eli aproape toti ne~tiu
torii de carte n'au umblat niciodata la scoala.
Numai unul din 14 analfabeti a umblat la 'coala
fara sa o termine. Numarul celor ce s'au declarat
analfabeti de~i au absolvit ~coala este disparent.
$COLARITATEA

NE~TIUTORILOR

DE CARTE

Nefdutorl
de carte

Sltuatla tcolarl

T-1 ............................ .
N'aa foot deloc Ia ,.,.,.11
Au lntrerupt 1coala priman ... :.
Au abaolvit fCbala primarl .

8,197,278
2,959,127
232,533
5,618

100.0
92.6
7.3
0.2

Analfabetismul incepe a nu i:nai 6. o problema

in orae. Mai este, .insa, o problema a satelor, de
vreme ce noua zecimi dintre analfabeti se recruteaza din populatia runila.
'
DISTRffiUTIA PE MEDII A ANALFABETILOR
Newtlutori
de carte

MEDIUL

Total ...........................
Orate ......

3,197,2781

Sate .............................. .

2,834,207

36~.071

%
IOO.U
11.4
88.6

Diferen ele re ion

'n raspandirea analfabetilor
sunconst er 1 e. 0 treime dintre toti analfabetii
au fost numatati in Muntenia i cate o ~esime in
Moldova, Transilvania ~i Oltenia. Criana cu Ma.,.
ramureul, Banatul, Dobrogea ~i Bucovina numara
putini analfabeti. Totalizeaza impreuna de abia cit
31

SOCIOLBUC

,Dr. A. GOLOPBNTIA

p Dr. D. C. GEORGESCU

una din provinciile pomenite mai sus, adica tot o

~esime din masa analfabetilor.
DISTRWUTIA PE PROVINCII A MASEI ANALPABETILQR
Ne,dutorl

PROVINCIA
ROMANIA .....................

3,197,278
1,088,330
568,491
523,254
487,464
294,106
139,579
102,768
43,286

~:iliJ~ :::::::::::::::::::::::::

Tra~ilvanla ...... , o
o, ....
Oltenia
CrlfanaMatamuret o, oo
o oo , o
Banatul .. o.... o.................. o
Doh- ooooooooooooooOOooOOOOooo
Bucovioa ........
0

0000

..........

......

...........

.....

de carte

.........

IOOoO
3400
l'lolf
16ol
13o'1
9.B
lo4
3oB
lo4

Jude~ele Ilfov, Dolj, Vla~ca, Teleorman ~i Prahova singure numara in populatia lor .rurala aproape
6oo,ooo analfabeti, adici mai mult decit Cri~ana cu
Maramure~ul, Banatul, Dobrogea ~i Bucovina impreuna. Fiecare dintre cele 5 judete pomenite numad. peste Ioo,ooo analfabe? n.uali. Alte' 5 jud~e
numiira fiecare lntre 75,ooo ~i Ioo,ooo analfabeti
rurali. In fiecare din aceste judete se gasesc mai
mult de 2.1% din totalul pe ~ara al analfabeor
rurali.
In schimb, alte 9 judete totalizeaza de abia impreuna IOo,ooo analfabeti rurali. Trei din acestea
nurnara fiecare mai pu~in de IO,OOO analfabeti in
toate Satele lor, Alte 6 nurnara numai inti:e IO,OOo-

Ij,OOO,
JUDETELE CU CEI MAl MULTI SI CU CEI MAl PUTINI
ANALPABETI IN POPULATIA RURALA

IN~~:: I I
%

JUDETUL
Rural
llfov .. :::::::::
Doll
Vla,ca .......
Teleorman ......
Prahova
Bihor

..........
0.

.......

Dimbo~~- :: : : :
Mehedinp
0

Buziluo .........
Hunedoara

2,834,207
136,527
127,509
115,367
114,159
104,011
99,747
83,202
83,179
79,396
78,998

IOOoO
4o8
406
4;1
400
3o'l
3.5
Z,9
Zo9
lU

Slo8

JUDETUL
Rural
FlgiinoJ o.... ,
Odorhei ,, ,,,
Trei-Scaune ,
CAmpulung
Bratov
Tilmava-Mare.
Stbiu oooo oooo
Rldauti ......
Clue
Suceava

..

.....

I~~~~erl I

2,834,207 100.0
7,114
Oo3
7,258
Oo3
9,185
0.3
10,379
0.4
10,506
0.4
11,749
0.4
12,097
Oo4
12,099
Oo4
12,948
0.5
15,146
Oo6

Dintre ora~e. Bucuretii numara ceva mai mult

de So,ooo analfabe~. Alte trei orae mari nlll:Mra
peste Io,ooo analfabeti. Intre 4,ooo i Io,ooo analfabeti se mai gasesc inca 1n alte I I ora~e. Sunt in
genere ora~e mari, dar ~i unele orae mid ca Zimnicea i Alexandria cu analfabetismul relativ foarte
raspandit.
,

32

SOCIOLBUC

POPULATLA R. P. ll.. LA 25 IANUA/uE 1948

ORA~ELE CU CEI MAl MULTI :;il CU CEI MAl PUTINI

ANALFABETI

ORN;IUL

Urba11 .. ..
Bucur.:tti .
lati
Bri!la
Ploefti .
Galalf ....... .

Nettiutorl
de carte

I I
%

363,071 100.0
80,869 22.1
12,587
3.5
11,575
:u
10,270
2.1
8,885
fU

ORN;IUL

Govora . . . ...

14S
175
179
189
276
29<
299
337
35(1

Miercun:a.CJuc
Predcal ........

8,004

lt,ll

Tg..SiCU08C

s.~os

5,297
5,182
4,919
4,766
4,710
4,463
4.40:l

1.6
1.6

&ia-dc-Anml .
Abrud ........ .
Solca ..... .... .
Nlalud ....... .

Bot01"nl .. .

Tulcea . . .. ~ ..
Aleundtia . .
Blilleftl. ......

3,986

1.4

1.1
1.3
1.3

1.2
1.2
1.1

de carte
363,071
99
125

Arad ...... ..
Clur ........ .
Gi~u ..... .
Zimnicea

Netdutorl

Urba11 ....... ..
Eforle ....... ..
Carmen-Sylva ..

Buzlu . ..... a.

Constan1a .

FA&lraf ....... .
GuraHumorului.

CisnAdle
Baia-Sprie ...
Techi111hiol , "

ssn
36~

392
41f

o/c0

100 0
)
)
)
.,
)

0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1

) Su~ 0,1%

Ma.i pupni analfabeti se gasesc in c:iteva ora~ele

cu functie de localitate balneara sau climaterica oii
a~ezate in regiuni cu populatia rurala relativ instruita .

Pentru a incheia socotim necesar sa anuntam ca

toate datele sumare,- care in articolul de fata au
fast prezentate numai pe tara intreaga ~i pe-provincii
istorice, - vor fi puse la dispozitia organelor de
guvernamint, administratiei publice, cercetatorilor
~i marelui public, pentru fiecare un.itate admin.istrativa in parte, adidi pe judete, ora~, plii~i, comune rurale ~i sate, intr'o publicatie speciala care
va apare, speram, foarte curind. Ulterior se vor
publica ~i datele sumare privitoare la cladirile ~i
locuin~ele din ora~e ~i unele regiuni speciale rurale.
Cu acestea insa suntem departe de a fi epuizat
bogata sursa de documentare pe care 0 inchide in
el materialul cules cu prilejul Recensamantului din
25 Ianuarie 1948. Marginindu-ne numai la popu-.
latie (recensamantul agricol va face obiectul unei
expuneri deosebite), tre-bue sa precizam ca materialul adunat va fi supus unei prelucrari sistematice
complete, pentru a se obtine rezultatele definitive
ale recensiimantului 1948. lmpreuna cu celelalte
analizate in articol, cateva clemente, cum ar fi
distributia populatiei pe sexe ~i grupe de varstii,
precum ~i tiinta de carte, in special in ceea ce
prive~te gradul de instrucpe atins de cat.re ~tiutorii
de carte, vor fi tratate mult mai amannntit. Apoi o
serie de noui capitole, cuprinse in formularele de
recensiimant dar desrre care nici nu s'a facut mentiune in acest artico vor fi supuse prelucrarii definitive.
:;:;

SOCIOLBUC

Dr. A. GOLOPENTIA ,j Dr. D. C. GEORGESCU

Aceste noui capitole privesc: a) situa~ia membrilor

gospodliriei fata de capul ei; b) starea civila a popula~ei; c) locul de na~tere al locuitorilor i anul
stabilirii in localitatea in care au fost recenzati
(capitole care . vor ingadui o cercetare concludenta
asupra migra~unilor interne ale populatiei i asupra
fenomenulu:i urbanizarii); d) repartitia populatiei
dupa cetatenie; e) dupa nationalitate; f) dupa religie sau confesiune; g) distributia locuitorilor dupa
profesiunea principala din care traiesc sau pe care
o e:xercita (specialitate, situatia in profesiune, felul
intreprinderii sau institutiei uncle este angajat); h)
daca locuitorul, calificat profesiona1, lucreaza sau
nu in prezent; i) profesiunea sau ocupatia secundara i }) pensionarii I.O.V.R.
Simpla enumerare a acestor capitole da masura
diversitatii i importantei problemelor care urmeiza
sa fie tratate. Daci adaugam i toate corelatiile care
se pot face intre aceste capitole ne putem inchipui
Uor impresionanta documentare care se poate obtine din prelucrarea materialului de recensamant,
documentare pe care urmeaza sa se sprijine in
-viitor actiunea de guvernare, in domeniul problemdor de popula~e

..

34

SOCIOLBUC

ANEXA
POPULATIA ROMANIEI LA RECENSAMANTUL DIN 25 IANUARJE 1948
PE PROVINCJJ, JUDETE, MEDI1 ~~ ORA$E

SOCIOLBUC

POPULATIA ROMANIEI LA RECENSAMANTUL DIN 25 IANUARIE 1948

DATE SUMARE PROVIZORII
PJ!OVINCIA
Judeful
Mediul
Ora,ul

.
0

Ne~tiutorU

LIMBA

POPULATI""A

MATERNA

de carte

peste 7 ani

""..9

2:5
eo
""""
z" "'

Total

Masculin Femenin

RomdnA

Germanii

UngarA

Cifre
absolute

Alte
limb!

Idi1

- - - - - - --1----1--- --

10

13

14

15

ROMANIA ........... 4,21B.667 15,872,624 7,671,569 8,201,055 13,597,613 I ,499,851 343,913 138,795 291,929 523 13,862,816 3,197,278 23.1
Urban ......... 1,068,629 3,713,139 1,803,0931,910,046 2,971,456 448,222 89,571 129,208 74,357 325 3,377,563 363,071 10.7
Ru.raJ. .......... 3,150,038 12,159,485 5,868,476 6,291,009 10,626,157 1.051,629 254,342
9,587 217,572 198 10,485,253 2,834,207 27.0
I

OLTENIA
Urban
Rural.

435,481

1,717,982

818,033

899,949

1,712,994

426

446

578

3,535

1,504,199

437,464 29.1

63,964
371,517

245,543
1,472,439

123,321
694,712

122,222
777,727

242,627
1,470,367

359
67

407
39

569
9

1,579
1,956

224,423
1,279,776

35,091 15.6
402,373 81.4

Judeful Doij ,

142,827

560,916

269,176

291,740

557,935

'226

256

399

2,100

493,798

144,781 29-3

Urban .
Munlclpiul Cralova
Oratul Blil"!'ti .
Ora,W Calalat

114,849
84,574
15,289
8,251
6,735
446,067

56,162
41,452
7,394
4,105
3,211
213,014

58,687
43,122
7,895
4,146
3,524
233,053

113,043
82,823
15,288
8,226
6,706
444,892

214
203

251
250

399
399

942
899

Rural

31,418
22,953
4,262
2,069
2,134
111,409

15
' 28
1,158

105,445
78,309
13,557
7,'!83
6,096
388,353

17,272
9,824
3,986
1,680
1,782
127,509

JudetuJ Gorj

60,309

229,315

107,736

121,579

229,101

47

II

148

200,995

60,625 30.2

Urban
Ora,W Tg. Jiu
Rural .

3,661
3,661
56,648

17,698
17,698
211,617

10,447
10,447
97,289

7,251
7,251
114,328

17,595
17,595
211,506

25
25
22

7
7
4

5
5
3

66
66
82

16,552
16,552
184,443

1,962 11.9
1,962 11.9
58,663 81.8

Ora,ul Plenlfa ....

1

329,072

156,131

172,941

327,858

71

137

136

869

290,361

88,122 30-3

40,585
31,296
1,513
7,776
288,487

20,527
16,188
726
3,613
135,604

20,058
15,108
787
4,163
152,883

40,000
30,726
1,513
7,761
287,858

65
63

131
127

136
135

253
245

2
6

4
6

8
616

37,303
29,005
-1,348
6,950
253,058

4,943
2,810
276
1,857
83,179

JudetuJ Romanatl

73,099

314,tl2

149,316

164,796

313,807

14

10

15

266

272,159

75,846 27-9

8,572
4,400
1,625
2,547
64,527

34,792
17,892
6,128
10,772
279,3:10

16,621
8,494
2,949
5,178
132,695

18,171
9,398
3,179
5,594
146,625

34,508
17,701
6,128
10,679
279,299

6
5

15
IS

255
167

1
8

4
2

31,192
16,102
5,444
9,646
240,967

5,704
2,522
1,201
1,981
70,142

Judeful VAlcea

72,042

284,567

135,674

148,893

284,293

68

32

20

152

246,886

68,090 27-8

Urban
RAmnicu-Villcea
BAile Govora
Ciilim!ne,ti .
Drigi,ani
Ocnele Marl
Rural. .

9,442
4,250
349
933
2,253
1,657
62,600

37,619
17,238
1,156
3,329
9,737
6,159
246,948

19,564
9,359
551
1,577
5,140
2,937
116,110

18,055
7,879
605
1,752
4,597
3,222
130,838

37,481
17,162
1,156
3,325
9,681
6,157
246,812

49
19

10
10

14
12

63
33

4
24

33,931
--1.5,885
l,ll57
2,903
8,770
5,316
212,955

5,210
1,446
148
630
1,955
1,031
62,880

4,991,289 2,408,414 2,582,875

4,901,588

1,616,516 781,656 834,860

3,374,773 1,626,758 1,748,015

1,537,416
3,364,172

MUNTENIA . 1,332,378
Urban .
480,077
Rural............
852,301

30

88
11
2
2
2

18.8
15.7
ZZ.1
Z0.5
Z9.1
15.1
9.1

u.o

Z1.7

zz.8
19.4
Z9.5

22

89

10,534

6,211

36,317

36,625

14

4,386,296 1,088,330 24.8

10,233
301

5,962
249

36,315
2

26,578
10,047

12
2

1,482,098
2,904,198

160,442 10.8
927,888 31.9

44
44

367

255,790

68,257 26.7

5
1
4

289
253
36
78

34,715
26,509
8,206
221,075

4,029
2,669
1,360
64,228

220,681

39,067 17.7

19

78,710

296,099

140,225

155,874

295,588

95

10,293
8,048
2,245
68,417

38,187
29,007
9,180
257,912

19,025
14,111
4,914
121,200

19,162
14,896
4,266
136,712

37,760
28,650
9,110
257,828

89
65
24
6

Jadetol 'Brllla ........ .

64,858

251,204

122,370

128,834

244,920

Urban ........ ..
Municlpiul BrAlla
Rural. .......... .

27,561
27,561
37,297

95,514
95,514
155,690

45,330
45,330
77,040

50,184
50,184
78,650

89,392
89,392
155,528

148
144
144

]ud"ful Buzlu

91,452

351,687

168,190

183,497

351,431

16

12,998
11,331
1,667
78,454

49,893
43,365
6,528
301,794

23,526
20,335
3,191
144,664

26,367
23,030
3,337
157,130

49,651
43,123
6,528
301,780

11
11

Judetol I>Ambovfta

94,259

357,427

172,015

185,412

355,131

94

Urban
Ora,W TArgovi1te

Ora,W Pucloaaa , .
Ora,W Rlicarl ........ ..
Rural ........... .

10,114
6,448
1,736
1,278
652
84,145

40,926
26,038
7,726
4,643
2,519
316,501

21,023
13,230
4,426
2,134
1,233
150,992

19,903
12,808
3,300
2,509
1,286
165,509

40,386
25,600
7,644
4,623
2,519
314,745

Judetu! Ialomita

85,575

356,621

176,090

180,531

354,530

Urban ......... .
Clllrafl
Slobozia
Ur-.:loeni
Rural. ......... ..

12,050
5,915
2,852
2,056
1,227
73,525

48,533
24,448
11,946
7,714
4,425
308,088

24,174
12,251
6,085
3,781
2,057
151,916

24,359
12,197
5,861
3,933
2,368
156,172

47,790
24,021
11,649
7,697
4.423
306,740

6
4
1
1
17

10

Judeful Dlov ......... .

433,890

t,474,927

712,680

762,247

1,407,432

9,466

5,986

a3,527

19,053

13

1,337,524

Urban ........ ..
Munidpiul Bucurevtl
Ora9ul Oltenita .
Rural .......... ..

328,398
326,029
2,369
105,492

1,052,091
1,041,807
10,284
422,836

505,436
499,893
5.543
207,244

546,655
541,914
4,741
215,592

986,127
976,180
9,947
421,355

9,424
9,383
41
42

5,353
5,348

33,526
33,516
10
I

17,649
17,368
281
1,404

12
12

970,971
961,606
9,365
366,553

82,785 8.6
80,369 8.4
2,416 Z5.8
1.36,527 37.Z

Judetol Muacel ....... .

46,414

169,314

80,501

88,813

168,922

30

17

344

145.952

32,168 22.0

Urban ; ........ .
OrafU] Oimpulung
Rural ........... .

4,605
4,605
41,809

18,174
18,174
151 140

9,317
9,317
71,184

8,857
8,857
79,956

18,062
18,062
ISO 860

20
20
10

13
13
4

78
_78
266

16,464
16,464
129,488

Ora,W
Oratul
Ora,W
Ora1ul

13.3
9.7
Z0.5
Z6.7
3Z.9

Urban .
ora,ul Caracal .
ora,ul Bat, .......
Ora1ul Cotabla
Rural.

era,w Gllevti ......... .

10,871
8,138
416
2,317
76,333

Urban ......... .
Ora,W Budu .
Ora,W MizU
Rural. .......... .
4

12

87,204

Urban ........ ..
Ora,W Plte,ri ......... .
ora,uJ Curtea de Argev.
Rural ........... .

Judeful MeheOintl ..

Judetu! Arget ........ .

16.4
1Z.5
Z9.4
ZZ.4
Z9.Z
8Z.8

Urban .;
Oratul Turnu Severin
Ora1ul Baia de Aram! .
Ora,W Strehala .
Rural

Oratul
Ora1ul
ora,ul
Ora1ul
Ora,ul

II

Fer.,tl ........ .

11,6
10.1
16.6
Z9.1

1,403

4,622

1,403
1,403

4,468
4,468
154

87,547
87,547
133,134

11,575 13,Z
11,575 13.Z
27,492 20.7

18

154

66

303,930

86,008 28-3

16
16

154
154

61
61

45,361
39,516
5,845
258,569

6,612
5,297
1,315
79,.396

43

56

2,103

309,850

89,020 28.7

61
51
7
3

26
21
3
2

56
55
1

397
311
71
15

33

17

5,818
3,577
1,161
585
495
83,202

23

II
1
1

SOCIOLBUC
37

38
6

Ill

107
107
4

15.8
15.3
16.8
U.4
22.8
30.5

1,706

36,790
23,383
7,114
4,073
2,220
273,060

59

1,998

304,344

81,265 26.7

59
57

677
365
296
14
2
1,321

42,974
21,983
10,257
6,826
3,908
261,370

8,052
3,860
2,014
1,45o
723
73,21.3

33

U.6
13.4
2Z.5
30.7

18.7
17.6
19.6
Z1.8
18.5
Z8.0

219,312 16.4

1,858 11.8
1,858 11.3
80,310 23.4

(urmare)

PROVINCIA
Judc~ul

Mcdlul
Ora1ul

~
8

II

Total

MascuUn Femenln
6

'

RomllnA
1

Ungarll Gcrmanli
8

zu

to

11

485
329
142
81
56
2
14
11
20

538
537
518

1,635
1,340
1,031
21

14

Ill

4
34
19
115

99,897
6,369
6,369
93,528

112,026
6,767
6,767
105,259

211,813
13,026
13,026
198,787

Judeful Prahova ........

Urbsn ..........
Munlcipiul Ploqti
Oratul Buftenl .
Oravul Cllmplna
Ora,ul Fillpc"i ..
Ora,ul Moreni ......... ,.."
Oratul Prcdcal
Oravul Slnia ...........
Oratul Sllnlc ..........
ara,ul Urlatf ..........

584,028
155,304
95,632
4,552
16,963
2,359
9,046

6,587
6,495
6,661
4,491
408,724

274,350
76,378
46,429
2,184
8,336
1,163
4,754
1,366
3,694
3,079
3,227
2,146
197,972

289,678
78,926
49,203
2,368
8,627
1,196
4,292
1,202
2,843
3,416
3,434
2,345
210,752

560,817
152,668
93,704
4,411
16,735
2,351
8,979
2,501
6,348
6,495
6,661
4,483
408,149

553
430
237
39
47
2
19
37
49

Rural. ..........

150,617
44,150
27,475
1,415
4,705
558
2,748
854
1,717
1,683
1,785
1,210
106,467

Judeful Rllmnlcu Slrat .

Urban ..........
Oratul Rllmnlcu-Sarat
Rural. ..

54,600
5,344
5,344
49,256

209,584
19,267
19,267
190,317

100,203
9,039
9,039
91,164

109,981
10,228
10,228
99,153

208,760
18,611
18,611
190,149

54
7
7
47

22
6
6
16

512
512
512

Judctu! Teleorman
Urbsn ..........
Ora,ui Turnu Mqurcle
Oratul Alexandria .
Ora~ul RofiorU de Vedc

93,254
13,082
2,830
4,200
3,717
2,335
80,172

412,515
55,294
11,493
17,840
n,oo5
11,056
857,221

198,821
27,259
5,967
8,586
7,357
5,349
171,562

213,694
28,035
5,526
9,254
7,548
5,707
185,659

407,283
54,028
11,054
17,422
14,636
10,916
353,255

18
18
4
8
6

. --

42
42
10
17
15

19
19
13
2
4

Ora~ul

Zimnicea .... ~ .

Rural ...

2,568

'

-123

-8

156

-I
-

-5

295
235
131
131
104
5,153
1,187
412
391
244
140
3,966
956
210
210
746

III

DOBROOEA .
Urbsn ..........
Rural. ...........

124,126
40,782
83,344

603,217
146,472
356,745

251,440
73,443
177,997

251,777
73,029
178,748

436,793
123,306
313,487

286
209
77

462
282
180

1,402
1,395

64,271
21,277
42,994

78,021
80,116
21,747
346
1,601
133
979
1,224
2,554
971
561
47,905

314,094
107,565
78,586
1,075
6,100
428
8,762
4,547
6,916
4,015
2,136
206,529

158,068
54,407
89,751
560
3,103
223
1,867
2,289
3,493
2,072
1,049
103,661

156,026
53,158
38,835
515
2,997
205
1,895
2,258
3,423
1,943
1,087
102,868

279,388
93,982
69,398
1,032
5,601
428
3,358
3,476
5,125
3,956
1,608
185,406

267
197
148
8
22

254
142
132
2
3

3
3
10
I
70

4
I
112

Tulcea ........
Urban ..........
Oratul T ulcca .
Oratul Babsdag .
Oravul lsaccea ..........
Ora~ul Mlcin ..........
Oraful Sullna ..........
Rural ............

46,105
10,666
5,920
1,029
1,410
1,319
988
35,439

189,123
88,907
21,642
4,022
4,653
5,217
8,373
150,216

93,372
19,036
10,648
1,891
2,348
2,525
1,624
74,336

95,751
19,871
10,994
2,131
2,305
2,692
1,749
75,880

157,405
29,324
14,951
4,022
3,661
4,804
1,886
128,081

19
12
10

208
140
140

466
462
461

31,025
8,969
6,080

68

991
411
1,487
22,056

IV

MOLDOVA ..........
Urban ..........
Rural. ...........

668,232
144,008
524,224

2,591,258 1,247,037 1,351,221

523,$09
2,074,749

251,377 272,132
995,660 1,079,089

2,524,444
460,160
2,064,284

6,618
703
5,915

539
513
26

59,269
57,621
1,648

7,384
4,508
2,876

Judctul Baclu .........

Urbsn ..........
Munlcipiul Bac;Au
Oratul Bliilc Sllnic:
Oratul Moinqtl
Omtul. Ts. Ocna .......
Rural ............

74,044
13,713
9,416
523
1,399
2,375
60,331

293,589
52,282
34,461
2,157
5,868
9,796
2.1,307

142,986
25,955
17,080
. 1,()84
2,824
4,967
117,031

150,603
26,327
17,381
1,073
3,044
4,829
124,276

282,251
45,868
28,222
2,150
5,737
9,759
236,383

4,936
88
77
2 .
3
6
4,848

28
26
,23

6,249
6,210
6,057
5
123
25
39

125
90
82

Jude~

41,279.
5,581
2,843
2,738
35,698

168,1145
14~,425

80,288
10,307
4,950
5,357
69,981

88,557
11,113
5,613
5,500
75,444

I&J,495
18,383
7,942
10,441
143,112

3,150
2,979
2,586
393
171

2,172
40
17
23
2,132

235,782
41,087
l!9,1f5
4,172
7,770
IIU,695

112,167
19,703
14,029
1,987
3,687
92,464

123,615
21,384
15,116
2,185
4,083
102,231

223,687
80,034
19,009
3,915
7,110
193,653

21
11
10

'3

I
10

11,285
10,543
9,645
249
649
742

736
446
435
I
10
290

108,896
42,540
42,540
66,356

201,688
74,030
74,030
127,658

257
174
174
83

115
115
115

4,005
3,975
3,975
30

2,151
2,113
2,113
38

Jude~

Baia ...........
Urban ..........
Ora,ui Fllticenl ........
Oraful Popnl .........
Rural ............

JudetnJ:~ani .......

Urban ..........
Oratul Botopnl
Oraful Hir!Au ,
Oravul :;>refktti ,
Rural ...........

Judctui Covurlui
Urban ..........
Mun!clpiul Oalat:J
Rural.

..........

59,741
11,116
7,862
1,130
2,124
48,625
56,682
24,433
24,433
32,249

21,420
10,563
10,857

2011,220
80,411

~:~

127,

99,324
87,871
37,871
61,453

SOCIOLBUC
38

I
l

--

--

-2
27
17
17

10

53
53
46
7

---

-I

11.1

127,647 35.4
360,591
13,488 21.%
49,568
1,640 1$ r
10,611
4,403 Jl'l
15,851
2,679 1!1
13,602
4,766 Ill
9,504
311,023 ' 114,159 Jl

---

40
40
40

--

~J063

36,349 llll.l

1,784
49
527
20,938

27
20
20
7

38,412 21.3
2,063 11 ..

2'10,249
96,664
71,212
949
5,406
383
3,817
3,904
6,1&4

26
-12
12
14

Municipiul Constanta

35.9
13.7
13.'1
37.4

33,246
12,308
7,984
33
465

334,911
29,915
29,915
304,996

Oratul Carmen SUva ....

Ora~ul Cernavoda ......
Ora~ul Eforle ..........
Ora~ul Har~ova ..... ....
Ora~ul Mangalla
Oratul Mcdgidla
Oratul Oatrov ..........
Ora,ul TecJilishlol
Rural ............

15

492,WJ 121,606 24.7

140,865
17,595 llt.S
87,128. 10,270 11.8
333 8.1
4,086
1,422 9.1!
15,459
2,0'73
473 22.8
1,120 13.'1
8,158
179 7.&
2,872
470 '1.11
5.957
5,852
1,348 23.11
1,168 30.11
5,827
812 20.&
3,955
351,361 104,tll I 1!11.1
180,201
17,327
17,327
162,874

65,282
1,648
1,648
63,634

--

3
3
3

172,888
15,417
15,417
157,471

936
933
921

182,070
12,044
12,044
170,026

-u

102,768 Z3
20,733
82,035 .

163,072
14,780
14,780
148,292

Judqul Constanta
Urban . 1 . . . . .

"'13

Cifre
absolute'

431,184
131,100
800,084

3'35,960
30,197
80,197
305,76;J

8'""

3
3

86,455
8,154
8,154
78,301

---

-3 ;

120,286 4
4,919
4,919
115,367

Vlap .........
Urbsn ..........
OratuJ_Giurgi u .........
Rural ............

--

Jl

293',137
27,472
27,472
265,665

12

Jude~

--

91
91
91

211,823
18,186
13,186
198,787

II
II

..

3
3
3

5
5
5

II

Alrc
Umbi

52,294
3,328
3,328
48,966

de carte
peste 7 ani

il.

:,'5
'1:1~

Idit

Judeful Olt ..
Urbsn
Oratul Slatina ,
Rural. ...........

Ora9ul Vlleni de Munte

10

ai
" ..

Neftiutodl

l!

MATERNA

LIMBA

POPULATIA

]'E

.:!!. ]

-402
--1,064

---

--4
4

--

~.493

595

1,846
t73;5ss

415
44,19

160,935
84,436
19,439
3,447
4,042
4,582
2,976
126,499

45,5Cl
7,711J,
4,461
601
956
9
71
87,1Wi

2,2.25,1139
472,487
1,753.452

568,411
72,87%
495,6U

-2 6
35
--

250,115
47,018
31,472
1,785
5,033
8,728
203,097

---

142,192
18,976
9,608
9,366
123,216

--

202,217

-4
4
4

57,221
13,031
8,004
125
1,106
99
715
901
1,071

37,~19

69,6,77S
3,817.
I
I
62;,

au
z.

1
I
30

26,764
3,661

~:=

164,

181,898
73,545
7,11,645
1.08,153

(urmare

POPULATIA

PROVINCIA

LIMBA

N<ttfutorll
de carte
peste 7 ani

MATERNA

Jude~ul

Mediul
Oratul

z
I

Total
3

JudetU} Dorohol ..... ..

190,779
30,542
10,975
10,801
3,328
5,438
160,237

122,778
21,729
16,605
5,124
101,049

58,>Ui6
10,251
7,756
2,495
48,215

64,312
11,478
8,849
2,629
52,834

121,428
20,566
15,467
5,099
100,862

2
2

I
I

Rural ..... ... .. ..

31,483
5,773
4,501
1,272
25,710

JudefU] Iatl .. . . . ..... .

Urban .... . ... ..
M Uniclplul loot . ... ,
Oratul T11. Frumos .
Rural. ......... ..

70,674
27,198
25,995
1,203
43,476

276,942
98,740
94,075
4,665
178,202

133,423
47,751
45,440
2,311
85,672

143,519
50,989
48,635
2,354
92,530

261,850
83,929
79,997
3,932
177,921

233
231
231

109
108

Juderul Neamf .
Urban ........ ..
Om,ul PiatraNeam~ , ,
Oraoul Buhuol .
Oraoul Ts. Neam~
RuraL .. . ....... .

58,270
12,006
7,276
2,403
2,327
46,264

224,727
43,449
26,303
8,198
8,948
181,278

107,474
20,473
12,431
3,848
4,194
87,001

117,253
22,976
13,872
4,350
4,754
94,277

219,520
39,176
23,434
7,548
8,194
180,344

864
38
22
15

Judqul Puma .... . ... .

Urban ........ ..
Foqanl ,
Adjud . .. .. ... ..
Milrrlloeotl
Odobqti , ,
Panclu
Rural .......... ..

56,917
13,191
8,014
1,171
1,344
1,442
1,220
43,726

213,153
45,933
27,960
4,028
4,940
'4,482
4,523
167,220

102,137
21,665
13,194
1,853
2,386
2,099
2,133
8G,472

111,016
24,268
14,766
2,175
2,554
2,383
2,390
86,748

210,117
42,961
25,557
3,759
4,921
4,313
4,411
167,156

70
50
33

Judeful Romaa . ,
Urban .. ...... ..
Ora,W Roman .
Rum). .......... .

45,012
6,070
6,070
38,942

178,983
23,701
23,701
155,282

86,751
12,308
12,808
74,443

92,232
ll,393
ll,393
80,839

175,345
20,129
20,129
155,216

40
40
40

46

}uderul Tecuct , , , ,
' Urban "~"''"
Oraoul Tecud .. . .... ..
RuraL .. . ....... .

44,148
5,279
5,279
38,869

175,526
20,292
20,292
155,234

84,533
9,707
9,707
74,826

90,993
10,585
10,585
80,408

174,182
19,191
19,191
154,991

140
15
15
125

]udefu] Tutova ...... ..

Urban ........ ..
Oratul )3'-rlad .. . ..... ..
Rural. ........

39,448
6,342
6,342
33,106

158,855
24,035
24,035
129,820

73,636
ll,545
ll,545
62,091

60,219
12,490
12,490
67,729

152,931
23,231
23,231
129,700

45
45
45

}udefu] Vaslu! ....... ..

Urban ......... .
Oraoul Vaslul .. , .... , ..
Rural ........... .

39,461
3,632
3,63:!
35,829

150,789
13,738
13,738
137,051

72,405
6,541
6,541
65,864

78,384
7,197
7,197
71,187

149,171
!2,120
12,120
137,051

I
t

BUCOVINA
Urban ..........
Rural .

82,693
17,774
64,919

300,751
' 62,195
238,556

144,196
-29,241
114,955

156,555
32,954
123,601

269,525
45,806
223,719

]uderul CAmpuLuni
Urban ......... .
E>ra,ul C. Lung. Mold
Oraoul Gura-Humor
Ora,ul Vama ..
Oratul VatraDomel , ,
Rural. ..... .... . .

24,513
7,766
3,120
1,206
1,249
2,191
16,747

88,292
27,272
li,041
4,573
4,580
7,078
61,020

42,631
12,888
5,305
2,028
2,219
3,336
29,743

45,661
14;'384
5,736
2,545
2,361
3,742
31,277

)udefu] IUdlutt ...... ..

Urban ......... ,
Oraoul IUdlu~l
OtllJUI Slret .......... ..
Rural .......... ..

27,642
6,630
4,287
2,343
21,012

100,068
22,588
14,530
8,058
77,480

47,493
10,399
6,625
3,774
37,094

s-.,. ...... .

Urban ........ ..
Om,W Suceava , ,
Oraoul So lea ..... . .... .
Rural ... . .. . .... .

30,538
3,378
2,748
630
27,160

112,391
12,335
10,123
2,212
lao,o56

54,072
5,954
4,907
1,047
48,118

TRANSILVANIA .... .
Urban ......... .
Rural. .......... ,

910,438
174,843
735,595

Ja4qul Alba . . .. .
Urban . .. . . .... .
Muqlciplul Alba-Iulla . .

54,914
9,467
3,810
680
2,249
2,728
.f5,447

)udeful Fllciu .. . . ... ..

Urban ........ ..

II

12

13

v
I

VI

Juderul

~Abrud ........ .
Oratul Alud .......... .
Oraoul Sebqo
Rural. ......... :.

103,851
18,958
7,280
1,454
5,181
5,043
84,893

1!1.

33
26
15

1,220
1,122
1,122

13

16.8
36.0
23.4

98

126
38
13
25
88

103,811
18,812
14,480
4,832
84,999

27,022
3,920
2,940
980
23,102

26.0
20.8
20.3
22.6
27.2

13,865
18,591
13,272
319
274

885
881
467
414
4

241,931
90,312
86,323
3,989
151,619

56,133
13,968
12,537
1,431
42,165

15.5
14.5
35.8
27.8

85
80
31
39
10
5

3,965
8,899
2,682
480
787
66

293
256
134
116
6
37

192,459
39,131
23,924
7,254
7,953
153,~28

38,630
5,028
2,698
1,316
1,014
33,602

20.1
12.8
11.3
18.1
12.1
21.9

so

2,705
2,673
2,173
261

231
226
179

43,791
5,795
2,827
485
1,111
781
591
37,996

23.6
14.0

108

6,234
6,102
4,031
578
467
1,026
132

55,132
7,886
2,281
3,456
770
1,379
47,246

826

Cifre
absolute

168,814
82,027
13,608
9,591
3,291
5,537
186,287

15
15
12

4
I

Alte

Hmbl

9
2

32,8

U.6

2~.9

31.1

23.2

139
100
32

12
27
5
5

185,458
41,540
25,567
3,569
4,272
4,077
4,055
143,918

8,338
3,274
3,274
64

214
212
212
2

151,584
21,712
21,712
129,872

37.479
2,725
2,725
34,754

24,7
12.6
12;iJ
26.8

1,028
1,028
1,028

171
53
53
118

147,910
17,908
17,908
130,002

39,896
2,415
2,415
37,481

27.0
13.5
13.5
28.8

22
22
22

648
648
648

209
89
89
120

130,881
21,864
21,864
109,017

34,113
8,205
3,205
30,908

26.1
14.7

2
2

1,577
1,577
1,577

38
38
38

127,369
12,423
12,423
114,946

38,571
2,026
2,026
36,545

80.3
16.3
16.3
31.8

84
53
31

4,189
2,168
2,021

11,190
10,368
822

15,763
3,800
11,963

262,073
56,023
206,050

43,286 18.5
5,662 10.1
37,624 18.3

78,905
22,783
9,839
3,048
4,262
5,634
56,122

so

2,253
982
344
. 236
192
210
1,271

3,164
8,017
658
1,158
120
1,081
147

8,940
464
199
130
129
3,476

77,074
24,380
9,924
4,065
4,007
6,384
52,694

12,783 188
2,404 9.9
835 8.~
360 8.9
587 14.6
622 9.7
10,379 19.7

52,575
12,189
7,905
4,284
40,386

85,665
14,ll8
9,481
4,637
71,547

42
20
17
3
22

930
634

296

5,063
5,038
4,121
917
25

8,368
2,778
384
2,394
5,590

87,181
20,367
13,225
7,142
66,814

14,532
2,433
977
1,456
12,099

58,319
6,381
5,216
1,165
51,938

104,955
8,905
6,925
1,980
96,050

1,008
552
413
139
454

2,963
2,313
2,253
60
650

3,455
558
526
32
2,897

97,818
11,276
9,371
1,905
86,542

15,971 16.3
825 1.3
526 6.6
299 16.1
15,146 17.5

2,195,905 1,015,947 157,716

332,320 242,445 45,061
1,863,585 773,502 112,654

16,167
11,671
3,496

86,113
5,680
80,433

2,966,216
511,226
2,394,990

528,254 17,8
37,423 6.6
485,831 20.3

240

1,068
701
567

9
70
1,343
8,238

107
7
365

1,385
571
61
7
29
474
814

186,722
33,540
13,282
2,446
8,765
9,047
153,182

36,519 19.6
2,849 8.5
1,177 8.9
290 11.9
714 8.1
668 7.4
33,670 21.9

8,420,859 1,671,678 I ,749,181

687,181 312,742 324,439
2,783,678 1,358,936 1,424,742
212,334
36,691
14,420
2,656
9,535
10,080
175,643

7
3

Idlt
10

103,622
19,392
. 8,038
6,022
2,002
3,330
84,230

Oraoul
Oraoul
Ora,W
Oratul
Oraoul
10

93,447
17,300
6,998
5,357
1,805
3,140
76,!47

Ora,ut F1Uclu . ........ .

Unaari Germani

197,069
36,692
15,036
11,379
3,807
6,470
160,377

Ora,W Hu,t . .. . .. . ... ..

Romtni

51,073
9,674
4,111
2,874
1,050
1,639
41,399

Urban ........ ..
Oratul Dorohol
Or~ul Darabanl , ,
Ora,ul Mih!ilenl
Om,ul Slvenl ....... . . .
Rural. ..... . .. .. .
6

'

Masculln Femenln

1118,483
17,733
7,140
1,202
.f,354
5,037
90,750

185,476
27,564
11,903
2,222
5,567
7,672
157,912

3
4
3
7
20

26
I

24
4

12
7

6
1

19,507
6,193
1,629
418
3,762
384
13,314

SOCIOLBUC
39

23
18
2
8

7
46

46

5
5

527

107

4,900
1,662

12
4
8

11.1
13.6
26.0
19.2
14.6

26.4

U.7
28.4

187
11.9
7.~

20.4
18.1

(urmare)

POPULAT lA

PROVINCIA
)u deful
Medlul
Oratul
J

Total

Masculln Femenin

LIMBA

RominA

Ungarl GermanA
8

Alte
Umbl

Idlt

59,021
24,264
24,264
84,757

203,724
82,984
82,984
120,740

100,870
41,885
41,885
58,985

102,854
41,099
41,099
61,755

140,818
55,152
55,152
85,666

37,511
17,697
17,697
19,814

23,999
8,480
8,480
14,919

1,008
1,002
1,002

JodetuJ Clue ........ ..

Urban ......... .
Ora,.,I Mercurea-Ciuc
Ora,.,I Gheorsheni
Rural ........... .

39,476
4.307
1,701
2,606
35,169

146,685
16,174
6,143
10,031
130,511

73,104
8,075
3,117
4,958
65,029

73,581
8,099
3,026
5,073
65,482

18,851
1,515
767
748
17,336

127,481
14,502
5,280
9,222
112,979

44
21
13
8
23

189
99
69

Judetul Cluj .......... .

Urban
Munlclplul Cluj ...... ..
Oraoul Huedin ........ .
Rural. ......... ..

99,153
35,911
34,303
1,608
63,242

366,193
123,049
II 7,915
5,134
243,144

179,064
58,742
56,169
2,573
120,322

187,129
64,307
61,746
2,561
122,822

241,126
49,094
47,321
1,773
192,032

118,824
71,110
67,977
3,133
47,714 /

}udetui Flglraf ...... , .

Urban ........ ..
Ora,.,I f'IPrat ..
Rural. ......... ..

24,388
2,691
2,691
21,697

88,908
9,296
9,296
79,612

42,934
4,605
4,605
38,329

45,974
4,691
. 4,691
41,283

76,354
7,345
7,345
69,009

JudetuJ Hunedoara
Urban ........ ..
Deva ......... ..
Brad .......... ..
Hafeg ........ ..
Hunedoara
Orqtie , ,
Pert'Of8nl ...... .
Rural. .......... .

86,982
14,107
3,851
1,418
969
1,866
2,218
3,785
72,875

321,701
52,352
12,959
6,210
3,210
7,018
8,SI7
14,138
269,349

158,874
27,306
6,796
3,462
1,546
3,867
4,801
6,834
131,568

162,827
25,046
6,163
2,748
1,664
3,151
4,016
7,304
137,781

JudetuJ Mwef ....... ..

85,883
15,021
12,394
2,633
70,856

327,925
56,642
47,043
9,599
271,283

159,644
27,362
22,705
4,657
132,282

Judepd Nlslud ........

Urban ....
Oraoul Biotrita .
Oratul Nll.sAud
Rural. ......... ..

38,686
5,206
4,342
33,480

148,309
19,517
15,801
3,716
128,792

Judepd Odorhel .
Urban ........ ..
Oraoul Odorhel .
Rural. ......... ..

95,249
2,692
2,692
32,557

10

J~detul Sllai ........ ..

Urban
OrafUI Zallu ........ ..
Oratul Carel .......... .
Oraoul ~imleul Silvanlel.
Rural. ......... ..

15

90

120
37
14
23
83

124.555
13,992
5,403
8,589
110,563

13,811 11.1
863 6.Z
175 3.Z
688 8.0
12,948 11.1

429
367
860
7
62

2,117
1,830
1,625
205
287

3,697
648
632
16
3,049

Sli";880
Jlll,S28
105,805
20-~,552

60,064 18.9
5,692 5.2
5,182 4.9
510 11.3
54,372 26.2

3,609
1,279
1,279
2,330

8,614
551
551
8,063

88
88
88

243
33
33
210

71,693
8,407
8,407
70,286

7,484 9.!
350 4.2
350 4.2
7,114 10.1

292,622
39,760
9,054
5,755
2,673
5,535
7,316
9,427
252.862

23,178
9,758
3,113
371
280
1,152
908
3,934
13,420

2,917
1,320
ISO
29
26
274
493
318
1,597

1,230
1,108
476
13
212
19
64
324
122

1,754
406
136
42
19
38
36
135
1,348

290,520
48,101
11,944
5,742
2,950
6,518
8,156
12,791
2t2,419

85.152
6,154
1,057
917
483
711
908
2,078
78,998

t68,281
29,280
24,338
4,942
139,001

151,192
14,124
11,007
3,117
137,068

168,738
40,414
34,943
5,471
126,324

2,162
477
72
405
1,685

1,504
1,238
762
476
266

6,329
389
259
130
5,940

280,366
50,150
41,832
8,318
230,216

45,378 18.2
2,379 4.7
1,793 4.3
586 1.0
42,999 18.7

73,107
9,924
7,917
2,007
63,183

75,202
9,593
7,884
1,709
65,609

131,395
14,116
10,665
3,451
117,279

7,289
2,412
2,343
69
4,877

5,370
1,925
1,866
59
3,445

1,132
798
727
71
334

3,123
266
200
66
2,857

126,390
17,316
13,899
3,417
109,074

26,707 21.1
1,637 9.6
1,80(1 9.4
337 9.11
25,070 23.0

127,330
10,366
10,366
116,964

62,769
4,803
4,803
57,966

64,561
5,563
5,563
58,998

3,113
756
756
2,357

123.959
9,549
9,549
114,410

41
28
28
13

18
17
17

199
18

107,310
9,044
9,044
98,266

7,615
357
357
7,258

7.1
3.9
3.9
1.4

97,260
9,126
2,913
4,108
2,105
88,134

.373,220
35,008
11,652
15,425
7,931
338,212

189,385
17,497
6,005
7,319
4,173
165,888

189,835
17,511
5,647
8,106
3,758
172,324

223,579
13,056
4,982
4,799
3,275
210,523

141,369
21,088
6,566
10,332
4,190
120,281

610
36
5
16
15
574

1,643
625
61
253
311
1,018

6,016
203

818,057
30,767
10,083
13,704
6,980
287,290

64,622
3,200
1,410
1,136
654
61,422

20.3
10.4

}udetuJ Slblu ......... .

UrO..n ......... .
Munjclplul Sibiu
OmfU] Clsnldle
Rural. .......... .

58,997
19,004
17,264
1,740
39,993

210,186
67,886
60,602
7,284
142,300

100,026
31,531
28,313
3,218
68,495

110,160
86,355
32,289
4,066
73,805

155,252
41,030
37,371
3,659
114,222

8,803
5,291
5,060
231
1,512

45,376
19,732
16,359
3,373
25,644

1,226
1,220
1,220

1,528
612
591
21
916

I
1

184.878
61,419
55,040
6,379
123,459

14,084
1,987
1,624
363
12,091

7.6

77ll
145
87

199,791
19,137
13,164
5,973
180,654

57,683 28.9
1,856 9.7
1,232 9.4
624 10.4
55,827 30.9

139,315
36,711
16,330
20,381
102,604

13,870 10.0
2,121 ' 6.8
_1,007 6.Z
1,114 6.6
11,749 11.6

136,740
16,887
6,041
4,167
6,679
119,853

21,735
1,714
425
426
863
20,021

119,002
17,216
12,433
4,783
101,786

9,922
737
548
189
9,185

8.8
4.3
4.4

175,306
22,799
22,799
152,507

45,786
3,191
8,191
42,595

26-1
14.0
14.0
21.9

864

so

Somq ....... ..

56,265
5,440
3,886
1,554
50,825

233,285
21,344
14,681
6,663
211,941

115,517
11,026
7,685
3,341
104,491

117,768
10,318
6,996
3,322
107,450

193,591
11,853
7,845
4,008
181,738

37,422
8,569
6,179
2,390
28,853

13

Judqul TAma- Mare

Urban ........ ..
Oraoul Sfahi.toara
Ora,.,I Mediat ....... .
Rural .......... ..

45,223
10,981
4,867
6,114
34,242

159,663
41,531
18,284
23,247
118,132

76,055
19,978
8,713
11,265
56,077

83,608
21,553
9,571
11,982
62,055

91,105
23,127
11,110
12,017
67,978

17,614
7,288
2,584
4,704
10,326

47,000
9,624
4,134
5,490
37,376

1,075
1,060
286
774
15

Judepll TAma- Miell ..

Urban ....... ~ ..
OrafU} Blaj .......... ..
Oraful Dumbrlveni
Ora,.,I Ti.mheni ,
Ruzal ........... .

41,137
4,469
1,343
1,077
2,049
36,668

158,207
18,788
6,641
4,562
7,585
139,419

75,913
9,119
8,152
2,318
3,649
66,794

82,294
9,669
8,489
2,244
3,936
72,625

109,642
12,903
6,008
2,570
4,325
90,739

32,368
3,850
427
1,043
2,380
28,518

16,424
653
77
433
143
15,771

536

]udetuJ Trei-Scaune .. ..

39,298
5,430
3,957
1,473
33,868

138,441
19,648
14,224
5,424
118,793

67,112
9,340
6,859
2,481
57,772

71,329
10,308
7,365
2,943
61,021

16,578
1,572
1,450
122
15,006

121,491
17,935
12,670
5,265
103,556

134

56

55
42
13
79

35
32

48,506
6,721
6,721
41,785

204,748
25,905

99,453
12,591
12,591
86,862

105,295
13,314
13,314
91,981

171,211
19,353
19,353
151,858

30,784
5,510
5,510
25,274

166
89
89

914
670
670
244

Urban ......... .
OrafUI S{. Gheorghe
Oratul Tg. Silcuesc ,
Rural ...........,.
16

t4

105,279

}udeful
Urban ......... .
Oratuf Oej ......... ' .. .
Oraoul Gherla ....... ..
Rural .......... ..

15

12,842 7.1
2,336 3.1
2,336 3.1
10,506 10.0

12

14

absolute

180;191
75,412

Urban ...... , .. .
Munldpiul Tg. Mureo .
OrafU} Reahln ...
Rural. .......... .

11

Clfre

Z"

988
653
653
335

Oratul
Oraoul
Oraoul
Oratul
Oraoul
OrafU]

"'
.8G
u-

-~-0- --~-~- -~:::,-l---,ta=---

]odqul Bnofoy
Urban ..........
Munldpllj) Bratov
Rural. .......... .
3

Netrlutorll
de carte
pesre 7 anJ

MATERNA

Judetul Twda ........ ..

Urban ......... .

Oratuf Turda ......... .

Rlll8l .......... ..

25,90!1

178,84<1

SOCIOLBUC
40

129
1,365
41 - 736
586
84
7
150
629
88

77

444
111
55
278
92

3
21

1~,412

1~
a

140
5,813

~~:
2,869
4l!2
170
262
2,437

5,284
935
IS
461

4,:
112
51

-30
21
1111

9
3

~.523

29.9
12.8
8.8
16.0
16.4
10.9
11.1
16.2
33 6

u.o

. 8.3
. 9.4
21.4
iJ.2
2.11
5.6
9.8

15.9
10.1
7.0
10.2
12.9
16.1

3.9

9.0

(urmare)

PROVINCIA
Judeful
Medlul
Oratul

Total

Masculin Femenin

Romanli

Netdutoril
de carte

MATERNA

Ungaril Germanii

vn

LIMBA

POPJJLATIA

peate 7 ani

,'l!

ldlf

Alre
Umb1

U
z

to

tt

1'

21,745

169,556
29,387
6,491
22,896
140,169

35,374 20.9
2,081 7.1
558 8.6
1,523 6.7
33,293 23.8

342
319
250
66
3
23

10,071
1,043
554
114
375
9,028

210,828
38,837
24,777
9,348
4,712
171,991

45,064 21.4
3,709 9.6
2,092 8.1
1,175 1SI.6
442 9.1
41,355 24.0

81,381 108,481
19,861
32,779
30,630 16,139
1,204
941
2,518
1,208
48,602 88,620

2,803
2,753
2,713
25
15
50

46.0~

461,747
119,735
104,651
6,097
8,987
362,012

59,141 12.3
5,750 1.8
3,838 3 .,.
684 11.1l
1,228 13.7
53,391 14.7

365,74.5
152,205
213,540

37,401
2,531
34,870

11,655
8,131
3,524

1,224,778
252,247
972,531

294,106 24.0
19,308 7.7
274,798 28.3

279,733
45,819
45,819
Z33,914

82,081
35,326
35,;l26
46,755

34,072
2,234
2,234
31,838

2,249
1,936
1,936
313

15,238
1,976
1,976
13,257

879,086
81,094
81,094
297,992

66,734 17.8
5,506 6.9
5,506 6.9
61,228 20.5

262,690
52,557
42,069
2,870
7,618
210,133

336,920
33,727
26,998
4,707
2,022
303,193

164,896
65,746
52,541
891
12,314
99,150

346
181

2,752
2,005
1,837
!53
15
747

10,199
587
451
51
85
9,612

458,033
92,775
74,453
5,378
12,944
360,258

104,548 23-1
4,801 5.2
3,396 4.6
476 8.9
929 7.SI
99,747 27.7

73,420
8,950
8,950
64,470

76,903
9,379
9,379
67,524

109,372
9,622
9,622
99,750

14,349
6,646
6,646
7,703

1,615

3,072
1,515
1,515

21,915
524

153,396
34,574
22,654
10,050
1,870
118,822

158,995
36,872
23,865
10,909
2,098
122,123

201,569

104,419
44,487
30,535
11,257
2,695
59,932

948,596
202,121
746,475

452,041
97,113
354,928

496,555
105,008
391,547

628,770
116,781
511,989

IIIIJ,211

136,950
32,647
104,303

3,217
3,138
79

79,444

]udeful Carat ...

52,475
10,281
2,258
8,023
42,194

187,322
31,869
6,974
24,895
155,453

89,510
15,550
3,346
12,204
73,960

97,812
16,319
3,628
12,691
81,493

144,506
19,353
5,588
13,765
125,147

4;885
2,627
976
' 2 251
2:058

14,780
8,283
738
7,545
6,497

72
66
38
28
6

2!1;285

Urban ......... .
Oratul Otavlfa
Otatul Refifa ......... .
Rural. ...

] udefUI Severin ....

Urban ......... .
Municipiul Lugoj .
Oratul Caransebef .
0ra,ul 0tfQV& , ,. .. , , , ,
Rural. ..

61,292
12,807
'7,872
3,346
1,589
48,485

232,612
41,920
26,707
10,106
5,107
190,692

111,869
20,636
13,035
4,990
2,611
91,233

120,743
21,284
13,672
5,116
2,496
99,459

194,365
29,446
17,113
8,646
3,687
164,919

14,145
6,609
5,603
482
524
7,536

13,689
4,503
3,187
798
518
9,186

] udetuJ Tlmlt Torontal

Urban ......... .
Municlplul Timitoara ..
Oratul Llpova .......
Oratul S&nnicolaulMare
Rural ....

162,343
39,934
34,829
2,099
3,006
122,409

52:8,662
128,332
l11,987
6,556
9,789
400,330

250,662
60,927
53,127
3,161
4,639
189,735

278,000
67,405
58,860
3,395
5,150
210,595

289,905
67,982
58,456
4,301
5,225
221,923

CRI~ANAMARAM,

Urban ........ ..
Rural ........... .

389,209
84,159
305,050

1,391,672
279,602
1,112,070

678,730
134,200
544,530

712,942
145,402
567,540

927,594
113,040
814,554

Judetul Arad ......... .

Urban ......... .
Munlciplal Arad , ..
Rural. ......... ..

125,004
27,481
27,481
97,523

413,368
87,291
87,291
326,077

199,014
40,697
40,697
158,317

214,354
46,594
46,594
167,760

]udetul Bihor ........ ..

Urban ........ ..
Municiplul Oradea .
Oratul Beiuf ........ ..
Oratul Salonta ..
Rural. .......... .

143,984
31,087
25,297
1,338
4,452
l12,897

515,590
102,536
82,282
5,807
14,447
413,054

252,900
49,979
40,213
2,937
6,829
202,921

]udefUI Maramuret .
Urban ......... .
Oratul Sighet ........ ..
Rural. .......... .

37,359
4,831
4,831
32,528

150,323
18,329
18,329
131,994

Judeful SatuMare ..... .

Urban ........ ..
Munlclplul Satu Mare .
Oratul Baia-Mare .
Oratul Bola Sprie ...... .
Rural. .......... .

82,862
20,760
12,971
6,647
1,142
62,102

312,391
71,446
46,519
20,959
3,968
240,945

18

139,579 16.1
11,540 6.1
128,039 19.0

276,110
63,022
213,088

862,131
187,959
674,172

BANAT .....
Urban
Rural. ...

Ci(re
absolute

23,872
13,571
9,081
1,220
177,697

U~!~
58,1""'

165
5
II

165
22
22
1.593

7,536
71,908

4
4

1,540
234
1,~

4,953
4,045
85
823
41,135

4
4
4

48,794 483
3,399 296
45,395 187

1,557

524
21,391

1,368
94
83
10
I
1,274

3,582
2,675
2.080
553
42
907

1,447
312
244
58
10
1,135

477
290
290
187

6
6
6

125,987
15,771
15,771
110,216

65,784
3,609
3,609
62,175

52.2
22.9
22.9
56.4

266,672
62,607
41,013
18,220
3,374
204,065

57,040
5,392
2,829
2,171
392
51,648

214
8.6
6.9
11,9
11.6

25.3

MUNICIPIUL BuruRE~TI
Tntal General Municlpiul
Bucuretti(incl.reg.suburb.)

326,029

1,041,807

499,893

54(,914

976,180

9,913

~348

'83,518

17,388

12

961,806

80,389

8.4

280,804
58,787
78,430
93,024
50,563

8811,110
182,319
242,716
301,477
159,598

421,305
82,672

822,196
169,625
211,076
288,601
152,894

8,99

5,1(7
1,73
1,236
1,381
795

aa;ass
$,577
2,2:71

16,404
!,125
5,.540
8,426
2,313

12

':12,6~11

100,128
77,391

464,805
99,647
131,602
151,349
82,207

823,442
170,875
224,708
278,532
149,827

61,295
10,450
18,839
23,589
8,467

7.4
6.1
8.1
8.6
6.7

4.5,225
2,219
8,810
3,724
12,176
3,694

155,~7

78,588
4,415
15,401
7, 470
19,794
5,852

77,109
3,900
15,017
6,633
20,123
6,009

153,1184
8,148
29,821
14,005
39,485
11,824

rss

96'4

71
16
25
.I

258
21

138,164
7,438
26,721
12,898
36,008
10,621

19,074
916
4,151
2,295
3,284
1,486

1lU
16.6
l8.5
9.1

18,793

1,552
1,155
836
420
743

11.3
10.3
28.1
Sl.l
17.1

Total Munlc. Bucure,d .

(ftrA regiunea suburbdna)

Sectorul
Sectorul
Sectorul
Sectorul

I ............ .
II ........... .
III .......... .
IV .. ....... ..

Total Regiunea Suburb

Blneasa ............. ..
Colendna-Fundenl
Dudeod-Cioplea ....... .
Grlvita .............. ..

Marele Voevod Mihal ..

8,315
30,418
14,109
39,917
11~861

IH,ll4

Militar! .............. .
Princlpele Nicolae .
ChlaJna .............. .
Dobroqt1 ............ .
Pantelimon .......... ..

4,786
3,867
801
552
1,394

15,49
12,613
:!,376
2,224
4,975

7,386
6,714
1,685
1,150
2,464

8,106
5,899
1.691
1.074
2,511

15,437
12,403
3,366
2,219
4,!!48

Popqd-Leordenl .
Rotu ............... ..
Tudor Vladlmireocu .

1,ilso

6;052
1,431
4,920

9.088
707
2,462

2,964
724
2,458

6,037

370
1,452

2,9~

~:1~8

Z,4M
f,S25

300
47

88
I

130

69

1~

12
71

5
10

11

2~

2
5
2

1,4~

4,917

201
21
57
3

2,~9

86

63
381 .

67

27

5
7

lOS

11,21~

5
IS

2,977
1,960
- 4,350

5,214
1,276
4,190

Ia.B

u.o

1,326 BIS.I
229 17.6
6
16.1

NOTA.- Modificlri flcute ulterior aparltlel Vol. 2 c Probleme Economlce in tabloul stadstlc de mal sus:
1. La coloana 3 c Nurnlirul gospodiirillor t, totalurile pe tad, Ia provlncifle Oltenia fl Muntenla, precum tl Ia judetele Dolj t1 Brillla au foet
modificate prin lnrroduoerea ulterioaril a gospodlriilor corespunziitoare suburbanelor munlclpUlor Cralova tl Bttila.
1, La Moldova coloana 3, Nwn!rul gospodlriilor t, s'au corectat totalul general ,1 totalul mediulut urban.
3. La juderuJ. Brilila, total urban, s'au trecur clfrele reale ale mediulul urban In Joe sA oe repete cifrele totalulul judetuluL
4. In lindurile cuvenlte Judetelor Severin, Timif, provlnclel G.ripna Maramure~ ti judetelor Arad tl Bihor, cifrele din coloanele 8 ,1 9 au
lost fnvenate.
S. S'au lnllturat de asemenea toate mlruntele erori de tipar.

SOCIOLBUC
41

a OKOR 11aTeJ!bHblC peay,'lbTaTbl nepeiiHCH 6Yfl.YT IIOJiylfe~

nocne

TJ.~aTeJI&HOH

o6pa6oTKH

co6paaaoro .MaTepRWia.

IJpRJIO>KeHHe K CTaTJ,e npep,cTaBJISieT C06oii CTaTHCTHlfeCKHe Ta6JIHD;I:il CO cnep,yiO~HMH CTOJI6~a.MH:

1) npoBHHJJ;HSI1

2)
3)
4)

YeBfu

ropop, HJJH ceno ;

I<OJIHlfCCTBO XOSSIHCTB ;
lfHCJICHHOCTb HaCeJICHHSI;
KOJIHlfeCTBO Mf>K'IHH ;

5) KOJIH'ICCTBO )f{eH~HH ;
6--12)

MRTepHHCI<HH

pyMLIHcKBii,

Sl3blK1 B

CJICAYIOID;CM

IIOPSJAKC:

aearepcKHii, HeMe~KHii, eapeiic1<Hii (>KaproH),

p,pyrue H HeBaSIBJICHHblC SI3LIKII;

13)
14)

HaCeJICHHC BLIWC

JICT ;

I<OJIH'ICCTBO HerpaMOTHblX;

15) IlpO~CHT . HerpaMOTHLIX H3 DTOra 13-ro CTOJI6D;a.

*
M. M. Anton Golopentia, directeur general de
l'Institut Central de Statistique et le dr. D. C.
Georgesco directeur general-adjoint, analysent
les resultats provisoires du recensement, dans
!'etude La Population de la Roumanie au 25
janvier 1948. On presente dans cet article les
resultats sommaires provisoires relatifs a Ia
population du pays, lors du recensement du 25
janvier 1948. Le materiel parvenu a l'Institut
Central de Statistique du 14 au 26 fevrier, a
ete verifie et centralise, et les resultats obtenus
deposes en date du 1-er mars dernier pour cer
tains chapitres speciaux, qui ont fait !'objet d'un
depouillement provisoire, par les organes locaux
.de recensement eux-memes.
Les auteurs presentent les chapitres qui traitent: du chiffre total des habitants pour le pays,
les provinces et certains departements ; de la
den site des habitants au km1 ; du nomhre des
menages et de Ia dimension de !'installation me- .
nagere ; de Ia population u_rbaine et rurale; des
grandes villes de Roumanie, de la distribution
de hi population par sexes et groupes d'age, de
Ia repartition de . Ia population scion Ia langue
maternelle et de Ia .situation des illetres dans
notre pays a Ia date du recensement, le tout,
compare aux resultats des recensements p~ece
dents.
Les chiffres globaux plus importants qui y
sont puhlies indiquent: a) la population totale :
15.872.624, urbaine 3.713.139 ou 23,4%, rurale

46

SOCIOLBUC

--.-

12.159.485 ou 76,6%; b) menages 4.218.667 ou

3,8 personnes pour un menage; c) densite 6~,8
habitants au km"; d) sexe 7.671.569 hommes
(48,3%), femmes 8.201.055 (51,7%); e) repartition par groupes d'age : 2.009.808 (12, 7%) moins
de 7 ans, 2.578.315 (16,2%) de 7-14 ans,
7.466.394 (~7,0%) de 15-44 ans, 2.524.415
(15,9 %). de 45-60 ans, 1.293.692 (8,2 %) plus de .
60 ans ; f) langue maternelle : roumaine 13.597.613
(85,7%), magyare 1.499.851 (9,4%), allemande
343.913 (2,2 %), idiscb 138.795 (0,9 %), autres
langues maternelles et non declarees 292.452
(1,8 %) ; g) illetlres au-dessus de 7 ans 3.197.278
(23,1 %) ; 10,7% dans le milieu urbain et 27,0%
dans le milieu rural ; pour les hommes la proportion e.st de 14,5% et pour les femmes de 30,9%.
On annonce l'aparition d'une publication con
tenant les resultats sommaires provisoires par
provinces, departements et arrondissements, en
attendant que l'on soit en possession des n)sultats definitifs du recensement, apres avoir evalue
minutieusement le materiel recueilli.
En annexe, !'article presente ~n tableau statis
tique comprenant les ruhriques suivantes: 2) Province, departement, milieu ou ville; 3) Nombre
des menages; 4) Total de la population; 5) Masculin; 6) Feminin; 7~12) Langue :r;paternelle,
dans l'ordre: roumaine, magyare, allemande,
idisch, autres langues, non declarees; 13) Popula
tion au-dessus de 7 ans; 14) Nombre des illettres;
15) Leur pourcentage.

Messr. Anton Golopentia, Director General of

the Central Institute of Statistics, and Dr. D. C.
Georgescu, Deputy rirector General analyse the
preliminary returns of the census of the population of Rumania held on January, 25, 1948.
These provisional returns coverillg the population of the country, are given in summary form.
The material which reached the Statistical Institute between February 14 and 26 has been verified and centralised and the results covering certain special fields was handed in on March lst,
the data having been collated by local census
authorities. .
The material dealt with covers: the total numbe-r of inhabitants in the country, in each pro-

47

SOCIOLBUC

n toamna lui 1946, membrii echipei din Hodac au primit n dar cte o carte de
specialitate, ca recent informaie n domeniu. Am primit i eu atunci Le costume
franais de Georges G. Toudouze, aprut la Paris n 1945 (p. 98).
Printre puinele materiale publicate pe marginea cercetrii de la Hodac
menionm studiul L. Apolzan. Evoluia unor elemente ale portului din Hodac,
judeul Mure, care a fost publicat n Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei
pe anul 1978.
Adnotare
Sanda Golopenia, 1999

POPULAIA REPUBLICII POPULARE ROMNE

LA 25 IANUARIE 1948. REZULTATELE PROVIZORII
ALE RECENSMNTULUI

Extras din Probleme economice 2 (martie), 1948, 48 p. Tiraj revzut.

Semnat Dr. A. Golopenia i Dr. D.C. Georgescu. Tiprit de Institutul Central de
Statistic, Bucureti, Str. Brezoianu 31, 1948. Studiul e urmat de rezumate n
limbile rus (p. 4546), francez (p. 4647) i englez (p. 4748).
Inventarierea ntreprinderilor particulare industriale, comerciale i de
transport, recensmntul agricol i recensmntul populaiei (care ar fi trebuit s
aib loc, n principiu, abia n cursul anului 1950) se nscriu ntr-o activitate
febril. Funcionarii I.C.S., n frunte cu A.G., muncesc zi i noapte. Decis cu o
lun nainte de ctre Gh. Gheorghiu-Dej (aa cum recensmntul din 1941
fusese decis de Marealul Antonescu), cu prime rezultate cerute de Miron
Constantinescu la maximum dou luni dup efectuare, recensmntul din
25 ianuarie 1948 ocazioneaz o inovaie (aceea a prelucrrii sumare pe loc, a
formularelor de ctre recenzori i a centralizrii lor de ctre organele de la pli
i judee, de care A.G. este mulumit i pe care o pomenete cu vizibil trepidaie
n Introducere, n ciuda momentului apstor n care i se nscrie, de o bun
bucat de vreme munca. Pentru a nelege inovaia trebuie s reamintim c, nc
din 1943, I.C.S. trecuse la organizarea i instruirea unui Serviciu exterior
suplu, a crui reea s acopere omogen toate localitile rii. Serviciul exterior
se compunea din oficiani statistici la nivelul fiecrei comune, cenzori statistici
la nivelul fiecrei plase, controlori statistici la nivelul fiecrui jude sau
municipiu i inspectori generali statistici la nivelul fiecrei regiuni. (Vezi, n
aceast privin, Sabin Manuil, Etapa organizrii Serviciului exterior, idem, p.
56; i Ion Negru. Situaia actual a Serviciului exterior, Cronicarul, 2, 31
decembrie 1943, p. 34; Petre Vlad. Organele noastre din exterior, idem, p.
68). Ceea ce se fcuse, sub imboldul nevoii de a grbi lucrrile, fusese o
utilizare nou a personalului exterior format de Institut. i procedeul se dovedise
eficient.
654

SOCIOLBUC

Dac e s reflectm, pe ansamblul operei, viteza de executare a documentrilor statistice ca i a anchetelor sociologice, este n miezul preocuprilor
lui A.G. De ea a dat dovad mereu, de la Date statistice asupra situaiei de fapt
[a nvmntului din Romnia], la 60 sate romneti, Romnii din Timoc,
munca la Oficiul de Studii, identificarea romnilor de dincolo de Bug, recensmntul populaiei i recensmntul agricol din 1948, pentru a nu meniona
dect momentele cheie ale activitii sale statistice. A.G. a fost de la nceput i a
rmas de-a lungul ntregii sale viei cel la care s-a apelat, att la Institutul Social
Romn ct i la I.C.S., atunci cnd termenele erau scurte i lucrrile grele i
lucrul l-a stimulat i bucurat deopotriv. Avea astfel prilejul s ndrzneasc
desfurat i s munceasc pe msura dorului su de a fi util comunitii
tiinifice romneti. Avea, mai cu seam, sentimentul c documentarea (sau
ancheta) efectuat ireproabil este util i c se va ine seama de ea n operaia de
guvernare, pe care o visa luminat i esenializat printr-o informare vizionar.
De o asemenea informare vorbise n teza sa de doctorat Informarea conducerii
statului i sociologia tradiional, iar munca sa ulterioar nu se abtuse de la ea.
Poate de aceea, o conversaie purtat n 1948, n epoca recensmintelor de
care ne ocupm, cu economistul N. Georgescu-Roegen, nalt funcionar la I.C.S.
care se pregtea s prseasc Romnia (aa cum o fcuse, cu puin nainte Sabin
Manuila, stabilindu-se n Statele Unite) l-a tulburat pe A.G. n mod deosebit.
Problema pe care o punea Georgescu-Roegen era aceea a ntrebuinrii pe care
avea s-o dea noul guvern muncii desfurate de I.C.S. Nu cumva, cu ct aceasta
era mai eficient, cu att capacitatea de presiune a noii conduceri era amplificat? Anchetat cu privire la Georgescu-Roegen, cu care se tia c vorbise nainte
de fuga acestuia n strintate, A.G. rspunde, n declaraia din 31 ianuarie 1950
urmtoarele: tiam c va ncerca s plece i mi-am propus s-i descriu organizarea recensmntului general al populaiei i agricol pentru ca, dac-l ntlnete
cumva pe d-rul Manuila, acesta s afle c lucrm cu grij i corect. Am expus cu
grij micile inovaii i ameliorri, pe care le adusesem, cu acest prilej. La sfrit,
Georgescu-Roegen a fcut o observaie, care m-a mhnit i de pe urma creia
convorbirea a ajuns la sfrit. A spus c dac recensmntul va avea drept consecin msuri administrative grele pentru ar: expropriere urban, colectivizare,
nu vom purta i noi rspunderea? I-am rspuns c ne facem meseria i trebuie
s-o facem bine. I-am mai spus ceva de felul urmtor: brutarii fac pine oricnd
i oricine ar fi la putere. Atmosfera se tulburase i n-am mai continuat, a plecat
(Arhivele S.R.I., Dos. 40.002, vol. 113, f. 238 ms. i 237 dact.).
n grava alternativ din acea zi, A.G. adoptase un punct de vedere care
fusese, n multe privine, i cel al lui Sabin Manuila. n lecia de deschidere a
cursurilor colii de Statistic, Actuariat i Calcul, pe care o inuse la 24 noiembrie 1941, acesta spunea: Munca statisticianului trebuie s fie de albin, de o
655

SOCIOLBUC

desvrit acurate, de o nezdruncinat perseveren i neturburat de ndoieli

sceptice, dup cum albina nu se oprete din munca ei pentru a se ntreba la ce
servete universului struitoarea ei munc de construire de celule i adunare de
miere. Vom munci deci din vocaiune, din presiunea luntric a profesionistului
ncadrat ntr-un sistem la al crui vrf de piramid se gsete conductorul, care
vede nu numai sfritul muncii ci i justificarea ei etic, pentru c dincolo de
satisfacia ndeplinirii unei munci ordonate i dincolo de desvrirea unei lucrri adeseori gigantice, exist un rost superior care se transform n element de
securitate colectiv, de bunstare general i de garantare a rostului nostru naional (Rolul statisticii n organizarea statului modern, n Institutul de Statistic,
Actuariat i Calcul. Statut. Programe, p. 27; vezi i adnotrile la textul Statistic
i realitate naional n volumul de fa). Nu e mai puin adevrat c gnduri de
felul celui exprimat de Georgescu-Roegen umbreau bucuria nfptuirilor pentru
muli dintre cei care lucrau din greu la I.C.S. n acea perioad, printre care i
A.G. Acest lucru va deveni vizibil odat cu publicarea volumului Anton Golopenia. Ultima carte (sub tipar).
n comentarea datelor, capitolul despre analfabetism (care este cel mai
amplu 10 fa de 23 pagini per capitol) se nscrie n seria, bogat reprezentat
n volumul de fa, a lucrrilor: Date statistice asupra situaiei de fapt [a nvmntului n Romnia] (1934), Gradul de modernizare al regiunilor rurale ale
Romniei (1939), Starea cultural i economic a populaiei rurale din Romnia (1939), Note la cuprinsul Comunicrilor statistice III, IV, X, XIVXV, XVII,
XVIII, XIX (19451948), Not despre progresele tiinei de carte n Vechiul
Regat dup anul 1912 (1947). tiina de carte a populaiei romneti a reprezentat o preocupare constant n activitatea de sociolog i statistician a lui A.G.
O comparare i sintez interdisciplinar a punctelor de vedere pe care le-a
exprimat n studiile menionate mai sus rmne scadent i a devenit, n sfrit,
posibil, prin publicarea Operelor. Limitndu-ne la un singur exemplu, aici ca i
n Date statistice asupra situaiei de fapt [a nvmntului n Romnia], apare
ideea c aparatul nostru colar e capabil s fac fa sarcinii de a educa populaia
de vrst colar a rii n cazul unei folosiri chibzuite.
Dezvoltat n raport cu celelalte capitole este i cel privitor la populaia
urban i rural a Romniei, pe care cititorii interesai l vor putea corela cu o
alt serie de articole bine reprezentat printre lucrrile lui A.G. E vorba despre
Aspecte ale desfurrii procesului de orenizare a satului Cornova (1932),
Gradul de modernizare al regiunilor rurale ale Romniei (1939), Starea cultural i economic a populaiei rurale din Romnia (1939) i de multe din scrierile sociologice cuprinse n volumul I-i al Operelor.
n ce privete statistica minoritilor, capitolul Numrul total al locuitorilor se cere pus n legtur cu articolele Minoritile din Romnia i romnii
656

SOCIOLBUC

de peste hotare (1940), Populaia evreiasc a rii n lumina recensmntului

din 1930 (1941), Siebenbrgen sau Transilvania prezentat de unguri (1941), A
fost Transilvania n veacul al XVIII-lea int sau punct de plecare de migraiuni
romneti? (1941) i Preocupri biopolitice ungureti (1942), toate cuprinse n
volumul de fa.

RECENSMNTUL AGRICOL
DIN REPUBLICA POPULAR ROMN
25 IANUARIE 1948. REZULTATE PROVIZORII

Extras din Probleme economice 3 (martie), 1948, 70 p. Tiprit de Institutul Central de Statistic, Bucureti, Str. Brezoianu 31, 1948. Semnat Dr.
A. Golopenia i P. Onic. Cuprinde rezumate n limbile rus (p. 5761),
francez (p. 6265) i englez (p. 6669).
n cadrul Conferinei Ministeriale de reorganizare a statisticii din
Romnia, Statistica agricol fusese prezentat de P. Onic, Subdirector General
la I.C.S. Menionm, dintre propunerile fcute n cursul dezbaterilor, pe unele
dintre cele formulate de Marin Stancu, Secretar General la Ministerul Agriculturii i Domeniilor: a) s se prevad rspunderea steanului pentru declaraiile
n baza crora se ntocmete registrul agricol; b) s se instituie un control
permanent al acestui registru (p. 73). Conform Notelor sumare cuprinse n
broura Conferinei Ministeriale (pe care am prezentat-o n adnotrile i comentariile pe marginea textului Reorganizarea statisticii Romniei Msuri generale), A.G., care a condus dezbaterile, [d] lmuriri cu privire la: utilitatea
oficianilor statistici comunali, dar arat c pregtirea acestui personal cere timp;
educaia care se face personalului exterior prin cursuri, circulri i instruciuni; anchetele agricole. Struie asupra necesitii anchetelor i monografiilor agricole [referindu-se, dup toate probabilitile, la cercetarea de la Hodac
ntreprins sub auspiciile Consiliului Naional al Cercetrii tiinifice, S.G.],
care sunt utile i necesare pentru stabilirea unei tipologii i cercetarea fenomenelor de mas din mediul rural. Studiul normelor de nregistrare a muncii n agricultur ar trebui fcut prin metode similare celor aplicate n industrie (p. 74).
Problema declaraiilor inexacte, ntr-o ar fr cadastru, n care muli
dintre efii de exploataii agricole i msurau ntinderea terenurilor n zile de
plug sau de coas, nu e nou. Ea se pusese i la recensmntul agricol din 1941.
n articolul Secia Recensmntului agricol (publicat n Cronicarul Institutului
Central de Statistic 2, 31 decembrie 1943, p. 1314), Roman Cresin considera
deja riscul declaraiilor nesincere. Se recursese, i n 1941, la comisii n cadrul
crora s fie fcute declaraiile cu privire la mrimea proprietilor i exploataiilor agricole. Viziunea de ansamblu era ns cu totul alta. A exprimat-o cu
657

SOCIOLBUC